Cadrul natural.

Caracteristicile fizico-geografice
Asezata la curbura lantului carpatic, Vrancea este leaganul Mioritei, ce
grupeaza in juru-i Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania.
Judetul Vrancea este dispus in trepte dinspre vest spre est si cuprinde
Muntii Vrancei cu depresiunile intramontane !resu si "epsa#, $ealurile
%ubcarpatice si &ampia %iretului 'n(erior, marginita la nord-est de )odisul
Moldovei&olinele Tutovei# si la sud-est de &ampia Ramnicului.
'ncadrat intre cordonatele geogra(ice *+ ,- si *. // latitudine nordica si ,. ,- si
,0 -, longitudine estica, teritoriul Vrancei este amplasat in partea de sud, sud-
est a tarii, invecinat cu judetul 1acau la nord, judetul 1uzau la sud-vest, la est cu
judetele Vaslui si !alati, iar la vest cu judetul &ovasna. Judetul Vrancea se
intinde pe o supra(ata de *2+0 3m, ceea ce reprezinta locul -4 pe tara ca
supra(ata si locul 0 ca supra(ata rurala..
Judetul Vrancea are o populatie de 391.833 de locuitori, iar resedinta de judet
este orasul Focsani.
&u un relie( de o mare varietate, dar in acelasi timp de o unitate
armonioasa, actualul teritoriu al judetului Vrancea a cunoscut sc5imbari in
decursul istoriei, avand ca elemente de(initorii culmile muntilor, spre apus, si
valea %iretului, spre rasarit.$in cele mai vec5i timpuri de organizarea
administrativa si pana in /6+4, judetul s-a numit )utna, intinzandu-se la nord
pana la Trotus, iar la sud pana la Milcov. $upa /6.2, s-a e7tins spre sud si spre
sud-est, adaugandu-i-se o mare parte din (ostul judet Ramnicul %arat.
Muntii Vrancei sunt alcatuiti din culmi ce provin din (ragmentarea plat(ormei de
eroziune de /044m !oru -/02+, "acauti 8 /000, !iurgiu-/0,4, )ietrosu 8
/.0,# de /-44 m etc. %i (ac parte din categoria celor de incretire.
$ispunerea relie(ului in trepte, ce coboara catre est, desc5ide larg spatiu
in(luentelor est-continentale, dar si a unui climat nordic si sudic. &ampia are o
temperatura medie anuala mai mare de 6 &, dealurile subcarpatice intre . si 6 &,
muntii intre , si . &, iar culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei -/ si , &.
Accesibilitate si infrastructura.
Notiuni despre drumurile nationale si judetene
Judetul Vrancea se a(la de-a lungul celor mai importante artere rutiere si
(eroviare care (ac legatura intre sudul tarii, respectiv capitala , si nordul
Moldovei. 9nele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau (eroviare
europene, care leaga sud-estul :uropei sau ;rientul, de nord-vestul :uropei.
&ele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt<
E 8- !iurgiu- 1ucuresti-1uzau- =ocsani-1acau- %uceava- %iretapro7imativ 64
3m pe teritoriul judetului#, importanta cale de aces sau de tranzit, parte a
magistralei europene care leaga sud-estul :uropei sau ;rientul de nordul si
nord-vestul :uropei.
!N 11 A 8Adjud- ;nesti,continuand cu !N 1" A ;nesti- &omanesti- )asul
!5imes- Miercurea &iuc# sau cu : +00 ;nesti- )asul ;ituz- Tg. %ecuiesc-
1rasov#, artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si
Transilvania.
