Sunteți pe pagina 1din 19

Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Vrancea

Capitolul I: Localizarea şi caracterizarea zonei

Vrancea este un judeţ în regiunile istorice Moldova (la Nord de râul Milcov) şi
Muntenia (la Sud de râul Milcov) din România. Are o suprafaţă de 4.863 km², reşedinţa
judeţeană este municipiul Focşani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud şi
Nămoloasa), Şuşiţa, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăşti până la vărsarea sa
în Siret). Cele mai mari altitudini deţin vârfurile Lăcăuţ (1776 m) şi Goru (1784 m).
Populaţia Vrancei la diferite recensământuri: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.;
1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Judeţe vecine: la Nord-Est
judeţul Vaslui, la Est judeţul Galaţi, la Sud-Est judeţul Brăila, la Sud judeţul Buzău,
la Vest judeţul Covasna, la Nord judeţul Bacău. Judetul Vrancea este cuprins între
coordonatele geografice 45°23’ şi 46°11’ latitudine nordică şi 26°23’ şi 27°32’
longitudine estică, fiind situat in partea de Sud-Est a ţării, la curbura Carpaţilor
Orientali.
Judeţul Vrancea, ca unitate administrativ – teritorială cuprinde 73 de localităţi din
care 2 municipii (Focşani şi Adjud), 3 oraşe (Mărăşeşti, Odobeşti şi Panciu) şi 68 de
comune în componenţa cărora se află 331 sate.
Din punct de vedere geologic, zona judeţului Vrancea aparţine platformei
Moesice, alcatuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului
cristalin şi unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.
Regiunea seismică cea mai activă din România se află în zona Vrancea, cu
epicentrul în comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic două
cutremure de pământ, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernă staţie
seismică funcţionează în localitatea Vrancioaia.
Prin poziţia sa în teritoriu, Vrancea se află de-a lungul celor mai importante artere
rutiere şi feroviare care fac legătura între Sudul ţării, respectiv capitala si Nordul
Moldovei . Unele dintre ele se racordează la magistralele rutiere sau feroviare europene,
care leagă Sud-Estul Europei sau Orientul, de Nord -Vestul Europei.

1
Judeţul Vrancea are un total de 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km
drumuri naţionale, 1031 Km drumuri judeţene si comunale 543 Km.
Cele mai reprezentative căi rutiere de comunicaţii ale judeţului sunt:

E 85 Giurgiu - Bucureşti -Buzău -Focşani - Bacău - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km


pe teritoriu judeţului ) importantă cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei
europene care leagă Sud - Estul Europei sau Orientul de Nordul si Nord - Vestul Europei.

DN 11 A Adjud- Oneşti, continuând cu DN 12 A (Oneşti-Comaneşti-Pasul Ghimeş-


Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Oneşti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Braşov), artere
transcarpatice care leagă cele două provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km
pe teritoriul judeţului);

DN 2 Buzău-Focşani-Bacău-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judeţului cu E 85;

DN 2 D Focşani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareşte Valea Putnei, 96 km pe teritoriul


judeţului (limita-vf.Muşat-1503 m), importantă arteră de legatură cu Transilvania, iarna
se circula mai greu, arareori este blocat din cauza condiţiilor meteorologice (înzăpeziri);

DN 24, suprapus pe teritoriul judeţului cu E 581 (Tişiţa-Cosmeşti-Tecuci-Bârlad-Albiţa),


se desprinde din E 85 la Tişita şi face legatura cu punctul de frontieră Albiţa, pe Prut-146
km (10 km pe teritoriul judeţului).

Judeţul Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atât din punct de vedere
al altitudinii şi a formei de relief, cât şi ca origine şi vârste geologice.

Caracterul economiei judeţului este dat de industrie. Dominantã este ramura


industriei uşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa
vesticã. “Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi
pe cea de mobilier, iar recoltele bogate de struguri permit obţinerea unei game variate de
băuturi. Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea de
medalii şi premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Configuraţia reliefului şi
bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor şi
în consecinţă asigură suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui.
Culturile agricole ocupă o parte semnificativă a suprafeţei judeţului
remarcându-se lanuri intinse de porumb, grâu, orz, ovăz, sfeclă de zahăr şi floarea

2
soarelui.

În anul 2007, populaţia ocupată civilă din judeţul Vrancea era de 145,0 mii
locuitori, din care cea mai mare parte, 63,4 mii lucrau în agricultură, vânătoare şi
silvicultură.. De asemenea, în acelaşi an, venitul populaţiei din judeţ era de 601,1
milioane RON. Cu un număr de şomeri de 5658 persoane înregistrate la agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă, rata şomajului a ajuns în anul 2007 la 3,8%, din care 3,0% erau
femei şi 4,5% bărbaţi. Produsul intern brut din anul 2006 a fost de 4178,6 milioane RON.

În ultimii ani, în Vrancea se observă o dezvoltare accentuată a etno-turismului şi a


agro-turismului. Peisajele deosebite şi tradiţiile păstrate în satele din zona de munte oferă
posibilitatea petrecerii vacanţelor unui număr mare de turişti în pensiuni şi moteluri.
Între anii 1991 si 2006 s-au înregistrat în Vrancea 443 de societati cu participare
străină, judeţul deţinând astfel 0,3% din totalul naţional. Valoarea capitalului străin
investit în judet a fost de 18,565 milioane de euro, reprezentând 0.1% din totalul
investiţiilor străine în România.

Capitolul II: Prezentarea potenţialului turistic

Atracţii-resurse naturale
Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemănate cu nişte trepte uriaşe,
care coboară de la Vest spre Est, prima treaptă fiind constituită de Munţii Vrancei,
alcatuiţi din culmi şi masive cu înălţimi de la 960m la 1873m (depresiunile intramontane
Greşu şi Lepşa ).Următoarea treaptă este reprezentată de culmile deluroase, cu altitudini
ce încep de la 350m şi continuă variat până la 1001m. A treia treaptă, ca o platformă
întinsă pâna la cursurile de apă Siret, Trotuş şi Râmnic - o reprezintă câmpia.
Depresiunile subcarpatice (Soveja, Vrancea, Neculele), prin extensiunea
păşunilor şi fâneţelor naturale au constituit întâi puncte de popas şi apoi de stabilire
definitivă, fie prin căsătorii, fie prin cumpărături a mocanilor de peste munte, care
treceau cu oile la câmp pentru iernat. În acelaşi timp, depresiunile subcarpatice au
constituit locuri de mai mare siguranţă pentru locuitorii fugiţi din alte părti, din
cauza persecuţiilor şi a impozitelor fiscale excesive.

3
Depresiunea Lepşa, se află la punctul de confluenţă a râului Putna cu pârâul
Lepşa. Ea este rezultatul eroziunii laterale intense a Putnei şi a pârâului Lepşa, atât
în stadiul actual cât şi în stadiile anterioare.
Depresiunea Greşu, care s-a format în urma declanşării a doua porniri de
teren: una pe versantul drept al Putnei , alta pe cel stâng, pe povârnişurile Petrei
Albe si Piscul Greşului.
Dealurile se împart în: Dealurile Înalte Vestice; Dealurile Sud-Estice (între
bazinul Milcovului şi Râmnei); Dealurile Înalte Estice- la Nord de Depresiunea
Putna - Şuşiţa se află culmea Usturoiu - Coada Văii Babei (625 - 790m.) şi Dealul
Mare (505 - 710m.). Din aceste culmi, se desprinde către depresiunea interdeluroasa
, Măgura Odobeşti (996), situată între Valea Putnei şi a Milcovului; Dealurile
Tutovei-la Est de Valea Siretului, teritoriul judeţului Vrancea cuprinde şi o mică
porţiune din extremitatea Sudică a Podişului Bârladului; Glacisul subcarpatic-
aceasta formă de relief constituie planul de racordare între câmpia şi dealurile
estice, în timp ce spre Sud ia contact cu dealurile Sud -Estice.
Treapta cea mai de jos de pe teritoriul judeţului Vrancea este Câmpia
Siretului. Ea se întinde între glacisul subcarpatic si râul Siret. Altitudinea variază
între 20 si 125m, este înclinată de la Vest către Est şi de la Nord către Sud.
Câmpia înaltă, situată între glacios şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti,
Vânători şi Tătăranu şi de la Est de Ciorăşti, are o altitudine de 70m în Nord şi 35m
în Sud. Câmpia joasă se întinde de la linia Mărăşeşti, Vânători şi Tătăranu şi de la
Est de Ciorăşti până la albia Siretului şi are altitudinea de 30-35m, în partea de
Nord, şi 20-30m in cea de Sud.
O imensă resursă a judeţului Vrancea o reprezintă padurea, care ocupă
aproximativ 38% din teritoriul judeţului. Viile pe rod ocupă 6% din suprafaţa judeţului şi
aproximativ 11% din suprafaţa viilor pe rod din România, în judeţul Vrancea fiind cea
mai întinsă zonă viticolă din ţară, renumite fiind vinurile de Odobeşti, Coteşti, Panciu,
Jariştea.
Prin poziţia sa, teritoriul judeţului Vrancea se găseşte la contactul dintre
regiunea cu climă continentală şi regiunea cu climă de munte. Ca urmare el este
cuprins între două tendinţe : tendinţa continentală, care îşi face simţite efectele în

4
partea estică a lui şi cea montană, simţită în special în partea lui vestică. Media
anuală a temperaturii în zona de câmpie este de 9 °C, iar în zona de deal si munte, între 6
si 9 °C.
Relieful determină o repartiţie inegală de precipitaţii. Astfel, în Câmpia
Siretului - treapta de relief cea mai joasă - cantitatea de precipitaţii este mai mică de
600mm, în regiunea dealurilor subcarpatice nu depăşeşte decât local 800mm, pe
când în regiunea montană această cantitate ajunge până la 1200mm. Intervalul cel
mai ploios este mai - iunie, iar cel mai secetos decembrie - februarie cu prelungiri
până in luna martie.
Reţeaua hidrografic a judeţului Vrancea măsoară 1756 km cursuri de apă,
aparţinând în totalitate râului Siret. Siretul străbate teritoriul judeţului pe o lungime de
aproximativ 110 km, printre afluenţii pe care îi primeşte pe dreapta numărându-se
Trotuşul, Şuşiţa, Putna, Râmnicul – Sărat.
Dintre apele judeţului, cea mai importantă este Putna, care izvorăşte din zona
centrală a Munţilor Vrancei, străbătând toate formele de relief.
În Vrancea există 18 rezervaţii naturale geologice, peisagistice, zoologice,
floristice şi forestiere din care cele mai cunoscute sunt: Cheile Tişiţei, Cascada Putnei,
Râpa Roşie, Lacul Negru, Cheile Nărujei, Căldările Zabalei, Focul Viu de la Andreiaşu-
fost vulcan al Vrancei se înscrie ca fiind un punct turistic de mare atracţie, Dălhăuţi,
Lunca Siretului.
Legat de vegetaţie, Vrancea cuprinde trei zone: pădurea, silvostepa şi stepa,
cea mai întinsă fiind prima zonă, care include păşunile, fâneţele, livezile, viile precum şi
unele terenuri agricole, acoperind împreună peste 70 %.
Flora cuprinde 1500 de specii de plante. Pentru raritatea şi frumuseţea lor,
unele plante sunt declarate monumente ale naturii şi protejate prin lege. Dintre acestea
amintim: tisa, floarea de colţ, angelica, papucul doamnei. Jneapănul îl întâlnim în
Vrancea doar pe Vârful Goru (1785 m), ţinut fermecător, ce aminteşte de pajiştele
alpine austriece.
Vrancea deţine un important fond cinegetic. În zona montană se întâlneşte
cerbul, care uneori coboară până în zona depresionară şi ursul, care apare cam în
aceleaşi zone montane, dar cu precădere în Zboina Neagră. Aria lui de răspândire se

5
întinde până în Măgura Odobeşti. Căprioara şi pisica sălbatică trăiesc pe un spaţiu
foarte întins din zona montană până în cea de silvostepă. Între mamifere mai pot fi
amintite următoarele specii: mistreţul, jderul, veveriţa, nevăstuica, iepurele, ariciul.
În apele din judeţul Vrancea întâlnim păstrăv, molan în râurile de munte şi
crap, caras, somn, răspândit in bazinul hidrografic din zona de deal şi câmpie.

