Celulele nevrogliale

 Corpul celulelor nervoase şi axonii sunt înconjuraţi

de celule gliale. Acestea se află într-o proporţie de
10 până la 50 de ori mai mare decât neuronii din
SNC al vertebratelor.

 Se presupune că celulele gliale nu sunt esenţiale

pentru prelucrarea informaţiei.
 Ce rol au celulele gliale:
a) Ele servesc ca elemente de suport, dând
fermitatea şi structura creierului; ele separă
unele de altele diferite grupe neuronale.

b) Două tipuri de celule gliale, oligodendrocitele din

SNC şi celulele lui Schwann din SNP (sistemul
nervos periferic), formează mielină, pătura
izolatoare care acoperă axonii cei mai mari.
c) Unele celule gliale sunt gunoiere, deoarece înlătură celulele
neuronale care mor din diferite cauze.

d) Celulele gliale tamponează concentraţia ionilor de K din spaţiul

extracelular şi înlătură transmiţătorii chimici eliberaţi de neuroni
în timpul transmiterii sinaptice.

e) În timpul dezvoltării lor, anumite clase de celule gliale ghidează

migrarea neuronilor şi direcţionează creşterea axonilor în afară.

f) Unele celule gliale induc formarea joncţiunilor strânse,

impermeabile ale celulelor endoteliale care căptuşesc
capilarele şi ventriculii cerebrali, generând astfel, bariera
hematoencefalică ( BHE).

g) Alte celule gliale au funcţii nutritive pentru celulele nervoase.

 La nivelul SN al
vertebratelor deosebim două
categorii de celule gliale:
I. microglia şi II. macroglia

 Microglia derivă din macrofage,

dar embriologic şi fiziologic,
nu are nicio legătură cu
alte tipuri de celule ale sistemu-
lui nervos.

 Celulele microgliale sunt fagocite şi se mobilizează după

traumatisme, infecţii şi alte boli.
 Macroglia se compune din trei tipuri celulare predominante:
astrocitele, oligodendrocitele și celulele Schwann.
1)Astrocitele
 se situează de obicei între ţesutul nervos şi vasele sanguine;
 contactează vasele sanguine luând parte la formarea joncţiunilor
etanşe ale celulelor endoteliale.;
 structură etanşă şi impermeabilă între celulele care căptuşesc
capilarele formează bariera hematoencefalică (BHE), care
stopează posibilitatea pătrunderii substanţelor toxice din sânge
în creier;
 cele care înconjoară regiunea sinaptică adună şi înlătură anumiţi
neurotransmiţători ; faptul că astrocitele au prelungiri care vin în
contact atât cu capilarele sanguine cât şi cu neuronii sugerează
că aceste celule au şi un rol nutritiv; sunt responsabile de
cicatricele ce apar după diferite agresiuni asupra SNC.
 Structura microscopică şi biochimia SNC

 Kuffler şi colab. (1984) - înalta permeabilitate a astrocitelor pentru K

şi posibilitatea acestora de a tampona excesul de K eliberat în timpul
activităţii neuronale crescute în spaţiul extracelular.

 Înmagazinarea excesului de K în astrocite protejează neuronii vecini

de depolarizarea care se produce în cazul acumulării K.

 Pentru menţinerea neutralităţii electrice, astrocitele pot reţine o

cantitate de Cl egală cu cea de K neutralizând astfel încărcătura.

2) Oligodendrocitele sunt de obicei aranjate în şiruri de-a lungul fibrelor

nervoase şi au un rol important în formarea mielinei şi în
menţinerea integrităţii axonilor mielinizaţi de la nivelul creierului
şi măduvei spinării; nu pot forma teci neurilematoase ca celulele
lui Schwann.
3) Ependimul
 Ependimul este format din celule
epiteliale; acesta alcătuieşte
o membrană care acoperă părţile
specializate ale creierului
(plexurile coroide) şi ventriculii
cerebrali.
 Bariera hemato-encefalică sau bariera sânge-creier
- barieră tisulară interpusă între sânge și neuroni (sectorul sanguin și neuroni) la
nivelul creierului; are rolul de a stopa pătrunderea substanțelor toxice în creier;
 este alcătuită din: - pereții capilarelor
- structurile perivasculare
- nevroglie
- substanța cenușie cerebrală
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE