ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

STUDIU COMPARATIV
ROMANIA- GERMANIA

BUCURESTI 2011

CUPRINS
CUPRINS.........................................................................................................................................2
1.Scurt prezentare a rilor.............................................................................................................3
Romnia.......................................................................................................................................3
Germania......................................................................................................................................4
2.Indicatori la nivelul economiei naionale.....................................................................................7
a)Suprafa (km2).........................................................................................................................7
b)Populaie...................................................................................................................................8
c)PIB/locuitor - Euro/locuitor.....................................................................................................9
d)VAB/locuitor...........................................................................................................................11
e)Rata inflaiei............................................................................................................................11
f)Rata omajului.........................................................................................................................13
g)Importuri, Exporturi, Balan comercial...............................................................................14
h)Exporturi-mii euro..................................................................................................................15
i)Balanta comerciala...................................................................................................................15
3.Indicatori la nivelul agriculturii..................................................................................................17
Potenial agricol..........................................................................................................................17
a)suprafa agricol pe categorii de folosin........................................................................17
b)suprafee irigate..................................................................................................................19
c)mecanizare..........................................................................................................................19
d)Chimizare............................................................................................................................20
e)efective de animale.............................................................................................................21
f)

animale la 100 ha.............................................................................................................21

Rezultate economice..................................................................................................................22
a)producii medii la principalele culturi vegetale (tone) .......................................................22
b)producii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetal (kg/loc)....................25
c)producii medii la principalele produse de origine animal (hg/an)...................................26
d)producii totale/locuitor la principalele produse de origine animal..................................27
4. Principale reglementri pe pieele agricole................................................................................28
Transferuri mai scazute catre programele nationale de dezvoltare rurala..................................28
2

Asistenta destinata sectoarelor cu probleme speciale - "articolul 68"........................................28

Noile reglementari UE le dau agricultorilor libertatea de a raspunde cererii in crestere...........29

1.Scurt prezentare a rilor

Romnia
Romnia este situat n partea de sud-est a Europei, n Peninsula Balcanic, pe rmul
vestic al Mrii Negre. Vecinii Romniei sunt Ucraina (la nord i est), Republica Moldova (la
est), Marea Neagra (la sud-est), Bulgaria (la sud), Serbia (la sud-vest) i Ungaria (la vest).
Din punct de vedere administrativ, teritoriul rii este mprit n 41 de judee, plus
municipiul Bucureti. La nivel local, fiecare jude este administrat de ctre un prefect i un
consiliu judeean. mprirea teritoriului pe judee este dublat de o mprire pe 8 regiuni de
dezvoltare, folosite pentru o mai bun coordonare a proiectelor de dezvoltare regional.
Relieful rii noastre este foarte variat i se caracterizeaz prin patru elemente: varietate,
proporionalitate, complementaritate i dispunere simetric. Cmpiile, dealurile i munii sunt
rspndite n proporii aproape egale pe teritoriul Romniei: 35% muni, 35% dealuri i podiuri,
30% cmpii.
Partea muntoas a rii este reprezentat de Munii Carpai, care formeaz un arc
avnd centru Depresiunea Transilvaniei. Pe teritoriul Romniei, din punct de vedere al modului
de formare, Carpaii se impart n 3 mari grupe muntoase i anume: Carpaii Orientali, Carpaii
Meridionali i Carpaii Occidentali. Altitudinea maxim este de 2544 m (Vrful Moldoveanu)
situate n grupa Fgra, parte a Carpailor Meridionali.
La exteriorul arcului carpatic se ntind Subcarpaii i Dealurile de Vest, zone n care i
concentrarea populaiei este mai mare datorit condiiilor favorabile cultivrii pomilor fructiferi
i a viei de vie, creterii animalelor i concentrrii resurselor minerale de subsol: sare, petrol,
crbuni. n afar de cele dou formaiuni de podi, n partea estic a rii se mai afl Podiul
Moldovei, n sud-est Podiul Dobrogei.
Dup etajul reprezentat de dealuri i podiuri, urmeaz cmpiile, dintre care cele mai
cunoscute sunt Cmpia Romn, n partea de Sud a rii i Cmpia de Vest, o fie de verdea n
partea occidental a teritoriului.
Reeaua hidrografic a rii este extrem de variat, rurile cu numeroi aflueni i
lacurile putnd fi ntlnite n toate colurile rii. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din
Europa, strbate Romania pe o poriune de 1075 km, ntre Bazia i Sulina. Fluviul izvorte
din Munii Pdurea Neagr (Germania) i strbate 10 ri europene i 4 capitale: Viena,
Bratislava, Budapesta i Belgrad. La vrsarea n Marea Neagr, Dunrea ne-a "rsfat" cu una
3