Atracţii-resurse antropice

Judeţul Vrancea dispune de 41 de monumente memoriale închinate eroilor


neamului; mausolee, monumente de eroi, cimitire ale eroilor români şi străini, luptătorii
în războaiele de independenţă şi de întregire a neamului, pentru apararea independenţei şi
suveranităţii naţionale.
În judeţul Vrancea istoria română, cultura si civilizaţia sunt reprezentate de
urmatoarele obiective turistice:
- Manastirea Mera - o construcţie fortificată, construită în 1685; este singura clădire
construită în România de către familia Cantemir (patrioţi, conducători şi
învăţători).
- Pivniţele domneşti de la Odobeşti, construite in 1839 unde se găseşte cea mai
mare şi bogată colecţie de vinuri îmbuteliate din România, aparţinând unităţii
Vincon din Focşani.
- Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sării,
construită în 1770 pe cursul superior al râului Putna.
- Muzeul Satului care este o sinteză a tradiţiilor populare, agricultura traditională
şi tehnici artizanale, obiceiuri şi condiţii de locuit din Vrancea -este situat in
Crângul Petreşti, la 7 km distanţă de Focşani.
- Mausoleul Eroilor Români închinat soldaţilor care au murit pe linia frontului de
la Mărăşeşti-Mărăşti-Soveja-Focşani-Sud, în Primul Razboi Mondial.
Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” ridicat în 1913 şi finalizat 6
ani mai târziu, prin bunăvoinţa Maiorului Gheorghe Pastia este o adevărată bijuterie
arhitecturală, având o stucatură bogată în elemente de baroc şi renascentiste (în
decoraţie), acoperită cu foiţă de aur. Clădirea teatrului, afectată de-a lungul anilor de

6
cutremure repetate, a fost consolidată şi restaurată în întregime, fiind reinaugurată în
anul 2004.
Piaţa Unirii din Focşani - un ansamblu arhitectonic de clădiri istorice şi civice
construite în anii 1970. Obeliscul Unirii, o lucrare a sculptorului român Ion Jalea, este
piatra artistică a Focşaniului, oraş considerat prima capitală a Principatelor Unite:
Moldova şi Ţara Românească, în data de 24 ianuarie 1859.
Casa memorială Moş Ion Roată, situată la şoseaua ce leagă oraşul Panciu de
Soveja, este o expoziţie ce a fost deschisă în memoria deputatului din divanul Ad-hoc al
Moldovei – Ion Roată.
Soveja este una dintre cele mai cunoscute staţiuni balneo-climaterice. Este
cunoscută datorită tradiţiilor populare. Aici s-a născut balada "Mioriţa", poemul
etnogenezei poporului român.
În „Ţara Vrancei” se mai păstrează şi astăzi meşteşuguri tradiţionale cum ar fi:
· prelucrarea artistică a lemnului, îndeletnicire întâlnită în special în zonele de munte, se
remarcă prin celebrele „păpuşi de caş”, folosite de localnici la producerea caşului şi a
caşcavalului, dar şi ca obiecte de decor. Aceste tipare mai pot fi întâlnite şi astăzi în
zonele montane la Negrileşti şi Nereju;
· ţesutul obiectelor pentru împodobirea interiorului caselor;
· olăritul, reprezentat foarte bine în localitatea Ireşti;
· confecţionarea portului popular şi mai ales a ineditelor măşti populare. Portul popular
ilustrează continuitatea şi unitatea etnografică a poporului român iar „parada măştilor” se
bucură de un interes deosebit chiar şi astăzi, păstrând vechile obiceiuri, nealterate de
trecerea timpului.
Încă se folosesc unelte în industria casnică textilă : războiul de ţesut, melita,
vartelniţa, sucala, pieptenii, furca de tors. Prelucrarea fibrelor textile este o îndeletnicire
tradiţională, exclusiv feminină, practicată în toate satele. Materialele folosite au fost
cânepa, bumbacul si lâna. Frumoasele ţesături vrâncene pot fi văzute în fiecare casă,
decorând chiar şi interioarele moderne.
În fiecare an, în ultima decadă a lunii octombrie, vrâncenii sărbătoresc Festivalul
Internaţional al Viei şi Vinului, manifestare în care sunt slăvite vinul, portul, obiceiurile

7
şi mesteşugurile de pe aceste meleaguri. Pe lângă acest festival, vrâncenii sărbătoresc şi
Festivalul Berii- între 03-06 iulie.
Folclorul reprezintă domeniul principal de afirmare a creativităţii populare şi acest
fapt se poate autentifica prin capodopera creaţiei noastre populare - MIORIŢA, care
exprimă însăşi esenţa spiritualităţii poporului nostru. Pentru perpetuarea tradiţiei
folclorice şi valorificare superioară a creaţiei populare anual în ultima saptamână a lunii
octombrie se desfăşoară la Focşani „Festivalul Folclorului Vrâncean”.
În Vrancea există un „Drum al vinului” care traversează podgoriile din Coteşti,
Vârteşcoiu, Odobeşti şi Panciu. Un punct de atracţie deosebit îl constituie „Hrubele lui
Ştefan cel Mare” din oraşul Panciu. Aceste hrube pot fi vizitate, turiştii având
oportunitatea de a vedea cum se produce vinul spumant.
În judeţul Vrancea s-au născut personalităţi precum: Virgil Cândea - istoric,
Constantin C. Giurescu - istoric şi om politic, Gh. C. Longinescu- chimist, Ion Nestor -
istoric şi arheolog, Anghel Saligny - fost preşedinte al Academiei Române (remarcabil
constructor de poduri şi pionier în introducerea prefabricatelor din beton armat), Duiliu
Zamfirescu - scriitor şi diplomat, Simion Mehedinţi - întemeietorul învăţământului
geografic românesc.
De asemenea, printre artiştii care au origini în Vrancea se numără: Leopoldina
Bălănuţă, Ion Dichiseanu, Emil Botta, regizorii Alecu G. Croitoru şi Gh. Naghi, soprana
Angela Gheorghiu. În domeniul sportului un reprezentant de frunte al judeţului este
multipla campioană de gimnastică, Gina Gogean.

Capitolul III: Analiza echipamentelor turistice şi a ofertei de servicii

Numărul de unităţi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică la nivelul


judeţului Vrancea, în perioada 2003-2007:

Tabelul nr.1: Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în perioada


2003-2007

Număr unităţi Anii

8
2003 2004 2005 2006 2007
Total 45 48 49 42 44
Hoteluri 8 10 7 7 7
Hanuri şi moteluri 3 3 4 4 5
Cabane turistice 2 2 3 3 3
Pensiuni turistice urbane 2 2 2 2 3
Pensiuni turistice rurale 15 19 29 22 22
Pensiuni agroturistice 9 8 - - -
Campinguri 2 - - - -
Popasuri turistice 1 1 1 1 1
Tabere de elevi şi
3 3 3 3 3
preşcolari
Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008

Se observă că, în anul 2005, odată cu începerea dezvoltării turismului,creşte şi numărul


unităţilor de cazare turistică. Ponderea majoritară deţinând-o pensiunile turistice
rurale,deoarece,turiştii preferau o vacanţă într-un mediu nepoluat,un mediu rustic.

Pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii


indici:
yn
• Indice cu bază fixă Ii/1= *100=97,7 %
y1

yn
• Indice mediu I = n −1 = 0,99
y1

• Ritmul mediu R = I -1= -0,01


y n − y1
• Sporul mediu de evoluţie ∆= = - 0,25
n −1
• ∆t/ 1=yn-y1= -1

Pe baza calculelor se poate observa că numărul de unităţi de primire turistică a


scăzut cu o unitate, de la 45, câte erau în anul 2003, la 44 în anul 2007. De asemenea,
structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut în medie de 0,99 ori.

Capacitatea de cazare turistică – în funcţiune (locuri)

9
Tabelul nr.2: Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire
turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în judeţul Vrancea în perioada 2003-2007

Număr unităţi Anii


2003 2004 2005 2006 2007
Total 460234 540030 530092 459722 414501
Hoteluri 248828 271503 251855 191372 162680
Hanuri şi moteluri 36515 45636 47426 57622 65745
Pensiuni turistice urbane 6111 7686 7653 8275 11253
Pensiuni turistice rurale 14548 40854 42378 39833 40223
Pensiuni agroturistice 240 1748 - - -
Campinguri 14384 - - - -
Popasuri turistice 7038 9320 6890 - -
Tabere de elevi şi
132570 163280 173890 162620 134600
preşcolari
Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008

Se poate observa că în anul 2003, numărul total de unităţi turistice era mult mai mare
decât cel din anul 2007. În anul 2004 s-a înregistrat numărul cel mai mare de locuri de
cazare. Hotelurile şi taberele de elevi şi preşcolari ofereau cele mai multe locuri de
cazare, urmate fiind de hanuri şi moteluri, precum şi de pensiunile turistice rurale.

Pentru capacitatea de cazare turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii


indici:
yn
• Indice cu baza fixa Ii/1= *100=90,06 %
y1

yn
• Indice mediu I = n −1 = 0,97
y1

• Ritmul mediu R = I -1= -0,03


y n − y1
• Sporul mediu de evoluţie ∆= = - 11433,25
n −1
• ∆t/ 1=yn-y1= - 45733

Numărul de locuri de cazare a scăzut cu 45733 de locuri din anul 2003 până în
anul 2007.

10
Tabelul nr.3: Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în perioada
2003-2007
Anii Grad de ocupare (%)
2003 15,6
2004 13,4
2005 11,1
2006 14,1
2007 16,1
Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Pentru gradul de ocupare turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii


indici:
yn
• Indice cu bază fixă Ii/1= *100= 103,2 %
y1

yn
• Indice mediu I = n −1 =
y1

• Ritmul mediu R = I -1=


y n − y1
• Sporul mediu de evoluţie ∆= = 0,125
n −1
• ∆t/ 1=yn-y1= 0,5

Graficul 1: Evoluţia gradului de ocupare turistică

2007 16,1
2007
2006 14,1
2006
2005 11,1 2005

2004
2004
13,4
2003
2003 15,6

11
Sursă: Grafic realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică

În anul 2007, comparativ cu 2003 gradul de ocupare a crescut cu 0,5. În anul 2005
a atins o valoare mai mică, de 11,1%, după care a început să crească, ajungând la 16,1%
în 2007.

Capitolul IV: Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

Previziunea se realizează prin trei metode cunoscute. Pentru a alege metoda cea
mai bună se va calcula coeficientul de variaţie şi se alege metoda prin care acesta este
mai mic de 5%.

Tabelul nr.4: Numărul turiştilor, numărul înnoptărilor şi durata medie a sejurului a


judeţului Vrancea în perioada 2003-2007

Numărul turiştilor
Durata medie
Nr.înnoptări
Anii a sejurului
Străini Români Total
2003 2482 23909 26391 71902 2,72
2004 2361 26802 29163 72543 2,48
2005 2215 26882 29097 58630 2,01
2006 2383 33276 35659 64420 1,80
2007 2729 35742 38471 66769 1,73
Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008
Durata medie a sejurului se calculează prin raportul dintre numărul de înnoptări şi
numărul de sosiri.
Din acest tabel se observă, la început creşterea numărului de înnoptări, de la
71902 (2003) la 72543 (2004), iar mai apoi o scădere bruscă până la 58630 (2005), după
care numărul de înnoptări are o tendinţă de creştere, ajungând în anul 2007 până la 66769
de înnoptări.
Gaficul 2: Durata medie a sejurului

