Conferinta Dezvoltare Durabila Cod de bune practici agricole si de mediu (3 Feb 2012 ) Conform angajamentului facut, de promovare a solutiilor

r sustenabile pentru agricultura romaneasca, proiectul AgroManager a organizat, in perioada 1-2 februarie, conferinta Dezvoltare Durabila Cod de bune practici agricole si de mediu. Aceasta a avut loc la sediul Universitatii de Stiinte Agricole si MedicinaVeterinara (USAMV) Bucuresti. In cele doua zile, fermieii au beneficiat de prezenta unei echipe de consultanti danezi, care le-au prezentat cele mai noi solutii implementate in industria agricola din Danemarca, din aceeasi perspectiva a sustenabilitatii. Astfel, John Birger Pedersen, consultant pe probleme de cultura mare, a pregatit pentru fermierii romani cursul Dezvoltare sustenabila, productia recoltei. Codul bunelor practici agricole si de mediu. Din echipa daneza participanta la eveniment a facut parte si Hans Lundgaard Thyssen, consultant pe probleme de cresterea porcinelor. Conceptul de sustenabilitate cuprinde mai multe directii in ceea ce priveste activitatea fermierului roman. Prima ar fi preocuparea pentru o mai buna planificare, astfel incat activitatile sa nu fie administrate in stare de criza (lipsa finantarii, lipsa unor tehnologii potrivite, lipsa logisticii sau multe alte situatii critice). O alta tine de maximizarea profitabilitatii la nivelul fermei in conditii de utilizare optima a resurselor existente (financiare, materiale si umane), a aratat in prima zi a conferintei Gabriel Ionescu, coordonator consultanta, AgroManager. O alta directie este respectul fatade mediu, care presupune organizarea fermei si a productiei in armonie cu natura, pentru a mentiona numai cateva dintre aspectele legate de sustenabilitatea fermelor. Pe scurt, dezvoltarea durabila reprezinta singura modalitate de a lucra in agricultura viitorului, a mai spus Gabriel Ionescu. Danemarca este una dintre tarile cele mai avansate din punctul de vedere al industriei agricole, la nivel de Europa. 61% din teritoriul tarii, respectiv 2,6 milioane ha, este cultivat. Dimensiunea unei ferme medii este de 65 ha fata de 21 in anul 1970. Danemarca exporta 7 milioane de porcii vii anual, valoarea totala a exportului asigurat de fermierii acestei tari ajungand la 14 miliarde de euro anual. Portretul robot al fermierul danez are urmatoarele caracteristici: este bine instruit si participa regulat la activitati educative; este membrul unei organizatii agricole; isi vinde si cumpara produsele prin intermediul cooperativelor; are putina forta de munca tehnica angajata, in schimb colaboreaza strans cu consultanti, a aratat John Birger Pedersen. Desfasurat sub sloganul AgroManager Dezvoltare si performanta in afaceri, proiectul AgroManager este cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 3 Cresterea adaptabilitatii lucratorilor si a intreprinderilor, Domeniul major de interventie 3.1 Promovarea culturii antreprenoriale. Detalii puteti afla accesand site-ul www.antreprenoragricol.ro.

AgroAdvice, initiatorul proiectului AgroManager, este prima companie privata specializata in servicii de consultanta agricola tehnica din Romania. Obiectivul acesteia consta in optimizarea productiei agricole si a activitatilor din ferme, tinand cont de conditiile de piata si de specificul fiecareia. Serviciile oferite de AgroAdvice sunt orientate spre a conduce la cresterea profitabilitatii fermelor, productii de calitate, cu un management eficient al costurilor, pornind de la aplicarea tehnologiilor moderne, planificarea activitatilor in ferme si imbunatatirea tuturor proceselor care determina succesul in agribusiness. Sursa : http://www.ecomagazin.ro/conferinta-dezvoltare-durabila-cod-de-bune-practici-agricole-si-demediu/

