1.

Politici publice Europene intre obligativitate si interesul national

Observatie:
 Abordarea si implementarea politicilor publice este de tip interdisciplinar.
 Politicile publice preiau concepte si metode din economie, drept, stiinte politice,
psihologie si politologie.
Evolutia stiintelor politice a parcurs in 6 etape:
1. Pana in anii 60- etapa definirii principalelor concepte ale politicilor publice, analiza
partidelor politice si a procesului electoral.
2. Anii 60, anii 80- etapa s-a concentrat pe utilizarea fondurilor publice cu eficienta
maxima.
3. Anii 80-2000- etapa care s-au implementat parteneriate active de tip Guvern- societate
civila, sau de tip stat cetateni.
4. Anii 2008-2012- creste implicarea statului in lupta impotriva crizei economice globale.
5. Anii 2013-2019- etapa implicarii statului in refacerea economiei.
6. Anii 2020........- etapa in care statul trebuie sa faca fata unor provocari globale, ex :criza
economica, covid, alimentatie, cresterea populatiei globului.
Politicile publice sunt abordate:
1. Abordarea clasica care se bazeaza pe trinomul (3): resurse, probleme sociale, evolutie
globala. Conform acestei abordari administratia publica prin intermediul politicilor
publice opereaza asupra resurselor societatii disponibile la un moment dat. Deciziile
administratiei publice sunt influentate si de societatea civila. Resursele si societatea civila
sunt la randul lor influentate de evolutia globala.
2. Abordarea moderna a politicilor publice ia in considerare noile provocari la nivel
micro-regional si global. Apar elemente noi precum responsabilitatea sociala si stresul
mediului socio-economic.
Caracteristica esentiala a politicilor publice o reprezinta coerenta. Coerenta definita de 5
aspecte semnificative:
1. Masurile concrete care dau substanta politicii publice.
2. Alocarea resurselor disponibile trebuie insotita de forme coercitive de monitorizare si
control.
3. Politicile publice trebuie sa conduca la realizarea unor obiective care reprezinta tinta ale
unei strategii.
4. Necesitate definirii si implementarii obiectivelor politicilor publice in functie de scara
sociala de valori la un moment dat.
5. Politicile publice sunt adresate unor grupuri tinta de indivizi bine definite.
Exista mai multe definitii al politicilor. Aceste definitii pornesc de la o abordare minimalista
prin care aceste politici atrag mult interes dar foarte putin consens.
O alta definire a politicilor publice tine cont de implicarea guvernului. Astfel, politicile
publice reprezinta actiunile guvernului si intentiile care au determinat aceste actiuni.
  Politicile publice reprezinta tot ceea ce guvernele intentioneaza sa faca sau sa nu faca.
Politicile publice sunt abordate la nivel multilevel, existand:
1. Nivel supranational (decizii: UE)
2. Nivel national (decizii: guvern)
3. Nivel regional (decizii: nu sunt)
4. Nivel local (decizii : consiliul local)
1.2 Actori si figuranti pe scena adoptarii politicilor publice Europene
Actorii politicilor publice reprezinta indivizi, organizatii si institutii care participa la procesul
de elaborare a politicilor publice indiferent de gradul lor de implicare.
Caracteristici :
1. Actorii publici pot apartine institutiilor statului, organizatiilor, societatii civile,
organizatiilor internationale.
2. Identificarea actorilor publici se realizeaza pe paza a 3 criterii: autoritatea, expertiza,
regulile.
Criteriile de clasificare a actorilor publici sunt:
1. Actori individuali (Presedintele tarii si cetatenii) si actori colectivi (Guvernul si
Parlamentul).
2. Actori proveniti din interiorul si sistemul politico-administrativ (Presedintele,
Guvernul, Parlamentul) si actori proveniti din sfera sistemului politico-administrativ
(mass-media, grupuri de interese, institutii de cercetare).
3. Actori supranationali si nationali activi (comisia europeana, consiliul european,
parlament european, presedintele unui stat membru, mass-media, grupuri de interes
national, mondial, institutii de cercetari strategice) si actori pasivi (administratia pubica
nationala, AP regionala, AP locala, grupuri de interese la nivel de stat, regional, local,
institutii de cercetare la nivel national, regional, local).
Un aspect important al implementarii politicilor publice il constituie raportul supranational si
national. Aceasta analiza permite aflarea raspunsului la intrebarea: Cat de independente sunt
guvernele nationale?
Aderarea unui stat national la o organizatie supranationala regionala face ca acest stat sa piarda
din competentele nationale. Actorii nationali implicati in procesul de decizii a politicilor publice
vor deveni actori pasivi si figuranti.
Unele instrumente precum referendum, plebiscistul sau votul national nu vor mai fi capabile sa
modifice deciziile controlului supranational.
Referendumurile organizate de Ungaria pentru refugiati sau de Catalonia pentru independenta
au fost contestate si anulate de Uniunea Europeana.
In 2017 referendumul organizat de Statul Unit privind iesirea din UE a fost acceptat de
Comisia europeana.
1.3. Abordari teoretice ale politicilor publice
Exista 2 abordari:
 1. Clasica potrivit careia politica publica este tratata ca pe un subiect sau produs, iar
sistemele politice sunt considerate sisteme deschise si adaptive.
2. Abordarea de tip conexiuni structurate potrivit careia guvernele doresc sa obtina acele
rezultate care sa satisfaca cerintele anumitor categorii sociale sau ale intregii populatii.
Politica publica – o activitate continua care poate fi analizata ca interfata intre interese, aliante
si scopuri care implica indivizi si grupuri.
Abordarea clasica a politicilor publice permite definirea conceptului de ciclu politic.
Ciclu politic- procesul care parcurge etape distincte si care permite in final implementarea unei
politici publice si cuantificarea rezultatelor acestei implementari.
Etapele ciclului politic:
1. Adoptarea deciziei politice
2. Implememntarea
3. Cuantificarea rezultatului implementarii
1.3 Provocari pe politici publici europene
Prima provocare majora pentru UE a venit din partea Greciei ca stat membru. Aceasta tara s-a
confruntat cu derapaje ale evolutiei economice care a generat declansarea crizei monetare si
economice in 2012-2013. Organismele financiare mondiale (FMI, Banca Mondiala, Banca
Centrala Europeana) au impus Greciei o politica economica de austeritate.
In anul 2015 pe fondul presiunilor populatiei, Guvernul Elen a pus problema iesirii din UE si
revenirea la vechea moneda nationala. Grecia este primul stat membru care si-a modificat
politica conomica intr-o maniera autentica cu cea europeana.
Reactia UE fata de Grecia a fost impunerea unui program de ajustare economica in 2015, prin
care Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si mecanismul central de stabilitate au
preluat poltica economica din Grecia. Efectul acestei decizii s-a vazut in raportarile oficiale ale
comisiei europene- Eurostat, care s-au imbunatatit. Este un exmplu a dictaturii supranationale a
celei nationale.
2. Bugetul UE si finantarea politicilor publice Europene
2.1 Bugetul UE in documentele oficiale
Observatii:
1. Bugetul UE reflecta prioritatile si politicile curente ale Uniunii din fiecare an.
2. Bugetul este actul care autorizeaza finantarea tuturor activitatilor de pe teritoriul UE
precum si operatiunile aferente lor.
3. Initial, UE a avut 3 bugete diferite: CECO (comunitatea economica a carbunelui si
otelului), Euroatom, CEE (Comunitatea economica ero...).
4. Consiliul European detinea un rol important in asigurarea managementului bugetar.
In timp, situatia bugetului UE s-a modificat datorita cauzelor:
1. Unificarea celor 3 instrumente bugetare ca urmare a expirarii tratatului CECO in anul
2002 si realizarea unui singur buget la nivelul UE.
2. Realizarea unui echilibru eficient la nivel institutional in care parlamentul European si
consiliul european sunt autoritatile bugetare la nivelul UE.
3. Implementarea sistemului resurselor bugetare proprii incepand cu anul 1970.
Observatie:
Incepand cu anul 1988 bugetul UE a fost construit sub forma unor cadre financiare
multianuale. Primul cadru financiar multianual a acoperit perioada 1988-1992. Actuala
perspectiva financiara a fost aprobata pe 10.11.2020 si acopera 2021-2027.
2.2. Caracteristicile bugetului UE
1. Bugetul reprezinta instrumentul care pentru fiecare an financiar in parte previzioneaza si
autorizeaza toate veniturile si toate cheltuielile considerate necesare pentru UE.
2. In anul 1970 bugetul UE era de 3,6 miliarde euro si era constituit aproape in totalitate din
fonduri pentru cheltuielile legate de politica agricola comuna. In prezent, bugetul UE
variaza in jurul a 160 de miliarde de euro si acopera toate politicile comunitare.
 Incepand cu 1999 s-a lucrat cu paritatea 1 ecu=1euro
3. Regulile la resursele si cheltuielile bugetare fac obiectul articolelor 268 pana la 280 din
Tratatul de la Amsterdam din anul 1999.
4. Din 1998 bugetul anual al UE este stabilit in concordanta cu un plan financiar pe termen
mediu care defineste tintele anuale ale cheltuielilor comunitare.
5. Bugetul UE prezinta o importanta functie de redistribuire transferand fonduri de la
regiunile bogate catre sarace in scopul atingerii convergentei.
Bugetul UE se fundamenteaza pe urmatoarele principii:
1. Unitatea (toate veniturile si cheltuielile bugetare trebuie prezentate impreuna intr-un
singur document).
2. Universalitatea (toate veniturile bugetare sunt folosite pentru a finanta toate cheltuielile
bugetare).
3. Echilibru catre venituri si cheltuieli.
4. Anualitatea (bugetul este consruit pe un an calendaristic).
2.2.1 Veniturile bugetare
Bugetul anual al UE este important ca valoare absoluta, din el este redus cand este raportat la
cheltuielile publice totale ale UE din care reprezinta 2,5 pana la 3%.
Resursele bugetare proprii la nivelul UE au fost definite in 1970 si reformulate in 1998 si se
refera la:
1. Taxe provenite din politica agricola comuna si cele impuse pe productia de zahar si de
glucoza.
2. Taxe vamale impuse prin tariful vamal comun si colectate de UE la granitile sale externe.
3. O constituie un anumit procent din TVA colectat din statele membre.
4. Un anumit procent din produsul national brut a statelor membre.
Observatie:
Incepand cu perspectiva financiara 2007-2013 s-a simplificat structura bugetului UE conform
principiului: un program –un singur fond.
Veniturile bugetare sunt supuse la nivelul UE la corectii permanente si temporare: diminuarea
ratelor TVA pentru Olanda, Suedia, Germania si Austria.
2.2.2 Cheltuielile bugetare
 Cheltuielile bugetare ale UE s-au modificat semnificativ incepand cu 2008 cand pentru prima
data politicile vazand cresterea economica si locurile de munca au absorbit cea mai mare parte a
bugetului European.
Structura bugetului a cunosctut o evolutie continua:
1. Primul buget al comunitatii economice europene CEE a fost foarte mic si a acoperit
exclusiv cheltuielile administrarii.
2. In 1965 platile pentru politica agricola reprezentau 36% din buget si au crescut pana la
71% din anul 1975.
3. Finantarea pentru alte politici a fost initial deosebit de limitata ea acoperind numai 7,3 %
din buget – 1988-1992.
Procedurile bugetare- reprezinta un proces legislativ in care sunt implicate principalele
institutii ale UE (parlamentul european, consiliul european, comisia europeana).
Consiliul si Parlamentul European adopta principalele decizii in timp ce comisia Europeana are
rolul de a pregati un draft de buget pe care sa-l implementeze ulterior.
 Bugetul UE se calculeaza numai in euro .
2.3 Bugetul UE pe perspectiva financiara 2021-2027
Bugetul 27 pe perioada 2021-2027 insumeaza 1074,3 miliarde de euro la care se adauga 750
miliarde de euro de la instrumentul de recuperare Next generation UE (urmatorea generatie UE).
In cadrul prespectivei financiare 2021-2027 – 10 programe au primit bugete suplimentare.
2.4 Bugetul Romaniei pe anul 2021
Guvernul a publicat in februarie 2021 proiectul de buget pentru anul 2021.
Bugetul pentru anul 2021 in Romania este cel mai complicat buget din ultimii 30 de ani pentru
ca depinde de variabile care sunt peste controlul Guvernului (succesul companiei de vaccinare,
revenirea economiei vestice, in special Germania, evolutia pandemiei).