!N "- 1uzau- =ocsani- 1acau- %uceava- %iret, suprapus pe teritoriul judetului
cu E 8
#tudiul formelor de turism ce se pot practica
Variatia, volumul si valoarea resurselor turistice ale judetului Vrancea au
(avorizat dezvoltarea si promovarea unor (orme de turism precum turismul
montan ce se des(asoara sub (orme variate<
drumetia montana este (avorizata de e7istenta a circa /+ trasee montane/-
marcate# si de numeroase drumuri (orestiere. )osibilitatile de cazare sunt
aproape nule, deoarece numarul cabanelor este (oarte redus,#, iar cantoanele
silvice sau de vanatoare nu sunt desc5ise circuitului turistic>
sporturile de iarna reprezinta doar o perspectiva pentru Muntii Vrancei. 'n
prezent aceasta activitate are caracter neorganizat si se poate des(asura doar in
statiunea %oveja. "ipsesc partiile amenajate, instalatiile mecanice de urcat,
dotarile a(erente si caile de acces modernizate>
turismul de circulatie este (avorizat de e7istenta a numeroase localitati cu
valoare culturala etno(olclorica, istorica# si peisagistica.
&aile de acces de-a lungul principalelor vai inlesneste aceasta activitate
turistica si anume<
a ) turismul itinerant cu valente culturale, permite realizarea unor trasee
tematice care includ valorile etno(olclorice, monumentele istorice si de arta sau
muzeele > are un caracter educativ
b) turismul de tranzit este dat de pozitia judetului intre cele doua provincii
istorice si de e7istenta traseelor europene, rutiere si (eroviare>
4. turismul balnear este tot mai putin practicat datorita lipsei dotarilor si
degradarii celor e7istente din statiunea %oveja si localitatea Vizantea. &alitatea
apelor minerale si a bioclimatului sunt su(iciente motive pentru initierea, in plan
local , a unui plan de masuri in scopul reabilitarii acestor statiuni>
+. turismul stiintific se adreseaza mai ales specialistilor care doresc sa viziteze
rezervatiile naturale, prezente in numar apreciabil si cu e7tindere mare pe
teritoriul judetului>
.. turismul uval este o (orma de turism mai putin practicata in Romania , si cu
atat mai reprezentativa pentru zona Vrancei>
0. tursimul rural se adreseaza locuitorilor din centrele urbane care doresc sa se
recreeze intr-o ambianta rustica, nepoluata si cu un e(ort (inanciar mai redus.
;mologarea unor gospodarii taranesti ca pensiuni turistice si desc5iderea (ilialei
A?TR:& Vrancea cu sediul in comuna Vidra au dus la dezvoltarea acestei
(orme de turism>
2. turismul de vanatoare si pescuit sportiv se bazeaza pe un important
patrimoniu cinegetic si i5tiologic. %e des(asoara numai in con(ormitate cu legile
in vigoare , care limiteaza perioadelesi locurile pentru vanat si pescuit>
6.turismul de sfarsit de saptamana este practicat in proportie mare datorita
nevoii populatiei de a-si re(ace capacitatea de munca etc>
/4. turismul de reuniuni si congrese se practica in orasul =ocsani si statiunea
%oveja, unde nu e7ista,insa , amenajari speciale.
$esursele turistice
Elemente de potential turistic natural
-var(urile reprezentative, apartinand in general culmilor omonime< v(. "acauti
/000m# cu statia meteorologica> v(. @boina =rumoasa /.+0m# cu pajisti
montane multicolore> v(. !olu &oza /.0+m#> v(. !oru6/02+m# cu abrupturi
spectaculoase date de prezenta gresiilor dure> !olu )ietrosu/.0+m#> v(. !olu
Roibului /*./m#> v(. &ristianu /.,6m#> v(. 1ulboacea /+*2m#> v( 'zvoarele
?arujei /+,*m#> &asca da si de(ileul )utna>
- apele minerale de la Vizantea Manastireasca, &5iojdeni, Reg5iu, Valea %arii>
-carstul de sare de la &5iojdeni>
-rezervatia naturala A=ocul Viu de la Andreiasu de Jos>
-rezervatia mi7ta Reg5iu-%cruntaru>
-rezervatia (loristica )adurea &enaru>
-(ondul (orestier-paduri de (oioase
-(ondul piscicol
Elemente de potential antropic
%onumentele istorice si de arta de factura religioasa&
-Manastirea Mera, satul Mera, cu o biserica de lemn
-Manastirea &otesti>
-Manastirea Valea ?eagra>
-Manastirea Musunoaiele>
-Manastirea $al5auti.
Ansambluri memoriale si monumente istorice
-&asa memoriala A Mos 'on Roata din satul !ura Vaii, comuna &ampuri>
- &asa 1abei Vrancioaia din satul ?egrilesti, comuna 1arsesti>
-Monumentul dedicat :caterinei Teodoroiu, satul Muncelul, comuna %troane>
-Monumentul eroilor vranceni din )rimul Razboi Mondial in comuna Vidra>
-Monumentul =ratiei de arme romano-(rancez/6/.-/6/6#, din satul Varnita,
comuna Racoasa>
-Monumentul comemorativ al lui %te(an cel Mare din comuna 1arsesti.
Etnografia si folclorul
'n acest areal intalnim artizanatul in<
-comuna 1arsesti-cusaturi populare din lana,cergi>
-comuna ?aruja-tesaturi traditionale, cergi de lana>
-comuna ?ereju si )altin,satul %pulber-cusaturi,tesaturi, tors si cergi din lana>
Binutul Vrancei a reprezentat dintotdeauna un spaCiu privilegiat pentru
Dn(lorirea (olclorului nostru tradiCional. $e-a lungul vremurilor Dn aceste locuri s-
au dezvoltat numeroase meEteEuguri, dintre care le citFm doar pe cele ce au vizat
con(ecCionarea obiectelor de lemn, (rumos decorate de maeEtrii populari
vrGnceni sau a tiparelor de caE speci(ice zonei numitF Bara Vrancei. "a ele s-au
adFugat Ei altele precum prelucrarea lGnei Ei a pieilor de animale, prelucrarea
lemnului din pFdurile Dnvecinate dar Ei te5nologia obCinerii vinului din strugurii
podgoriilor Dntinse de pe aici, renumite deja Dn CarF sF amintim numele cGtorva<
;dobeEti, JariEtea, )anciu#. Vrancea a (ost Ei este un pFmGnt binecuvGntat,
purtFtor de vec5i tradiCii Ei obiceiuri romGneEti, meleagul MioriCei Ei cuibul
celor Eapte (ii ai babei VrGncioaei, dar mai ales punct geogra(ic important pentru
cF se a(lF la intersecCia celor trei mari provincii romGneEti< Moldova, Muntenia
Ei Ardealul.
Hi cum dansul Ei jocul Ei-au dat cel mai bine mGna pe aceste locuri a(late
la curbura &arpaCilor, vom Dncepe e7punerea re(eritoare la mani(estFrile
(olclorice din Vrancea cu unul din cele mai (rumoase Ei mai admirate dansuri
populare de pe aici 8dansul sau jocul# cu mFEti. )rin e7celenCF dansul acesta a
(ost unul de tip (unerar, ce avea loc cu ocazia decesului unui membru al
comunitatii. )rin e7tindere asta DnsemnGnd trecerea cGtorva sute de ani de la
data apariCiei lui#, ritualul s-a practicat Ei la sFrbFtorile Anului ?ou, dar,
repetFm, speci(icitatea sa rFmGne strGns legatF de momentul priveg5iului. In
zilele noastre, din ne(ericire, jocul mFEtilor se mai poate privi doar Dn douF
centre din Vrancea ar5aicF< ?ereju Ei 1DrseEti.
Jocul mFEtilor din Vrancea a (ost Dntotdeauna DnsoCit aEa cum remarca
Romulus VulcFnescu, de un bocet neDnc5ipuit de valoros din punct de vedere
estetic. Valoarea strigFtelor de jale aveau menirea de a sublinia nu doar regretul
datorat despFrCirii de mort, dar Ei de a crea o atmos(erF tipic mortuarF, Dn care
tristeCea era dominantF Ei c5iar mai mult lucru uimitor#, cu mFiestrie arFtatF
lumii
'atrimoniul (iticol
'n perioada /626-,446 patrimoniul viticol s-a mentinut la un nivel
aproape constant situandu-se in prezent la un nivel de ,02*/ 5a, din care ,0.,2
5a vii pe rod.
%upra(ata viticola a judetului este impartita in trei podgorii reprezentative si
anume< podgoria )anciu, podgoria ;dobesti si podgoria &otesti. Mai putin
cunoscuta si cu un areal restrans, amintim si podgoria @eletin.
'odgoria 'anciu- cu o supra(ata de peste 2/44 5a a (ost si ramane o
permanenta atractie pentru cei doritori sa cunoasca bogatiile, (rumusetile si
vestigiile acestor locuri.
'n podgoria )anciu e7ista trei centre viticole< )anciu, Ti(esti si )aunesti a caror
incadrare naturala impreuna cu (actorii e7terni, aigura conditii optime pentru
dezvoltarea vitei de vie si obtinerea unor vinuri de calitate. 'n trecut renumele
podgoriei il (aceau vinurile obtinute din soiuri traditionale ca )lavaie, !albena,
1abeasca neagra, =eteasca alba si =eteasca neagra. 9lterior au cucerit teren si
altele precum< =eteasca regala, Riesling italian, %auvignon,)inot noir, &abernet
%auvignon care au permis obtinerea unor vinuri cu denumire de origine si
aparitia vinurilor spumante care au ridicat (aima podgoriei.
'odgoria )dobesti-are o supra(ata de apro7imativ 0444 5a si este cea
mai vec5e podgorie din tara noastra (iind considerata ca o podgorie dacica..
)ro(ilata pe producerea de vinuri si in mod deosebit a celor albe, in podgoria
;dobesti se cultiva o mare varietate de soiuri. $intre cele de origine locala
e7istente inca din cultura se mentioneaza !albena de ;dobesti, iar pe supra(ete
mai restranse )lavaie si Mustoasa.
$intre soiurile romanesti mai sunt intalnite =eteasca alba, =eteasca regala si
%arba, iar din cele straine se cultiva pe supra(ete relativ mari Aligote, Riesling
italian si Muscat ;ttonel. !rupa %oiurilor de struguri negri este reprezentata de
1abeasca neagra si )ionot ?oir.
)odgoria prezinta conditii (avorabile si pentru producerea strugurilor de masa
din al caror sortiment nu lipsesc soiurile din grupele &5asselas si &oroana
insotite de Muscat Jamburg si &insaut..
"a ascensiunea vinurilor odobestene, o cntributie importanta a adus-o %tatiunea
de &ercetare si )roductie Vitivinicola, care de la in(iintarea sa in /6-. a ridicat
stac5eta calitatii vinurilor din aceasta podgorie la cote apreciabile.
'odgoria Cotesti-constituie o continuare a plantatiilor viticole din
podgoria ;dobesti, bene(iciind de resurse 5eliotermice mai ridicate si cuprinde
centrele viticole &otesti, Tamboiesti,&arligele si Vartescoiu.'n toate aceste
centre viticole e7ista areale de producere a vinurilor albe si rosii de consum
curent din soiurile< =eteasca regala, Aligote, 1abeasca neagra. Vinurile de
calitate superioara se obtin din soiurile< =eteasca alba, Riesling italian, Muscat
;ttonel, &abernet %auvignon, =eteasca neagra si Merlot.
Alaturi de renumele vec5i al podgoriilor, vinuri ca< !albena de
;dobesti,=eteasca alba, %arba, =eteasca neagra sau delicioasele si recunoscutele
vinuri spumante produse la )anciu constituie salba de aur a viticulturii vrancene
care se adauga constelatiei de vinuri ce impodobeste cerul oenologiei romanesti.
*ona turistica #o(eja
$espre localitatea %oveja, se poate aprecia ca reprezinta una dinre cele
mai (rumoase si prospere localitati rurale din judetul Vrancea, care ocupa o
supra(ata de 6*/, 5a din care 2, 5a intravilan.
"ocalitatea este asezata in $epresiunea subcarpatica %oveja, la o
altitudine de +44-++4m, (iind strajuita la vest de v(. Razboiul 6+0 m#, @boina
?eagra /-+4 m#, si Tiua !olasa /4.6#, iar la est de dealul Rac5itasu Mic
26/ m#.
%oveja a (ost populata inca din neolitic. 'n partea de sud-est a comunei, pe terasa
stanga a %usitei, au (ost descoperite urme de locuire ce apartin neoliticului
tarziu6cultura &ucuteni# si epocii bronzuluicultura Monteoru#. 'n vatra comunei
%oveja, unde se a(la si asezarea din (eudalismul dezvoltat s-a gasit si un tezaur
monetar.
%oveja, amplasata la poalele &arpatilor &urburii, constituie o regiune de
mare interes turistic, ce o(era tablouri de o rara (rumusete si incantare. =iind
situata intr-o mica depresiune submontana ce-i poarta numele, depresiune
strajuita de muntii Vrancei si dealurile subcarpatice, dintre care cel mai
reprezentativ este dealul Rac5itas, @boina ?eagra este cel mai inalt vart( muntos
a(lat in apropierea comunei. $epresiunea %oveja este strabatuta de raul %usita
,lung de .2 3m ce aduna apele a sapte a(luenti. Vegetatia localitatii apartine in
mare parte zonei de padure. &ulmile muntilor sunt acoperite cu molidisuri
inconjurate la baza de un bradet in amestec cu mesteacan. $in loc in loc, in
portiunile cele mai inalte, padurea (ace loc unor raristi de molid,ienupar si pajisti
montane. &ulmile mai joase sunt acoperite cu (agate montane in amestec.
)ajistile acopera o mare parte a teritoriului de pe care padurea a (ost de(risata.
Ast(el, la ?: de %oveja pajistile reprezinta 24K si vegetatia este (ormata din
asociatii de =estuca )seudovina cu diverse specii stepice.
)ozitia geogra(ica , particularitatile relie(ului si compozitia invelisului vegetal
si-au pus amprenta asupra compozitiei si raspandirea (aunei. Vrancea detine un
renumit (ond cinegetic, reprezentat de< cerb, ras urs,mistret si de cocos de
munte.
"a %oveja, in anii /624 si /626, ?icolae &eausescu a impuscat un cerb si
un urs ale caror tro(ee sunt recoduri mondiale si astazi la cerb clasi(icat cu ,./
puncte &'&, iar la urs cu ./6 puncte &'& in zona $ragomira in /626#.
Asezarea localitatii %oveja este (avorabila, deoarece de aici se ajunge cu
usurinta in multe alte locuri deosebit de (rumoase si de atractive. %e poate
ajunge pe valea )utnei, traversand var(ul &oasa, sau tot peste munti se poate
ajunge in judetul 1acau, ori in $epresiunea 1rasov.
"ocalitatea %oveja este un important centru agroturistic prin asezarea sa
si datorita (aptului ca este (ormata din doua sate reprezentative privind speci(icul
satelor de munte impodobit de vegetatie si inconjurat de paduri de molid si brad,
alcatuind un adevarat paradis de ozon planetar inca nee7ploatat su(icient.
Arta traditionala din %oveja, strans legata de viata oamenilor care au creat-o,
oglindeste trecutul si traditia istorica. 9n element de originalitate al acestei zone
il constituie con(ectionarea papusilor din cas (ig. /#, de o rara (rumusete,
(olosite la (abricarea cascavalului a(umat, despre care Romulus Vulcanescu
a(irma ca Vrancea este singura zona din tara unde se mai (ac papusi din cas. 'n
intreaga :uropa nu se mai intalneste acest (enomen decat in cateva localitati din
muntii Tatra.
%ecretul caEcavalului sculptat de la %oveja este imprimarea acestuia Dn
tipare de caE. )e rotocoalele de caE se imprimF semne a caror semni(icatie
dateazF din epoca paleocrestinF. &ornul de berbec simbolizeazF (ertilitatea,
(unia impletitF sugereazF continuitatea, soarele e $umnezeu, dinCii de lup de pe
marginea caEului amintesc de trainicia (runzelor de brad. Toate aceste simboluri
sunt sculpate in (orma de caE. )apuEarele de caE servesc Ei ca elemente
decorative, (iind agFCate, uneori, de meEteri la grinda casei. Metoda de preparare
este asemFnFtoare celei de producere a caEului a(umat Ei a pFpuEilor de caE.
=ig. /
$ezer(atii naturale
Focul +iu
Aria protejatF =ocul Viu de la AndreiaEul de Jos are o supra(aCF de /, 5a tip
geologic, botanic, (orestier, peisaj #. $atoritF (aptului cF Valea Milcovului se
Dnscrie pe linia de (alie &aEin-1isoca, prin (racturile scoarCei ies la supra(aCF
5idrocarburi gazoase care se autoaprind Ei ard cu (lFcFri Dnalte de pGnF la -4 - *4
cm.

Cascada 'utnei
Aria protejatF &ascada )utnei tip 5idrogeomor(ologic, botanic, peisaj #,
ocupF o supra(aCF de /4 5a, (iind localizatF Dn apropierea localitFCii "epEa, areal
unde rGul )utna traversGnd bordura e7ternF a MunCilor Vrancei pe o linie de
(alie, a (ormat cascada actualF, iar Dn aval, la cca. ,44 m, pe malul stGng e7ista o
vec5e cascadF, pFrFsitF Dn urma miEcFrilor geotectonice, Dn urma cFrora )utna Ei-
a sc5imbat cursul spre dreapta, pe albia actualF, (enomen unic cunoscut Dn
RomGnia. $in punct de vedere botanic, pe versanCii stGncoEi se DntGlnesc
numeroase specii de plante sa7icole, de e7emplu< %a7i(raga aizoon, AlLssum
sa7atile, iar odinioarF =loarea Reginei "eontopodium alpinum #.
C,eile -isitei
Aria protejatF TiEiCa este situatF Dn bazinul 5idrogra(ic mijlociu Ei in(erior al
pGrGurilor TiEiCa MicF Ei TiEiCa Mare, respective TiEiCa dupF con(luenCa acestora.
&oordonatele centrului virtual al rezervaCiei este *+M-4N-0 :. "imitele acestei
rezervaCii sunt realizate dupF limitele naturale (ormate de cumpenele de apF,
pNraie Ei culmi< V(. &ondratu /*6- m#, $ealul &rucilor /4-6 m#, V(. Tisarul
Mic /,*. m# Ei Tisarul Mare /,.0 m#, &Fciulata 0,, m# pGnF la !ura TiEiCei,
se urmeazF drumul (orestier pe malul drept al )utnei pe o distanCF de 244 m
pGnF la viaductul peste )utna, de unde urcF pe &ulmea Vascan, &ulmea )orcului
//+ m#, %tGnca !urguiata /*-2 m#, !olul Roibului /*.4 m#, &ulmea &oza cu
V(. &oza /.,6 m#. $in acest punct merge pe o culme secundarF pGnF Dn pGrGul
TiEiCa Mare, pGnF la )GrGul &ristianul, apoi urcF din nou pe TiEiCa Mare pGnF la
culmea secundarF marcatF de borna /0+, spre )laiul Dntre TiEiCe, de unde se
DndreaptF spre vGr(ul &ondratu.
.unca #iretului
Aria protejatF "unca %iretului are o supra(aCF totalF de -22,* 5a Ei este
constituitF pentru ocrotirea pFsFrilor migratoare sau sedentare. &uprinde
trupurile de pFdure $umbraviCa Ei )Fdurea ?eagrF, situate Dn apropierea
localitFCilor RFstoaca Ei RFduleEti, locuri Dn care, datoritF (aptului cF Valea
%iretului se Dnscrie pe una dintre cele mai importante rute de migraCie a pFsFrilor,
adFpostesc numeroase specii de pFsFri ocrotite pe plan naCional Ei internaCional.
'adurea !al,auti
Aria protejatF )Fdurea $Fl5FuCi tip botanic Ei (orestier #, ocupF o supra(aCF
de /22,- 5a Ei este situatF pe versantul estic al %ubcarpaCilor &urburii, la limita
de tranziCie dintre silvostepa Ei subzona Etejarului, Dn care pFtrunde subzona
(agului, DncGt arboretele (orestiere sunt (oarte variate Ei ajung la vGrste seculare,
realizGndu-se diametre impresionant de mari la (ag Ei stejar. $in punct de vedere
(loristic, )Fdurea $Fl5FuCi aparCine regiunii euro - siberiene precum Ei provinciei
balcano - moesicEF Ei ponto - sarmaticF, DntGlnindu-se un adevFrat mozaic
vegetal Dn care se regFsesc peste *44 de specii de plante superioare.
/roapa cu 'ini
Aria protejatF !roapa cu )ini tip paleontologic # are o supra(aCF totalF de
//,/ 5a Ei este localizatF Dn apropierea satului &oza, comona Tulnici. %tratele de
vGrsta eocenF sunt (ormate din Eisturi marnoase cu (ucoide, gresii mFrnoase
micacee cenuEii Ei gresii cu 5ierogli(e, iar stratele oligocene sunt (ormate din
conglomerate (oarte dure cu elemente de siEturi verzi, gresii de TiEeEti, Eisturi
argiloase cu e(lorescente gFlbui, intercalaCii de Eisturi menilice cu sile7uri Ei
Eisturi disodilice cu ic5tio(auna (osila similarF cu aceea gFsitF Dn strate de aceeEi
vGrstF oligocena # la )iatra ?eamC.
C,eile Narujei 0
Aria protejatF &5eile ?Frujei ' - "acu ?egru are o supra(aCF de ,4 5a tip
5idrogeomor(ologic, botanic, (orestier, peisaj # Ei este localizatF Dn localitatea
JerFstrFu, pe cursul superior al )GrGului ?Fruja. TrFsFtura caracteristicF este
(ragmentarea terenului, Dn zona &5eilor ?Frujei, unde s-a (ormat un relie(
caracteristic de o deosebitF spectaculozitate. )unctul central al acestei arii
protejate Dl constituie "acul ?egru. %ituat la altitudinea de /,+4 m, are o
supra(aCF de cca. / 5a Ei o adGncime de 0,+ m. &eea ce Di con(erF un caracter de
unicat Dn Vrancea este turbFria care se dezvoltF pe treimea in(erioarF, Ei care are
aspectul unui plaur. $enumirea de "acul ?egru provine de la Dntunecimea
molidiEurilor care-l DnconjoarF Ei care se re(lectF Dn apele limpezi ale lacului.
C,eile Narujei 00
Aria protejatF &5eile ?Frujei '' GO Verdele are o supra(aCF totalF de ,+4 5a,
este de tip 5idrogeomor(ologic, (orestier, (loristic, (aunistic Ei de peisaj. =iind
situatF Dn sectorul montan al ?Frujei. AceastF arie protejatF ocupF ambii versanCi
din sectorul in(erior al &5eilor ?Frujei. TrFsFtura caracteristicF este puternica
(ragmentare, cu o energie de relie( mare cu un ma7im Dn sectorul &5eilor
?Frujei, unde succesiunea sectoarelor Dnguste de tip canion, cu sectoare de luncF
sau mici bazinete dau un aspect de o mare valoare EtiinCi(icF Ei peisagerF.
%untele /oru
Aria protejatF Muntele !oru are o supra(aCF totalF de -22,/ 5a, este de tip
geomor(ologic, (orestier, (loristic, (aunistic Ei de peisaj. ;cupF o mare parte din
etajul pFdurilor boreale Ei aproape tot etajul subalpin al Mt. !oru /20+ m #,
obiectivul central ocrotit de aceastF arie protejatF este vegetaCia caracteristica
etajului subalpin, componenta principalF (iind unicul jnepenis din M-Cii Vrancei,
precum Ei alte numeroase specii de plante Ei animale endemice sau rare.
'A#-$A+A$0A .E'#A
'n(iintata in /6++, cu o capacitate de /4 tone de pastravi, pentru consum si
repopularea apelor, )astravaria "epsa este una din principalele surse de pastrav
proaspat pentru unele dintre restaurantele de top din intreaga Romanie, de aici
putand (i ac5izitionat la preturi (oarte atractive pastrav pentru consum personal.
&arnea de pastrav este deosebita la gust si (oarte sanatoasa, reprezentand o
delicatesa culinara.
%unicipiul Focsani

$enumit Dn multe scrieri A;raul de pe Milcov, rGul pe care voievodul te(an
cel Mare a stabilit 5otarul dintre Moldova i ara RomGneascF Dn anul /*2,,
localitatea a intrat Dn contiina oamenilor drept Aoraul 9nirii. Toponomia
oraului =ocani se trage de la numele (amiliei =oca, Amoldoveni buni i
drepi din vremea lui te(an cel Mare.
