Liceul Tehnologic Băile Govora

Proiect pentru certficarea competențelor profesionale

Nivel de calificare IV

Coordonator UNGUREANU CRISTINA                 Candidat ANA NICOLAE LIVIU

 TEMA PROIECTULUI :

Maramureș-valorificarea si pastrarea tradițiilor și

obiceiurilor stramoșești
 Cuprins:
                                                                                                        Pag.
Argument……………………………………………….……..4

Capitolul I    – Repere geografice

1.1 Poziţie geografică………………………………………….6

1.2 Hidrografie………………………………………………...6
1.3 Climă……………………………………………………….7
1.4 Floră………..…………………………………………….....7
1.5 Faună…………………………………………………….....7
1.6 Populaţie…………………………………………………...7
1.7 Relief................…………………………………………….7

Capitolul II – Infrastructură
2.1 Infrastructură generală…………………………...………8
2.2 Unităţi de cazare…………………………………………..9
2.3 Obiective naturale şi antropice………………………….10

Capitolul III –Obiceiuri

3.1 Legende şi tradiţii...............................................................12
3.2 Program turistic………………………………………….17

Capitolul IV – Dezvoltare durabilă

4.1 Poluarea Maramureşului ………………………………..19
4.2 Soluţii pentru dezvoltarea durabilă……..………………20

Concluzii……………………………………………………...22
Bibliografie…………………………………………………...23
 Argument

                          De ce m-am oprit asupra Maramureşului dintre numeroasele zone turistice ale ţării
noastre? Pentru că este tărâmul lucrurilor simple ,pentru că nicăieri nu se păstrează mai bine
bogatele tradiţii populare şi obiceiurile care au supravieţuit de-a lungul secolelor, nefiind alterate
de către influenţele timpurilor moderne . Viaţa rurală tradiţională, folclorul şi obiceiurile încă se
păstrează aici,deoarece „moroşenii” au ştiut cum să îşi păstreze tradiţiile intacte, astfel încât
multe din evenimentele din folclor sunt încă parte a vieţii de zi cu zi.

                      „Maramureş. Iată o regiune, o zonă renumită, considerată şi de români şi de străini ca

de neegalat sub raportul păstrării obiceiurilor, folclorului tradiţional, portului, care sunt vii şi
importante în viaţa locuitorilor” (J. Marrant, 1982). Despre acest fenomen s-au întreprins studii
competente de-a lungul vremii, reliefându-se în mod deosebit două aspecte determinante ale
specificului zonei: unul istoric şi unul geografic. „Stând în cetatea munţilor timp îndelungat,
nepermiţând poate infuzia romană, maramureşenii au păstrat straturi adânci pentru a forma în
cele din urmă cu cadru antropogeografic individualizat. Deci triburile libere de daci de aici, ferite
mai târziu de invazia masivă a migraţiilor, «viaţa grea» din Maramureş, care a solicitat munca şi
inteligenţa omului şi, poate, în primul rând, sentimentul de neam şi solidaritate – aceştia şi alţi
factori au impus Maramureşului o continuitate distinctă” .

                        Întâlnim încă în viaţa satelor maramureşene de astăzi numeroase elemente de cultură

veche , evocatoare ale unor vremuri de mult apuse . E suficient să amintim organizarea vieţii
pastorale, a stânei , iar în domeniul folclorului, interpretarea specifică a strigăturii, jocul tropotit
ori unele obiceiuri de la naştere şi de la nuntă, care mai păstrează ceva din naivitatea, dar şi din
puritatea rituală a începuturilor.    Veţi putea lua parte la festivalurile folclorice pline de viaţă ;
veţi asculta muzică tradiţională la „ceteră” (scripcă) şi la „zongoră” (chitară) şi veţi dansa „hora”
sau alte dansuri . Veţi admira „ştergarul” (prosopul), „procuţele” (covoare), „cergile”(cuverturi)
şi „blidele” (vase ceramice). Veţi face cunoştinţă cu oameni ospitalieri şi cu inima mare, care vă
vor invita să beţi cu ei un pahar de „horincă de prune ” . Veţi bea lapte direct de la sursă, veţi
mânca ouă proaspete, culese direct din cuibar, şi legume proaspete, luate direct din grădină .

                      Alături de acestea apar în satele maramureşene de astăzi şi unele elemente culturale

de provenienţă urbană, surprinzător de moderne . Entuziaştii sportului şi ai activităţilor în aer
liber sunt bineveniţi în Maramureş. Vânătorii vor aprecia cu siguranţă oferta bogată a vânatului,
iar pescarii vor alege fie lacurile, iazurile sau numeroasele râuri care parcurg ţinutul. Schiorii şi
fanii sporturilor de iarnă se vor simţi bine glisând pe pârtiile aflate pe numeroasele resorturi
montane . Şi alte sporturi aventuroase pot fi practicate aici: rafting , canoe    ,    planare etc.

.                  Procesul de evoluţie este foarte viu aşadar şi în cultura populară maramureşeană de

astăzi, dar, mai mult decât în alte zone ale ţării, evoluţia este aici mai organică, ritmul ei
răsfrângându-se mai unitar în toate compartimentele vieţii săteşti . Un asemenea fenomen nu
poate avea loc decât în comunităţi cu o tradiţie îndelungată, ale cărei structuri fundamentale sunt
încă active .

