Universitatea Babeș-Bolyai

Facultatea de Științe politice, Administrative și ale Comunicării

Specializarea: Administrație Publică

Cap VII. Cheltuielile publice

Student: Prodan Paula-Cristina

Specializarea: Administratie Publica, anul I
 7.1 Aspecte generale legate de cheltuielile publice

Cheltuielile publice – concept financiar al cărui conținut îl reprezintă exprimarea în

formă bănescă a relațiilor economico-sociale între stat (pe de o parte) și persoane fizice și
juridice (pe de altă parte), cu ocazia repartizării și utilizării resurselor financiare ale statului în
scopul îndepliniri funcțiilor acestuia. Se finalizează prin plăși efectuate de stat prin diferite
căi.

Principalele categorii de cheltuieli:

I. Cheltuieli de întreținere
II. Cheltuieli pentru funcționarea administrației și aparatului public din care fac parte:

Apărare națională (18.164,9 milioane de lei, 2% PIB)

Învățământ (8.354,4 milioane de lei)
Sănătate(8.762,2 milioane de lei)
Asigurări de sănătate (33.769,0 milioane de lei)
Urbanism
Întreținerea și funcționarea administrației și aparatului public
Cheltuielile bugetare în România pentru anul 2018 sunt estimate la 314,5 miliarde lei,
ceea ce reprezintă 34,6% din PIB. Cheltuielile prevăzute de buget au următoarea destinație:
(apărarea, sănătate,autorități publice, cultură, religie, tineret și sport, alocații, asistență
socială, pensii, transport infrastructura, agricultură, împrumuturi).În concepția modernă ceea
ce contează nu este atât mărimea cheltuielilor, cât mai ales efectele pe care le induce în viaţa
social-economică (Fölster, Henrekson, 2001)

Finanţele moderne delimitează noţiunea de cheltuială publică de noţiunea de

cheltuială privată.
În concepția modernă asupra finanțelor publice cheltuielile pot fi:
• Cheltuieli publice ( toate cheltuielile pe care la face statul în calitate de stat autoritate)
• Cheltuieli private ale statului ( toate cheltuieli făcute pe baza unui contract)
Studiile autorilor străini (Rogers D., Rogers J. H., 2000, p.1–21; Besley, Case,1995, p.769–
798) arată faptul că între cheltuielile bugetare şi decidentul politic există o legătură. Astfel
apar doua modele:
I. Modelul “Leviathan”(Caplan, 2001, p.825–847) subliniază faptul că existenţa unei
competiţii între forţele politice reduce dimensiunea sectorului public şi implicit
cheltuielile
II. Modelul “Partisan”(Boyne, 1994, p.210–222) relevă faptul că guvernele de stânga
preferă un sector public mai mare, crescând impozitele şi cheltuielile, în timp ce
guvernele de dreapta fac exact invers.

Astfel, când limita electorală a celui aflat la putere la ultimele alegeri creşte, guvernele de
stânga cresc nivelul cheltuielilor, veniturilor proprii şi a deficitului, în timp ce guvernele de
dreapta le scad
Însă concepţiile clasice consideră cheltuielile publice ca fiind punctul de plecare al
întregii vieţi financiare. Statul întâi cheltuieşte şi în funcţie de acestea îşi determină nivelul de
venituri necesare acoperirii cheltuielilor.
În concepţia clasică stabilirea structurii cheltuielilor publice nu este o problemă de natură
financiară ci una de alegere politică; ceea ce primează este volumul cheltuielilor şi nu
conţinutul lor. În abordarea modernă, pe de altă parte, natura cheltuielilor este cea care
primează, statul trebuie mai întâi să-şi determine veniturile pe care le poate mobiliza şi abia
apoi să-şi dimensioneze cheltuielile ţinând cont de efectele economice şi sociale pe care
acestea le pot genera.
Cheltuielile publice au o natură eterogenă astfel se pot clasifica: Cheltuielile publice
după efectul lor pot fi clasificate în:
I. Cheltuieli negative: un consum efectiv de venit care nu aduce nici un efect asupra
PIB-ului. (Ex: întreţinerea aparatului de stat, întreţinerea şi dotarea armatei, dobânzile
plătite la împrumuturile externe ale statulu)
II. Cheltuielile pozitive: care au un efect asupra creșteri economice a unui stat, chiar
dacă nu se vor materializa în viitoarul imediat, (Ex: diverse investiţii efectuate de stat,
subvenţionarea anumitor activităţi ale agenţilor economici, sănătate sau învățământ-
chiar dacă nu efectele lor vor fi materiale)
III. Cheltuielile neutre- nu reprezintă un consum efectiv dar nici nu aduc nici o creștere
statului (dobânzile aferente datoriei publice interne)
Serviciile publice oferă bunuri publice care dupa modul de acoperire cu resursele publice
se clasifică:
• Bunuri publice pure
• Bunuri publice mixte
• Bunuri private mixte
Bunuri publice pure- non rivalitatea beneficiilor, non-expluderea neplătitorilor. „Bunurile
publice pure pot fi definite ca acele bunuri pentru care doar dimensiunea publică este
importantă, sunt acele bunuri al căror consum individual nu generează de regulă, sustragerea
de la consumul lor a altui individ” servicii pentru care nu există nici o rivalitate în consum, şi
pentru care excluderea este imposibilă”,nu există nici un cost suplimentar pentru un utilizator
în plus. Ex: Apărarea, justiție, iluminator public, televiziune publică

Bunuri publice mixte- non rivale, non-explusive.“Bunurile publice pot fi combinate cu

alte tipuri de bunuri, rezultând bunuri publice impure.Ex. Reclamele radio.