Constructia bugetului Romaniei s-a bazat pe urmatoarele ipoteze:
1. Cresterea PIB-ului in Romania de 4,3 % in 2021 (foarte optimista).
2. O rata a influentei de 2,4 %.
3. Cresterea numarului somerilor in Romania cu numai 5000 de persoane 2021.
Constructia bugetara pe anul 2021 s-a realizat in conditiile:
1. Inghetarea salariilor bugetare in decembrie 2020.
2. Amanarea cresterii pensiei pentru ianuarie 2022 in loc de septembrie 2021.
3. Sistarea emiterii de vouchere de vacanta din 2021.
4. Eliminarea gratuitatii studentilor pentru transportul feroviar Romaniei.
Guvernul vrea sa pastreze datoria publica la 55% din PIB.
3.1 Generalizari
Concurenta poate fi definita ca :
1. Competeanta in care oamenii incearca sa traiasca mai bine decat revala lor in care
incearca sa obtina ceea ce au obtinut altii sau chiar mai mult in aceleasi timp.
2. O forma de revalitate intre afaceri in incercarea de a atrage clienti prin intermediul
conditiilor oferite a pretului si a calitatii mai avantajoase .
*Conceptia si reglementarea concurentei au cunoscut urmatoarea evolutie:
1. Activitatea unde s-au stabilit reguli si reglementari referitoare la concurenta, exemplele
conturand cu legile romane in domeniu (Magna Carta, Legile in domeniu din vechile orase, state
medievale sau mai tarziu prin actul Sherman din anul 1990.).
2. Primele reglementari sistematice referitoare la concurenta au aparut la sfarsitul secolului XIX
in SUA si vizau trransporturile pe cale ferata, titeiul si trusturile financiare.
3. In Europa reglementarile referitoare la concurenta au aparut la sfarsitul sec. XIX si vizau in
principal legile antitrust.
4. Dupa cel de-al doilea razboi Mondial in Germania si Japonia au fost introduse legislatii
antimonopol care vizau reducerea puterii aglomeratelor financiar-industriale din aceste 2 tari.
5. Legislatia in domeniu care exista in momentul in care primele 6 state europeneau creat CEE.
Statele membre au conlucrat pentru adoptarea unor reglementari procedurale care au fost
transcrise in tratatul CEE. Aceste reglementari au fost adoptate in 1962 cu numele de
”Reglementarea nr 17”. In prezent, controlul politicii concurentiale comune a ramas la nivel
supranational (Comisia Europeana). Politica concurentiala fiind prima putere supranationala din
UE.
Obiectul politicii concurentiale al UE il reprezinta crearea unei competitii reale pe piata comuna
prin masuri referitoare la structurile pietii si la comportamentul actorilor acestora in scopul
favorizarii inovatiei reducerii costurilor de productie, cresterii eficientei econmice si cresterii
competentei comunitatii Europene.
Caracteristicile politicii concurentiale actuale in cadrul UE sunt:
1. Politica Europeana a concurentei a urmat indeproape experienta americana, in special
competentele scolii Harvard si Chicago.
2. Organizarea industriala in Europa se bazeaza pe politicile concurentiale.
3. Studierea pietilor de tipul oligopol se realizeaza cu ajutorul teoriei jocului.
3.2. Reglementari europene in domeniu
In Europa legislatia referitoare la concurenta a evoluat cu procesul de integrare europeana.
Primele reglementari referitoare la concurenta au fost prevazute in Tratatul UE din 1987.
Crearea CECO si ulterior a comisiei economice europene si la adoptare unei legislatii comune
in domeniul cu concurenta la nivelul celor 6 state initiatoare.
Obiectivele politicii concurentiale actual ale UE:
1. Preturi mai mari pentru toti
2. Calitate superioara
3. Mai multe posibilitati
4. Inovare si competitori mai buni pe pietele globale
Atributiile politice concurentiale europene:
1. Lupta impotriva carterelor
2. Interdictia privind abuzul de pozitie dominanta
3. Controlul fuziunilor de forme
 4. Controlul ajutoarelor de stat care pot distorsiona piata (Comisia Europeana permite
statelor membre UE acordarea unui numar de 26 de ajutoare specifice, care nu necesita
aprobarea de catre comisie, ajutoare care se refera la:
a) Ajutoare acordate IMM-urilor
b) Ajutoare pentru cercetare si dezvoltare acordate firmelor
c) Ajutoare pentru factorii de risc
d) Ajutoare pentru protectia mediului
e) Dezvoltare regionala
f) Afaceri inovative.
Comisia europeana supravegheaza actiunile Guvernului statelor membre care ar putea
distorsiona concurenta prin acordarea masurilor discriminatorii fata de unele intreprinderi
favorizand intreprinderi fizice sau prin acordarea asistentei firmelor in sectorul privat.
Incepand cu 1989 Comisia Europeana a fost autorizata sa examineze si sa blocheze fuziunile de
proportii mari. Supravegherea activitatii Comisiei Europene este efectuata de Curtea Europeana
de Justitie si Curtea de Prima Instanta.
Conform procedurii orice intelegere confidentiala care este in deacord cu prevederile Tratatului
UE trebuie adus la cunostinta Comisiei.
Conform art 82 din Tratat comisia nu va intreprinde comisiuni.
Daca companiile continua cu un comportament anticoncurential Comisia europeana le poate
aplica o amenda de 10% din venitul lor anual. Firmele amendate pot contesta decizia europeana
la Curtea Europeana de Justitie.
La nivelul fiecarui stat membru exista entitati nationale cu competente in domeniul
concurentei. In Romania aceasta entitate este consiliul concurentei.
3.2.1. Interdictia privind pozitia dominanta
Aceasta face obiectivul art 81-82 din tratatul de la Amsterdam (1999).
Art 81 se refera la practicile restrictive care pot afecta tranzactiile comerciale dintre statele
membre UE. Toate acordurile care fac obiectul art 81 sunt analizate de catre Comisia Europeana.
Nerespectarea prevederilor art 81 face ca aceste carteluri sa plateasca amenzi cuprinse intre 0,5
si 1 miliard euro. Aceste amenzi alimenteaza bugetul UE contribuind la finantarile europene.
Riscul platii unor amenzi atat de mari descurajeaza firmele sa formeze sau sa participe la
carteluri.
Art 82 vizeaza situatia firmelor dominante si a celor apropiate de pozitia de monopol si
enumera practicile abuzive care afecteaza concurenta pe piata.
Practicile care afecteaza concurenta sunt:
1. Impunerea directa sau indirecta a preturilor de cumparare-vanzare sau altor conditii de
tranzactionare neechitabil.
2. Limitarea productiei sau a dezvoltarii tehnice in dauna consumatorilor.
3. Conditionarea incheieirii contractelor de catre parteneri de prestatia suplimentara a unor
servicii care nu au legatura cu obiectul acestor contracte.
 Pozitia dominanta reprezinta pozitia de putere economica de care se bucura un antreprenor si
care-i permite acestuia sa se mentina pe o anumita piata fara sa tina cont de concurenta precum si
puterea de a se purta independent fara a lua in calcul concurenta, clientii si consumatorii.
3.2.2. Rolul pietei in analiza politicilor concurentiale europene
Potrivit art 82 din Tratatatul UE, initial trebuie demonstrata pozitia dominanta a unei firme pe
piata. Dominatia implica delimitarea cu precizie a pietei pe care se exercita, numita piata
relevanta.
Piata relevanta este caracterizata prin:
1. Piata produsului
2. Piata geografica (teritoriul in care conditiile de concurenta sunt omogene).
3. Piata temporala care se refera la schimbarile structurale suferite in timp de catre o piata.
3.2.3. Dominatia individuala si dominatia colectiva
Dominatia individuala este cea mai raspandita si se manifesta atunci cand un agent economic
are pozitii de monopol.
Dominatia colectiva este situatia in care mai multe firme actioneaza impreuna pe o piata
pertinenta ca o echitate colectiva.
3.2.4. Criteriile de determinare a dominatiei
Observatii:
Nu exista un criteriu absolut de determinare a dominatiei.
In practica sut utilizate urmatoarele criterii:
1. Criteriul partilor (cotelor) de piata
2. Criteriile interne cu privire la firma
3. Criteriile externe care privesc care privesc structura pietei.
3.3. Eficienta relativa a concurentei si monopolului
Analiza concurentei libere si a celei de monopol are in vedere urmatoarele ipoteze de lucru:
1. Consumatorii isi maximizeaza calitatea si producatorii – urmaresc maximizarea
profitului.
2. Pretul platit si incasat de piata exprima valoarea marginala a unei unitati de bun
comercializat.
3. Surplusul obtinut de consumator este identic din punct de vedere monetar cu cel al
producatorului.
4. In conditiile cresterii bunastarii surplusul total al producatorului si consumatorului trebuie
sa fie maximizat.
Traditional realizarea unei comparatii intre concurenta perfecta si cea de monopol
demonstreaza ineficienta monopolului, deoarece acesta din urma poate scadea productia sau
poate mari preturile, scazand astfel bunastarea consumatorilor.
In realitate este dificil sa condamnam monopolul daca el este capabil sa diminueze costurile,
sustinand astfel cresterea surplusului total.
3.4. Politica europeana in domeniul concurentei si fuziunile de firme.
 Incepand cu anul 1990 Consiliul european a adoptat Regulamentul european de control al
fuziunilor, potrivit caruia autoritatile nationale prinvind monitorizarea concurentei se ocupa de
micile fuziuni, in timp ce Comisia Europeana vizeaza fuziunile mari la nivel european.
Definitia unei fuziuni la nivel european ia in considerare urmatoarele aspecte: cifra de afaceri
a fiecarei firme de cartel trebuie sa fie mai mare de 250 miliarde euro, iar valoarea cartelului
rezultat trebuie sa fie mai mare de 5 miliarde de euro.
Firmele care furnizeaza si fac obiectul monitorizarii Comisiei Europene au libertatea de a
abandona fuziunea sau de a negocia cu Comisia conditiile pentru acceptarea fuziunii.
3.5. Continutul directivei Damaces
 Directiva aceasta se refera la compensatiile pe care le pot obtine victimile legilor antitrust
a fost implementata in anul 2016.
Obiectivul acestei directive il reprezinta procedura a compensatiilor.
Avantajele acestei directive:
1. Instantele nationale pot coordona companiilor sa prezinta probe atunci cand victimile
pretind despagubiri
2. O decizie definitiva a unei autoritati nationale de concurenta constata constituie o dovada
a incalcarii legii in fata instantelor de acelasi stat membru.
3. O decizie de incalcare a normelor conferintiale date de o autoritate de concurenta este
definitiva, potentiale victime are la dispozitie un oupt a pretinde daune interese.
4. In cazul in care incalcarea concurentei a cauzat cresteri de pret, iar acestea au fost
transmise de-a lungul lantului de distributie cei care au suferit prejudicii de-a lungul
acestui lant pet pretinde si le despagupeste.
5. Directiva clarifica relatia dintre actiunile judiciare si aranjamentele consensuale intre
victime si companiile acuzate, usurand rezolvare.
3.6. Raportul anual la politica concurenteana Europeana
Comisia Eropenana inainteaza in fiecare an Consiliului European un raport cu privire la
concurenta in UE. Raportul prezentat in 2019 facea referire la abuzul de pozitie dominanta impus
de google la bariere, care ingreuneaza concurenta on-line. Facea referire la investigatii antitrust:
android, edsence si industrie europeana de camioane.
Alte sectoare vizate de Comisia europeana au fost sectorul farmaceutic, sectorul financiar
bancar, ajutoare de stat pentru companii aeriene, agricultura.
In cazul fuziunilor de firme care au condus la carterus sau oligapolus, Comisia Europeana a
impus amenzi. Numarul deciziilor Comisiei Europene impotriva carterilor a fluctuat si el.
Principalele sectoare economice care au creat cele mai multe dificultati consumatorilor
Europeni: energia, transporturile, industria farmaceutica, it-ul, industria alimentara, finante.
3.7. Politica conferentiala in Romania
Desfasurarea concurentei in economia Romaniei este monitorizata de consiliul concurentei.
Anual Consiliul Concurentei intocmeste si el un raport pe care-l supune spre aprobare
planului consiliului concurentei. Consiliul concurentei are o vechime de peste 50 de ani (infiintat
in 1966), perioada in care a generat economii consumatorilor din Romania in valoare de un
miliard de euro.
Domeniile clasice de interventie ale consiliului concurentei sunt lucrarile si serviciile in
domeniul gazelor naturale, transporturi de energie electrica, sectorul financiar, sectorul
farmaceutic si infrastructura rutiera. 95% dintre investigatiile initiate de consiliul concurentei din
Romania au vizat posibile fapte de carter si/sau abuz de pozitie dominanta.