dintre cele mai frumoase delte de pe glob, o bogaie inestimabil a naturii - Delta Dunrii.
Dunarea formeaz n zona Porile de Fier un defileu superb.
Alte ruri importante care izvorsc sau tranziteaz teritoriul Romniei sunt: Someul,
Prutul, Mureul, Oltul, Tisa, Jiul, Bega, Cerna. Caracteristic celor mai multe dintre ruri este
faptul c ele strbat n general toate zonele de relief, oferind peisaje deosebite i defilee superbe
- n zona muntoas, firul de apa este ngust i apa curge cu viteze mari printre stnci i pietre, n
zonele deluroase, cursul este mai lin, n timp ce n zona de cmpie l imea este mult mai mare,
iar solul este fertil, excelent pentru culturi agricole.
n Romnia, putem ntlni o sumedenie de lacuri. Carpaii Meridionali (n special
grupele Fgra Retezat i Godeanu), dar i Carpaii Orientali (Munii Rodnei) sunt cunoscui
pentru lacurile glaciare care s-au format n decursul timpului. Amintim aici Lacul Blea, Lacul
Bucura - cel mai mare lac glaciar din Romnia, Lacul Znoaga, Lacul Glcescu, Lacul Capra i
multe altele.
Clima rii este deterimant de poziia pe glob i pe continentul european. Clima este
temperat continental, caracteristice fiind cele 4 anotimpuri i temperaturi medii anuale de circa
11 grade Celsius. Relieful influeneaz ntr-o msur important temperaturile i precipitaiile.
Zona Dobrogei este cunoscut ca zona cu cele mai srace precipitaii de pe teritoriul rii,
aproximativ 400 mm anual. Urmeaz Cmpia Romn cu 500 mm anual, ns o dat cu creterea
n altitudine, precipitaiile sunt mai frecvente, ajungnd la peste 1000 mm anual n zona
muntoas.
Fauna i flora sunt foarte variate, fiind determinate ntr-o mare msur de varietatea
reliefului. Dintre cele aproximativ 3700 de specii de plante identificate pe teritoriul Romniei, 23
au fost declarate monumente ale naturii.
Capitala rii este municipiul Bucureti, situat n partea central a Cmpiei Romne. n
funcie de numrul de locuitori, urmtoarele orae importante ale rii sunt Iai, Cluj Napoca,
Timioara, Constana, Craiova, Galai, Braov, Ploieti, Brila i Oradea, toate avnd peste
200.000 de locuitori.
Ceea ce este ns important n aceast descriere este valoarea inestimabil a bogiilor de
care dispune ara noastr. Pe lng multitudinea de resurse naturale de care dispunem (dar care
nu sunt exploatate eficient), avem zone n care peisajele ncnt cu adevarat privirile celor care le
ptrund. Natura este cea mai mare bogie pe care o avem i de care trebuie sa ne ngijim aa
cum se cuvine. Multe zone ale rii sunt extrem de rar ptrunse de turiti, iar promovarea lor este
o problem care trebuie s-i gseasc o soluie ct mai rapid.
Germania
Republica Federal Germania denumit colocvial Germania (Deutschland, sens literal:
ara German), este un stat n Europa Central. Face parte din organizaii internaionale
importante precum Consiliul Europei (1951), OCDE, Uniunea Vest European (1954), NATO
(1955), Uniunea European (1957), ONU (1973), OSCE i din yona Euro.