12
3

2,5
2
Durata medie a
1,5
sejurului
1

0,5

0
2003 2004 2005 2006 2007

Graficul 3: Evoluţia numărului de înnoptări

80000
70000
60000
50000
40000
Nr innoptari
30000
20000
10000
0
2003 2005 2007

Sursă: Grafice realizate pe baza tabelelor preluate din Anuarul Statistic al judeţului
Vrancea – ediţia 2008
a. Metoda sporului mediu

Tabelul nr.5: Ajustarea nr. de înnoptări cu ajutorul metodei sporului mediu


~
Anii Nr.înnoptari ti y i =y1 + ∆*ti (yi- ~
y )2
2003 71902 0 71902 0
2004 72543 1 66769 33339076
2005 58630 2 61636 9036036
2006 64420 3 56503 62678889
2007 66769 4 51370 237129201

y n − y1
∆=
n − 1 = - 5133

13
n 2

∑ ( yi − ~yi ) = 8272,6 v=
σ
⋅100 =12,3 > 5% => metoda nu ajustează bine
σ = i =1 y
n

b. Metoda indicelui mediu de dinamică


Tabelul nr.6: Ajustarea nr.de înnoptări cu ajutorul metodei indicelui mediu de
dinamică
Anii Nr.innoptari ti ~
y i = y1 ⋅ I
ti
( yi − ~y i ) 2
2003 71902 0 71902 0
2004 72543 1 71902 410881
2005 58630 2 68306,9 93642393,61
2006 64420 3 69744,94 28354986,00
2007 66769 4 70463,96 13652729,40

yi
I = n −1
y1

n 2

∑ ( yi − ~yi ) = 5216,53
σ = i =1

n
σ
v= ⋅100 =7,80 > 5% => nici această metodă nu ajustează bine
y

c. Metoda trendului liniar


Tabelul nr.7: Ajustarea nr. de înnoptări cu ajutorul metodei trendului liniar
~
Anii Nr.înnoptări ti ti2 yi× ti yi = a + b ⋅ t i ( yi − ~y i ) 2
2003 71902 -2 4 -143804 70530,6 1880737,96
2004 72543 -1 1 -72543 68691,7 14832511,69
2005 58630 0 0 0 66852,8 67614439,84
2006 64420 1 1 64420 65013,9 352717,21
2007 66769 2 4 133538 63175 12916836

a = y =66852,8

14
b=
∑y t i i
= -1838,9
∑t i
2

n 2

∑ ( yi − ~yi ) = 4418,08 v=
σ
⋅100 =6,60 > 5 => nu ajustează
σ = i =1 y
n
bine,dar având cea mai mică valoare dintre toate cele trei, pe aceasta o vom alege.

Tabel nr.8 Previziunea pe următorii 3 ani cu ajutorul metodei trendului liniar


Anii ti ~
yi = a + b ⋅ t i
2003 -2 70530,6
2004 -1 68691,7
2005 0 66852,8
2006 1 65013,9
2007 2 63175
2008 3 61336,1
2009 4 59497,2
2010 5 57658,3

În urma realizării previziunii pe următorii 3 ani cu ajutorul metodei trendului


liniar se aşteaptă ca numărul de înnoptări să scadă de la 63175 (în 2007) până la 57658,3
(în 2010).

Capitolul V: Direcţii, soluţii, propuneri de valorificare a potenţialului turistic

Este importantă valorificarea potenţialului turistic al ţării la întreaga sa capacitate,


nu doar prin promovarea exclusivă a unor anumite zone, aşa cum s-a procedat până în
prezent, respectiv promovarea turismului montan şi rural în paralel cu cel de pe litoral.
Importanţa Vrancei în domeniul turismului este de necontestat însă potenţialul
acesteia este foarte slab exploatat. Comuna Lepşa dispune de peisaje de munte mirifice,
având ca puncte de atracţie Cascada Putnei,Păstrăvăria Lepşa, Mănăstirea Lepşa; turiştii
având astfel ocazia să profite de multitudinea de posibilităţi de petrecere a timpului liber,
fie drumeţii cu piciorul sau cu ATV-urile, fie la pescuit montan, existând o serie variată
de activităţi ce pot fi desfăşurate pe durata sejurului.