In anul 2017 consiliul concurentei a elaborat strategie in domeniul care vizeaza 5 obiective
fundamentale:
1. Cresterea impactului politicii concurentiale asupra economiei Romanesti.
2. Valorificarea expertizei in domeniul ajutoarelor de stat.
3. Extinderea frontierilor concurentei si promovarea culturii concurentiale.
4. Cresterea transparentei si predictibilitatii proceselor interne de lucru.
5. Imbunatatirea performantei institutioale.
In anul 2018 structura amenzilor impuse de consiliul concurentei a fost:
1. Amenzi impuse carterurilor – 7,7%
2. Amenzi pe abuz de pozitie dominanta- 18,8%
3. Viziuni verticale- 2,8%
4. Concentrare economica – 0,5%
In vederea prevenirii siuatiilor de abuz in domeniul serviciilor cortuare in cadrul consiliului
concurentei din Romania, functioneaza consiliul de supraveghere din domeniul naval din anul
2018.
4.Politica industriala europeana
4.1 abordarea conceptuala
Observatii:
1. Industria europeana sustine 80% din exporturile UE si 80% din inovatiile din sectorul
privat.
2. Industria creeaza cele mai multe locuri de munca la nivel european (in jur de 30 de
milioane).
Prioritatile actuale ale politicii industriale Europene :
1. Cresterea competitivitatii
2. Incurajarea inovatiei prin promovarea cercetarii dezvoltarii
3. Productia sustenabila si responabilitatea sociala
4. Asigurarea accesului formelor industriale la resurse
5. Functionarea eficienta a pietei interne
6. Promovarea unui mediu de afaceri prietenos
7. Sprijin pentru internationalizarea firmelor UE
8. Protejarea proprietatii intelectuale
Incepand cu anul 2020 abordarea politicii industriale Europene scare s-a modificat pentru a fi
in concordanta cu noile provocari la nivel regional si global.
Conform acestei abordari noi, investitiile europene aferente politicii industriale vizeaza 3
obiective:
 1. Economia moderna
2. Economia competitiva
3. Economia verde
In acest sens, politica idustriala Europeana urmareste:
1. Perfectionarea si formarea factorului munca din industrie- se constata un deficit de factor
munca cu inalta calificare in domeniul noilor tehnologii industriale
2. Dezvoltare clusterilor industriale- 38% din numarul total de locuri de munca la nivelul
UE se datoreaza acestor clusture. Din cele aproximativ 2000 de clusture Europene
existente 150 sunt de clasa mondiala.
3. Platformele inteligente specializate – acestea combina specializarea in industrii inovative
cu cooperarea interegionala in scopul obtinerii unei mai bune competitivitati industriale si
a generarii unui flux sporit de inovatii in domeniu.
4. Transformarea digitala a industriei UE sprijina fuziunea intre tehnologiile avansate si
integrarea sistemelor fizice si digitale.
5. Introducerea tehnologiilor moderne care vizeaza micro si nano-electronica, nano-
tehnologie, bio-tehnologie, industriala, materiale, neconventionale, fotonice si
tehnologiile neconventionale de fabricatie.
6. Standardizare – care contribuie la cresterea competitivitatii industriale.
La nivelul global industria contribuie in medie cu peste 30% la PIB-ul mondial.
Incepand cu 2020 UE doreste o pondere a industriei sub 20% in PIB. In prezent numai
Franta, Danemarca si Grecia au reusit sa atinga acest obiectiv.
In vederea finantarii noii politici Europene sunt utilizate programe suport:
1. Cosme- care vizeaza imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantare.
2. Horizon 2020- care vizeaza crearea de noi locuri de munca in cercetare dezvolare,
dezvoltarea inteligenta, sustenabila si inclusiva a economiei Europene.
3. Galileo- care vizeaza constructia sistemului global prin satelit.
4. Copernicus –vizeaza monitorizarea conditiilor de mediu.
4.2 Reglementari europene in domeniul industriei
Aceste reglementari tin cont de caracteristicile industriei din statele Membre :
1. Mari disparitati dintre statele membre legate de ramuri industriale operationale si de
nivelul tehnic si tehnologic al acestora.
2. Particularitatile fiecarei ramuri industriale implementare unor reglementari europene
punctuale pentru fiecare subramura.
4.3 Politica Europeana in domeniul inovatiei
1. Liderii europeni in materii de inovare sunt Elvetia si Norvegia.
2. Comisia Europeana a facut apel la indicatorul scorul inovatiei Europene care ia in
considerare 27 de subindicatori universitari, publicatii stiintifice, numarul locurilor de
munca noi create in domeniu sau noi produse pe piata.
La nivelul UE exista 4 categorii de state membre:
1. State cu nivel modest al inovatiilor (romania , Belgia, Cipru).
2. State cu nivel moderat (restul statelor).
 3. State cu nivel ridicat (Irlanda, Franta, Austria, Belgia, Germania).
4. Lider in domeniul inovatiilor (Luxenburg, Nederland , Finlanda, Danemarca, Suedia).
Pentru UE ponderea cheltuielilor cu cercetare dezvoltare s-a mentinut in sectorul afaceri, urmat
de invatamant universitar, sector guvernant, non-profit.
UE incearca sa realizeze un reviriment al cercetarii dezvoltarii pornind de la concept : urgenta
de inovatie.
Multi cercetatori inovatori europeni au migrat spre state non-UE- au gasit conditii favorabile.
UE si-a propus alocarea a 3% din timpul sau pentru inovare in 2020. Deoarece China si Coreea
de Sud investesc in cercetare dezvoltare devine util pentru UE sa continue cooperarea stiintifica
cu SUA si Regatul Unit.
4.4. Politici industriale sectoriale
4.4.1 Industria spatiala europeana- este finantata de 3 programe : copernicul, galileo,
EGNOS.
In industria spatiala europa isi desfasoara activitatea 400.000 de persoane , cifra de afaceri este
de 55. Miliarde. Euro anual.
La nivel mondial industria spatiala acopera 48% din valoarea exporturilor de profit.
Nivelul investitiilor alocate pentru industria spatiala este de 12 miliarde de euro in conditiile in
care aceasta industrie are o rata a profitului extrem de mare 600%.
Comisia europeana a defiinit prioritatile industriei spatiale europene:
1. Stabilirea unor reglementari coerente pentru sprijinirea activitatilor spatiale
2. Dezvoltarea bazei industriale eficiente, sprijinirea IMM-uri care activeaza in acest sector.
3. Cresterea competitivitatii prin costuri a sectorului spatial European.
4. Dezvoltarea pietelor pentru aplicatii si servicii spatiale
5. Eliminarea dependentei tehnologice a Europei si asigurarea accesului independent al UE
la spatiu.
In 2016 a fost adoptata strategia spatiala a europei care vizeaza dezvoltarea pietelor, datelor,
servicii spatiale in UE si consolidarea pozitiei UE in domeniu la nivel mondial.
4.4.2 Industria de aparare europeana
In industria de aparare Europeana activeaza direct 88.000 de persoane.
Exporturile europene reprezinta mai mult de 25 % din piata europeana.
UE este interesata in realizarea unei politici comune de aparare, idee care a fost lansata inca de
la tratatul de la Bruxelle din 1948.
Provocarile actuale cu care se confrunta UE in domeniul apararii:
1. Pierderi anuale intre 25-100 miliarde euro datorita ineficientei.
2. Investitii imense in domeniul apararii pe care le realizeaza SUA si China.
3. 80% din achizitii militare europene se realizeaza la nivel national in absenta concuretei.
Importanta apararii rezulta din dorinta oficiala ca statele membre sa-si majoreze cheltuielile in
medie cu 2% din PIB.
Comisia europeana a alocat 590 de milioane de euro pentru aparare in 2020, incepand cu 2021
alocatiile UE in domeniul apararii vor creste 1,5 miliarde euro anual si vor viza oamenii de
avangarda precum: electronica, metamateriale, softuri de criptare, robot.
 4.4.3 Industria constructelor autovehicule
Deziteratul politicilor europene in domeniul constructiilor autovehiculelor: nepoluant,
sustenabil, competitiv.
In industria autovehiculelor activeaza 12 milioane de oameni, iar contributia sa la PIB-ul
european este de 4%. UE este al doilea producator de autovehicule dupa China.
In ultimii 10 ani piata mondiala a autovehiculelor a prezentat o crestere exponentiala.
Cei mai mari producatori de autovehicule de pasageri din lume: China, UE. In interiorul uniunii
europene (UE) 18 state membre sunt considerate producatori importanti la nivel mondial.
In cazul vehiculelor comerciale, topul mondial are pe primele 3 locuri: SUA, China , Mexic ,
urmatoarele fiind ocupate de Thailanda, etc.
Uniunea europeana (UE) este si un imporatant importator de autovehicule.
La nivelul statelor membre uniunii europene (UE) primele 3 locuri vehiculele: Germania,
Spania, Franta.
Industria autovehiculelor din uniunea europena UE este una dintre industriile cele mai
reglementate, ea fiind mentionata in peste 30 de redirective UE si peste 115 acorduri
internationale.
4.4.4 Industria sidelurgica
Industria sidelurgica europeana este al doilea producator mondial dupa China, dar, diferenta
dintre China si uniunea europeana UE este imensa.
Incepand cu 2018 productia sidelurgica europena s-a confruntat cu supracapacitate globala.
Cifra de afaceri a industriei sidelurgice asigura locuri de munca pentru 330 mii de cetateni
europeni.
Observatii:
1. Nu toate statele membre uniunii europene (UE) detin industrie sidelurgica .
2. Cei mai mari producatori europeni de otel sunt: Germania, Italia, Franta si Spania, la
polul opus se situiaza: Croatia, Grecia si Ungaria.
Datorita fluctuatiilor pietii mondiale, factorul munca din industria sidelurgica europeana a
scazut permanent.
Uniunea europena (UE) a reusit sa mentina un sold al balantei comertului exterior cu produse
sidelurgice pozitiv. Si industria sidelurgica este puternic reglementata. Ultima 2018.
4.4.5. Industria europeana a constructiilor navale
Flota comerciala mondiala variaza in jurul la 2 miliarde de tone TDW.
Statele asiatice detin cea mai mare parte din flota comerciala mondiala.
Asia si Europa detin 90% din flota comerciala mondiala.
Grecia detine cel mai mare numar de nave comerciale, fiind uramata de Japonia, China,
Germania, Singapore.
In Europa opereaza 150 mari santiere navale dintre acestea 40 sunt active pe piata globala
pentru nave mari.
Peste 120.000 de persoane lucreaza in constructii si reparatii nave in UE –(uniunea europeana).
Uniunea Europeana (UE) are o cota de piata de 6% ca tonaj si 35% pentru echipamente
maritime.
 Uniunea Europeana UE este specializata puternic in nave complexe care sunt mult mai scumpe
si in echipamente maritime. Cifra de afaceri a industriei constructiilor de nave uniunii europene
(UE) reprezinta aproape 100 miliarde euro anual.
In analiza industriei constructoare de nave retin atentie 3 categorii de indicatori in domeniu:
1. Registrul de comenzi
2. Noile comenzi
3. Comenzile finalizate
Acesti 3 indicatori au o tendinta negativa in ultimii 10 ani. Reglementarile europene privind
constructia navala acopera 2003-2015.
4.4.6. Industria textilelor si imbracamintei
La nivelul uniunii europene UE, aceasta industrie acopera aproape 2 milioane angajati si poate
genera o cifra de afaceri de peste 180 miliarde euro anual.
Femeile reprezinta 70% din factorul munca din aceasta industrie.
Pana in 2025 se vor crea un numar de 600.000 de locuri noi de munca in aceasta industrie.
Aproape 90% dintre angajati si 60% din valoare adaugata a acestei industrii apartin IMM-urilor
cu mai putin de 500 angajati. Liderul mondial al industriei este China, UE, India, SUA.
Trendul pozitiv a industriei europene textilelor si imbracamintei a determinat cresterea
consumului anual de fibre la nivelul uniunii europene UE.
 Principalii producatori europeni sunt: Italia, Franta, Germania, Spania.
 Alti ofertanti de imbracaminte importanti sunt: Grecia, Portugalia, Romania, Bulgaria,
Polonia.
 Produse importante de textile se realizeaza: Belgia , Nederland, Austria , Suedia.
Exporturile UE (uniunii europene ) de textile au ca principale destiantii: Statele Unite,
China.
Exporturile (UE) uniunii europene de imbracaminte: Elvetia si Statele Unite.
Industria textilelor si imbracamintei este puternic sustinuta de cererea interna de pe piata
europeana. Cheltuielile de achizitii a acestor produse pe cetateni europeni variaza foarte mult
intre statele membre: aceste cheltuieli sunt de 14 ori mai mari in Luxenburg si de 11 ori mai mari
in Austria, comparativ cu Bulgaria si Romania.
Reglementarile referitoare la aceasta industrie variaza 2011-2018
Comisia europeana s-a implicat in implementarea acordurilor organizatiei mondiale comertului
(OMC), referitoare la imbracamine si textile.
Comisia europeana a semnat acordul de comert liber cu aceste produse: SUA, Japonia,
Vietnam, Canada, Coreea de Sud, Ucraina, Moldova.
Comisia europeana a finalizat dialogul euromediteranian cu privire la textile si imbracaminte.
In prezent comisia europeana poarta dialoguri bilaterale cu China si Columbia.
Industria europeana textila si imbracaminte este sprijinita si de comenzi primite din alte
sectoare de (medicina, aerospatiala, constructii, transporturi, pretectia muncii).
4.4.7 Industria aeronautica europeana- realizeaza anual o crestere a veniturilor intre 4 si
5 %.
 La nivel mondial mai mult de 50 % din flota aeriana comerciala este formata din aeronave
ERBUS. La acestea se adauga pe 40% din avioane boening.
In anul 2018 flota de aeronave la nivel mondial reprezinta 21.450 unitati. Previziunile pentru
anul 2037 vorbesc de aproape 48.000 de unitati.
Traficul aerian de pasageri este mult mai dezvoltat in UE( uniunea europeana) decat cel de
marfuri.
Europa se situiaza pe locul 2 in lume dupa regiunea Asia Pacific in ceea ce priveste ratele
de crestere ale traficului de pasageri si de bunuri.
Luand in considerare Brexitul numai 5 companii aeriene ale europei se regasesc in topul
primelor 10 la nivel European.
O mare provocare pentru industria euronautica a Uniunii europene (UE) o reprezinta
supraincarcarea infrastructurii terestre. Astfel, cel mai aglomerat aeroport din Uniunea
Europeana U(E) este cel din Londra (Heathrow) a caror capacitate este de peste 4% din traficul
total mondial.
In ceea ce priveste legislatia referitoare la reglementarea industriei aeronautice din UE
(uniunea europeana) exista reglementari dintre care cea mai recenta dateaza din anul 2013.
Comisia Europeana si-a propus alocarea a o suta de miliarde euro ca investitii pana in 2020
pentru a transforma industria europeana aeriana intr-un lider mondial.
4.4.8 Industria farmaceutica europeana
Conform OMS piata farmaceutica mondiala a atins 300 miliarde dolari in 2015 , 1.110 miliarde
dolari in 2017, 1.160 miliarde dolari in 2020.
Industria farmaceutica este concentrata in America de Nord , regiune Asia Pacific si Vestul
Europei. In functie de veniturile obtinute companiilor farmaceutice are pe primul loc compania
phizer.
La nivelul mondial SUA detine 5 cele mai mari 10 comapanii farmaceutice, in timp ce uniunea
europeana (UE) detine 2 companii.
Cele mai mari companii farmaceutice realizeaza si cele mai mari investitii in cercetare
dezvoltare.
La nivelul uniunii europene (UE) productia si livrarea de medicament sunt reglementate in
mod curent existand reglementari care acopera perioada 2012-2016.
4.4.9. Politica in domeniul industriei energetice Europene
Incepand cu 1995 si pana in prezent productia mondiala de energie a avut o tendinta pozitiva,
inclusiv in perioada crizei 2007-2008.
Productia europeana de energie 1995-2021 a scazut permanent principalii producatori
mondiali: China, Orientul Mijlociu, SUA. In timp ce uniunea europeana are o pondere modesta.
La nivel mondial 80% din sursele de producere a energiei sunt: titei, combustibili solizi, gaze.
La nivelul mondial energia regenerabila acopera 14% din productia mondiala. Diferenta dintre
consumul de energie al uniunii europene (UE) si productie de energie al UE este acoperita din
import. Uniunea europeana (UE) este dependenta de industrie energetica de importuri, ea
importanad peste 40% combustibii solizi 86 titei, 70% gaze naturale.
 In ceea ce priveste combustibilii solizi UE (uniunea europeana) importa din Rusia, Columbia,
Australia si SUA.
Titeiul brut importat de UE (uniunea europeana) din Rusia, Norvegia, Algeria.
Obsevrvatii :
Dependenta energetica a uniunii europene (UE) fata de Rusia este mare.
Malta, Cipru si Luxenburg se confrunta cu cea mai mare dependenta energetica din UE.
Estonia si Danemarca sunt independente din punct de vedere energetic, rata importurilor de
energie fiind mai mica de 19%.
Reglementarile europene asupra industriei energetice au cunoscut o rea adoptare in 2014-
2018.
Conform strategiei europene 2020, 2 obiective energetice trenuiau realizate:
1. Integrarea a 10% din piata energetica a Uniunii europene pana in 2020.
2. 20% din consumul energetic al UE sa fie acoperit din surse regenerabile pana in 2020.
!Nu toate statele membre ale UE au reusit sa atinga obiectivul 2 in timp ce primul obiectiv
nu a fost realizat.
4.5. Politica industriala din Romania
In fiecare an comisia europeana realizeaza cate un raport de tara pentru fiecare stat membru.
In raport de tara 2019 comisia europeana noteaza:
1. Nu exista semne de imbunatatire a performantelor in materii de inovare. Romania este un
inovator modest detinand rezultate sub media UE.
2. Romania trebuie inca sa instituie norme adecvate privind piata energiei. Structura de
piata existenta este in continuare inadecvata si ar putea impiedica Romania sa-si
valorifice potentialul in materia de gaze naturale.
3. Starea generala si fiabilitatea infrastructurii rutiere si feroviare din Romania sunt slabe.
Observatii :
In prezent industria Romaniei este controlata de companiile multinationale. Topul 20 celor
mai mari companii industriale din Romania in functie de cifra de afaceri este condus la
automobili Dacia.
Industria Romaniei se confrunta cu o lipsa de incredere in mediul economic. Conform datelor
oficiale principalii factoricare afecteaza mediul de afaceri din Romania sunt: nivelul taxelor,
birocratia, accesul greu la finantare, pregatirea insuficienta a fortei de munca, coruptia,
infrastructura. Evolutia productiei industriale se realizeaza in corelatie cu indicile
competitivitatii. In timp, indice de competitivitate a industriei Romaniei a fluctuat de la 4 pana la
4,3. In topul mondial al celor 137 tari competitive, Romania ocupa pozitia 68.
5.Politica agricola comuna (PAC)
5.1. caracteristicile politicii agricole comune ( PAC)
PAC este una dintre cele mai vechi politici europene.
Bazele PAC au fost puse 1962, iar politica a evoluat concomitent cu producul de largire al UE.
In timp, PAC a evoluat de la politica agricola orientata exclusiv catre productie (1962-1980) la
politica orienata spre piata (1980-1990).
 Politica agricola comuna (PAC) a fost reformata sistematic in perioada 2002-2007. O noua
politica agricola comuna (PAC) a fost initializata in anul 2013. Politica agricola comuna (PAC)
pe perioada 2014-2020 s-a fundamentat pe 2 piloni. Pilonul 1 platile directe si cheltuielile
referitoare la piata si pilonul 2 dezvoltarea rurala. Acesti 2 piloni au fost preluati de (PAC)
politica agricola comuna si pentru perioada 2021-2027.
Statele membre UE au libertatea sa stabileasca daca platile vor fi acordate la nivel de ferma sau
la nivel regional. Noua politica agricola comuna (PAC) a eliminat toate restrictiile referitoare la
nivelul productiei de zahar (2017), la produsele lactate (2015) si vin (2018).
Incepand cu anul 2015 comisia europeana a introdus instrumentul platile directe verzi in cadrul
pilonului 1.
Bugetul alocat politicii agricole comune (PAC) a fost impartit spre finantare:
Politica agricola comuna 2014-2020 obiective:
1. Mediul
2. Tanarul fermier
3. Arii cu restrictii naturale
4. Micul fermier
5. Cooperarea in productii
Politica agricola comuna (PAC) 2021-2027:
1. Venituri corecte pentru fermieri
2. Cresterea competitivitatii
3. Echilibrarea lantului de aprovitionare
4. Protejarea fata de schimbari climatice
5. Protectia mediului
6. Conservarea zonelor naturale si a biodiversitatii
7. Sprijinirea reinoirii, in general
8. Zone rurale vibrante
9. Cresterea calitatii hranei si sanatatii
Observatie :
Politica agricola comuna (PAC) are 9 obiective comparativ cu 5 in perioada anterioara, au
ramas obiective comune cele legate de mediu si ariile naturale.
5.2. Evolutia finantarii politcii agricole comune (PAC):
Fiecare stat membru UE este interesat in obtinerea unei alocatii cat mai mari de la bugetul
Uniunii Europene (UE) pentru finantarea PAC. Pe perioada 2014-2020 platile totale directe
aferente pilonului 1 au fost de peste 250 miliarde euro. Pe perioada 2021-2027 platile totale au
crescut la peste 280 miliarde euro, sunt finantate din fondul european de garantie pentru
agricultura. Referitor la pilonul 2 acesta a acoperit aproape 296 miliarde euro in 2014-2020,
suma care a ramas relativ aceeasi si pe perioada 2021-2027 cand platile vor fi finantate de la
fondul european agricol pentru dezvoltare rurala.
Observatii :
Exista flexibilitate intre cei 2 piloni in cadrul noii politice agricole comune (PAC).
Planurile strategice PAC vor fi implementate de 01.01.23 si vor mari si mai mult flexibilitatea
dintre cele 2 fonduri.
Pe perioada 2021-2027, 40% din cheltuielile politicii agricole comune (PAC) vor fi dedicate
climei .
In ceea ce priveste alocatiile pe ani ale PAC la nivelul Uniunii europene acestea sunt relativ
egale pe fiecare an.
Alocatii PAC (politica agricola comuna):
 2021-38,1
 2022-38,4
 2023-38,5
 2024-38,6
 2025-38,7
 2026-38,8
 2027-38,9
*sumele sunt in miliarde euro.
 In ceea ce priveste platile directe Politica agricola comuna (PAC) aferente pilonului 1
acestea au crescut in perioada 2021-2027 comparativ cu perioada pecedenta. Beneficiarii
celor mai mari plati directe politicii agricole comune (PAC) sunt: Franta, Spania,
Germania.
 In ceea ce priveste platile aferente la nivelul pilonului 2 dezvoltare rurala, desi suma este
aceeasi ca in perioada precedenta vor beneficia de plati mai mici. Principalii beneficiari
ai acestor plati : Franta, Italia, Polonia.
Bugetul politicii agricole comune( PAC) pe perioada 2021-2027 ia in considerare brexitul si
noile provocari globale legate de criza economica mondiala si de criza covid.
Principiul flexibilitatii ramane valabil astfel incat fiecare stat membru UE are dreptul de a
transfera 15% din alocatia politicii agricole comune (PAC) de la pilonul 1 la 2 pentru masuri
privind mediul si clima fara a fi necesara cofinantarea. O finantare suplimet de 10 miliarde euro
va fi oferita prin programul Horizon in legatura cu cercetarea si inovarea in industria alimentara,
agricultura, dezvoltare rurala, bioeconomic. Fiecare stat membru va dezvolta un plan strategic
care va fi supus spre aprobare comisiei europene. In fiecare an statul membru va inainta comisiei
europene un raport privind realizarile in domeniul politicii agricole comune (PAC). Viitoarea
politica agricola comuna (PAC) se va focusa pe fermele familiale de mici si medii dimensiuni
care sunt considerate reprezentative pentru UE si va incuraja tinerii sa profeseze in acest
domeniu. Protectia mediului constituie o alta prioritate a viitoare politici agricole comune (PAC).
5.3. Radiografierea agriculturii europene:
Performanta agriculturii europene prin prisma valorii outputului a fost fluctuanta pe 2016-
2020. Valoarea outputului a alternat an de an in aceasta perioada. In productia totala agricola la
nivelul UE, productia vegetala detine o pondere mai mare decat productia animala. Ultimile
reglementari cu politica agricola comuna (PAC) la nivel european vizeaza perioada 2003-2013.
 Uniunea europeana este un actor important pe piata mondiala a produselor agricole. Balanta
comerciala legata de comertul cu produse agricole este pozitiva datorita produselor procesate,
alimentare, bauturi si bunuri necomestibile.
5.4 Evolutia agriculturii romaniei sub impactul politicii agricole comune (PAC)
Romania si-a mentinut statutul de imporatnt producator agricol in cadrul UE, ea fiind sustinuta
si de catre alocatiile politicii agricole comune (PAC).
De la aderarea sa la UE in agricultura Romania au intrat aproape 15 miliarde euro, bani
europeni, din care 11 miliarde sub forma de subventii si 4 miliarde prin accesarea de proiecte din
fonduri europene destinate agriculturii si dezvoltarii rurale.
Romania este specializata in cereale, lapte, legume, produse horticule si porcine. Contributia
produselor agricole romane reprezentative la output-ul total al Uniunii europene (UE) este
minora. Exemplu: oua-8,5% -produs UE, cartofi-7,1% -produs UE, cereale -6,4 % si in cazul
Romaniei productia vegetala detine o pondere mai mare decat productia animala in valoarea
productiei agricole totale. O particularitate a agriculturii Romaniei constituie proprietatea asupra
terenurilor agricole. In topul celor mai mari firme agricole di Romania dupa suprafata de teren
detinuta se afla 6 firme straine, numai 4 firme romanesti. O alta particularitate o constituie
categorii de teren agricole. Diferenta de catre structura de teren agricol in Romania si uniunea
europeana (UE) nu sunt mari.
Suprafata medie a unei ferme agricole din Romania este de 3,4 hectare comparativ cu 14,4
hectare media UE. O importanta parte a populatiei active lucreaza in agricultura in Roamania.
La nivlul uniunii europene (UE) 25,1% din totalul populatiei care lucreaza in agricultura se afla
in Romania 1/3. Lipsa fermelor agricole de mari dimensiuni in Romania constituie un handicap
in obtinerea unei eficiente mai bune in agricultura.
6. Politicile publice Europene care vizeaza pescuitul si acvacultura
6.1 Provocari la nivel national si international
Politica europeana care vizeaza pescuitul si acvacultura are mai mult o importanta sociala decat
economica. Uniunea Europeana (UE) este considerata cea mai mare piata globala pentru fructe
de mare. Dezvoltarea activitatilor de pescuit si acvacultura la nivelul Uniunii europen (UE)
trebuie sa tina con de numeroase restrictii de ordin economic, social si mediu.
Activitatea de pescuit prezinta o dimensiune internationala deoarece flota UE pescuieste in
diferite zone ale globului, iar activitatea ei trebuie sa supuna tratatelor si reglementarilor
internationale. Uniunea Europeana coopereaza cu ONU si FAO in acest domeniu.
Dezvoltarea activitatilor de pescuit este permanent corelata cu dezvoltarea durabila.
Ca numar de vase flota UE de pescuit a scazut continuu in perioada 2013-2019.
Cel mai mare numar de vase de pescuit il detine Grecia, urmata de Italia si Portugalia.
Si in state membre UE nu detin flote de pescuit: Cehia, Slovacia, Luxenburg, Ungaria, Austria.
In ceea ce priveste tonajul flotei europene de pescuit acesta a cunoscut aceeasi evolutie ca si
numarul de vase de pescuit pe perioada 2013-2019. Ca tonaj in 2019 Spania se afla pe primul
loc, urmata de Franta si Italia.
Incepand cu 2016 Comisia Europeana considera datele la captura de peste totala a Uniunii
europene (confidentiale).
 In 2019 captura flotei de pescuit a UE (uniunii europene), pe primul loc Danemarca, urmata de
Spania si Regatul tarilor de Jos. Exista o mare diferenta intre cererea de piata UE foarte mare si
oferta de peste a uniunii europene (UE) fapt ce determina cresterea importului de peste din tarile
in dezvoltare.
6.2. Dezvoltarea acvaculturii Europene
Acvacultura s-a dezvoltat pentru a satisface cererea tot mai mare de fructe de mare. Datele
statistice in domeniu sunt incomplete. Ultimile date raportate de catre statele membre in
totalitatea lor provin din anul 2010, dupa aceea devenind confidentiale. Ca tendinta productia
Europeana acvacultura a fluctuat in 2008-2017.
In prezent, acvacultura uniunii europene (UE) detine 4% din productia mondiala in domeniu si
8 % din productia acvaculturii marine.
In 2019 cele mai mari productii de acvacultura UE au fost realizate de Spania, Franta si
Italia.
Unele state membre precum Cehia, Ungaria, Austria si Slovacia au dezvoltat acvacultura chiar
daca nu au flote de pescuit, 1/3 din productia acvaculturii maritime este detinuta de moluste, care
sunt produse in Nordul Spaniei si Vestul Frantei.
Acvacultura UE este dominata de productia de somon din Scotia, urmat de productia de platica
de mare din Grecia.
6.3. Noua legislatie Europeana cu privire la pescuit si acvacultura
Comisia Europeana a implementat fondul european maritim si pescuit 2014-2020, care a
insumat 6.400 milioane euro. Comisia europeana administreaza 11% din valoarea acestui fond,
statele membre 89%.
Cele mai mari alocatii din acest fond au primit Spania, Italia, Franta si Polonia.
Legislatia europeana in domeniul pescuitului este veche si acopera perioada 2013-2017, trebuie
completata cu legislatia in domeniu la nivel mondial.
6.4. Evolutia activitatilor de pescuit si acvacultura in Romania
Dupa aderarea sa la UE, Romania a infiintat agentia nationala pentru pescuit si acvacultura
(2007). Flota romaniei de pescuit este mica ca numar de vase si ca tonaj total. Cu toate acestea
flota de pescuit a crescut continuu ca numar de vase in 2013-2019, In timp ce productia s-a
mentinut de la 167 de tone. In ceea ce priveste capturile flotei romane de pescuit dupa atingerea
uni varf maxim in 2017 ele au scazut continuu.
Acvacultura este mai dezvoltata decat pescuitul in Romania.
Pe perioada 2017-2019 productia din acvacultura romaniei s-a mentinut in jurul 12.000 mii tone
in viu. Romania a implementat strategia nationala pentru pescuit 2014-2020.
Strategia finantata in principal de fondul european maritim si pescuit peste 168 milioane euro.
Strategia Romaniei pescuitului a vizat urmatoarele directii:
1. Sprijinirea activitatilor de pescuit durabil.
2. Sprijinirea activitatilor de acvacultura durabila.
3. Mai buna implementare a politicii comune a pescuitului
4. Cresterea grupei de ocupare si coeziune regionala
5. Imbunatatirea marketing-ului si procesarii pestelui
 6. Implementarea politicii maritime
7.Politica Europeana in domeniul mediului
7.1. Uniunea Europeana in fata provocarilor legate de mediu
Comisia europeana a lansat ideea unei politici comune in domeniul mediului 1971. Politica
Europeana de mediu este prezenta in continutul tuturor celorlalte politici comune ale UE.
In anul 2008 G-8 cere Guvernelor Nationale sa stabileasca o strategie pentru a reduce cu 50%
emisiile de gaze pana in 2050.
Statul care are cele mai mari emisii de carbon este China care s-a angajat sa reduca emisiile de
carbon ”in jurul anului 2030”.
Statele unite si-au anuntat retragerea din aceasta organizatie in 2019. La acordul privind mediu
sunt semnatare 200 de state ale lumii.
Politica Uniunii Europene (UE) de mediu a vizat 2 obiective:
1. Protejarea mediului natural
2. Dezvoltarea durabila in spatiul Europei
Obiectivele economice ale dezvoltarii UE sunt interconditionate cu cele ale dezvoltarii ecologice.
Incepand cu 2009 a fost lansata strategia europeana pentru dezvoltare durabila. Periodic,
comisia Europeana lanseaza programe de actiune in domeniul mediului PAM:
1. 1973-1977
2. PAM 1977-1981
3. PAM 1982-1986
4. PAM 1987-1992
5. PAM 1993-2000
6. PAM 2001-2010
7. PAM 2014-2020
8. PAM 2021-2027
7.2. PAM-7
Politica de mediu a uniunii europee (UE)s-a bazat pe 2 elemente:
1. PAM-7 pe 2014-2020
2. Strategia Europeana 2020
PAM-7 a fost adoptata in 2013 sub sloganul traind bine in limitele resurselor planetei noastre
a avut 3 obiective:
1. Protejarea, conservarea si sporirea capitalului natural al UE
2. Transformarea UE in economiei verde (nepoluanta)
3. Sustinerea cetatenilor europeni in fata presiunilor legate de mediu si a riscurilor asupra
sanatatii si bunastarii.
PAM-7 a fost cuplat cu strategia biodiversitatii in UE 2020 care stabileste tinte pentru orizontul
2020 si o viziune europeana pentru 2050.
Obiectivele strategiei biodiversitatii sunt:
1. Implementarea completa a directivelor referitoare la pasari si habitate
2. Mentinerea si refacerea ecosistemelor si a serviciilor lor
3. Cresterea contributiei agriculturii si siviculturii la mentinerea si refacerea biodiversitatii
 4. Asigurarea exploatarii plurabile a resurselor piscicule
5. Combaterea speciilor straine inovatoare
6. Prevenirea pierderii biodiversitatii la nivelul global
Comisia Europeana a definit o foaie de parcurs pentru obtinerea unei economii competitive si
cu emisie reduse de carbon pana in 2050.
Strategia Europeana 2020 prezinta 3 tinte legate de mediu:
1. Diminuarea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera comparativ cu 1990.
2. Obtinerea a 20% din energia totala din surse regenerabile.
3. Cresterea cu 20% a utilizarii energiei comparativ cu 1990.
Comisia Europeana a initiat si un plan de actiune referitor la economia circulara care reprezinta
acea economie in care valoarea produselor, materialelor si resurselor este mentinuta in economie
cat mai mult posibil iar generarea de deseuri este minimalista.
Caracterul obligatoriu al politicii europene de mediu se bazeaza pe taxe de mediu. Veniturile
din taxe de mediu la nivelul UE au crescut permanent in 2009-2019.
Statele Europene care obtin cele mai mari venituri din taxele de mediu sunt: Germania, Italia,
Franta.
La polul opus se situiaza: Malta, Cipru si tarile Baltice.
Programul PAM-8
PAM-8 este completat cu o viziune mai larga pana in 2030 pentru economia europeana.
PAM-8 acopera perioada 2001-2027 are ca obiectiv:
1. Neutralitatea climatica
2. Adaptarea la modificari de clima
3. Protectia biodiversitatii
4. Atingerea poluarii zero
5. Reducerea presiunii productiei si consumului asupra mediului
PAM-8 va fi monitorizat de Agentia Europeana de Mediu si de Agentia Europeana pentru
substante chimice.
Finantarea politicii de mediu a UE se va face din programul LIFE pe 2021-2027. Programul
LIFE de 5,45 miliarde euro pentru finantarea a 3 programe noi (mediul, actiune climatica) si 4
subprograme (natura si biodiversitatea, economie circulara si calitatea vietii, adaptarea la
modificari climatice, tranzitie catre energia curata)
In martie 2021 Consiliul European a adoptat programul LIFE la prima citire.
7.3. Politica Uniunii Europene in domeniul calitatii aerului
La nivelul uniunii europene anual mai mult de 400.000 oameni mor prematuri din cauza
poluarii aerului.
Anual Agentia Europeana de mediu realizeaza un raport referitor la noile provocari pentru
protectia mediului.
In cazul aerului, principalele surse de poluare: transporturi, industria centrale elctrice,
agricultura menajere, magementul deseurilor.
Raportul al Agentiei de mediu este corelat cu pachetul de politici pentru aer nepoluat care are
ca obiectiv imbunatatirea calitatii aerului in Europa pana 2030 si dupa aceea.
 Emisiile totale de gaze cu efect de sera au scazut pe fondul crizei economice globale si pe
fondul restrictiilor impuse de covid-19.
Romania se afla printre statele membre fruntase in reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera,
dar trebuie avute in vedere ca Romania s-a confundat cu restrangerea activitatii economice. In
cazul emisiei de azot UE a reusit sa reduca nivel acestora cu mai mult de 50% fata de 1990.
Acelasi trend descrescator s-a constatat si in cazul emisiilor de bioxid de sulf.
Comisia Europeana monitorizeaza calitatea aerului din toate statele membre. Conform
chestionarelor referitoare la satisfactia populatiei la calitatea aerului a UE, cea mai buna
calitate o au Dablin, Viena, Stocol. Cea mai slaba calitate a aerului: Bucuresti, Sophia Paris.
Reglementarile Europene privind reducerea poluarii aerului acopera 2004-2016.
Observatii :
In 2016 Comisia Europeana a ratificat documentul final al conventiei ONU de la Mina Mata,
referitor la poluarea cu mercur.
Aceasta conventie a fost suplimentata pe teritoriul UE incepand cu 2017.
