https://www.scritub.com/geografie/turism/AGROTURISMUL35427.

php

1.6 PREZENTAREA GENERALA A JUDETULUI VRANCEA

Numele Vrancea, atestat documentar sub forma Varancha in 1431, este explicat in general de specialisti
prin munte sau corb, sugerand desimea padurilor negre ca pana corbului, sau prin gaura de butoi.

Actualul judet Vrancea cuprinde, in proportie de doua treimi, fostul Tinut Putna, mentionat inca din
secolul XV, avand ca nucleu de constituire Tara Vrancei, la care s-a adaugat, in 1968, o parte din fostul
judet Ramnicu-Sarat. Vrancea istorica, delimitata

un sigur trup de mosie, inainte de intemeierea Tarii Romanesti si a Moldovei.

Tinutul Putnei a intrat oficial in hotarele Moldovei, cu autonomia amintita in 1482, cand Stefan cel Mare
a stabilit granita cu Tara Romaneasca pe raul Milcov, in 1591 alipindu-i-se Adjudul si partile dinspre
rasarit.

La 24 aprilie 1574, la Jiliste, langa Focsani, Ion Voda cel Cumplit a obtinut o victorie stralucita imporiva
ostilor turcesti. Istoria consemneaza in aceste locuri si alte evenimente memorabile: trecerea prin
tinutul Putnei si prin Focsani a lui Mihai Viteazul in 1600, in drumul sau victorios pentru realizarea visului
unirii intr-un singur stat a Tarii Romanesti, Moldovei si Transilvaniei.

Intre anii 1714 si 1734, vrancenii au luptat impotriva cotropirii de catre maghiari a unor munti daruiti lor
de catre marele Voievod, iar in primele doua decenii ale secolului XIX - pentru iesirea din boieresc,
Vrancea fiind facuta danie visternicului Iordache Rosset Roznovanu de catre domnitorul Constantin
Ipsilanti.

Intre evenimentele de seama petrecute pe teritoriul judetului Vrancea mentionam si luptele de la

Martinesti si Focsani din timpul razboiului ruso-turc din 1789.
https://www.scritub.com/geografie/turism/AGROTURISMUL35427.php

Dezvoltarea social-economica si culturala dintre cele doua razboaie mondiale si apoi din anii
socialismului s-a inscris pe coordonatele generale ale evolutiei Romaniei, un reviriment cunoscand dupa
1990, judetul Vrancea situandu-se printre primele din tara in ceea ce priveste economia de piata.

1.7 JUDETUL VRANCEA -ASEZARE GEOGRAFICA

Situat in exteriorul Carpatilor de curbura (partea central-estica) a Romaniei, judetul Vrancea, cu o

suprafata de 4850kmp (2,04% din suprafata tarii), are forma unui poligon neregulat, cu urmatorii vecini:
la nord judetul Bacau, la nord-est judetul Vaslui, la est judetul Galati, la sud-est judetul Braila, la sud si
sud-vest judetul Buzau si la vest judetul Covasna. Aflata la o rascruce geografica, Vrancea constituie o
legatura intre marile zone ale Carpatilor Orientali si Meridionali, Campia Siretului si Campia Dunarii,
precum si intre provinciile istorice locuite de romani: Moldova, Transilvania si Tara Romaneasca, iar ca
vad al transhumantei, dinspre Tara Barsei spre Dunare si Dobrogea. Coordonate: judetul este intersectat
de meridianul de 27º longitudine estica si de paralela de 46º latitudine nordica (Soveja, Pufesti).

1.8 RELIEF VRANCEA

Dispus in trepte dinspre vest spre est, cuprinde Muntii Vrancei (cu depresiunile intramontane Gresu si
Lepsa), Dealurile Subcarpatice si Campia Siretului Inferior, marginita de Podisul Moldovei (Colinele
Tutovei) la nord-est si Campia Ramnicului la sud-est. Muntii Vrancei (1075 - 22,1%) sunt munti de
incretire, alcatuiti din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700m (Goru - 1785,
Lacauti - 1777, Giurgiu - 1720, Pietrosu - 1672, Zboina Frumoasa - 1657), de 1500m (Paisele -1530,
Arisoaia - 1517, Verdea - 1499, Condratu - 1491), de 1300m (Fetele Mari intre 1100 si 1400) etc.

