Sunteți pe pagina 1din 13

Parcul National Piatra Craiului

Localizare: Parcul National Piatra Craiului este situat in Carpatii Meridionali incluzand Creasta Pietrei Craiului, in totalitate si spatii din culoarele intramontane limitrofe, Rucar-Bran si Rucar-Zarnesti. Parcul National Piatra Craiului se extinde pe raza judetelor Brasov si Arges, incluzand suprafete apartinand localitatilor Zarnesti, Moeciu (satele Magura si Pestera), Bran, Rucar si Dambovicioara.Suprafata totala a Parcului National Piatra Craiului este de 14.773 ha din care 7.806 ha in jud. Brasov si 6.967 in judetul Arges.

Zonare
In interiorul parcului este prevazuta o zona cu protectie stricta, n suprafata de 6053 ha (Brasov 2619ha, Arges 3434ha). Zona cu protectie stricta mai include si alte 4 zone carstice, si anume Cheile Zarnestilor (Prapastiile Zarnestilor) n judetul Brasov si Cheile Dmbovicioarei, Cheile Brusturetului si Cheile Dmbovitei, situate n judetul Arges, precum si o arie de protectie cu caracter de rezervatie naturala totaliznd 1.5 ha (Pestera Liliecilor). In interiorul zonei cu protectie stricta se afla si zona n care pasunatul este interzis, cu o suprafata de 515 ha. Zona de protectie integrala are suprafata de 104,6 ha. Restul suprafetei constituie zona de conservare durabila (6835 ha), respectiv zona de dezvoltare durabila (1765 ha).

Fauna
Apamea zeta
Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentand un deosebit interes stiintific. Este de remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise de aici ca fiind noi pentru stiinta. Mentionam doua specii endemice pentru Piatra Craiului: Nesticus constantinescui (Arahnida) si Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de fluturi, pana in prezent fiind identificate peste 216 specii unele rare sau endemice: Psodos coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta subspecie endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai din Piatra Craiului si Bucegi; Pieris bryoniae specie mentionata in lista rosie a fluturilor de zi din Europa, etc. Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna). Parcul National Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata, reprezentata prin cele 111 specii identificate pana in prezent pe acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zona ideala pentru observarea pasarilor Din cele aproximativ 100 specii de mamifere din fauna intregii tari, peste 40% traiesc si in masivul Piatra Cariului.

Pieris bryoniae

Pana in prezent au fost identificate 21 de specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra in categoria specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar conform Directivei Consiliului Europei iar o specie -Vespertilio murinus - este inclusa in Conventia de la Bonn. De mentionat ca pe teritoriul Romaniei sunt protejate toate speciile de lilieci conform legii 90 din 10 mai 2000 pentru aderarea Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa , adoptat la Londra la 4 decembrie 1991. Parcul National Piatra Craiului gazduieste o populatie bogata de carnivore mari: urs (Ursus arctos); lup (Canis lupus); ras (Lynx lynx). Studiile realizate au aratat existenta a trei culoare de circulatie ale acestor specii intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, culoare care vor avea un regim special de protectie.

Vespertilio murinus

Ursus actos

Canis lupus

Lynx lynx

Flora
Garofita Pietrii Craiului
Bogatia in specii a Parcului National Piatra Craiului este rezultatul conditiilor deosebit de variate pe care le ofera acesta dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea care depaseste 2200 m face ca aproape intreaga grupare a speciilor montane si alpine, caracteristice lantului carpatic sa gaseasca aici conditii optime de dezvoltare. Existenta padurilor, stancariilor, grohotisurilor pajistilor si a ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei diversitati botanice deosebite. Ciupercile, muschii, lichenii si plantele cu flori gasesc aici un adevarat paradis. Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1170 de specii si subspecii de plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii spontane se poate afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de flora, in special pentru conservarea endemitelor carpatice.

Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai cunoscute, care incanta ochii iubitorilor naturii, care viziteaza Piatra Craiului in lunile de vara, aceste specii fiind supuse unui regim strict de protectie: garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest munte fiind unicul loc din lume care o gazduieste este o specie endemica pentru Piatra Craiului: tisa, angelica ,sangele voinicului ,macul galben ,linarita ,floarea de colt sau floarea Reginei ,bulbucii ,bujorul de munte, gladiola salbatica, ghintura galbena, iedera alba, tulichina etc. Parcul National Piatra Craiului adaposteste un numar impresionat de specii de orhidee munte - 41 specii din 58 de specii existente pe teritoriul Romaniei. Nu va asteptati insa sa descoperiti exoticele orhidee din tarile calde. Orhideele din zonele temperate sunt mici si nu au o infatisare atat de spectaculoasa. Orhideele reprezinta unul dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel mondial. Datorita inclinarii mari a versantilor, aici se pot observa cel mai bine benzile altitudinale formate datorita etajerii vegetatiei, masivul fiind inconjurat de la baza spre creasta de braie de fanete, paduri, stancarii si pajisti subalpine.

Orhidee

Angelica

Sangele voinicului

Floarea Reginei

Linarita

Ape
Constitutia geologica a Pietrei Craiului, preponderent calcaroasa, se caracterizeaza prin imposibilitatea retinerii apelor de infiltratie sau de siroire, pentru a da nastere unor panze freatice si, in final, unor vai cu apa. Asa se explica faptul ca in timp ce vaile care brazdeaza trupul masivului sunt lipsite de apa, singurele vai cu apa sunt cele de la periferia masivului: Barsa, Dambovita, Dambovicioara, cu unii din afluentii lor. Raurile de pe teritoriul parcului apartin de doua bazine hidrografice principale: Bazinul Oltului in N si bazinul Dambovitei in S. Cumpana de ape dintre ele urmareste aliniamentul La Umeri - Vf. Grindu - La Table - Dl. Sasu - Vf. Sterghiori. Pe teritoriul Parcului National se delimiteaza patru bazine hidrografice: 1. Bazinul Barsei - In partea nordica a masivului, Barsa Mare, afluent al Oltului, este principalul rau colector, care marcheaza limita nordica a parcului. 2. Bazinul Raul Mare al Zarnestilor - Principalul colector al apelor de pe versantul estic al masivului Piatra Craiului este Raul Mare al Zarnestilor sau Valea Prapastiilor, afluent al Barsei Mari. El capteaza toate paraiele ce vin de pe versantul de rasarit, pasunile Zanoaga, Curmatura si Vladusca care nu au un debit permanent. Ele pot sa sece vara, in special in regiunea cheilor, sau sa inregistreze un debit relativ mare in perioada de topire a zapezilor sau in timpul ploilor de primavara (lunile mai-iunie). 3. Bazinul Dambovicioarei - Raul Dambovicioara marcheaza o parte din limita estica a parcului, captand o serie de paraie dintre care cele mai importante sunt: Valea Grindu, Valea Capatanelor, Valea Steghii, Valea cu Apa, Valea Muierii etc. Raul isi mareste considerabil debitul in aval unde primeste apele izvoarelor carstice Galgoaie (300 l/s), care reprezinta de fapt, izvoarele raului Dambovicioara. 4. Bazinul Dambovitei - Principalele cursuri de apa colectate de pe teritoriul parcului sunt:Valea Dragoslovenilor cu afluentii Valea Tamasului si Padina Lancii, Valea lui Ivan, valea Urzicii, Valea Larga, Valea Speriata, Valea Gruiului si Valea Berila. Apele subterane, caracteristice masivului, sunt delimitate in doua bazine hidrocarstice: Bazinul Prapastiile Zarnestilor in nord si Bazinul Dambovicioara in sud.

La Zaplaz

Pesteri prabusite

Piatra Craiului braul de mijloc

Cheile Dambovicioarei

Pestera Dambovicioarei

Spre cabana Curmatura

Piatra Craiului vedere dinspre Poiana Marului

Piatra Craiului

Prapastiile Zarnestilor