7.4. Politica Uniunii Euroepene (UE) in domeniul protectiei solului
Observatii:
1. Uniunea Europeana reprezinta una dintre cele mai industrializate zone ale globului.
2. Dezvoltarea industriala a determinat contaminarea cu precadere a solului, in special cu
metale grele si uleiuri minerale.
3. In prezent, peste 3 milioane de situri sunt poluate in Uninuea Europeana.
4. Poluarea solului este si mai mare in zonele cu productie agricola intensiva.
5. In prezent, doar cateva state membre detin legislatii specifice cu privire la poluarea
solului.
Dintre cele 11 state membre care si-au stabilit tinte legate de diminuarea poluarii solului,
numai Austria are aceste tinte pe termen scurt, mediu si lung.
Reglementarile la nivel European in domeniul poluarii solului sunt vechi, cea mai mica din
2012.
7.5. Politica Uniunii Europene in domeniul calitatii apei
Observatii :
1. Statele membre presimte mari disparitati privind resursele de apa.
2. Resursele de apa sunt influentate puternic de modificarile climatice si structura
industriala si agricola a fiecarei tari.
3. Malta se confrunta cu cele mai mici resurse de apa, in timp ce Spania are cele mai mari
rsurse de apa din Uniunea Europeana.
4. Malta, Danemarca, Letonia, Luxenburg, Cipru- extrag apa din surse subterane.
5. Belgia, Bulgaria, Ungaria, Romania, Regatul tarilor de Jos- folosesc sursele de apa de
suprafata.
Analiza resurselor de apa trebuie realizata in coneziune cu generarea si evacuarea apelor uzate.
Cele mai mare volum de ape uzate se regaseste in Spania, Austria, Polonia si Romania.
 Multe state membre nu trimit datele statistice referitoare la generarea si volumul apelor uzate,
chiar daca unele dintre ele sunt mari puteri industriale (Danemrca, Germania, Islanda, Grecia,
Franta, Luxenburg, Ungaria, Finlanda, Suedia si Regatul Tarilor de Jos.)
Este foarte dificil sa se obtina o imagine corecta asupra problemei apelor uzate la nivelul
Uniunii Europene.
Legislatia Europeana de profil este veche, cea mai noua reglementare in domniu-2015.
7.6. Politica Uniunii Europene in domeniul poluarii sonore
Agentia Europeana de mediu a stabilit limita maxima admisa pentru sunete de 60 decibeli.
Agentia europeana de mediu asigura monitorizarea continua a poluarii sonore.
Comisia Europeana a adoptat directictive de mediu referitoare la poluarea sonora potrivit careia
statelele membre UE trebuie sa realizeze si sa publice la fiecare 5 ani herti ale zgomotului si
planuri de actiune pentru reducerea poluarii sonore pentru:
a) Orase cu mai mult de 100.000 locuitori
b) Cai rutiere importante
c) Cai feroviare importante
d) Principalele aeroporturi
Legislatia Europeana a poluarii sonore este veche din 2014.
Un studiu realizat de catre Comisia Europeana referitor la poluarea sonora din principalele
capitole europene arata ca satisfactia populatiei rezidente fata de nivelul zgomotelor din capitale
este cea mai mare in : Dablin, Luxenburg si mai mica in Bucuresti.
Statele membre UE din Nord au conditii superioare celor din Sud in domeniul poluarii sonore.
7.7. Politica Uniunii Europene cu privire la managementul deseurilor
Anual in UE sunt generate in jur de 490 kg de deseuri pe locuitor.
Generarea de deseuri este partial contracarata de procedee de reciclare sau compostare
(depozitare sau ardere).
Capacitatea de tratare a deseurilor la nivelul Uniunii europene este aproximativ 91%.
Legislatia referitoare la magementul deseurilor la nivel European este veche din 2014.
7.8. Politica de mediu in Romania
Romania a adoptat in 2013 strategia nationala in domeniul deseurilor 2014-2020, planul
national de management al deseurilor si planuri regionale privind aceleasi deseuri.
In anul 2015 Romania a adoptat strategia nationala si planul national privind managementul
siturilor contaminate. La acestea se adauga HG 1960 din 2012 cu privire la evaluarea si
managementul calitatii sonore.
Comisia Europeana realizeaza rapoarte de tara pe fiecare stat membru referitoare la conditiile
de mediu.
Conform ultimului raport al mediului Romania se confrunta:
1. Gestionarea deseurilor , Romania a adoptat un plan national de gestionare a deseurilor in
2017.
2. Economia circulara este slab dezvoltata in Romania pe fondul slabei informari in
domeniu.
 3. Tratarea apelor urbane reziduale si ameliorarea cantitatii si calitatii apei potabile,
Romania nu a reusit sa se conformeze directivei privind tratarea apelor urbane reziduale.
4. Conseravrea naturii. In Romania nu exista cadrul administrativ adecvat pentru natura
2000.
5. Calitatea slaba a aerului. In Romania principalele surse de poluare a aerului provin din
transport, energie, utilizarea combustibililor solizi in gospodarii.
6. Capacitatea de utilizare a fondurilor europene. Exista un deficit de capacitate
administrativa si un grad insuficient de pregatire a proiectelor in domeniul mediului.
La nivelul UE a fost implementat indicile inovatiei ecologice care evidentiaza performanta
ecologica a statelor membre. Aceste indice agregat este constituit pe baza a 16 indicatori.
Statele care au realizat cele mai mari valori ale indiciului inovatiei ecologice: Luxenburg,
Germania, Suedia, Finlanda, Austria, Danemarca. La polul opus: Cipru, Bulgaria, Polonia,
Malta, Romania.
Poluarea aerului in Romania a scazut permanent incepand cu 2005. Acelasi lucru s-a intamplat
si cu poluarea apelor, dar incepand cu 2011.
In prezent, Romania poate trata numai 84,3% din cantitatea totala generata de deseuri
municipale. Cel mai utilizat procedeu tehnic de tratare a deseurilor il reprezinta depozitarea.
Bucurestiul este cea mai zgomotoasa capitala Europeana.
8.Politica europeana in domeniul transporturilor
8.1. Noua dimensiune a politicii europene de transport
Transporturile reprezinta un sector economic vital pentru economia europeana care asigura in
jur de 10 milioane locuri de munca si care contribuie cu 5% la PIB-ul UE.
Cheltuielile de transport reprezinta in mediu 13% din bugetul gospodariilor europene si
influentiaza direct calitatea vietii.
Transporturile forteaza consumul resurselor naturale si reprezinta un poluator cu bioxid de
carbon extrem de important. La nivelul UE s-a realizat reteaua trans-europeana de transport
(TEN-T) pe perioada 2014-2020 UE a alocat peste 24 miliarde euro in proiecte de infrastructura
care au vizat TEN-T.Continuarea acestor investitii va conduce la crearea a inca 10 milioane de
noi locuri de munca pana in anul 2030.
Anual Banca Nationala realizeaza un clasament al statelor lumii in functie de performantele
logistice ale acestora folosind un indicator compus (LPI) care acopera:
1. Eficienta vamala si maniera de gestionare a frontierilor
2. Calitatea infrastructurii comerciale si de transport
3. Usurinta de a realiza transporturi la preturi competitive
4. Competenta si calitatea serviciilor logistice pentru tiruri
5. Capacitatea de a monitoriza transporturilor
6. Frecventa cu care transporturile ajung la destinatari la termenele de livrare programate
sau asteptate.
Strategia dezvoltarii transporturilor europene este vizata in documentul transport 2050 foaie de
parcurs cartre aria unica de transport.
8.2. Politica in domeniul transporturilor rutiere
 Cel mai important mod de transport la nivelul uniunii europene il constituie transporturile
rutiere care sunt eficiente pana la distanta de 500 km.
In transporturile rutiere Europene activeaza peste 10 milioane de persoane.
Noua strategie prind transporturile rutiere din UE este concentrata pe 4 obiective esentiale:
1. Buna functionare a pietii interne (si avizeaza accesul la pregatire si la piata mijloacelor de
transport , persoane, utilizarea vehiculelor inchiriate in transport rutier si accesul la
profesie si pe piata transporturilor de marfuri).
2. Competitia corecta si drepturile angajatilor (stabilirea perioadelor de conducre si odihna,
timpul de lucru si detasarea lucratorilor).
3. Decarbonizarea si standardizarea cauciucurilor, transportul combinat, vehicule
nepoluante, combustibili alternativi si introducerea standardelor privind emisiile de
carbon incepnd cu 2021).
4. Tehnologiile digitale (interoperabilitarea sistemului electronic de taxare)
Statele care au cele mai intins retele de autostrazi: Spania, Franta si Germania.
In ceea ce priveste Letonia, Estonia si Luxenburg ele au cel mai mic numar de km.
Unele state membre precum Grecia si Malta nu raporteaza comisiei europene datele referitoare
la acest indicator.
Bunurile transportate de catre mijloacele rutiere prezinta un trend pozitiv incepand cu 2012.
In anul 2019 cei mai mari transporturi de bunuri in UE au fost Germania, Franta, Polonia.
Statele membre cu cele mai mici volumuri de bunuri transportate pe cai rutiere : Estonia,
Cipru, Luxenburg.
In ceea ce priveste transportul rutier de calatori, cele mai mari niveluri le-a inregistrat:
Germania, Italia, Franta.
Cele mai noi reglementari la nivel european privind transporturile rutiere dateaza din 2012-2016.
8.3. Politica in domeniul transporturilor feroviare
Transporturile feroviare europene reprezinta cenusareasa transporturilor europene.
Comisia europeana a propus stimularea concurentei prin liberalizarea accesului pe piata
europeana a tuturo companiilor feroviare licentiate.
In paralel s-a dezvoltat o imporatanta retea feroviara de mare viteza.
Din punct de vedere managerial s-a creat platforme managerilor de infrastructuri feroviare din
Europa.
Lungimea totala a cailor ferate in UE a variat extrem de mult.
La nivelul statelor membre pe primele locuri se afla Germania, Polonia, Franta.
In ceea ce priveste volumul de bunuri transportate de statele membre pe caile ferate
clasamentul vizeaza din nou : Germania, Polonia si Austria.
Cele mai mici cantitati de bunuri transportate pe calea ferata le-au avut: Irlanda si Grecia.
Germania, Franta, Italia detin primele locuri in UE privind numarul de calatori transportati pe
calea ferata.
Reglementarile cele mai noi la transporturile feroviare la nivel european dateaza din perioada
2016-2018.
8.4. Politica in domeniul transporturilor navale pe apele interioare
 Transporturile navale pe apele interioare prezinta avantaje comparative legate de costuri medii
si protectia mediului comparativ cu celelalte transporturi.
6% din transporturile interne ale UE sunt realizate de transporturile pe apele interioare.
Dintre cele 21 state membre care beneficiaza de transport naval intern, 13 au construit retele
interconectate de transport naval.
Cele mai importante sisteme de navigatie fluviala sunt: Rin, Main, Dunarea, Meuse –scheldt si
acopera 29.500 km de ape navigabile.
Finlanda detine cea mai lunga retea de rauri navigabile in timp ce Franta are cea mai mare
retea de canale navigabile.
Capacitatea de transport pe apele interioare este relativ mica.
Topul fiind ocupat de Regatul Tarilor de Jos si Germania.
Observatii :
1. Belgia care este un mare transportator a incetat sa mai ofere informatii comisiei europene
din 2015.
2. Volumul de bunuri transportate pe apele interioare au scazut in 2017-2019.
Regatul Tarilor de Jos, Germania si Belgia au transportat pe apele interioare un mare volum de
bunuri.
Transporturile pe apele interioare necesita investitii care sunt greu de realizat in conditiile
economice actuale.
Desi numarul de accidente navale a scazut simtitor in 2015-2018, anul 2019 a marcat o crestere
a numarului acestora de accidente.
Reglementarile la nivel european privind transporturile navale pe apele interioare vizeaza
perioada 2006-2018.
8.5. Politica in domeniul transporturilor aeriene
Transporturile aeriene reprezinta cel mai dinamic mod de transport la nivel mondial.
In 2034 regiunea Asia Pacific va acoperi 40% din traficul aerian mondial, iar China va deveni
cea mai mare piata de transport aerian din lume pana in 2023 ca numar de pasageri transportati.
Comisia Europeana a lansat strategia aviatiei pentru europa care vizeaza 3 aspecte:
1. Politica externa a UE in domeniul aviatiei
2. Cresterea standardelor de siguranta si calitate
3. Implementarea celor mai avnsate tehnologii
*2 companii cunoscute aviatice ocupa locurile 18 si 19 si sunt detinute de Irlanda.
Ca numar transportat de pasageri topul companiilor aeriene la nivel mondial este..........