Suprafaa total a teritoriului rii este de 357.021 km, relieful fiind preponderent
muntos. Germania se invecineaz cu nou ri europene: Danemarca, Olanda, Belgia, Frana,
Luxemburg, Elveia, Austria, Republica Ceh i Polonia. De asemenea are ieire direct la Marea
Baltic i la Marea Nordului (Oceanul Atlantic).
Germania are o clim temperat, cu o temperatur medie anual de 9 C. Temperatura
medie n ianuarie variaz de la -6 C pn la +1 C (n funcie de localitate i altitudinea ei), n
timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz ntre 16 i 20 C. Precipitaiile sunt mai mari n
sud, unde se nregistreaz 1.980 mm pe an, majoritatea sub form de zpad. Capitala Germaniei
este Berlin.
Din
punct
de
vedere
constituional
Germania
este
o democraie republican federal reprezentativ. Forma de guvernmnt este parlamentar, n
care eful guvernului = cancelarul este ales de ctre parlament, numit bundestag, i confirmat de
ctre preedintele statului. Dei cancelarul deine cele mai puternice competene politice din
stat, n ierarhia protocolar el se afl abia pe locul 3, dup preedintele statului i preedintele
bundestagului.
Cancelarul este ales cu majoritate absolut de ctre parlament (bundestag) pe o perioada
de 4 ani; el are dreptul de a numi i elibera din funcie pe minitri, precum i dreptul numit
"competena liniilor directoare" (Richtlinienkompetenz), prin care formuleaz n linii mari
sarcinile fiecrui ministru din cabinet (guvern). Guvernul Germaniei (Bundesregierung), numit
i cabinet, const din cancelar (prim-ministru) i minitri. Actualul cabinet, numit cabinetul
Merkel II, este format exclusiv din politicieni ai partidelor CDU, CSU i FDP. Toi minitrii
actuali sunt n acelai timp i membri ai parlamentului, cu o singur excepie: Philipp Rsler.
Sarcina principal a guvernului este Executivul.
Germania are cea mai mare economie naional din Europa, a patra din lume
ca PIB nominal, i a cincea din lume n funcie de paritatea puterii de cumprare, conform
datelor din2008. De la nceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator i
beneficiar al unei economii din ce n ce mai globalizate. Germania este lider mondial
n exporturi, exportnd bunuri n valoare de 1,133 trilioane de dolari n 2006 (incluznd rile
din zona Euro), i genereaz un surplus comercial de 165 de miliarde. Sectorul servicii
contribuie cu aproximativ 70 % la PIBul total, sectorul industrie cu 29,1 %, i sectorul
agricultur cu 0,9 %. Majoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, n special automobile,
instalaii mecanice, metalurgie i bunuri chimicale. Germania este cel mai mare productor de
turbine de vnt i tehnologia puterii solare din lume. Cele mai mari trguri i congrese
internaionale de comer din fiecare an au loc n orae germane, cum ar
fi Hanovra, Frankfurt i Berlin.
n topul celor mai mari 500 de companii listate la burs, top organizat n funcie de
veniturile companiilor, exist 37 de companii cu sediul n Germania. n 2007, cele mai mari
dintre
acestea
erau Daimler, Volkswagen, Allianz (compania
cea
mai
profitabil), Siemens, Deutsche Bank (a doua companie ca rentabilitate), E.ON., Deutsche
Post, Deutsche Telekom, Metro, i BASF. Printre companiile cu cei mai muli angajai se
numr Deutsche Post, Robert Bosch GMBH i Edeka. Branduri renumire la scar mondial sunt
Mercedes Benz, SAP, BMW, Adidas, Audi, Porshe, Volkswagen i Nivea.
5

Germania este o susintoare a integrrii economice i politice europene, iar politicile ei

comerciale sunt din ce n ce mai mult determinate de acordurile dintre membrii Uniunii
Europenei de legislaia european privind piaa comun. Germania a adoptat moneda
unic euro, iar politica ei monetar este stabilit de Banca Central European, cu sediul
la Frankfurt. Chiar i dup reunificarea Germaniei, din 1990, nivelul de trai i veniturile anuale
au rmas sensibil mai mari n fosta Germanie de Vest. Modernizarea i integrarea economiei din
estul Germaniei continu s fie un proces de lung durat, i se prevede c acesta va dura pn
n 2019, transferurile anuale de la vest la est fiind de aproximativ 80 de miliarde de dolari.
Rataomajului a sczut ncepnd cu 2005, ajungnd la cea mai sczut cot din ultimii 15 ani,
7,5 %, n iunie 2008. Acest procentaj variaz de la 6,2 % n fosta Germanie de Vest, la 12,7 % n
fosta Germanie de Est. Fostul guvern, al cancelarului Gerhard Schrder, a iniiat o serie de
reforme privind piaa de munc i instituiile legate de bunstarea public, n timp ce actualul
guvern a adoptat o politic fiscal restrictiv, i a redus numrul de locuri de munc din sectorul
public.
n intervalul 1990 2009, Germania a primit Investiii strine directe (ISD) de 700 de
miliarde de dolari. n anul 2009, investiiile strine directe n Germania au fost de 36 miliarde
dolari. Totodat, Germania a generat ISD pentru alte state n valoare de 62,7 miliarde de dolari n
2009.

2.Indicatori la nivelul economiei naionale

Stabilirea acestor indicatori este necesar pentru a scoate n eviden informaii privind
aspectele principale ale activitii economic-sociale, cum ar fi : dimensiunea acesteia i evoluia
sa n timp, proporiile i corelaiile care se formeaz ntre diversele categorii economice etc. .
Astfel, dac acete informaii capt o expresie cantitativ, este mult mai uor s
realizm corelai cu celelate date deinute. De exemplu, nu este suficient s spunem c ntr-o
ar este inflaie; este necesar s exprimm sub form cantitativ nivelul inflaiei. n felul acesta
nu numai c deinem o informaie mult mai bogat, dar putem s comparm nivelul infla iei cu
nivelul prognozat, cu cel din perioadele trecute, cu cel din alte uniti teritoriale sau cu cel
realizat de ctre ali ageni economici. Mai mult, putem realize o corelaie cu ceilali indicatori
din economie, cu modul n care acetia se influeneaz reciproc.