                            Maramureşul a fost şi a rămas până astăzi unul dintre nucleele "tari" de civilizaţie
şi habitat aparte în spaţiul geo-spiritual românesc. O călătorie în Maramureş este o încântare
pentru turistul dornic de cunoaşterea valorilor morale şi spirituale ale locurilor, specifice
poporului român dar uitate în alte zone. Maramureşul este prin excelentă izvorul cel mai bine
păstrat al tradiţiilor strămoşeşti. Este locul în care simplitatea se îmbină armonios cu omenia,
conferindu-le acea nobleţe dătătoare de har. Vizitarea Maramureşului este ca o lecţie de istorie,
cultura şi geografie fără profesor. Nu trebuie decât să priviţi şi să ascultaţi cu mare atenţie
spectacolul ce vă înconjoară. Natura se desfăşoară maiestoasă de jur împrejur, iar viaţa
localnicilor , atât de liniştită dar atât de bogată, nu vă va lăsa indiferenţi!
 Capitolul I

Repere geografice

1.1 Poziţia geografică

Ţara Maramureşului este una dintre cele mai întinse depresiuni ale lanţului Carpatic,
acoperind o suprafaţă de circa 10000 km², în nordul Carpaţilor    Orientali, între munţii Oaş,
Gutâi, Ţibleş, Rodnei, Maramureşului şi Carpaţii Păduroşi . Este situată în partea de nord-est a
ţării şi este împărţită în două zone de o ramificaţie muntoasă în bazinul superior al râului Tisa
numită culmea Pop-Ivanu (Vârful Pop-Ivan 1937m): partea sudică aparţine României, iar cea
nordică Ucrainei.

              1.2 Hidrografie
                  Zona depresionară cuprinde văile şi interfluviile muntoase ale principalelor râuri : Tisa,
Iza, Mara şi Cosău.Peisagistic, zona este caracterizată de dealuri (500—600 m alt.) cu interfluvii
împădurite cu stejar şi fag,ascunzând luminişuri cu flori multicolore sau cu renumite livezi de
meri, peri şi pruni.
                Una dintre bogăţiile naturale cu perspective de valorificare modernă este multitudinea
apelor şi izvoarelor minerale care se întâlnesc la tot pasul. Dintre ele, mai importante sunt
izvoarele de la Onceşti, Bârsana, Secătura, Văleni, Slătioara, Glod, Ieud, Dragomireşti, Săliştea
de Sus — pe valea Izei; Breb, Valea Stejarului, Berbeşti, Deseşti — pe văile Marei şi Cosăului;
Iapa, Câmpulung la Tisa, Săpânţa — pe valea Tisei. Bogate în săruri minerale sulfuroase,
cloruroase, carbogazoase şi iodate, aceste izvoare vor da naştere unor viitoare staţiuni balneare
cum sunt cele de la Ocna-Şugatag şi Coştiui, care deja au intrat în circuitul judeţean şi chiar
naţional.
                Potenţialul hidrografic depresionar este caracterizat şi prin prezenţa lacurilor naturale —
cel de la Hoteni sau Lacul Morărenilor de la Breb — şi a celor antropogene, formate fie prin
surparea minelor de sare de la Ocna-Şugatag şi Coştiui, fie prin stăvilirea unor pâraie, cum e cel
din râul Tisa.

              1.3 Climă

                  Clima este temperat continentală , media anuală fiind de 8,5 grade Celsius , cu maxime
termice pe timp de vară oscilând în jurul valorii de 20-25 grade Celsius ,iar pe timp de iarnă
minimele coboară sub 0 grade Celsius    .

            1.4 Floră                                                                                                                                  
Flora este bogată, oferind exemplare rare — de la covorul de bujori de munte de pe versanţii
nordici ai munţilor Rodnei la floarea de colţ, monument al naturii, ascunsă pe poliţele de calcare
de pe Piatra Rea, Cearcăn şi Coman. Pădurile mari de brad şi molid adăpostesc o bogată faună
cinegetică ce excelează prin animale mari.

          1.5 Faună                                                                                                                                 
Pădurile Maramureşului au fost întotdeauna bogate în animale sălbatice, unde trăiesc pe lângă
speciile comune de căprioară, cerb, urs, lup, vulpe, mistreţ, jder, etc. şi mai multe specii protejate
sau aflate în pericol, precum râsul (Lynx lynx), capra neagră (Rupicapra rupicapra), marmota
(Marmota marmota), cocoşul sălbatic (Tetrao urogallus), vulturul auriu (Aquila chrysaetos),
cocoşul de munte (Tetrao urogallus), şi cocoşul de mesteacăn (Lyrurus tetrix).

          1.6 Populaţie                                                                                                                             
Populaţia judeţului Maramureş : 510.110

 Români – 418405 (82%)

 Maghiari – 46300 (9 %)

 Ucrainieni – 34027 (6,7 %)

 Rromi – 8913 (1,7 %)

 Germani – 2012 (0,4 %)

1.7     Relief
            Este predominant muntos, în general accidentat, înălţimile variind între 200 m în
depresiuni şi 2.300 m pe culmile munţilor (care reprezintă prin excelenţă 3/4 din teritoriu).
Are aspectul unui larg amfiteatru natural. Depresiunea Maramureşului este înconjurată de
munţi în totalitate, la sud-vestul ei aflându-se munţii vulcanici Oaş, Gutâi şi Ţibleş, la est
Munţii Maramureşului şi la sud-est Munţii Rodnei (cu vf. Pietrosu de 2.303 m), cu creste
ascuţite şi prelungi, abrupturi impunătoare şi văi pitoreşti. Mai cuprinde părţi din Subcarpaţii
Transilvaniei, Podişul Someşan, Dealurile vestice.