Flota Uniunii Europene comerciala de avioane a fluctuat la fel cum a fluctuat si volumul
marfurilor transportate.
Numarul de avioane detinute de catre fiecare stat membru UE este: Germania, Irlanda si
Franta.
O problema de stricta actualitate o prezinta criza de capacitate pentru cele mai importante
aeroporturi din UE. In topul celor mai aglomerate aeroporturi din lume figureaza: Londra,
Paris.
Cele mai multe mari aeroporturi la nivelul UE in : Franta, Germania.
Aeroporturile comerciale cele mai multe se situiaza in Franta, Germania, Suedia.
Transportul aerian de pasageri cunoaste un trend pozitiv incepand din 2008.
Numarul de pasageri transportati pe state membre, cel mai mare: Germania, Franta.
In ceea ce priveste volumul de bunuri transportate la nivelul UE el s-a mentinut constant.
Statele membre care au transportat ele mai mari volume de marfuri: Germania, Belgia, Franta.
Reglementarile europene privind transporturile aeriene acopera 2003-2015.
8.6. Politica in domeniul transporturilor maritime
 Anual peste 40.000 de persoane la nivelul UE utilizeaza transportul maritim.
 Transporturile maritime de bunuri prezinta un trend fluctuant in ultimii 10 ani cu
precizarea ca in perioada 2016-2019 trendul a devenit pozitiv.
 Pe state membre , topul transporturilor de bunuri este ocupat in ordine de Regatul Tarilor
de Jos, Italia si Spania.
 5 state membre UE nu are reisire la mare: Cehia, Luxenburg, Ungaria, Slovacia, Austria.
 Cele mai mari porturi maritime din UE in functie de volumul de bunuri transportate sunt:
 Evolutia transporturilor de pasageri este si ea e contraversata fluctuand in timp.
 La nivelul statelor membre cel mai mare numar de pasageri transportati pe mare se
datoreaza Italiei si Greciei.
 Slovenia, Romania si Bulgaria practic nu conteaza in transportul maritim de pasageri.
 Cele mai mari porturi maritime de pasageri din UE sunt: Messina, Helsinki.
 Legislatia UE in domeniul transporturilor maritime acopera perioada 2009-2016.
8.7. Politica in domeniul transporturilor multimodale
Transporturile multimodale- modalitati de transport al bunurilor care implica mai mult sau un tip
de transport.
 Prezinta avantaj de cost de la distante mai mari de 5 km si protejeaza mediul.
Observatie : Transporturile pe calea maritima si transporturile pe calea ferata detin ponderea in
cadrul transporturilor combinate.
 In total bunuri transportate pe calea ferata este detinuta de : Grecia, Irlanda, Italia. In timp
ce Malta, Luxenburg, Cipru, Belgia nu par a fi interesati de acest mod de transport.
 Contributia transporturilor rutiere la transporturi combinat la UE difera extrem de mult
intre statele membre: Germania si Suedia acopera mai mult de 50%, desi volumul total de
bunuri transportate la nivelul UE.
 Trnsportul maritim de bunuri detine 15% din totalul transporturilor combinate. Pe
primile locuri la nivelul UE se situiaza Slovenia, Cipru, Portugalia.
 Transportul fluvial de bunuri drept componenta a transporturilor combinate este dominat
de R. Tarilor de Jos, Germania si Franta.
 Reglementarile privind transporturile combinate sunt relativ vechi si este din 2006-2011.
8.8.Politica transporturilor in Romania- este realizata in concordanta cu prevederile a 2
strategii specifice si a unui masterplan de transport. Prima strategie mizeaza dezvoltarea durabila
in Romania pe perioada 2007-2030 si cuprinde si obiectivul ”dezvoltarea echilibrata a sistemului
national de transport pentru obtinerea unei infrastructuri si unei servicii moderne si durabile,
dezvoltarea economica durabila si cresterea bunastarii.
IV. Vizeaza transportul intermodal ca solutie pentru unificarea pietelor din Romania. Master
planul general de transport a fost realizat in 2015 si prevede a 10 proiecte de autostrazi.
• Constructia de autostrazi va fi dublata de cea de bunuri expres.
• Fondurile necesare pentru realizarea acestor proiecte european de coeziune si FE de
dezvoltare regionala (FEDR)
 Transporturile rutiere de bunuri au cunoscut in Romania un trend pozitiv in perioada
2016-2019. Cu toate acestea volumul de bunuri transporturi (in 2019 cu reprezentat) 88%
fata de cele din 2009.
 Transporturile rutiere de pasageri din Romania nu sunt dezvoltate. Cu toate acestea se
oberva un trend pozitiv al acestor pe 2016-2019.
 Infrastructura feroviara din Romania este vizata de 10 proiecte. Cu toate acestea reteaua
de cai ferate din Romania a scazut continuu din 2013-2019.
 Volumul bunurilor pe calea ferata fluctueaza foarte mult.
 In cazul pasagerilor transporturilor pe calea ferata situatia este asemanatoare cu cea de
bunuri.
 Flota fluviala a Romaniei a cunoscu un trend pozitiv pana in anul 2019, iar a fost insotit
de o crestere proportionala a volumului de bunuri transportate.
 Romania detine primul loc din UE in ceea ce priveste numarul de accidente pe apele
interioare ceea ce pune un semn de intrbare asupra infrastructurii de navigare mai ales pe
cursul Dunarii in Romnania.
 Flota comerciala a Romaniei nu este mare si dispune de un numar de aeronave care nu a
fluctuat semnificativ in timp.
 Numarul de aeroporturi din Romania=12.
 Transportul aerian de pasageri a explodat in Romania dupa Revolutie.
 Transportul aerian de bunuri a fluctuat fara a exista totusi diferente semnificative de la un
an la altul.
9. Politica sociala europeana
9.1 Conceptul de politica sociala europeana
Politica sociala europeana este o politica multilevel.
Comisia europeana intervine direct in politicile sociale ale statelor membre impunand propriile
ei standarde in domeniu.
Statele membre au pierdut controlul asupra propriilor lor politici sociale. Statele membre au
inrodus concepte referitoare la protectia sociala inca de la semnarea tratatului privind
functionarea UE. Ulterior, UE aproba Carta sociala europeana 1961 si Carta comunitara a
drepturilor sociale fundamentale ale lucratorilor 1989.
Importanta politicii sociale europene este reliefata si in Tratatul de la Amsterdam 1999.
Versiunea consolidata a tratatului privind functionarea UE 2012, cuprinde titlul 10 politica
sociala la care face referire prin intermediul articolelor 151-161.
 Politica sociala solutioneaza provocari legate de aspecte economice, demografice, sociale sau
tehnologice.
Finantarea politicii sociale europene se realizeaza prin fondul social european. Fondul social
european vizeaza 2 directii principale:
1. Investitie sociala
2. Protectie sociala
Alte istrumente financiare care prezinta componenta sociala sunt fondul european de ajutoare
globala, fondul european de ajutor pentru persoane, defavorizarea si programul UE pentru forta
de munca si renovatie sociala.
In conformitate cu strategia europeana 2020 politica sociala europeana are obiective:
1. 75% populatia cu varste 20-64 ani sa fie angajate
2. Rata parasirii timpurii a sistemului educational sa scada sub 10%
3. 40% din tanara generatie sa aiba studii universitare
4. Scaderea cu 20 milioane a numarului persoanelor aflate sub incidenta riscului de saracie.
In 2014 comisia europeana a creat reteaua europeana pentru politica sociala care monitorizeaza
si obtine informatiile necesare implementarii politicii sociale europene la nivelul statelor
membre.
9.2. Investitia sociala
Investia sociala este concentrata pe oameni si sprijina imbunatatirii calificarii si capacitatilor
lor.
Investitia sociala urmareste numarul populatiei ocupate si integrarea in viata sociala prin
strategii active de incluziune si prin folosirea mai eficienta a bugetelor sociale.
Masurile pentru realizarea unei investitii sociale optimale vizeaza educatia, sanatatea,
calificarea, managementul cautarii locurilor de munca, managementul reabilitarii si buna
educatie a copiilor.
Comisia europeana a adoptat masuri capabile sa asigure sau atenuarea unor fenomene socio-
economice nedorite (niveluri ridicate de stres financiar, cresterea saraciei cu accent spre saracia
la nivelul copiilor in cadrul tinerilor).
Pachetul de invetitii sociale cuprinde ajutoare de somaj, ajutoare de familii si copii, pensii,
beneficii pentru persoane cu dizabilitati si scheme privind venitul minim.
9.3. Protectia sociala
Protectia sociala reprezinta instrumentele nationale si supranationale care protejeaza cetatenii
europeni impotriva riscurilor sociale (somaj, responsabilitatile parintilor, ingrijirea sanatatii,
invaliditate, pierderea unui sot sau parinte, varsta inaintata, conditii de locuit si excluziunea
sociala.)
Protectia sociala este reglemementata de 2 documente oficiale:
1. Strategia europeana 2020 care prevede obiective precise privind protectia sociala, care
sunt sustinute de 2 instrumente specifice (platforma impotriva saraciei si excluziunii
sociale, agenda pentru noi calificari si locuri de munca).
2. Metoda deschisa de coordonare care este cel mai important instrument pentru construirea
unui model social european.
Pachetul privind investitia sociala completeaza:
1. Pachetul privind forta de munca (sprijinirea crearii de noi locuri de munca, revigorarea
pietii muncii si imbunatatirea Guvernului european).
2. Carta alba a pensiilor
3. Pachetul privind forta de munca tanara
La nivelul UE s-a format comitetul pentru protectie sociala avand in componenta sa, ministrii
muncii si problemele sociale din cele 27 state membre. Acest comitet realizeaza anual un raport
privind situatia sociala la nivelul UE si al fiecarui stat membru.
9.4. Finantarea politicii sociale europene
Finantarea politcii sociale europene are ca surse:
1. Fondul social european
2. Fondul european pentru ajustare globala
3. Fondul european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane.
4. Programul european pentru ocuparea fortei de munca si inovatie sociala.
Fondul social european – marimea acestui fond a crescut permanent de-a lungul ultimilor 3
perspective financiare.
In perioada 2014-2020 fondul social european a fost concentrat pe 5 tinte strategice:
1. Gasirea de mai multe locuri de munca pentru cetateni europeni
2. Sprijinirea tinerilor pentru a intra pe piata muncii
3. Imbunatatirea incluiunii sociale
4. Imbunatatirea sistemului de edcuatie
5. Mai buna administratie si guvernanta
Noua perspectiva financiara 2021-2027 aduce un fond social european nou (FSE+). Actiunile
acestui fond vor finanta prioritati ale politicilor publice si cerintele cetatenilor. Aceste prioritati si
cerinte vor fi identificate prin intermediul semestrului european, cae constituie cadrul in care
statele membre isi coordoneaza politicile economice discutand planurile lor economice si
bugetare si monitorizeaza progresele realizate.
Managementul FSE+ in valoare de 101 milioane euro va fi realizate in colaborare de catre UE
si Statele Membre. Managementul celorlalte instrumente de protectie sociala este de competenta
exclusiva a comisiei europene.
9.5. Impactul crizei globale asupra riscului de saracie
Persoanele aflate sub risc de saracie detin un venit disponibil mai mic de 60% din media
nationala dupa transferurile sociale.
La nivelul statelor membre riscul de saracie este cel mai ridicat in : Bulgaria, Romania, Grecia.
In cadrul populatiei aflate sub risc de saracie ratele variaza in functie de sex (populatia feminina
o rata mai mare decat masculina).
Rata saraciei si excluziunii sociale este corelata cu cea a populatiei care traieste in gospodarii cu
intensitate redusa a muncii sau cu populatia care se confrunta cu lipsuri materiale severe.
Intensitatea redusa muncii in gospodarii: Romania, Luxenburg, Spania, Italia.
Lipsuri materiale severe evidentiaza ponderea populatiei care traieste in gospodarii care nu
sunt capabili sa acopere cel putin 4 dintre urmatoarele noilor elemente (plata ipotecilor sau a
chiriei, facturi la utilitati, angajamentele de plata a ratelor de achizitie sau a a altor imprumutur, o
saptamana de vacanta in afara oglinzii, o masa de carne (pui, peste la fiecare 27 zile), cheltuielile
financiare neplanificate, un telefon , un TV color, o masina de spalat, un autoturism, incalzirea
normala a locuintei.
La nivelul statelor membre cele mai mari rate a saraciei: Bulgaria, Grecia, Romania.
Rata populatiei care traieste in riscuri meteriale severe este mai mare este in cazul tinerilor sub
18 ani si al gospodariilor formate dintr-o singura persoana sau 3 sau mai multi copii.