a) Suprafa (km2)
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

Romania

23000

22998

22998

22989

22990

Germania

34877

34876

34872

34867

34863

In ceea ce priveste suprafata totala a celor doua tari se poate observa atat din tabel cat si
din reprezentarea grafica ca aceasta a ramas constanta in perioada 2004-2008. Se observa
in cazul ambelor tari o usoara scadere a suprafetei in perioada analizata, Romania
atingand in anul 2008 o valoare de 22990 km2, iar Germania o valoare de 34863 km2.

b) Populaie
Specificare 2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

21.658.52
8
82.500.84
9

21.610.21
3
82.437.99
5

21.565.119

21.528.627

21.498.616

82.314.906

82.217.837

82.002.356

Germania

21.711.25
2
82.531.67
1

In ceea ce priveste populatia, se observa ca ambele tari au avut un trend descendent in perioada
analizata, Romania ajungand la o populatie de 21.498.616 locuitori in anul 2009, iar Germania la
o populatie de 82.002.356 locuitori. Principalele cauze sunt uor de identificat, cel puin n cazul
Romniei. Acestea sunt reprezentate de sporul natural negativ existent la nivelul rii, asta n
condiiile n care rata mortalitii se menine peste nivelul ratei natalitii n anii analizai.

c) PIB/locuitor - Euro/locuitor
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

2800

3700

4500

5800

6500

5500

Germania

26800

27200

28200

29600

30200

29300

Produsul Intern Brut (PIB) este un indicator standard utilizat n evaluarea performan ei
economice a unei ri i adesea este utilizat ca indicator al bunstrii. PIB-ul unei ri
este definit ca fiind valoarea de pia a tuturor mrfurilor i serviciilor destinate
consumului final, produse n toate ramurile economiei n interiorul unui stat ntr-o
anumit perioad de timp.
Observam ca ambele tari au inregistrat o evolutie constanta, avand un trend crescator
pana in anul 2008, urmand o scadere usoara in anul 2009. Aceasta scadere se datoreaza
crizei economice care a afectat majoritatea tarilor Uniunii Europene. n cazul Romniei
acesta a crescut n intervalul 2004-2008 , ca urmare a creterii economice existente la
nivelul ntregii ri. ns, o dat cu nceputul crizei economice, efectele s-au simit i la
nivelul rii noastre, PIB-ul nregistrnd o scdere n 2009 de 15,38 %. Ambele tari au
atins un punct maxim in anul 2008, Romania avand un nivel de 6500 euro/locuitor, iar
Germania avand 30200 euro/locuitor.

10

d) VAB/locuitor

Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

Romania

54,537.9

70,488.7

86,298.1

110,441.7 124,514.1

Germania

1,998,360

2,023,890

2,097,170

2,176,570 2,239,240

In ceea ce priveste valoarea adaugata brut ape locuitor, observam o evolutie pozitiva in
cazul ambelor tari.

e) Rata inflaiei
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

11.9

9.1

6.6

4.9

7.9

5.6

Germania

1.8

1.9

1.8

2.3

2.8

0.2

11

Inflaia este un dezechilibru major prezent n economia oricrei ri, reprezentat de o cretere
generalizat a preurilor i de scderea simultan a puterii de cumprare a monedei naionale.
Rata inflatiei in perioada analizata prezinta fluctuatii, astfel ca in Romania a avut o evolutie
constanta pana in anul 2007 cand a atins un punct minim, rata inflatiei fiind de 4.9%, urmand ca
in anul 2008 sa inregistreze o crestere pana la 7.9%, iar in anul 2009 a scazut pana la 5.6%. In
Germania rata inflatiei a inregistrat valori constante pana in anul 2007, urmand ca in anul 2008
sa creasca pana la 2.8%, atingand in anul 2009 un minim de 0.2%. Se observ faptul c, n
perioada analizat, cea mai mare valoare a ratei inflaiei a fost n Romnia n anul 2004, atingnd
valoarea de 11,9%. Principala cauz a acestei valori ridicate o reprezint faptul anul 2004 a fost
un an electoral, un an n care pomenile electorale nu puteau lipsi, motiv pentru care s-a produs
acest dezechilibru major. Repetare acestui fenomen n anul 2008 ne confirm faptul c
perioadele electorale aduc pe pia cantiti mari de moned naional, fapt pentru care inflaia
atinge cote ridicate. ns, la nivelul anului 2008 au aprut i primele efecte ale crizei, motiv
pentru care oamenii i-au ndreptat atenia spre consum. Ori, combinare acestor 2 elemente a
avut efecte inflaioniste, romnii renunnd la economisire i direcionnd toat masa monetar
n economie.