Municipiul =ocani se a(lF la intersecia cFilor de comunicaie rutierF i
(eroviarF europene, (iind strFbFtut de coridorul (eroviar nr. 6 Jelsin3i-
Moscova-&5i inFu -1ucure ti -)lovdiv# i poate bene(icia de propunerea de
e7tindere a coridorului rutier nr. / Tallinn-Var ovia -&ernFu i-1ucure ti #. :ste
Dncadrat geogra(ic la *+M*,P? ,.M/-P: , strFjuind partea sud-esticF a &arpailor
de curburF, la contactul dintre &Gmpia %iretului in(erior i dealurile subcarpatice
ce culmineazF cu MFgura ;dobetilor /.44/ m#. Municipiul =ocani are o
supra(aF de +*,2 3mQ, ceea ce reprezintF /K din supra(aa judeului Vrancea,
(iind o localitate de dimensiune medie.
Reeaua de comunicaii este dispusF radial, accesul Dn ora (FcGndu-se prin ase
pori de intrare<
dinspre sud pe :2+ $?,# din direcia 1ucure ti -1uzFu prin 1ariera 1ucureti>
dinspre est, pe $?,- din direcia 1rFila-!ala i prin 1ariera 1rFilei i !alai>
dinspre est, pe $J ,4*$ din direcia %uraia prin 1ariera !alai8%uraia>
dinspre nord, pe :2+ din direcia %uceava81acFu-MFrF e ti sau 'a i-Vaslui-
Tecuci prin 1ariera MFrFeti i pe $J ,4*: i $J ,46 din direcia )etre ti i
VGnFtori>
dinspre vest, pe $?,$ prin 1ariera $rumul Vrancei-;dobe ti din direcia
TGrgu %ecuiesc8Vidra81olote ti 8$rumul Vrancei sau pe $J ,4+& din direcia
Vidra-1oloteti8;dobeti8=ocani>
dinspre est, pe $?,M din directia Andreia u de jos >
dinspre sud, pe $& /*/ prin 1ariera &ote ti din direcia comunei &Gmpineanca.
&limF
)e teritoriul municipiului =ocani, clima este temperat-continentalF, in(luenatF
de adFpostul &arpailor de curburF, cu variaii mari de temperaturF.
Temperatura medie este de cca. 6 M&, ma7ima absolutF DnregistratF (iind de
R*,,- M& iulie /664#, iar minima absolutF de ---,0 M& (ebruarie /620#.
Volumul precipitaiilor depFete *44 mm, lunile cele mai ploioase (iind mai-
iunie, iar cele mai secetoase decembrie-(ebruarie.
?umFrul zilelor cu ninsoare este de cca. ,4 pe an.
VGnturile dominante Dn toate anotimpurile bat dinspre nord-est, iar vGnturile
calde, mai rare, dinspre sud, sud-est.
1aza de cazare
)ensiuni pe raza judetului- ,2
Vile judet Vrancea-/+
&ase de vacanta-*
&omple7e turistice-/
Moteluri-,
Joteluri-+
&abane--
Cascada Putna
Concluzii
-)ozitia si asezarea geogra(ica (avorabila>
-)astrarea unor areale (orestiere cu impact pozitiv asupra peisajului si a unor arii
protejate>
-)rezenta unor structuri de agreement insu(iciente si slab dotate care se cer
diversi(icate si modernizate>
-$erularea unor activitati de promovare mai ample care sa permita atragerea
unui numar mai mare de turisti romani si straini>
-Realizarea unui parteneriat mai bun intre administratia publica locala, agentii
economici privati, societatile si agentiile de turism, pentru cresterea calitatii
serviciilor turistice prestate>
-Realizarea unor strategii de dezvoltare care sa aiba la baza e7istenta unor
anc5ete de mar3eting
-$ezvoltarea bazei de tratament si modernizarea sa,din statiunea %oveja
-Amenajarea spatiilor pentru practicarea sporturilor de iarna intr-un mediu
organizat