9.6. Impactul politicii sociale europene asupra somajului
In analiza somajului se porneste de la indicatorul populatiei ocupate. Populatia ocupata la
nivelul UE si al zonei euro a avut un trend crescator in 2013-2017 urmat de o scadere accentuata
in perioada 2018-2020.
Pe state membre rata cea mai mare a tarilor ocupate in Suedia, Regatul Tarilor de Jos,
Germania.
Rata de ocupare influenteaza indirect porportional rata somajului. In 2020 rata somajului in
zona euro a fost mai ridicata decat media UE.
La nivelul statelor membre situatia somajul – in 2019 cele mai mari rate ale somajului s-au
inregistrat in Spania si Grecia, iar cele mai mici in Polonia si Cehia.
Pe sexe rata somajului este mai mare pentru persoanele de sex feminin atat in UE cat si in zona
euro.
Cea mai afectata categorie de someri o reprezinta tinerii intre 15-24 ani.
9.7. Salariul minim
Problema armonizarii legislatiei referitoare la salariul minim garantat s-a pus inca din 2006 si s-
a bucurat de un real succes cand 18 state membre, 2 state in curs de dezvoltate la acel moment
(Romania, Bulgaria) si un stat candidat (Turcia) au aderat la acest demers.
Salariul minim este calculat la nivelul UE pentru un numar de 40 ore pe saptamana cu
exceptiile Frantei (35 ore pe saptamana), Irlandei (38 ore pe saptamana) si Germaniei (39, 1 ore
pe saptamana).
Austria, Danemarca, Finlanda, Italia, Cipru, Suedia utilizeaza acorduri efectie cu privire la
beneficii colective in loc de salariu minim.
O anumita perioada de timp Grecia si Portugalia au acordat cate 14 salarii pe an.
La nivelul statelor membre 2020 cel mai mare salariu minim il plateste Luxenburg, iar cel mai
mic Romania.
9.8 Dialogul social
Dialogul social reprezinta negogieri bi (organizatiile sindicale si angajatorii europeni sau
trilaterale (organizatiile sindicale, angajatori europeni + autoritati publice pentru stabilirea
nivelurilor indicatorilor si instrumentelor de interventie. Discutiile se desfasoara la nivel de
ramura si in cadrul comisiilor de dialog social sectoral.
Comisia europeana este in permanent contact cu partenerii sociali si actioneaza conform unei
algoritmi in 2 pasi:
1. Consultarea partenerilor sociali in legatura cu o anumita initiativa viitoare sau directie de
actiune.
 2. Discutii cu aceeasi partneri sociali in legatura cu continutul initiativei sau actiunii
analizate la pasul 1.
Comisia europeana a infiintat consiliul pentru ocuparea fortei de munca, politica sociala,
sanatate si afacerile consumatorilor.
Acordurile realizate prin dialogul social s-au transpus in directive la nivel european si au
vizat:
1. Concediul parental
2. Munca cu jumatate de norma
3. Contracte pe termen limitat
4. Organizarea timpului de lucru al personalului de pe mare.
Reglementarile privind politica sociala la nivel european acopera perioada 2008-2018.
9.8. Politica sociala in Romania
In Romania monitorizarea si implementarea politicii sociale sunt de competenta Ministerului
Muncii, are sub autoritatea sa urmatoarele institutii:
1. Autoritatea nationala pentru persoane cu dizabilitati
2. Autoritatea nationala pentru protectia drepturilor copilului si adoptiei
3. Agentia nationala pentru egalitate de sanse intre femei si barbati
4. Agentia nationala pentru ocuparea fortei de munca
5. Casa nationala de pensii publice
6. Inspectia muncii
In Romania, gradul de ocupare a factorului munca este mai mic dact media europeana. El s-a
mentinut mai mic decat media europeana pe intreaga perioada 2009-2020.
Observatie :
Gradul mai mic de ocupare nu influenteaza rata somajului in Roamania, deoarece este
compensata de o migratie masiva a factorului munca in strainatate.
Ca urmare rata somajului in Romania a urmat un trend descrescator in perioada 2015-2019.
Pe grupe de varsta ponderea somajului este data de populatia cuprinsa intre mai putin de 25 de
ani si populatia intre 30-39 ani.
Rata somajului pe judete in 2020 variaza intre 0,53% in Judetul Ilfov si 6,82% in Judetul Dorj.
Pe sexe rata somajului masculina in Romania este mai mare decat cea a somajului feminin,
tendinta inversa decat cea manifestata la nivelul UE.
Si in Romania persoanele intre 15-24 ani sunt cele mai afectate de somaj, rata somajului
acestor persoane este mai mare decat rata medie la nivel european.
Evolutia salariului minim in Romania a fost reglementata incepand cu 2007.
O categorie extrem de importanta pentru protectia sociala o constituie pensionarii. Evolutia
numarului acestora a fost descrescatoare in 2009-2019, urmata de o crestere in 2020.
Crestera numarului pensionarilor a determinat si crestera fondului de pensie. Cu toate acestea
marimea medie a pensiei pentru limita de varsta in Romania este de aproximativ 21 % din pensia
medie UE.
 O categorie afectata a populatiei reprezinta populatia sub risc de saracie si excluziune sociala.
Chiar daca tendinta acestei categorii de populatie este aceea de scadere, ponderea ei in total
populatie este mult mai mare in Romania decat media UE.
In ceea ce priveste evolutia pe sexe a acestui indicator se constata ca rata populatiei sub risc de
saracie si excluziune sociala de sex feminin este mai mare decat populatia de de sex masculuin in
Romania.
Saracia se poate manifesta si in cazul populatiei care lucreaza, ca urmare, populatia sub risc de
saracie care lucreaza in Romania prezinta un procent mai mare decat media europeana pe
intreaga perioada 2009-2020.
Este greu de contruit o politica sociala solida in Romania atat timp cat provocarile legate de
populatia sub risc de saracie si excluziune sociala, populatia sub risc de saracie care lucreaza si
cele privind dezvoltarea macroeconomica- nu sunt pozitive.
10. Politica regionala europeana
10.1. Caracteristicile polticii regionale europene
1. Nu se poate vorbi despre o orientare a politicilor UE catre o dezvoltare regionala pana in 1973,
an in care au aderat la UE: Danemarca, Irlanda si Regatu Unit- state care prezentau disparitati
regionale majore.
2. Dezvoltarea regionala isi gaseste mediul profice de implementare in cadrul politicii de
coeziune.
Pe perioada financiara 2014-2020, politica regionala s-a concentrat pe 11 obiective:
1. Consolidarea cercetarii, dezvoltarii tehnologice, inovarii.
2. Imbunatatirea accesului, utilizarii si a calitatii tehnologiilor informale si de comunicare.
3. Imbunatatirea competitivitatii IMM-urilor
4. Sprijinirea schimbarii catre o economie cu emisie reduse de carbon
6.Conservarea si protejarea mediului
7. Promovarea transportului durabil
8. Promovarea fortei de munca durabile
9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea saraciei si discriminarilor
10. Investitie in educatie, calificare si invatare pe tot parcursul vietii
11. Imbunatatirea eficientei Administratiei publice.
Sursa de finantare a politicii regionale 2014-2020 afost formata din fondul european de
dezvoltare regional (FEDR)- pentru toate cele 11 obiective, fondul european social european
(FSE)- pentru obiectivele de la 1-4 si de la 8-11, fondul de coeziune (FC) – pentru obiectivele de
la 4-7 si 11.
Noua perspectiva financiara 2021-2027 are 5 obiective:
1. O Europa mai inteligenta
2. O Europa mai ecologica
3. O Europa mai conectata
4. O Europa mai sociala
5. O Europa mai aproape de cetateni.
 Finantarea pe perioada 2021-2027 ia in considerare cele 3 tipuri clasice de regiuni: regiuni
slab dezvoltate, regiuni in tranzitie, regiuni dezvoltate.
 Regiuni slab dezvoltate au PIB pe locuitor de 75 % din media UE.
Observatii : Estonia, Letonia, Lituania au intreaga suprafata nationala slab dezvoltata.
 Regiunile in tranzitie – sunt acele regiuni care au un PIB cuprinse intre 75% si 90%din
media UE.
Observatie: Malta are intreaga suprafata a tarii considerata regiune in tranzitie.
 Regiuni dezvoltate obtin un PIB pe locuitor mai mare de 90% din media UE
Observatii:
1. Cipru, Luxenburg au intregul teritoriu a tarii considerat regiuni dezvoltate.
2. Unele state membre au ca regiuni dezvoltate numai capitala (Cehia, Romania, Slovacia).
Reglementarile privind politica regionala la nivel european acopera perioada 2012-2016.
10.2 Fondul european de dezvoltare regionala (FDR)
 Acest fond este cea mai importanta sursa de finantare a politicii regionale. Comparatiile
pe cele 2 perspective financiare si pe regiuni. Alocarea toatala din FDR este 216,8
miliarde euro. Aceasta alocare include asistenta tehnica in valoare de 737 milioane euro
si initiativa europeana urbana de 564 milioane euro.
 Polonia , Italia, Spania beneficiaza de cele mai mari alocatii FDR (fondul european de
dezvoltare europeana), in timp ce Luxenburg, Danemarca, Malta beneficiaza de cele mai
mici alocatii FDR.
10.3 Disparitati regionale in cadrul UE
Disparitatile regionale economice se analizeaza cu indicatori specifici precum:
1. PIB regional pe locuitor (cel mai mare PIB pe locuitor il are Luxenburg, iar cel mai mic
– Regiunea de Nord din Bulgaria).
2. Efectivele de bovine la nivel regional, cele mai mari efective- regiunea de sud a Irlandei,
iar cele mai mici se regasesc in 2 regiuni din Spania.
3. Reteaua de autostrazi, si in cazul acestui indicator exista disparitati mari, cel mai mare
numar de kilometri de autostrada avand-o Andaluzia din Spania, cel mai mic- sud-vest,
nord-vestu Romaniei.
Politica privind factorul munca la nivel regional- populatia cu studii universitare are cea mai
mare in regiunea Volonia din Belgia, iar populatia cu studii universitare cu pondere mai mica in
nord-vest, sud, sud-est in Romania.
Rata somajului prezinta mari disparitati. In prezent cela mai mari in Spania, iar cele mai mici
Praga (Cehia).
Factorul munca din sectoarele cu inalta tehnpologie se regasesc in ponderile cele mai mari, in
regiuni din Spania, iar in ponderile cele mai mici in regiuni din Romania si Grecia.
Politica privind protectia sociala, sanatatea si calitatea vietii la nivel regionali:
Indicatori:
1. Numarul de paturi in spitale. In care Romania prezinta o situatie buna in comparatie cu
Suedia, care are un numar foarte mic de paturi.
 2. Populatia cu risc de saracie si excluziune sociala, care prezinta cele mai mari valori in
Bulgaria, nord-vest din Romania si cele mai mici in Cehia.
3. Speranta de viata care este cea mai mica in Bulgaria si cea mai mare in Spania, Italia.
10.4. Politica regionala in Romania
Politica de dezvoltare regionala in Romania este trasata de Ministerul dezvotarii regionale si
Administratia publica si vizeaza 3 obiective de baza:
1. Diminuarea dezechilibrilor regionale existente.
2. Indeplinirea criteriilor de integrare in UE si acces la instrumente financiare de asistenta
3. Corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare
Politica regionala vizeaza in Romania NUTS (nomenclatori unitatii teritoriale)
Regiunea Bucuresti-Ilfov este dezvoltata in timp ce celelalte regiuni NUTS 2 sunt slab
dezvoltate.
Pe perioada de finantare 2014-2020, finantare UE de care a beneficiat Romania de 23 miliarde
euro a provenit europa de coeziune. FDR (fondul european de dezvoltare regionala), cooperarea
europeana teritoriala si initiativa tinerilor angajati. In anul 2016 Guvernul Romaniei a aprobat
strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei pana in 2035.
Politica regionala din Romania nu a reusit sa elimine disparitiile regionale nici pana in acest
moment. O astfel de disparitie este cea legata de PIB la nivel regional.
Regiunea care are cel mai mare PIB pe locuitor- regiunea Bucuresti-Ilfov, iar cu cel mai mic
PIB pe locuitor- regiunea Nord-Est.
Disparitati mari sunt si stocurile de animale la nivel regional si infrastructura de transport.
In ceea ce pribeste rata somajului la nivel regional, toate regiunile NUTS 2 din Romania
prezinta rate mai mici decat Europa, dar aceasta pe fonduri masive a fortei de munca (in general
tanara).
In anul 2021 disparitatile socio-economice la nivel regional din Romania sunt foarte mari.