Capitolul II
Infrastrctura

2.1 Infrastructură generală

Căi rutiere

Baia Mare este principalul nod rutier din judeţul Maramureş. Principalele căi rutiere sunt:

 E 58 Dej Baia Mare Satu Mare

 DN 1c Baia Mare Sighetu Marmaţiei

În municipiul Baia Mare există o reţea stradală extinsă, cu multe străzi de categoria I şi II dar cu
relativ puţine intersecţii amenajate pentru circulaţie (semaforizate).
În municipiu funcţionează o autobază de călători, care asigură transportul de călători spre
comunele din judeţ şi judeţele limitrofe.

Căi ferate

Baia Mare asigură legatura pe magistrala IV între Dej şi Satu Mare. Calea ferata este simplă,
neelectrificată.

Căi aeriene

În imediata vecinătate a municipiului Baia Mare, în comuna Tautii Magheraus se găseşte

Aeroportul Baia Mare. Aeroportul este în curs de a fi modernizat, astfel încât să devină aeroport
internaţional.
La distanţa de 60 km există un aeroport internaţional la Satu-Mare, iar la 150 km aeroportul
internaţional Cluj Napoca .

Transporturi

Transportul auto este format din curse regulate pe traseele care asigură legăturile cu toate
comunele din judeţ.
Baia Mare asigură curse de călători spre şi dinspre comunele periurbane, pe trasee urbane.
Reţeaua de troleibuze este în proces de extindere. Transportul greu beneficiază de rute ocolitoare
care asigură o mai bună fluenţă a traficului în zonele centrale.
Transportul urban de călători are un parc auto format din 131 autobuze, 10 troleibuze, 3 maxi-
taxi.
Pentru transportul feroviar de marfă şi călători dispunem de o staţie de călători şi 3 de marfă. Se
remarcă numărul relativ mare de agenţi economici care beneficiază de linii de cale ferată uzinale.
Pentru transportul rutier, municipiul Baia Mare are 194 km de drumuri din care 124 km drumuri
modernizate
Aeroportul Baia Mare, situat la o distanţă de 10 km de centrul municipiului Baia Mare (în
comuna Tautii Magheraus), este folosit în traficul intern de călători şi mărfuri. Lucrările de
modernizare a întregii aerogări, din anul 1996, au deschis posibilitatea utilizării aeroportului şi în
traficul internaţional;

2.2 Unităţi de cazare

Casa Corodan Tip unitate: pensiune ***,

România, Regiune turistică: Baia Mare, MARAMUREŞ, CICÂRLĂU
ComplexAurora Tip unitate: hotel ***,
România, Regiune turistică: Ţara Maramureşului, SATU-MARE, SATU MARE