12

f) Rata omajului
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

8.1

7.2

7.3

6.
4

5.
8

6.9

Germania

7.0

6.9

6.8

6.7

6.7

6.6

omajul este termenul folosit n cazul lipsei ocupaiei pltite (locurilor de munc) pentru
forele apte i calificate corespunztor pentru munc. Acest fenomen este caracterizat
prin faptul c o parte din populaie este n cutare a unui loc de munc. Cnd aceast
situaie ia proporii apar probleme economice serioase n cadrul regiunii sau statului
respectiv, prin creterea cheltuielilor sociale de ntreinere a omerilor.
In ceea ce priveste Romania se observa o scadere a ratei somajului pana in 2008, atingand
un punct minim de 5.8%, urmand ca in anul 2009 sa inregistreze o crestere pana la 6.9%.
In ceea ce priveste Germania, aceasta a avut o evolutie constanta, ajungand in anul 2009
la o rata a somajului de 6.6%. omajul a cunoscut n Romnia un nivel ridicat, n primul
rnd datorit restructurrilor existente la nivelul marilor ageni economici. Acestea s-au
13

fcut fie datorit introducerii unor noi fluxuri tehnologice, fie datorit rorganizrii
ntreprinderilor sau pur i simplu prin nchiderea acestora.
n perioada analizat, Romnia a nregistrat o scdere a ratei omajului n perioada 20042008 pe fondul investiiilor straine care au antrenat fora de munc disponibil la nivelul
economiei. Ulterior, ca urmare a efectelor crizei economice din ce n ce mai acute,
agenii economici nu au putut s le contracareze, motiv pentru care au nceput
disponibilizarea personalului. De asemenea, un alt motiv al creterii omajului l
reprezint rentoarcerea n ar a romnilor care lucrau n strintate i care datorit
crizei economice sunt nevoii s revin.

g) Importuri, Exporturi, Balan comercial

Importuri-mii euro
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

8,955

12,056

14,931

14,726

17,321

10,381

Germania

197,654

221,916

261,982

272,500

292,962

234,805

14

h) Exporturi-mii euro
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

4,796

6,657

7,683

8,277

9,921

7,486

Germania

259,207

278,779

321,183

340,182

360,591

299,041

i) Balanta comerciala
Specificare

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Romania

-4,159

-5,399

-7,248

-6,448

-7,400

-2,895

Germania

61,554

56,862

59,201

67,682

67,629

64,237

15

In ceea ce priveste schimburile internationale, importurile, exporturile si balanta comerciala se

poate observa fluctuatii ale acestora pe parcursul intregii perioada atat in Romania cat si in
Germania.
In ceea ce priveste importurile Extra UE27 se poate observa ca importurile Romaniei reprezinta
aproximativ 5% din importurile Germaniei. Acest fenomen se explica prin parteneriatele pe care
Germania le are in afara UE si prin faptul ca majoritatea produselor pe care Romania le aduce in
teritoriu sunt din interiorul UE. O alta explicatie ar fi cresterea numarului de straini din afara UE
in Germania fapt care aduce dupa sine importuri ale produselor specifice culturii acestora. In ceea
ce priveste exporturile din Extra UE27 se poate observa ca exporturile Romaniei reprezinta
aproximativ 2% din exporturile Germaniei. Principala cauza a acestui fenomen este reprezentata
de nivelul dezvoltarii agricole si industriale care atinge niveluri mult mai mari in Germania fata de
Romania.
In ceea ce priveste balanta comerciala IntraUE27 aceasta are valori negative pe toata perioada
analizata in Romania in timp ce in Germania are valori pozitive. Era de asteptat aceasta situatie in
conditiile in care importurile si exporturile Romaniei sunt cu mult sub nivelul celor ale Germaniei,
precum si in conditiile in care importurile Romaniei sunt mai mici decat exporturile.

16

3.Indicatori la nivelul agriculturii

Potenial agricol
a) suprafa agricol pe categorii de folosin
SUPRAFATA AGRICOLA
2004
Romania
14130
Germania
17013

2005
14180
17031

2006
14039
16946

2007
13546
16950

2008
13546
16922

2004
8915
11898

2005
8985
11904

2006
8939
11866

2007
8553
11877

2008
8721
11933

2004
429
202

2005
510
198

2006
469
198

2007
460
198

2008
375
200

PASUNI+FANETE
2004
Romania
4786
Germania
4913

2005
4685
4929

2006
4631
4882

2007
4533
4875

2008
4450
4789

TEREN ARABIL
Romania
Germania
VII+LIVEZI
Romania
Germania

Sursa: http://faostat.fao.org

17

In ceea ce priveste structura terenului pe categorii de folosinta se poate observa ca

cea mai mare parte a terenului agricol din Romania este destinat terenului arabil ca si in
Germania.
Suprafata ocupata de vii si livezi este mult mai mare in cazul Romaniei, datorita
climei, solurilor si conditiilor climatice favorabile pentru aceste culturi.In ceea ce
priveste suprafata ocupata de pasuni si fanete, intre cele 2 tari analizate exista mici
diferente, suprafete mai intinse fiind ocupate in Germania.
18