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 Investete n oameni! Titlul proiectului: AgroManager Contract numrul: POSDRU/92/3.1/S/64291 Sursa : http://www.agroinfo.ro/evenimente/agromanager-conferinta-dezvoltare-durabila-cod-debune-practici-agricole-si-de-mediu Codul de bune practici n industria agroalimentar, doi ani de negocieri Pe piaa intern alimentar, legiferarea codului de bune practici privind comerul cu produse agroalimentare i derularea n premier a Programului Primul Siloz au fost cele mai importante evenimente din sectorul agricol i cel al industriei alimentare. Legiferarea comerului cu produse alimentare la mijlocul lunii octombrie 2009 dup aproape doi ani de dezbateri ntre pocesatori, productori i retaileri, concretizate ntr-un cod de bune practici, reprezenta un atu important pentru reducerea preurilor produselor alimentare cu cel puin 30%, potrivit specialitilor. Elaborarea Codului de bune practici a demarat n momentul n care patronatele i sindicatele din industria alimentar au acuzat hipermarketurile de majorarea profiturilor prin creterea nejustificat i artificial a preurilor de vnzare i folosirea unor taxe ascunse. Patronatele au susinut c supermarketurile exercit un abuz de putere prin impunerea unor condiii contractuale excesive, din cauza crora productorii din Romnia ajung s lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, iar rata lor de profit este extrem de mic. Patronatele i sindicatele din industria alimentar consider c adoptarea acestei legi privind comercializarea produselor alimentare va contribui major la nsntoirea relaiilor dintre furnizori i retaileri avnd ca beneficiar final consumatorul. Ca efecte pe termen mediu i lung, patronatele consider c aceast lege va da magazinelor de proximitate posibilitatea de a avea acces la o pia liber, negrevat de impunerile comerciale fcute de retailer asupra furnizorilor privind practica preurilor.

De asemenea, va ajuta la creterea concurenei ntre retaileri prin modalitatea de constituire a preului de vnzare ctre consumatorul final, efectul firesc fiind diminuarea preurilor la raft ntr-un orizont de timp care va depinde practic doar de reacia super/ hipermarketurilor i va asigura un acces mai facil al productorilor n marile reele i, implicit, diversificarea gamelor de produse pentru consumatorul final. Intrarea n vigoare a acestei legi elimin un numr de cel puin 13 taxe ascunse percepute productorilor de hipermarketuri, care conduceau la o cretere artificial a preurilor de vnzare. Conform prevederilor din noua lege, marile lanuri de magazine nu vor mai avea voie s impun furnizorilor plata unor taxe care nu au legtur direct cu operaiunea de vnzare. Pe de alt parte, retailerii consider c efectele negative pe care le-ar putea produce legea comerului cu produse alimentare se refer la blocaje financiare la retaileri i la furnizori, la scderea investiiilor n comer i, implicit, blocarea crerii de noi locuri de munc sau chiar pierderea acestora, dar chiar i la creterea preurilor de produse agroalimentare. Legea a intrat n vigoare la 15 noiembrie 2009.

Sursa : http://www.ziarullumina.ro/retrospectiva/codul-de-bune-practici-si-primul-siloz-principalelecastiguri-din-sectorul-agricol

7 DIRECII PENTRU O AGRICULTUR SUSTENABIL Gabriel Ionescu, coordonator consultan AgroManager, arat 7 din cele mai importante direcii privind dezvoltarea durabil a agriculturii romneti: 1. O mai bun planificare, astfel nct activitile s nu fie administrate n stare de criz (lipsa finanrii, lipsa unor tehnologii potrivite, lipsa logisticii sau multe alte situaii critice). 2. Maximizarea profitabilitii la nivelul fermei n condiii de utilizare optim a resurselor existente (financiare, materiale i umane). 3. Respectul fa de mediu. Organizarea fermei i a produciei n armonie cu natura, fr s o intoxicm cu diverse chimicale, utilizate greit sau abuziv, ori managementul defectuos al dejeciilor animalelor. 4. Conservarea i administrarea cu mult atenie a apei din sol. Aproape tot timpul fermierii lucreaz n condiii de umiditate foarte sczut n sol, astfel nct o tehnologie agricol care conserv i protejeaz evaporarea apei din sol aduce att o producie mrit, ct i o economie important att pentru ferm, ct i pentru comunitatea de oameni nvecinat. 5. Consolidarea terenurilor agricole i lucrarea lor n mod eficient sunt elemente care duc la economii consistente att de combustibil, ct i de timp.