Hotel Astoria Tip unitate: hotel ***,

România, Regiune turistică: Ţara Maramureşului, SATU-MARE

Pensiunea Doina Tip unitate: pensiune ***,

România, Regiune turistică: Ţara Maramureşului, MARAMUREŞ, SIGHETU MARMAŢIEI

Pensiunea În Poiana Tip unitate: pensiune ***,

România, Regiune turistică: Ţara Maramureşului, MARAMUREŞ, STRÂMTURA

Pensiunea Marioara Tip unitate: pensiune ***,

România, Regiune turistică: Ţara Maramureşului, MARAMUREŞ, OCNA ŞUGATAG

Popasul din Deal Tip unitate: pensiune ***,

România, Regiune turistică: Ţara Maramureşului, MARAMUREŞ, OCNA ŞUGATAG

2.3 Obictive turistice naturale şi antropice

Munţi
                    Masivul Pietrosul (Munţii Rodnei), de 2.303 m, la 10 km de Borşa, adăposteşte cea
mai importantă rezervaţie naturală din nordul ţării (de interes geologic, botanic şi faunistic).
Masivul prezintă numeroase urme glaciare (creste, văi, circuri, morene). A fost declarat de
UNESCO rezervaţie a biosferei. Munţii Gutâi (1.443 m), acoperiţi cu păduri seculare, fac parte
din cadrul lanţului munţilor vulcanici. O privelişte bizară oferă „Creasta Cocoşului”, la 12 km de
Baia Sprie, imens bloc de andezit care domină împrejurimile cu semeţia lui sălbatică, formează o
rezervaţie geologică. Munţii Ţibleş (1.839 m altitudine maximă), presăraţi cu poieni, stânci şi
stâne, având traseele lungi şi obositoare, ce necesită multe popasuri. Alţi munţi: Munţii
Maramureşului, cu vf. Farcău de 1.957 m.
Văi şi cascade
                Valea Vaserului se caracterizează printr-o succesiune de peisaje inedite, şi formează
unul dintre cele mai impresionante defilee înguste ale Carpaţilor răsăriteni, presăraţi pe ambii
versanţi cu zeci de izvoare minerale. Valea Izei şi Valea Marei (pe DN 18), trasee care oferă pe
lângă peisaje de un mare pitoresc şi satisfacţia vizitării unora dintre cele mai vechi biserici din
lemn, precum şi a unui şir întreg de porţi maramureşene, adevărate arcuri de triumf rustice. Alte
văi şi cascade: Puzdrele şi Cailor, cu o cădere de 40 m.
Lacuri
                    Lacul de acumulare Friza, pe râul omonim, la 10 km de Baia Mare, se adresează
turismului recreativ. Alte lacuri: Ocna Şugatag şi Coştiui, lacuri sărate cu valoare curative, Lacul
glaciar Iezerul, în masivul Pietrosu. Staţiuni Borşa (la 850 m altitudine), staţiune
balneoclimaterică şi de odihnă la poalele Munţilor Rodnei. Clima este blândă (temperatura medie
iarna: 80C, iar vara 200C), cu aer puternic ozonat datorat pădurilor de brazi care înconjoară
staţiunea. Atracţia turistică de care se bucură Borşa este rezultatul numeroaselor posibilităţi de
drumeţie şi mai ales de practicare a sporturilor de iarnă. Pe versanţii nordici ai munţilor Rodnei,
zăpada se menţine până în timpul verii, iar uneori persistă chiar de la un an la altul. Dispune de
pârtii de schi pentru toate categoriile de practicanţi şi de o trambulină naturală, de asemenea,
există telescaun şi teleski. Tratamentele efectuate în cadrul bazelor din staţiune include terapii
moderne, naturiste, mofete naturale.
Vestigii istorice
                  Turnul lui Ştefan de la Baia Mare, interesantă construcţie în stil gotic ridicată în 1347,
ce seamănă cu turnul vechii primării din Praga. De la înălţimea sa de 50 m, turnul oferă o
frumoasă panoramă asupra oraşului. Bastionul Măcelarilor din Baia Mare, făcea parte din
sistemul de fortificaţii al oraşului (sec. XV). Se spune că de aici s-a tras glonţul care l-a ucis pe
vestitul haiduc Pintea Viteazul. Alte vestigii istorice: Clădirea Monetăriei din Baia Mare (1734 -
1738), azi sediul Muzeului Judeţean, Ruinele Cetăţii Chioarului de lângă Şomcuta Mare,
menţionată documentar în 1319, Ruinele cetăţii Bogdan Vodă.
Edificii religioase
                Bisericile din lemn ocupă un loc aparte în fondul de aur al creaţiei populare din
România, unice în lume prin formele şi ornamentele specifice stilului românesc. În satele
maramureşene se întâlnesc numeroase astfel de construcţii care rămân expresia cea mai vie a
măiestriei populare. Adevărate monumente de artă arhitecturală, bisericile încântă privirea cu
linia lor zveltă, cu o surprinzătoare armonie a proporţiilor şi cu turlele lor avântate în căutarea
infinitului. Unele dintre cele mai reuşite exemplare se află în localităţile: Bogdan Vodă (sec.
XVIII, cu interior pictat), Surdeşti (1724, cu cel mai înalt turn din ţinut: 54 m), Moisei (1699),
Bârsana (1780), Budeşti (sec. XVIIXVIII), Călineşti (1663, cu pictură din 1754), Rozavlea
(1700, pictură murală din 1775), Botiza (1796), Ieud. Alte edificii religioase: Biserica „Sfânta
Treime” din Baia Mare, ridicată de călugării iezuiţi între 1717 - 1720, în stil baroc, Mânăstirea
Izvorul Negru de lângă Moisei (1672).
Edificii culturale
                    Muzeul Maramureşului din Sighetu Marmaţiei, cu secţii de etnografie şi artă populară
(piese de port şi arhitectură populară, măşti populare, icoane, piese de industrie casnică), ştiinţele
naturii (floră şi faună maramureşeană). Muzeul Mineralogic din Baia Mare, cuprinde interesante
şi neasemuite flori de mină.
Monumente şi statui
                      Monumentul de la Moisei, ridicat în amintirea celor ucişi de nazişti în 1944 este
sculptat de Vida Gheza, iniţial în lemn, iar ulterior în piatră.
Etnografie
                      „Cimitirul Vesel” de la Săpânţa (la 18 km de Sighetu Marmaţiei), unic în lume,
uluieşte prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate şi pictate de meşterul popular Stan
Pătraş, l-au transformat într-un adevărat muzeu. Coloritul crucilor şi textele pline de umor
eternizează ipostazele esenţiale ale vieţii şi evidenţiază vigoarea spiritului românesc care nu se
teme de moarte. Se poate spune că satele maramureşene reprezintă o imensă Galerie de artă
populară. În zilele de sărbătoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic
colorate, cusute cu migală şi fantezie; obiceiurile reprezintă originale demonstraţii de artă
populară. Vestitele porţi maramureşene sunt adevărate „cărţi de vizită” ale sculpturii în lemn.
Măiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul tradiţional pentru „Ţara Maramureşului”: semnul
soarelui, simbolul vieţii. Cele mai frumoase astfel de porţi se întâlnesc în satele Săpânţa, Vadul
Izei, Deseşti, Giuleşti. La Botiza - lăzi de zestre şi cergi, la Vişeul de Jos - port popular şi
ţesături, la Bogdan Vodă - covoare şi împletituri, la Săcel - ceramică roşie nelustruită, cu motive
de veche tradiţie.

Capitolul    III

Obiceiuri

3.1 Legende şi tradiţii

 Ianuarie
- Anul Nou: De pe 31 decembrie până pe 6 ianuarie este perioada în care se strigă urăturile. Pline
de umor sunt jocurile numite Capra şi Ursu, în care oameni mascaţi dansează şi strigă versuri
comice.
- Festivalul de Colinde, Datini şi Obiceiuri de Iarnă la Ucrainieni – Sighetu Marmaţiei.

 Martie
- Serbările Zăpezii – Borşa: De obicei, acestea au loc în primul week-end din martie; spectacole
pe zăpadă, sporturi de iarnă, dans şi voie bună.
- Serbarea lenker-ului – Cavnic: Un week-end la începutul lunii martie este dedicat concursurilor
desfăşurate pe tema sporturilor de iarnă, muzicii şi dansului.