Dealurile Subcarpatice, depresiunile colinare si dealurile de podis (2035 kmp - 41,9%) cuprind dealuri
inalte vestice (doua siruri intre Valea Putnei si Valea Susitei), depresiunea intradeluroasa (transversal sau
de-a lungul vailor Susitei, Putnei si Milcovului, precum si la cumpana apelor intre bazinul Milcovului si
Ramnei), dealurile inalte estice (intre cursul superior al paraului Zabrauti si Valea Ramnei, dominate de
Magura Odobestilor - 996m), glacisul subcarpatic, care face legatura intre Dealurile Subcarpatice,
Campia Siretului Inferior si Campia Ramnicului (impreuna 1747 kmp- 36%), care se inclina spre est pana
la altitudinea de 20, la confluenta Ramnicului Sarat cu Siretul.

1.9 SEISMICITATE VRANCEA

https://www.scritub.com/geografie/turism/AGROTURISMUL35427.php

Teritoriul judetului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din tara noastra. Raspandirea
focarelor de cutremure pune in evidenta existenta a doua zone: prima in trunchiul Vrancioaia-Tulnici-
Soveja, unde se produc cutremure la adancimi intre 80 si 160 km, legata de curbura arcului carpatic, si a
doua, in regiunea de Campie dintre Ramnicu Sarat, Marasesti si Tecuci, cu cutremure mai putin adanci.
Seismele din Vrancea au origine tectonica, fiind provocate de deplasarile blocurilor scoartei sau ale partii
superioare a invelisului in lungul unor falii formate anterior sau de-a lungul unora foarte adanci.

1.10 CLIMA VRANCEA

Judetul Vrancea are o clima temperata, cu mari variatii, determinate de confluenta reliefului. In zonele
de campie, temperatura medie anuala este de 9º C, in cele de deal intre 6º si 9º, in cea montana este
cuprinsa intre 2º si 6ºC , iar pe culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei -1, 2ºC. Precipitatiile
atmosferice prezinta variatii importante de la un loc la altul, atat datorita altitudinii reliefului cat si a
expozitei versantelor. Volumul precipitatiilor depaseste 400mm anual, lunile cele mai ploioase fiind mai-
iunie, cele mai uscate decembrie-februarie, cu prelungiri pana in luna martie. Caderile de precipitatii in
cantitati mari de 300mm in 24 de ore sunt frecvente pe intreg teritoriul judetului. Numarul zilelor cu
ninsoare urca pana la 80 in zona de munte si numai pana la 20 in zona de campie. Vanturile dominante
in toate anotimpurile bat dinspre nord-est.

1.11 HIDROGRAFIA

Reteaua hidrografica a judetului Vrancea apartine in totalitate raului Siret (706 km, din care 596 pe
pamant romanesc) si afluentilor sai. El strabate teritoriul judetului pe o lungime de aproximativ 110 km,
desfasurandu-se pe sectorul-aval Trotus - confluenta cu Ramnicul, de-a lungul judetului Galati, la iesirea
din judet totalizand o suprafata de bazin de 37.061 kmp. Cursul sau este meandrat si insotit de o lunca
larga. Afluentii mai importanti pe care il primeste pe dreapta sunt Trotusul, Zabrauti, Susita, Putna,
Ramnicul Sarat, iar pe stanga Barladul, care apartine in totalitate altor judete. Dintre apele judetului, cea
mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nord-
vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 kmp.

1.12 MUNICIPII SI ORASE

https://www.scritub.com/geografie/turism/AGROTURISMUL35427.php

Reteaua de localitati cuprinde municipiile Focsani, Adjud si orasele Marasesti, Panciu, Odobesti si 59 de
comune (331 de sate). Planurile de dezvoltare pe termen mediu si lung prevad ridicarea la rang de orase,
intr-o prima etapa, a localitatilor Vidra si Gugesti, ca centre intercomunale, dupa care vor urma Soveja,
Naruja, Dumitresti si Maicanesti, judetul organizandu-se astfel in opt sisteme zonale. Municipiul Focsani
face parte din categoria oraselor mari, cu functii economico-sociale complexe si rol de coordonare si
armonizare a dezvoltarii in teritoriu. Municipiul Adjud si orasul Marasesti se incadreaza in randul
oraselor mijlocii, cu functii dominant industriale si de servire a localitatilor din nord-estul judetului, in
timp ce Panciu si Odobesti sunt orase mici, cu functii industrial agrare, centre viticole la nivel national, cu
functii de importanta locala.