6. mbuntirea parcului de echipamente de mecanizare la nivelul fermei aduce nu numai o eficientizare a folosirii lor, dar i reducerea consumului de combustibil i a emisiilor de noxe. 7. mbuntirea nutriiei la fermele de animale (att calitativ, ct i ca tehnologie) poate conduce att la un spor calitativ i cantitativ dar mai ales la o reducere a noxelor eliberate de animale. Sursa: http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/AgroManager-promoveaza-solutii-pentru-odezvoltare-durabila-in-agricultura.html

Codul de bune practici pentru comertul cu produse agroalimentare, 2008 PRINCIPII :Agricultura si industria alimentara sunt considerate printre cele mai importante sectoare ce asigura competitivitatea in economia romaneasca. In acelasi timp, exista o legatura economica stransa intre producatorii agricoli, industria alimentara si companiile distribuitoare, denumite generic FURNIZORI, si sectorul comercial reprezentat de persoanele juridice ce desfasoara comertul in locuri special amenajate ca suprafete comerciale, denumite generic COMERCIANTI. Intr-un mediu economic tot mai competitiv, relatiile comerciale dintre producatori, industria alimentara, comert si consumatori au evoluat catre modele tot mai complexe. Guvernul Romaniei, prin Memorandumul "Masuri pentru rezolvarea divergentelor aparute intre furnizori si marile lanturi de magazine a recomandat crearea unui Cod de Bune Practici pentru a optimiza si clarifica relatiile comerciale dintre Comercianti si Furnizori. Acest Cod nu isi doreste sa inhibe libertatea comertului si incheierea de contracte bilaterale intre Comercianti si Furnizori. Partile convin asupra necesitatii adoptarii unui cod de bune practici, cu respectarea legislatiei romanesti si europene in vigoare. Totodata, CODUL DE BUNE PRACTICI reprezinta o declaratie de principii a Furnizorilor si Comerciantilor, care are rolul primordial de a asigura si garanta libertatea comertului, precum si respectarea intereselor marii categorii de consumatori reprezentata atat de persoanele fizice, cat si de persoanele juridice. CODUL DE BUNE PRATICI va intra in vigoare numai dupa ce CONSILIUL CONCURENTEI caruia urmeaza a-i fi inaintat, va confirma faptul ca prin continutul lui nu se incalca legislatia specifica concurentei. Dupa intrarea in vigoare, CODUL DE BUNE PRACTICI va fi respectat de semnatari, precum si de orice alta persoana juridica ce face parte din categoria Furnizorilor sau Comerciantilor, care declara expres ca intelege sa isi insuseasca principiile lui printr-o prevedere expresa in preambulul contractului. CLAUZE