Udatoriul - Ritual agrar vechi, care sărbătoreşte cel mai muncitor sătean.
 Aprilie
- Udătoriul – Şurdeşti: Ritual agrar vechi, care sărbătoreşte cel mai muncitor sătean (udătoriu’), a
cărui selecţie este strictă: împreună cu alţi săteni muncitori, el este observat multă vreme de către
un juriu format din bătrâni, înainte de a fi selecţionat.
- Câte flori pe Iza-n sus – Dragomireşti: Festival popular, în prima duminică de după Paşte, cu
dansuri, cântece şi costume populare.

Grupuri de muzicieni cântă pe tot parcursul nunţii

 Mai
- Tânjaua de pe Mara – Hoteni. Festival de obiceiuri agrare, din satele Hoteni, Sat Şugatag şi
Hărniceşti. Întreaga comunitate, purtând costume populare, se adună pentru a-l sărbători pe cel
mai harnic bărbat, cel care şi-a desţelenit prima dată ogorul. El este aşezat pe o tileguţă, acoperită
cu covoare din lână colorate şi trasă de mai mulţi tineri. Perechi de tineri cară cele 12 tânje (de
obicei, acesta e numărul), decorate cu rămurele, flori, prosoape albe şi panglici colorate.
- Armonii de primăvară – Vişeul de Sus: Festival popular şi de literatură, cu o tradiţie de aproape
30 de ani.

Unul din cel mai populare festivale din timpul verii este Festivalul Internaţional de Nunţi de la
Vadu Izei.
- Obiceiuri de primăvară la ucrainieni – Crasna Vişeului, Bistra, Valea Vişeului.
- Ruptul Sterpelor, numit şi Sâmbra oilor: Veche tradiţie, prezentă în toate satele din Maramureş.
La începutul lui mai, oile sunt grupate în turme şi trimise la stână în munţi, pentru toată vara.
Oile fertile sunt separate de cele sterpe ; laptele este cântărit pentru a se stabili cantitatea
produselor zilnice care trebuie dată proprietarilor. De aceea această tradiţie se mai numeşte
Mulsul măsurii sau Măsurişul laptelui.
- Sărbătoarea portului popular – Cupşeni: Festival popular închinat costumelor populare şi de
nuntă din Ţara Lăpuşului.
- Floare mândră de pe Iza – Şieu: Festival popular dedicate dansurilor autentice, cu un concurs
de interpretare pentru copii şi adulţi, precum şi cu o paradă de costume populare.
- Sărbătoarea Narciselor – Repedea.

Ramurile sunt înmuiate în apă sfinţită înainte de a fi luate acasă în Duminica Floriilor.
 Iunie
- Jocul Bărbătesc – Petrova: Dansuri tradiţionale pentru bărbaţi, un concurs pentru toboşari,
muzică populară şi costume.
- Serbările Lăpuşului – Târgu Lăpuş: Unul din cele mai importante festivaluri folclorice din Ţara
Lăpuşului: concursuri, artă populară, concerte.
- Nu vă uitaţi că-s micuţ – Budeşti: Concurs folcloric pentru ansamblurile pentru copii care
concură în dansuri şi cântece.
- Festivalul Gulaşului – Ocna Şugatag: Sărbătoare a comunităţii ungare şi a mâncării lor
tradiţionale: gulaşul, precum şi concurs de gătit.

Spectatori la Festivalul Internaţional de Nunţi de la Vadu Izei.

 Serbările Vişeului – Vişeu de Sus: Evenimente folclorice şi culturale.
- Serbările Chioarului – Şomcuta Mare: Paradă de costume tradiţionale, muzică populară şi dans.

- Jocul vălenarilor – Văleni: Muzică, dans şi costume tradiţionale.

- Sărbătoarea cositului şi a plăcintelor – Mesteacăn: Femeile din satul Mesteacăn concură în
gătitul plăcintelor creţe şi în făcut căpiţe de fân.
- Sânziene: Pe 24 iunie se celebrează solstiţiul de vară.
- Hramul Mănăstirii Bârsana – Bârsana: Pe 30 iunie, de Soborul Sfinţilor Apostoli, are loc un
pelerinaj la Mănăstirea Bârsana.
- Serbările Cavnicului – Cavnic: Pe timpul unei luni din vară, au loc concerte în aer liber,
concursuri, printer care cel mai important este semănatul.

Bărbaţi cărând pluguri simbolic decorate la festivalul Tanjaua de pe Mara.

 Iulie
- Festivalul internaţional de nunţi –Vadu Izei: La începutul lui iunie; un festival important, care
prezintă costumele populare tradiţionale de nuntă, costume populare, dansuri şi cântece.
- Zilele oraşului Seini – Seini: -Mai multe evenimente culturale variate şi spectacole.
- Festivalul dansului, cântecului şi portului de pe Fisculaş – Dumbrăviţa: Festival care cuprinde
tradiţiile satelor dintre Baia Mare, Baia Sprie şi Râul Lăpuş.
- Tabăra de sculptură, pictură şi ceramică – Sighetu Marmaţiei: Artişti talentaţi în arta tradiţională
îşi expun obiectele făcute manual.
- Hramul Mănăstirii Dragomireşti – Dragomireşti: Pe 20 iulie, hramul Sfântului Ilie. Are loc un
pelerinaj la mănăstire şi la icoana făcătoare de minuni de acolo.

