Document de poziție – Sociologie Program de licență - Administrație Publică

Neagu Estera-Gabriela
Specialitatea Administrație Publică, anul II, grupa a 2-a

OAMENI BOGAȚI - OAMENI SĂRACI

INTRODUCERE

Bogăția  reprezintă abundența unor resurse valoroase  sau a unor posesiuni

valoroase. Conceptul modern de bogăție este fundamental în toate domeniile economiei,
mai ales în teoria creșterii economice și în cea a dezvoltării.1
Economiștii definesc bogăția ca „orice este de valoare” o astfel de definiție
include atât aspectul subiectiv al noțiunii, cât și ideea că ea nu este ceva fix.
Francezi sunt de părere că dacă ceva te face fericit și iți asigură fericirea, te poti
considera bogat.
Jurnalistul Adrian Vasilescu spune că ,,fără oameni bogaţi nu vom avea o ţară
bogată’’.
Sărăcia poate fi definită ca o stare socială în care un individ, activ pe piața forței
de muncă, nu are posibilitate să-și asigure, lui și familiei sale, mijloacele materiale
minime de subzistență.2
DEX-ul arată că sărăcia înseamnă mai mult decât doar lipsa mijloacelor materiale
necesare existenţei, ci, cuvântul poate fi utilizat şi ca epitet depreciativ acordându-i-se şi o
altă interpretare mult mai negativă ce poate naşte marginalizări în cadrul unei societăţi.
Definirea sărăciei din punct de vedere social poate arăta că aceasta reprezintă
expresia unui dezechilibru accentuat, pe o anumită perioadă, cu implicaţii profunde în
viaţa grupurilor sociale supuse acestui proces şi nu numai.3
Britanici consideră, că săraci sunt cei ce merg cel puțin de 3 ori pe an în vacanță,
pe când în românia unii nu isi permit nici o data pe an. La ei pragul de saracie este de 2
ori cât salariul mediu pe economie al nostru.

1
,,Bogăția’’ The American Heritage Dictionary of the English Language, 4th ed. Houghton Mifflin Company. Accesat în 21
februarie 2009.
2
Teșliuc E., Grigoraș V., Stănculescu M., ,Sărăcia’’ Studiu de fundamentare pentru Strategia naţională privind incluziunea
socială şi reducerea sărăciei 2015-2020.
3
Regielive ,,Sărăcia - Definiții și Tipturi’’.

1
Document de poziție – Sociologie Program de licență - Administrație Publică

Svetlana Yaroshenko a analizat fenomenul pe teritoriul Rusiei, ajungând la ideea

că sărăcia a fost stigmatizată: a trecut de la a fi parte a vieții și de la un fenomen temporar,
așa cum era în perioada sovietică, devenind o problemă persistentă și totală.4
Consider că problema inegalității a devenit mai importantă în ultimii ani, efectele
crizei economice asupra Europei au fost profunde aducând o presiune considerabilă
asupra sistemelor de protecție socială.

ARGUMENTE

Din punctul meu de vedere, cheia pentru a avea venituri ridicate se datorează educaţiei. În
nicio ţară industrializată nivelul de educaţie al tinerilor nu depinde poate în măsură atât de mare
de originea socială.
Germania alocă pentru educaţie patru procente din produsul intern brut, în timp ce media
europeană se situează la cinci procente. În special educaţia preşcolară este neglijată în mod
dezastruos,. De aceasta ar putea profita cu precădere copiii din familiile cu venituri mici.
Factorii sărăciei (ca problemă socială) sunt următorii: ignoranța, boala, apatia, lipsa de
onestitate și dependența. Ei sunt considerați doar ca simple condiții fără nici o evaluare morală:
acești factori nu sunt considerați ca fiind răi sau buni, ei doar există.
Dacă decizia unui grup de oameni într-o societate sau comunitate este de a reduce sau a
elimina sărăcia, acel grup va trebui să-și realizeze obiectivul fără a judeca ci doar prin a observa
și identifica factorii care duc la sărăcie pentru a-i putea elimina. 5
Cu toții știm că în situațiile de criză, atunci când un dezastru lovește un stat sau o mare
parte a omenirii, bogații se îmbogățesc și mai mult și se înmulțesc cu alții, pe când săracii ajung
să fie tot mai săraci și tot mai mulți.6
Peste tot vedem oameni bogaţi şi oameni săraci trăind unii lângă alţii, în acelaşi mediu,
având de multe ori aceeaşi profesie. Când doi oameni se află în aceeaşi zonă şi au aceeaşi
activitate, iar unul devine bogat şi celălalt rămâne sărac, arată că îmbogăţirea nu este deloc o
chestiune de mediu.