PARTEA 1 - Negocieri comerciale 1. Semnatarii codului convin asupra existentei unui contract cadru la nivelul fiecarui Comerciant care respecta legislatia in vigoare si clauzele prezentului cod de bune practici. 2. Termenii generali ai contractului cadru oferit de un Comerciant unui Furnizor al unei anumite categorii de produse vor putea fi adusi la cunostinta oricaruia dintre FURNIZORII aceleasi categorii de produse, la cerere. PARTEA A DOUA Preturi si contii de plata 3. Delistarea de catre Comerciant a unui produs al Furnizorului va trebui sa se realizeze prin notificare prealabila. O asemenea masura va fi justificata intr-o perioada rezonabila de timp, in asa fel incat in cazul existentei unei dependente economice, sa permita reconsiderarea strategiei comerciale a Furnizorului. 4. Furnizorul nu poate fi obligat de catre un Comerciant sa contribuie la costurile de marketing ale magazinului. De asemenea, Comerciantul nu poate fi obligat de catre Furnizor sa contribuie la costurile de marketing ale Furnizorului. Aceasta nu impiedica Furnizorul, care considera ca activitatile de marketing initiate de catre Comerciant sunt necesare pentru cresterea volumului de vanzari, sa participe la costurile ocazionate de aceste activitati de marketing. Neacceptarea acestor servicii nu poate fi clauza de incetare a colaborarii. 5. Furnizorul nu poate fi obligat de catre Comerciant, in mod direct sau indirect, sa contribuie la costurile de deschidere a unui nou magazin sau la cele legate de cresterea suprafetei de vanzare, de alte amenajari, renovari, schimbari ale codurilor de bare. Aceasta nu impiedica Furnizorul, care considera ca aceste activitati sunt necesare pentru cresterea volumului de vanzari, sa participe la costurile ocazionate de acestea. Neacceptarea acestor servicii nu poate fi clauza de incetare a colaborarii. 6. Serviciile oferite de Comerciant vor trebui comunicate Furnizorului inainte de efectuarea acestora, motiv pentru care se recomanda ca in contractele comerciale sa se stipuleze clauze privitoare la conditiile manifestarii acordului expres sau tacit al Furnizorului. 7.1. Este interzis Comerciantului sa conditioneze Furnizorul sa nu vanda si altor comercianti la un pret mai mic decat cel la care vinde si Comerciantului. 7.2. Este interzis Furnizorului sa conditioneze Comerciantul sa pastreze un anumit pret de raft. 8.1. Productia proprie a Comerciantului trebuie sa respecte legislatia in vigoare. 8.2. Productia proprie a Furnizorului trebuie sa respecte legislatia in vigoare. 9.1. Termenele de plata vor trebui sa tina cont de tipul produselor si de specificul vanzarii marfii si vor fi stabilite la un nivel rezonabil. Se recomanda ca acest termen sa nu depaseasca 30 de zile pentru produsele agroalimentare. 9.2. Se recomanda ca in contractul comercial sa nu fie impuse cantitati minime de comanda. 10. Neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare de catre Furnizor si/sau Comerciant a unei

obligatii comerciale poate genera plata de penalitati de catre partea in culpa, simetrice pentru parti, existenta si nivelul acestora fiind negociate la incheierea contractului. PARTEA A TREIA PROMOTII 11. In cazul in care Comerciantul solicita o plata Furnizorului pentru promovarea unui produs, Comerciantul va desfasura respectiva promotie numai dupa primirea acordului scris a Furnizorului. 12. Discounturile pentru promotii vor fi folosite in acest scop. 13. Baza de calcul a discounturilor si contravaloarea serviciilor va fi definita in termeni clari si agreata expres de ambele parti si cuprinsa in contract. PARTEA A PATRA - COMPENSARI 14. Comerciantul nu poate solicita Furnizorului, direct sau indirect, o plata care sa compenseze Comerciantul in cazul in care veniturile rezultate din vanzarea produselor Furnizorului sunt mai mici decat cele prognozate (anticipate) de Comerciant, cu exceptia cazului in care Furnizorul nu a respectat termenele de livrare si/sau cantitatile comandate si acceptate. 15. Comerciantul poate refuza receptia marfii in conditiile in care aceasta nu indeplineste standardele legale de calitate, nu respecta cantitatile prevazute in contract sau termenele de livrare, nu respecta standardele legale de ambalare si de etichetare sau nu respecta standardele legale de transport la temperatura corespunzatoare a produsului. 16. Comerciantul poate sa ceara Furnizorului, direct sau indirect, sa ii plateasca pierderile sau distrugerile de produse primite de la Furnizor, pierderi sau distrugeri care au avut loc in magazinele Comerciantului, numai in cazul in care o asemenea pierdere sau distrugere este din culpa dovedita a Furnizorului. PARTEA A CINCEA- TERTII 17. Partile nu se pot obliga reciproc, direct sau indirect, sa cumpere sau sa vanda bunuri si/sau servicii de la/catre vreo parte terta. PARTEA A SASEA PRETUL 18. Pretul de vanzare practicat de Furnizor in relatia cu fiecare Comerciant este negociabil, tinand cont atat de avantajele acordate Comerciantului (discount, bonus), cat si de costurile generate de serviciile prestate de Comerciant si facturate Furnizorului. In aceste conditii, negocierea preturilor intre Furnizori si Comercianti va permite practicarea unor preturi diferite de la caz la caz si va asigura un mediu concurential sanatos. Sursa:http://www.dreptonline.ro/legislatie/codul_bune_practici_comert_produse_agroalimentare_200
8.php