Un preot vine şi sfinţeşte mâncarea în Duminica Paştelui.

 August
- Sus pe Valea Vaserului – Vişeu de Sus: La începutul lui august, un festival dedicate minorităţii
germane, numiţi ţipţeri, din Vişeu şi din Valea Vaser.
- Festivalul Stuparilor – Cerneşti: În prima duminică de după 15 august, are loc celebrarea
apiculturii.
- Pântru mândra din Botiza – Botiza: Muzică tradiţională, parade costumelor populare,
concursuri, foc de artificii.
- Hora la Prislop – Pasul Prislop, Borşa.
- Zilele Culturii “Roza Rozalina” – Rozavlea: Festival folcloric dedicat păstrării tradiţiilor şi
obiceiurilor.
- Festivalul dansului şi cântecului chioarean – Satulung: Festival folcloric care promovează
tradiţiile tipice din Chioar; are loc o paradă a costumelor populară; muzică şi dans.
- Jocul Satului – Sat Şugatag, Breb, Hoteni: La sfârşitul lui august – începutul lui septembrie, trei
duminici la rând, una pentru fiecare sat.

Duminica la biserică bărbaţii întotdeauna poartă clop şi vestă.

 Septembrie
- Hramul bisericilor din Ieud – Ieud: Pe 8 septembrie se sărbătoreşte Naşterea Maicii Domnului,
care este patroana ambelor biserici din lemn din Ieud.
- Zilele oraşului Sighet – Sighetu Marmaţiei: Muzică, târguri, concerte, dans, etc.
- Târgul Cepelor – Asuaju de Sus: conform tradiţiei orale, acesta datează de când cepele nici
măcar nu existau în regiune; atunci se celebrează muzica populară şi costumele din Codru.
- Sărbătoarea Castanelor – Baia Mare: La sfârşitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie,
când castanele sunt mature, se sărbătoreşte simbolul oraşului Baia Mare.
- Balul Strugurilor – Câmpulung la Tisa: La sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie; un
festival dedicat strugurilor şi tinerilor din sat, care îşi fac intrarea în societate.
- Ziua recoltei – Remeţi: La sfârşitul lui septembrie – începutul lui octombrie; sărbătoarea
recoltei, prin formaţii de muzică populară, costume şi dansuri populare.

Grupuri de muzicieni distreaza oamenii în timpul sărbătorilor şi festivalurilor.

 Octombrie
- Europa km 0 – Festivalul Internaţional de Poezie – Sighetu Marmaţiei: Recital de poezie,
lansări de carte, evenimente folclorice.
- Serile de poezie “Nichita Stănescu” – Deseşti: Eveniment închinat poetului român Nichita
Stănescu.
- Hramul bisericilor de lemn din Deseşti şi Poienile Izei – Deseşti, Poienile Izei: Pe 14 octombrie
se sărbătoreşte Sf. Parascheva, patroana celor două vechi biserici din lemn.
- Alină-te, dor, alină – Cicârlău: Festival de folclor dedicat muzicii autentice; cântă artişti
cunoscuţi şi debutanţi, au loc concursuri.

 Noiembrie
- Joc la şură – Groşi: Sărbătoarea dansului tradiţional; ultimul dans dinaintea Postului
Crăciunului.
- Cânt şi joc pe plai străbun – Dumbrăviţa: Sărbătorirea dansului tradiţional şi a muzicii
populare; ultimul dans dinaintea Postului Crăciunului.

 Decembrie
- Hramul bisericii de lemn Budeşti-Josani – Budeşti: Pe 6 decembrie se sărbătoreşte Sf. Nicolae.
- Festivalul Obiceiurilor de Iarnă – Târgu Lăpuş: Festival folcloric cu tradiţii de iarnă în Lăpuş şi
Chioar; paradă de costume populare, performanţe tradiţionale tipice Crăciunului şi Anului Nou.
- Hanukkah Festival - Sighetu Marmaţiei: Festival evreiesc de 8 zile, ţinut la sfârşitul lunii
decembrie de comunitatea evreiască din Sighet.
- Festivalul datinilor de iarnă “Marmaţia” – Sighetu Marmaţiei: Un festival vechi de 40 de ani
care sărbătoreşte tradiţiile de iarnă din Maramureş.

3.2 Program turistic

WEEKEND DE AVENTURĂ ÎN MARAMUREŞ

Maramureşul este locul ideal, pentru iubitorii turismului de aventură, de a petrece câteva zile
departe de mediul urban, parcurgând activităţi din portofoliul nostru, care implică totodată trăiri
inedite, experienţe noi, bucuria oferită de minunăţia peisajelor.
Localizare: locul de desfăşurare a activităţilor este situat în împrejurimile oraşului Baia Mare.
Cazarea se face în cadrul Complexului turistic Izvoare (pensiune 3*) la altitudinea de 1003 m, pe
un platou vulcanic, sub vârful Ignis, într-un cadru natural deosebit de pitoresc.
Dotări camere: total 35 locuri de cazare în camere cu 2-3 paturi, 1 apartament
Facilităţi hotel: sală de primire având spaţiu pentru luarea mesei şi spaţiu pentru gătit, sală
conferinţe, curte cu loc de parcare, bar, mese de billiard şi ping pong. Zona din împrejurimi oferă
posibilitatea desfăşurării diverselor activităţi şi jocuri incluse în program.