15
Prin încurajarea agroturismului ar apărea efecte pozitive pe plan local, prin
crearea de noi locuri de muncă şi noi posibilităţi pentru cei din mediul rural de a obţine
un venit suplimentar.
Pentru valorificarea potenţialului turistic al judeţului este necesară îmbunătăţirea
infrastructurii rutiere, principalul obstacol în dezvoltarea turismului. Dezvoltarea
infrastructurii de transport va juca un rol important în integrarea pieţei interne şi va
sprijini punerea în valoare a poziţiei geografice a României ca zonă de tranzit.
Ar trebui să se aibă în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil
de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-
strategică deosebită a regiunii; crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă
şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi
promovarea politicii de mediu.
Comuna Soveja ar putea reprezenta un deosebit punct de atracţie turistică, aici
găsindu-se un aer mult mai curat decât în alte zone. Se găsesc obiective turistice precum:
Mausoleul Soveja, Schitul Soveja, Biblioteca silvică, Mânăstirea lui Matei Basarab. De
asemenea, peisajele sunt foarte frumoase.

Cu o modernizare a reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă şi canalizare,


vor putea fi promovate formele de turism şi produse turistice noi, precum:

· turism montan în masivele muntoase Soveja, Tulnici- Lepşa şi Jitia-Vintileasca;

· turism balnear prin îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, a gradului de confort în general


în staţiunea Soveja;

· înfiinţarea staţiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului şi a apelor


minerale;

· înfiinţarea staţiunii de agrement Tulnici-Lepşa;

· turismul ştiinţific prin reluarea legăturilor şi protocoalelor cu universitatea Iaşi. Se


urmăreşte valorificarea ştiinţifică a posibilităţilor rezervaţiilor naturale ale judeţului;

· se vor lărgi baza materială, activităţile şi serviciile turismului rural astfel încat fiecare
din localităţile etno-folclorice să devină un centru turistic.

· dezvoltarea şi modernizarea structurilor turistice;

16
· lansarea şi exploatarea în folosul comunitătilor rurale a programelor turistice promovate
de asociaţia judeţelor de munte;

· înfiinţarea cadrului instituţional adecvat pentru asigurarea accesului unui număr tot mai
mare de turişti.

Ar putea fi organizate mai multe festivaluri prin care să se pună în evidenţă


tradiţiile şi obiceiurile judeţului. Pădurea trebuie ocrotită, la fel şi spaţiile verzi.

Se recomandă îmbunătăţirea managementului deşeurilor menajere şi industriale,


precum şi măsuri de reabilitare având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor zonelor afectate
de poluări industriale şi de calamităţi naturale.
Conservarea pădurii şi a rezervelor de peşte în regiune reprezintă o prioritate
principală atât timp cât acestea oferă oportunităţi de dezvoltare economică semnificative
prin exploatare raţională.
Tratarea, epurarea apelor reziduale industriale şi modernizarea sistemelor de
filtrare a noxelor emise de unităţile industriale au o importanţă semnificativă pentru
regiune.
Ţinând cont de evenimentele frecvente care au determinat puternice inundaţii şi
alunecări de teren, cu implicaţii asupra siguranţei populaţiei şi activităţii economice se
impune o atenţie deosebită şi o reconsiderare a întregii politici de prevenire şi intervenţie
în caz de calamităţi naturale.
HARTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI VRANCEA

17
Bibliografie:

Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008


www.vrancea.insse.ro
www.prefecturavrancea.ro

18
www.cjvrancea.ro
www.wikipedia.com
www.vrancea.ro
www.viaromania.eu
www.travelworld.ro

19