Diferentele dintre cele doua state in functie de categoriile de folosinta sunt date de
conditiile climatice diferite, de solurile cu proprietati diferite si de formele de relief.
b) suprafee irigate
2004

2005

2006

2007

2008

(1000 ha)

(1000 ha)

(1000 ha)

(1000 ha)

(1000 ha)

Romania

327

46

96

320

257

Germania

Se observ, n cazul Romniei, o fluctuaie a suprafeelor irigate ca urmare a evoluiei

condiiilor meteorologice. Astfel, perioada 2005-2006 este o perioad abundent n
precipitaii, motiv pentru care suprafaa irigat este mult mai mic comparativ cu restul
anilor analizai.
c) mecanizare
TEREN ARABIL+VII+LIVEZI
2004
2005
Romania
9344
9495
Germania
12100
12102

2006
9408
12064

2007
9013
12075

2008
9096
12133

NUMAR TRACTOARE
2004
Romania
171811
Germania
-

2006
174563
-

2007
174003
-

2008
174790
-

2006

2007

2008

2005
173043
-

INCARCATURA PE TRACTOR
2004
2005
Romania
54
55
Germania
-

54
-

19

52
-

52
-

Suprafata ocupata de terenul arabil, vii si livezi este evident mai mare in cazul
Germaniei, datorita suprafetei totale mai mari.
In ceea ce priveste numarul de tractoare, se observa ca acesta creste in fiecare an,
motivul fiind cresterea investitiilor din domeniul agriculturii.
Incarcatura pe tractor este invers proportionala cu numarul tractoarelor, acesta
scade in anii analizati.

d) Chimizare
Ingrasamant

Romania
2004

2005

2006

2007

2008

Azot(t)

270.131

299.195

252.201

265.487

279.886

Fosfat(t)

94.073

138.137

93.846

103.324

102.418

Potasiu(t)

15.800

24.060

16.837

18.405

15.661

Consum total
ngrminte 380.004
chimice (t)

461.392

Suprafaa
agricol (mii
ha)
Substan
activ la ha
(kg)

14.130

26,89

362.88
4

14.180
32,5
4

20

387.216

397.965

14.039

13.54
6

13.546

25,85

28,59

29,38

Datele privind chimizarea arata o fluctuatie a cantitatii folosite in anii analizati. Referitor
la consumul de ngrminte, se observ o fluctuaie a acestuia n perioada analizat, cea
mai mare valoare fiind nregistrat n Romnia la nivelul anului 2005 cnd cantitatea
utilizat a fost de 461392 tone. Aceast fluctuaie se datoreaz i faptului c suprafaa
agricol variaz.
e) efective de animale
Efective de animale

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Bovine

2897000

2808000

2862000

2934000

2819000

2684000

Porci

5145000

6495000

6622000

6815000

6565000

6174000

Oi

7447000

7425000

7611000

7678000

8469000

8882000

Capre

678000

661000

687000

727000

865000

898000

(capete)
Romania

Din datele obtinute, numarul bovinelor si porcinelor au valori oscilante in cei 6 ani analizati,
spre deosebire de numarul oilor si caprelor care inregistreaza cresteri in fiecare an.Acestea din
urma au inregistrat cel mai mare numar in anul 2009 , efectivul de oi a atins 8.882.000 capete, iar
efectivul de capre 8.98.000 de capete.
f) animale la 100 ha
Animale la 100 ha
2004

2005

2006

2007

2008

Romnia

Bovine

20.50

19.80

20.39

21.66

20.81

(Capete la
100 ha)

Porci

36.41

45.80

47.17

50.31

48.46

Oi

52.70

52.36

54.21

56.68

62.52

Capre

4.80

4.66

4.89

5.37

6.39

Numarul animalelor la 100ha inregistreaza valori oscilante in cei 5 ani analizati.

21

Rezultate economice
a) producii medii la principalele culturi vegetale (tone)
GRAU
2004
2005
2006
2007
2008
Romania
34774
29984
27736
16100
34221
Germania
81726
74650
72006
69610
80873