Bunuri private mixte: non rival, non-explus,similare cu bunurile publice doar încep ca
nişte bunuri private. Ex: eradicarea unei boli prin vaccinare, este un bun privat deoarece
vaccinul este non-rival şi non-exclus.

Din punct de vedere al cadrului organizațional propus pentru activitatea de analiză și

eficientizare a cheltuielilor publice, modelul propus prevede:

I. Comitetul de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice de la nivelul Guvernului

II. Comitetul ministerial
III. Direcția de analiză și eficientizare a cheltuielilor publice
IV. Grupul de lucru
 Factori de influenta asupra evolutiei cheltuielilor publice: Principalii factori care
influenteaza evolutia cheltuielilor publice sunt:

I. Factori demografici. Asupra volumului si structurii cheltuielilor publice au exercitat

si exercita o puternica influenta cresterea populatiei globului, precum si modificarile
structurale ale acesteia pe vârste, categorii socio-profesionale etc. Atât pe plan
mondial, cât si pe tari este confirmata statistic tendinta generala de crestere a
populatiei, antrenând cresterea nevoii de utilitati publice.
II. Factori economici. Din aceasta grupa de factori, o influenta majora exercita gradul de
dezvoltare economica si de modernizare a economiei fiecarei tari, ca si cel de
implicare a statului în sustinerea progresului economic, în general, inclusiv prin
actiuni de stabilizare a economiei si de stimulare a cresterii economice.
III. Factori sociali. Într-o acceptiune mai larga, factorii sociali si-au manifestat în
conexiune cu cei economici. Din acest punct de vedere, preocuparea statului pentru o
mai buna repartizare a veniturilor în societate, între indivizi sau grupuri de populatie,
si acordarea de sprijin material unor categorii sociale defavorizate au exercitat o
influenta majora în directia cresterii cheltuielilor publice.
urbanizarea.
VI. Factori militari. Factorii cu caracter militar a caror prezenta se leaga, mai ales, cu
politica externa a tarilor, au exercitat o influenta puternic resimtita în
dinamica cheltuielilor publice, actiunile cu caracter militar având aportul cel mai
ridicat la sporirea dimensiunilor acestora, în majoritatea tarilor lumii.
V. Factori politici. Actiunea acestor factori decurge, în principal, din optiunile
gruparilor politice aflate la putere într-o tara sau alta. Un rol decisiv, în acest sens l-a avut
trecerea de la statul-jandarm la statul-providenta.
 Bibliografie
I. Surse principale:
1. Curs “Economie și finanțe publice” , Dan Lazăr

II. Surse online:

1. https://conspecte.com/Finante-Publice/sistemul-cheltuielilor-publice.html

2. https://www.news.ro/economic/guvernul-a-adoptat-proiectul-de-buget-pe-2018-
sanatatea-educatia-si-investitiile-sunt-prioritati-1922404806232017121717434641

3. http://www.mfinante.ro/
pagina.html;jsessionid=DFswjb5pOELrmqr9O51R11GnqBachgb05D23Vf1O.master:
server31?categoriebunuri=legea-bugetului-de-stat-pe-anul-
2018&pagina=domenii&menu=Buget

4. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/noutati_legislative/OUG78-
2018rectificarebugetdestat.pdf

5. https://conspecte.com/Finante-Publice/sistemul-cheltuielilor-publice.html

6. http://gov.ro/fisiere/stiri_fisiere/
Memorandum_cu_tema_Aprobarea_cadrului_de_analiz
%C4%83_a_cheltuielilor_publice_
%C8%99i_stabilirea_domeniilor_pentru_care_vor_fi_realizate_analize_de_eficientiz
are_pe_parcursul_anului_2017

7. https://conspecte.com/Finante-Publice/structura-cheltuielilor-publice-din-bugetul-
de-stat.html?fbclid=IwAR3fnx8Qc_D-
AJNSvT4vOJgOAOV2s2b0q__67AiyFwGgF8y9ync2Lb0pl8g

8. http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/transparenta/
Raportbuget2017_23ian2017.pdf?
fbclid=IwAR1PXG2Wb4Yecz_LH5pXF7wTzy2rzD9jMjVPmKL6y49Za4Y1qzBTS10yDlk

9. http://cursdeguvernare.ro/cheltuielile-in-bugetul-2017-virajul-scurt-spre-
subdezvoltare.html?fbclid=IwAR1xTx-7jRC2I2Z6Ijke-
PuEBwK8zn_Vu04Nvio9Nmg2Fg0uzIFb2KWN6CM