PIATA UNIRII - FOCSANI

1.13 OBIECTIVE TURISTICE DIN VRANCEA

Casa memoriala 'Mos Ioan Roata' de la Campuri (la 60 km de Focsani), reinvie amintirea taranului
deputat in Adunarea ad hoc a Moldovei. Mos Ioan Roata a pus in lumina vointa puternica a taranilor
romani de a inlatura toate piedicile ce stateau in calea Unirii Principatelor din 1859.

Casa memoriala Mos Ion Roata

Mausoleul eroilor de la Marasesti (la 20 km de Focsani, pe E 85), loc renumit prin faptul ca aici s-au dat
cele mai grele batalii, de pe teritoriul tarii noastre, ale primului razboi mondial. Eroismul armatei romane
din vara lui 1917 a decis soarta acestui razboi.

Comentand luptele de la Marasesti, ziarul englezesc 'Times' scria: 'Aceasta infrangere este lovitura cea
mai importanta pe care au primit-o germanii in orientul european. Romanii au luptat cu o tenacitate
extraordinara'
https://www.scritub.com/geografie/turism/AGROTURISMUL35427.php

In mausoleul de aici (replica a monumentului de la Adamclisi) se afla osemintele celor jertfiti in anul 197,
mormantul generalului Eremia Grigorescu si un mic muzeu militar

Mausoleul Eroilor de la Marasesti

Manastirea Soveja (la 80 km de Focsani), zidita de Matei Basarab in 1645. Aici a fost surghiunit (in 1846)
scriitorul Alecu Russo, unde a decoperit si a cules cunoscuta balada 'Miorita'.

Manastirea Soveja

Manastirea Mera (la 25 km de Focsani), ctitorita in 1705 de familia Cantemir (renumiti carturari si
patrioti). Se asemana mult cu biserici domnesti din Moldova

Manastirea Mera

Cascada Putnei

Aria protejata Cascada Putnei ( tip hidrogeomorfologic, botanic, peisaj ), ocupa o suprafata de 10 ha,
fiind localizata in apropierea localitatii Lepsa, areal unde raul Putna traversand bordura externa a
Muntilor Vrancei pe o linie de falie, a format cascada actuala, iar in aval, la cca. 200 m, pe malul stang
exista o veche cascada, parasita in urma miscarilor geotectonice, in urma carora Putna si-a schimbat
https://www.scritub.com/geografie/turism/AGROTURISMUL35427.php

cursul spre dreapta, pe albia actuala, fenomen unic cunoscut in Romania. Din punct de vedere botanic,
pe versantii stancosi se intalnesc numeroase specii de plante saxicole, de exemplu: Saxifraga aizoon,
Alyssum saxatile, iar odinioara Floarea Reginei ( Leontopodium alpinum ).

Casacada Putnei

Focul Viu

Aria protejata Focul Viu de la Andreiasul de Jos are o suprafata de 12 ha ( tip geologic, botanic, forestier,
peisaj ). Datorita faptului ca Valea Milcovului se inscrie pe linia de falie Casin-Bisoca, prin fracturile
scoartei ies la suprafata hidrocarburi gazoase care se autoaprind si ard cu flacari inalte de pana la 30 - 40
cm.

Focu Viu

Cheile Tisitei

Aria protejata Tisita este situata in bazinul hidrografic mijlociu si inferior al paraurilor Tisita Mica si
Tisita Mare, respective Tisita dupa confluenta acestora. Coordonatele centrului virtual al rezervatiei este
45°30'37" E. Limitele acestei rezervatii sunt realizate dupa limitele naturale formate de cumpenele de
apa, p'raie si culmi: Vf. Condratu (1493 m), Dealul Crucilor (1039 m), Vf. Tisarul Mic (1246 m) si Tisarul
Mare (1267 m), Caciulata (722 m) pana la Gura Tisitei, se urmeaza drumul forestier pe malul drept al
Putnei pe o distanta de 800 m pana la viaductul peste Putna, de unde urca pe Culmea Vascan, Culmea
Porcului (115 m), Stanca Gurguiata (1438 m), Golul Roibului (1460 m), Culmea Coza cu Vf. Coza (1629
m). Din acest punct merge pe o culme secundara pana in paraul Tisita Mare, pana la Paraul Cristianul,
apoi urca din nou pe Tisita Mare pana la culmea secundara marcata de borna 175, spre Plaiul intre
Tisite, de unde se indreapta spre varful Condratu.
https://www.scritub.com/geografie/turism/AGROTURISMUL35427.php

Cheile Tisitei