4
Brigitte A și Klaus D. ,,Sociologia globală: Către noi direcții’’ pg.13, articol publicat în aprilie 2019 în revista ,,GLOBAL
DIALOGUE’’
5
Barte P., ,,Factorii sărăciei’’, CEC, articol publicat în februarie 2011.
6
Arun.G. ,,Se adâncește prăpastia dintre săraci și bogați’’ , Made for minds, articol publicat în aprilie 2020

2
Document de poziție – Sociologie Program de licență - Administrație Publică

Oricine poate fi afectat de sărăcie la un anumit moment dat în viaţă. Totuşi, există unele
grupuri care sunt mai expuse riscului sărăciei, cum ar fi familiile cu copii - în special familiile
numeroase şi cele monoparentale - vârstnicii, persoanele cu dizabilităţi şi imigranţii. În toate
categoriile femeile sunt mai afectate decât bărbaţii. 7
Evoluţia sărăciei din România a fost invers proporţională cu evoluţia generală a
economiei. Astfel, creşterea economică începând cu anul 2000 a determinat o scădere
semnificativă a numărului şi ponderii persoanelor aflate în sărăcie totală, de la 36% la 29% din
populaţia totală. În schimb, ratele sărăciei extreme şi sărăciei alimentare au înregistrat scăderi
mult mai moderate (de la 14% la 11%, respectiv de la 7% la 6%). 8
În România de azi, aproape un sfert din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar
mortalitatea în rândul copiilor ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a
mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii. Dacă ne raportăm la faptul că în lume
trăiesc aproape un miliard de persoane sub pragul sărăciei, adică unul la șase locuitori ai planetei,
realizăm că România stă, procentual, mai prost în ceea ce privește sărăcia  pe cap de locuitor.9
Ideea potrivit căreia munca ne asigură bunăstarea (și că săraci sunt doar cei care nu vor să
muncească) este mai puțin adevărată în România decât oriunde în Europa. De la integrare și până
acum, România deține locul 1 în UE ca pondere a celor care muncesc și totuși sunt în risc de sărăcie
în totalul populației angajate.10
Începând cu revoluția științifică și industrială, acest ciclu malthusian s-a întrerupt și
creșterea populației a devenit exponențială, putând fi susținută de o creștere economică mai mare.
Asta a permis ca bogăția globală să crească și fiecare generație să primească mai mult. Și asta în
ciuda celor două catastrofe umanitare, cele două războaie mondiale.
Această creștere a bogăției a fost posibilă printr-o miraculoasă evoluție a inovației,
creativității, tehnologiei, libertății economice, schimbului global.11

RECOMANDARI
7
,,Împotriva sărăciei’’ Comisia Europeană. Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune.
8
Paraschiv.E. ,,Problema sărăciei în comunităţile urbane şi rurale din românia’’.
9
Arun.G. ,,Se adâncește prăpastia dintre săraci și bogați’’ Made for minds, articol publicat în aprilie 2020.
10
Cornea R. ,,Angajații români, cei mai expuși riscului de sărăcie din UE’’. Mediafax.ro, articol publicat pe 8.10.2020.
11
Bizdadea.C. „Eroarea Plăcintei, cea mai mare greșeală economică a stângii’’ articol publicat în august 2020, în Republica.

3
Document de poziție – Sociologie Program de licență - Administrație Publică

Consider că ocuparea şi educaţia reprezintă factorii determinanţi ai sărăciei,

indiferent de mediul de rezidenţă sau de tipul de sărăcie.
Dacă fiecare dintre noi se angajează să lupte împotriva factorilor care duc la
sărăcie, efortul personal va avea un efect multiplu asupra altora și, în felul acesta, vom
contribui la eliminarea "celor cinci factori" și în cele din urma la victoria asupra sărăciei.
Pentru a crea valoare, pentru a face lucrurile altfel şi a obţine rezultate diferite,
avem nevoie de obiceiuri diferite.
Chiar Albert Einstein a spus şi a susţinut acest lucru. Este nevoie să schimbăm
ceea ce facem pe parcursul unei zile, dacă ne dorim ca mâine să avem o zi altfel în viaţa
noastră.
Indiferent că eşti la locul tău de muncă sau în afacerea ta, la nivel profesional poţi
face lucrurile diferit. Te poţi ridica la locul de muncă, poţi lua iniţiativa, o poţi face din ce
în ce mai des. Sunt sigură că eforturile vor fi remarcate, iar dacă într-un loc de muncă nu
te simţi apreciat, atunci eşti liber să cauţi altul, mai bun. Să faci mai mult la locul de
muncă va înseamna şi mai mulţi bani, mai multă linişte, mai multă siguranţă dacă vrei.12
Cu siguranță creşterea economică în România reprezintă o condiţie necesară, dar
nu şi suficientă pentru resorbţia sărăciei în România. În funcţie de mediul de rezidenţă şi
de specificul zonelor sărace, strategiile antisărăcie trebuie să conţină un set specific de
măsuri şi politici de dezvoltare, care să fie adaptate contextului local căruia acestea se
adresează. De aceea, întărirea capacităţii instituţiilor locale trebuie să constituie un punct
central al politicilor de răspuns la problematica sărăciei.13