DESFĂŞURAREA PROGRAMULUI:
Ziua 1:
          Primele elemente ale acestui program constau în adaptarea partcipantilor la maşini sau la
atv , în instructaj, stabilirea traseului, familiarizarea cu harta. Ora 10:00: plecarea din Baia Mare.
          Traseul are numeroase surprize. Primul popas se face pentru o masă cu hrană rece şi pentru
desfăşurarea activităţilor de: rapel, tiroliana, căţărare, traversare pe corzi. Se continuă traseul off
road pe drumuri accidentate, prin Groapele Chiuzbaii, unde fiecare îşi poate potoli setea cu
borcuţ proaspăt şi răcoritor. Se parcurge mai departe drumul ales, prin zone mai puþin umblate şi
greu accesibile, până spre vârful Ignis. Terenul devine din ce în ce mai anevoios şi cu multe
obstacole, astfel că fiecare participant se va implică, dând dovadă şi de rezistenţă fizică. Bonus
pentru efortul depus vor fi peisajul înălţător şi sentimentul că ai biruit muntele.Ajunşi pe vârful
Ignis, depresiunea Băii Mari, lacul Firiza, dar şi ţinutul Maramureşului Istoric vor fi la picioarele
noastre, neopunând nici o rezistenţă în a fi admirate, savurate, fotografiate şi înrămate. Se revine
pe traseu spre cabana la care se va înnopta după servirea unei cine calde, tradiţionale şi a unui
vin fiert la un foc de tabără.
Ziua 2:
            A doua zi începe cu o scurtă înviorare de dimineaţă, urmată de micul dejun.
Programul de activităţi debutează cu cele outdoor: orientare turistică sau, la alegere, paint ball.
Activităţile se desfăşoară în perimetrul din jurul cabanei. După masa de prânz, se porneşte la o
nouă aventură 4x4 spre Cheile Tătarului, urmată de vizitarea Barajului Runcu. Aici veţi avea
plăcerea de a degusta din preparatele specifice făcute la stană de acolo, iar doritorii vor putea
călări, se vor putea rostogoli cu roling ball-ul (zorbing) în împrejurimi şi vor avea prilejul să bea
lapte proaspăt muls de ei înşişi.
          După o zi plină de frumuseţi şi bunătăţi ecologice, vom face cale întoarsă spre spaţiul de
cazare.
Ziua 3:
          Aventura în Maramureş se continuă în ziua a treia, după înviorare şi mic dejun, cu un traseu
spre o rezervaţie naturală, unde veţi putea observa plante carnivore în mediul lor. O altă oprire se
va face pentru masa de prânz la o păstrăvărie, unde vă veţi ospăta cu peşte proaspăt, pescuit şi
gătit special pentru dumneavoastră.
          Încheierea sejurului (weekend de aventură) şi a activităţilor se face cu revenirea în
localitatea Baia Mare.

Perioadă: 8.05 - 30.09.09

Complex turistic Izvoare
Preţ / persoană / sejur 280 EURO
Servicii incluse
cazare 3 zile (2 nopţi) în camere cu 2-3 paturi;
ghid specializat;
maşini de teren 4x4;
pensiune completă (7 mese cu mâncăruri diversificate), echipament;TVA inclus.

Precizări
NU SUNT INCLUSE:
transportul până la Baia Mare.
NOTĂ:
Echipament necesar: pelerină de ploaie, mănuşi, bocanci sau cizme, maşinile echipate, toate puse
la dispoziţie de noi. Este necesar ca participantii să fie înzestraţi cu îndemânare, curaj, rezistenţă
la efort fizic, cooperare.
Pentru a include în program alte activităţi, precum: rafting, parapantă, speologie, supravieţuire,
mountain bike, canyoning, trasee tematice si aplicative, jocuri, drumetii, tehnici de relaxare, se
face recalcularea ofertei de preţ.
Pentru grupuri mai mari, se oferă reduceri de până la 10%, negociabile.
Oferta este valabilă pentru un grup de minim 6 persoane.
Programele offroad variază în funcţie de grad de dificultate, numărul de zile, lungime, sau modul
de combinare cu alte activităţi pe traseu.
Rezervările se fac cu cel puţin 3 zile înainte.

Capitolul IV

Dezvoltare durabilă

4.1 Poluare

A. Deşeuri urbane municipale

              Serviciul public de salubritate în municipiul Baia Mare este concesionat de Primăria

Societăţii Comerciale Drusal SA.
Depozitarea deşeurilor se realizează prin cele două depozite supraterane existente, respective
depozitul de deşeuri menajere care ocupă o suprafaţă de 10 ha, cu o capacitate proiectata de
1.000.000 mc, din care s-a depozitat un volum de 700.000 mc, rezerva fiind estimată la
aproximativ 4 ani, şi depozitul de deşeuri industriale cu o suprafaţă ocupată de 2,5 ha, o
capacitate proiectată de 200.000 mc din care depozitată 180.000 mc.
Cantitatea medie de deşeuri menajere produsă în municipiul Baia Mare este de 0,784 kg/loc/zi,
respectiv 286,33 kg/loc/an.

B. Deşeuri industriale

                Cantitatea totală de deşeuri industriale rezultată este 1.953.002 tone, din care 1.148.804
tone (peste 90 %) sunt sterile prelucrate prin tehnologii superioare de valorificare a metalelor
preţioase şi rare. Din totalul deşeurilor industriale de alte tipuri, zgurile de la topirea primară şi
secundară din industria metalurgică reprezintă o sursă importantă de deşeuri periculoase
(respectiv 18 % din total), care sunt revalorificate doar în proporţie de 23,8 %. Aceste zguri au un
conţinut mare de metale grele în oxizi fiind însă nepericuloase pentru poluarea apelor de
suprafaţă sau a atmosferei.
C. Deşeuri speciale spitaliceşti

              Din informaţiile existente rezultă o cantitate anuală de deşeuri speciale spitaliceşti de

aproximativ 21 tone. Deşeurile speciale sunt incinerate, incinerarea efectuându-se în Crematoriul
Spitalului Judeţean său Incineratorul Spitalului de Pneumofiziologie, instalaţiile fiind
neomologate şi depăşite tehnologic.   