2009
24304
78084

PORUMB
Romania
Germania

2004
45497
91250

2005
39816
92139

2006
35753
80306

22

2007
17029
94474

2008
32271
98099

2009
34168
97499

SFECLA DE ZAHAR
2004
Romania
323938
Germania
616486

2005
291594
601873

2006
294311
577365

2007
263277
624269

2008
348898
622870

2009
386072
675678

FLOAREA SOARELUI
2004
Romania
16829
Germania
22071

2005
14010
24760

2006
15544
19343

2007
7306
26544

2008
14465
19638

2009
14427
24110

23

LEGUME
Romania
Germania

2004
167000
404797

2005
24000
400000

2006
85262
400843

2007
111257
288888

2008
12889
298097

2009
126805
333333

Sursa: http://faostat.fao.org
In ceea ce priveste productia medie de grau, se observa ca Germania are o
productie de 2,3 sau chiar 6 ori mai mare decat productia medie din tara noastra,in anul
2007.In cazul tuturor culturilor s-a inregistrat o productie mica in anul 2007,datorita
secetei.
Si in cazul productiei de porumb si de floarea soarelui, Germania se remarca
printr-o productie de 2 ori mai mare decat cea din tara nostra.Acest lucru poate fi
explicat prin prisma mijloacelor moderne practicate atat in agricultura, cat si in celelalte
domenii de activitate.
O alta cultura la care Germania conduce detasat este cea de legume, in anul 2004
au avut 400.000 kg/ha, productia a scazut treptat pana la 300.000kg/ha in 2009.

24

b) producii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetal

(kg/loc)
GRAU
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Romania
363
341
256
141
333
241
Germania
308
287
272
246
316
307
PORUMB
Romania
Germania

2004
675
51

SFECLA DE ZAHAR
2004
Romania
31
Germania
33
FLOAREA SOARELUI
2004
Romania
72
Germania
0,84

2005
482
50

2006
417
39

2007
179
46

2008
364
62

2009
370
55

2005

2006

2007

2008

2009

34
31

53
25

2005

2006

35
30
2007

33
28
2008

38
31
2009

62
0,81

71
0,75

25
0,61

54
0,59

51
0,69

2005
167
12,12

2006
191
11,52

2007
144
7,9

2008
177
5,14

2009
163
6,09

LEGUME
Romania
Germania

2004
220
13,29

25

c) producii medii la principalele produse de origine animal (hg/an)

CARNE BOVINE
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Romania
1590
1500
1377
1383
1390
1630
Germania
3037
3092
3134
3191
3141
3133
CARNE PORC
Romania
Germania

2004
815
921

2005
811
932

2006
826
930

2007
830
935

2008
829
931

2009
825
1002

2004
7793
65386

2005
7889
67125

2006
9146
68080

2007
8486
69238

2008
6918
67449

2009
6391
67449

2004
83643
183521

2005
70438
183602

2006
74700
187898

2007
64864
189666

2008
75742
191080

2009
68943
190966

LAPTE
Romania
Germania
OUA
Romania
Germania

Sursa: http://faostat.fao.org

26

In ceea ce priveste productiile medii la principalele produse de origine animala, se

observa ca Germania are productii medii mai mari la toate produsele fata de Romania.Astfel la
carnea de bovine, nemtii au o productie medie de 2 ori mai mare decat romanii, la carnea de porc
diferentele nu sunt semnificative, spre deosebire de celelalte 2 produse, unde se inregistreaza
diferente foarte mari.In cazul laptelui, Germania are o productie medie de 8 ori mai mare , iar in
cazul productiei medii de oua au o productie de 3 ori mai mare decat Romania.
d) producii totale/locuitor la principalele produse de origine animal
CARNE BOVINE
2004
2005
2006
2007
2008
2009
Romania
118
125
139
145
141
139
Germania
118
0,014
0,014
0,014
0,015
0,014
CARNE PORC
Romania
Germania

2004
116
0,052

2005
116
0,054

2006
114
0,056

2007
121
0,060

2008
121
0,062

2009
118
0,064

2004
2386
0,34

2005
2373
0,34

2006
2347
0,34

2007
2299
3,45

2008
2249
0,35

2009
2170
3,5

2004
104
0,01

2005
102
0,01

2006
100
0,01

2007

2008
101
0,01

2009
101
0,01

LAPTE
Romania
Germania
OUA
Romania
Germania

27

97
0,01

4. Principale reglementri pe pieele agricole

In cadrul dezbaterii parlamentare raportorii, purtatorii de cuvant ai principalelor grupuri
politice si presedintele Comisiei pentru agricultura au sustinut, cu anumite nuante, compromisul
votat in cadrul comisiei parlamentare privind principalele aspecte ale bilantului de sanatate al
PAC. Interventiile individuale din plen reflecta diversitatea situatiei agricultorilor in cadrul
Uniunii Europene.
Deputatii europeni din noile state membre UE considera ca evaluarea starii de sanatate a
PAC nu reduce intr-o masura suficienta diferentele de tratament intre agricultorii din acest state
si cei din vechile state membre UE.
Transferuri mai scazute catre programele nationale de dezvoltare rurala
Planul de a reduce ajutorul direct pentru fermieri in vederea intaririi programelor de
dezvoltare rurala ale statelor membre (modularea) a fost unul dintre subiectele cele mai
dezbatute in cadrul Comisiei PE pentru agricultura. In plenara a fost votat un amendament care
propune ca toate cuantumurile platilor directe care urmeaza sa fie acordate, pentru un an
calendaristic dat, unui agricultor si care depasesc 10 000 EUR se reduc in fiecare an, pana in
2012, cu urmatoarele procente: 2009 - 6%, 2010-6%, 2011-7% si 2012 7%.
De mentionat ca statele care au aderat in 2004 vor fi eligibile pentru modulare in 2012, in
timp ce Romania si Bulgaria vor fi scutite avand in vedere introducerea treptata a platilor directe.
Asistenta destinata sectoarelor cu probleme speciale - "articolul 68"
In urma amendamentelor propuse de deputatii europeni, 15% din plafonul bugetului
national pentru plati directe va putea fi utilizat pentru sustinerea unor sectoare mai afectate
precum cel al producatorilor de lapte si de carne de vita si pentru contributia la scheme de
asigurari mai complexe, care sa acopere toate tipurile de daune cauzate de fenomene
meteorologice si pagubele majore cauzate de anumite boli la animale sau plante.
Incepand cu 2010, pana la 10% din plafoanele lor nationale pentru a acorda ajutor
agricultorilor in ceea ce priveste promovarea unor forme de productie sustenabile pentru:

tipuri specifice de agricultura care sunt importante pentru protejarea sau ameliorarea
mediului,
imbunatatirea calitatii ecologice a produselor agricole sau
imbunatatirea comercializarii produselor agricole sustenabile
a compensa dezavantaje specifice care ii afecteaza pe agricultori in sectoarele
sustenabile ale lactatelor, carnii de vita, de oaie si de capra si orezului, in regiunile
vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere ecologic
28

regiunile care fac obiectul programelor de restructurare si/sau de dezvoltare, cu scopul

de a evita abandonul de teren cu valoare ecologica si/sau de a compensa dezavantaje
specifice pentru agricultorii din zonele in cauza care exploateaza terenuri cu valoare
ecologica; de asemenea, pentru sprijinirea potentialului agricol in zonele defavorizate
care sufera de pe urma unor dezavantaje structurale grave si permanente.
Eco-conditionalitate

Statele membre care doresc sa opteze pentru includerea habitatelor in standardele de ecoconditionalitate privind bunele conditii agricole si de mediu ar trebui sa aiba flexibilitatea de a
face acest lucru. Scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola a avut beneficii care se
vor pierde atunci cand va fi eliminata. Studiile arata ca cel mai mare beneficiu adus de scoaterea
temporara a terenurilor din productia agricola a fost valoarea de habitat pentru animale
(nevertebrate, pasari, mamifere etc.) in zone in care in care exista putine habitate seminaturale si
in care aceasta a contribuit la diversitatea botanica a peisajelor arabile.

Noile reglementari UE le dau agricultorilor libertatea de a raspunde cererii in crestere

Ministrii agriculturii din UE se reunesc in aceasta saptamana pentru a moderniza politica
agricola comuna. Pentru prima data dupa multi ani, ei vor incerca sa gaseasca modalitati de
crestere a productiei de alimente, nu de limitare a acesteia.
Astazi, preturile la alimente explodeaza, iar agricultorii din intreaga lume incearca sa faca
fata unei cereri tot mai mari la nivel global. In acest context, reglementarile comunitare ar trebui
sa-i ajute pe producatorii europeni sa raspunda acestei cereri prin cresterea exporturilor.
Ministrii de resort vor analiza mai multe modificari propuse care vizeaza, printre altele,
reducerea subventiilor, suprimarea reglementarilor privind scoaterea terenurilor din circuitul
agricol si eliminarea progresiva a cotelor de lapte. Ca si reformele anterioare, noile masuri isi
propun sa le dea agricultorilor libertatea de care au nevoie pentru a raspunde unei cereri in
crestere si pentru a aborda noile provocari precum schimbarile climatice, gospodarirea apelor,
protejarea biodiversitatii si folosirea biocombustibililor.
Politica agricola comuna a Uniunii Europene PAC a facut obiectul unor ample
reforme, in ultimele doua decenii. Ultima schimbare importanta a avut loc in anul 2003, cand UE
a eliminat subventiile acordate in functie de productia obtinuta, care ii incurajau pe agricultorii
europeni sa produca mai mult decat puteau vinde. Noul regim va completa in continuare
veniturile agricultorilor, dar le va da acestora o mai mare libertate de a-si adapta productia la
29

cerintele pietei. In schimb, agricultorii vor fi nevoiti sa se conformeze normelor privind protectia
mediului, bunastarea animalelor si calitatea produselor alimentare.
PAC a fost elaborata pentru a le permite agricultorilor sa duca o viata decenta, pentru a
garanta aprovizionarea cu alimente la preturi corecte si pentru a conserva patrimoniul rural al
Europei. Aceasta politica beneficiaza de 40% din bugetul UE (aproximativ 55 de miliarde de
euro pe an). In sectorul agricol european isi desfasoara activitatea aproximativ 5% din populatia
activa a Uniunii.

30