CONCLUZII

Sunt de părere că, atitudinea noastră privitor la ceea ce facem în fiecare zi ne

determină şi obiceiurile pe care le avem şi le consolidăm. O atitudine diferită ne poate
ajuta să avem rezultate diferite, iar mai devreme sau mai târziu, în urma unor eforturi
consistente, mici progrese care să conducă la mici rezultate, vom obţine şi ceea ce ne
propunem. Argumentul este că trebuie să ne îmbrăcăm pentru succes.

12
Tănase D., ,,Om sărac om bogat’’ articol publicat în septembrie 2015.
13
Semestrul European ,,Fișă tematică combaterea inegalităților’’.

4
Document de poziție – Sociologie Program de licență - Administrație Publică

Nu cred că sărăcia are parte de o largă mediatizare, cred că la televizor se prezintă mai
mult bunăstarea. Toată lumea este bogată, toată lumea este frumoasă, toată lumea este suplă, nu
vezi prea multă sărăcie în mijloacele de informare, probabil că oamenii își doresc să vadă partea
plină a paharului, nu vor să vadă sărăcia.

Referințe bibliografice:

 ,,Bogăția’’ The American Heritage Dictionary of the English Language, 4th ed.

Houghton Mifflin Company. Accesat în 21 februarie 2009. Disponibil on-line:
https://www.dictionary.com/browse/weal
 Teșliuc E., Grigoraș V., Stănculescu M., ,Sărăcia’’ Studiu de fundamentare pentru
Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020.
Disponibil on-line:
http://documents1.worldbank.org/curated/en/465051467995789896/pdf/103191-WP-
P147269-Box394856B-PUBLIC-Background-Study-ROMANIAN.pdf
 Regielive ,,Sărăcia - Definiții și Tipturi’’. Lucrare disponibilă on-line:
https://biblioteca.regielive.ro/referate/sociologie/saracia-definitii-si-tipuri-245669.html
 Brigitte A și Klaus D. ,,Sociologia globală: Către noi direcții’’ articol publicat în
aprilie 2019 în revista ,,GLOBAL DIALOGUE’’. Disponibil on-line:
https://globaldialogue.isa-sociology.org/wp-content/uploads/2019/03/v9i1-
romanian.pdf
 Barte P., ,,Factorii sărăciei’’ CEC, articol publicat în februarie 2011. Disponibil on-
line: http://cec.vcn.bc.ca/mpfc/modules/emp-poru.htm
 Arun.G. ,,Se adâncește prăpastia dintre săraci și bogați’’ Made for minds, articol
publicat în aprilie 2020. Disponibil on-line: https://www.dw.com/ro/se-ad
%C3%AEnce%C8%99te-pr%C4%83pastia-dintre-s%C4%83raci-%C8%99i-boga
%C8%9Bi/a-53078327

 ,,Împotriva sărăciei’’ Comisia Europeană. Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale

și Incluziune. Disponibil on-line:

5
Document de poziție – Sociologie Program de licență - Administrație Publică

https://ec.europa.eu/employment_social/2010againstpoverty/about/tackling_ro.htm
 Paraschiv.E. ,,Problema sărăciei în comunităţile urbane şi rurale din românia’’.
Disponibil on-line: https://www.revistadesociologie.ro/pdf-uri/nr.5-6-2008/05-
ELISAP.pdf
 Cornea R. ,,Angajații români, cei mai expuși riscului de sărăcie din UE’’. Mediafax.ro,
articol, publicat pe 8.10.2020. Disponibil on-line:
https://www.mediafax.ro/social/angajatii-romani-cei-mai-expusi-riscului-de-saracie-din-
ue-ideea-ca-oamenii-saraci-sunt-cei-care-nu-vor-sa-munceasca-este-mai-putin-adevarata-
in-romania-decat-oriunde-in-europa-19631520
 Bizdadea.C. „Eroarea Plăcintei, cea mai mare greșeală economică a stângii’’ articol
publicat în august 2020, în Republica. Disponibil on-line: https://republica.ro/zeroarea-
placintei-cea-mai-mare-greseala-economica-a-stangii
 Tănase D., ,,Om sărac om bogat’’ articol publicat în septembrie 2015.
Disponibil on-line: https://danieltanase.com/om-bogat-om-sarac/
 Semestrul European ,,Fișă tematică combaterea inegalităților’’. Disponibil on-line:
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european-semester_thematic-
factsheet_addressing-inequalities_ro.pdf