D. Deşeuri zootehnice

                  Cantităţile de dejecţii animaliere rezultate din unităţi de creştere a animalelor în sistem

fermă, au scăzut în ultimii ani semnificativ, datorită diminuării efectivului de animale la 20 - 30
% din capacitatea proiectată

E. Deşeuri lemnoase

                Pe raza municipiului Baia Mare este estimat un număr de 13 agenţi economici cu

activitate în prelucrarea primară a lemnului, volumul anual de deşeuri generat fiind estimat la
1500 mc. Depozitarea se realizează prin depozitare directă, fenomen regăsit în special pe
malurile cursurilor de apă, pe depozitul municipal de deşeuri menajere sau industriale, sau
reutilizarea ca sursă de energie calorică. Depozitarea necontrolată conduce la poluarea apelor de
suprafaţă.

Zgomotul

                  Principala sursă de poluare sonoră este traficul rutier. Din determinările efectuate
rezultă faptul că pe principalele artere de circulaţie şi în zonele industriale nivelele de zgomot
depăşesc limitele admise prin normele de sănătate publică. Simptome şi afecţiuni mai des
semnalate de către persoanele investigate: oboseală, dureri de cap, ameţeli, dureri articulare,
afecţiuni respiratorii acute, tulburări ale somnului.
4.2 Soluţii pentru dezvoltarea durabilă

Educaţia ecologică şi activităţi comunitare specifice

                        În municipiul Baia Mare sunt înregistrate un număr de 45 organizaţii

neguvernamentale dedicate protecţiei mediului şi conservării biodiversităţii naturale.
                      Domeniile prioritare de activitate sunt legate de reabilitarea mediului, conservarea
naturii şi a diversităţii biologice, informare şi sensibilizare publică, managementul deşeurilor şi
crearea reţelelor comunitare de analiză şi monitorizare comparativă.
                        Primăria Baia Mare realizează conexiunea cu ONG-urile prin intermediul Biroului
de Relaţii cu ONG-urile. Pentru implicarea societăţii civile în soluţionarea unor probleme de
protecţia mediului, primăria a constituit Garda Ecologică, un organism care reuneşte, pe bază de
voluntariat, cetăţeni cu disponibilitate de acţiune şi spirit eco-civic.
Consiliul Local al Copiilor şi Consiliul Local al Tinerilor, constituite ca replică la Consiliului
Local Baia Mare, organizează şi desfăşoară, în parteneriat cu elevii şi tinerii, activităţi de
educaţie ecologică în şcoli sau organizaţii neguvernamentale.
Educaţia şcolară de protecţia mediului se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ universitar
şi preuniversitar. În cadrul Facultăţii de Mine şi Metalurgie a Universităţii de Nord Baia Mare
există două secţii cu specializări în ingineria mediului în minerit şi metalurgie şi respectiv,
managementul deşeurilor, care pregătesc anual un număr de 50 de specialişti în cele două
domenii.
                        Din punct de vedere al protecţiei mediului şi calităţii vieţii ambientale reies patru
nivele ierarhice ale interesului comunitar şi a impactului antropic asupra mediului înconjurător:

 poluare urbană, exprimată prin degradarea stării de sănătate a populaţiei, calitatea şi

cantitatea apei potabile, gestiunea şi managementul deşeurilor;

 poluarea factorilor de mediu, exprimată prin poluarea apelor de suprafaţă, subterane,

atmosferei, fonică, solului;

 impactul asupra mediului natural, exprimat prin afectarea mediului natural şi pericolele
naturale;
 surse ale poluării, exprimate prin urbanizarea mediului.

Concluzii

                      În concluzie, se poate afirma că Maramureşul este „o ţară de margine sau extremă, cu

o îndoită consecinţă: conservatoare prin reacţie firească faţă de străini şi vecini , dar, prin aceeaşi
poziţie se angaja într-o mişcare centripetă care îi reactiva energiile, determinând-o la elaborarea
sporită a formelor sale elementare de cultură în sens larg: cutume, obiceiuri, practici şi credinţe,
cântec şi dans, cuvânt şi rostire. Este specificul acela pe care-l caută azi, ca pe un bun pierdut,
proprii noştri cercetători, ca şi cei străini – în Maramureş şi în alte părţi” . Şi, de fiecare dată,
efortul acestei căutări a fost răsplătit cum se cuvine. Unii au întrezărit elementul etnografic, alţii
cel folcloric, dar Nicolae Steinhardt s-a oprit asupra spiritului elevat: „Maramureşul e un simbol,
e o chintesenţă, un semn, un recapitulator sub care se ascunde – poate mai intens şi mai insiduos
decât altele – sufletul românesc în forma lui cea mai loială, ademenitoare şi mai elevată” .
 Bibliografie

Ghid turistic România

Revista Clever travel

Revista    Descoperă

Revista Naţional Geografic

http://ro.wikipedia.org/wiki/maramures

www.carpathiantravel.eu

http://cartă.ro/Cazare-in-Maramures/

www.mmnet.ro