Neurostiinte

Curs 2

Neuroni si celulele gliale

I. Ce este o celula?
II. Neuronul
III. Celule gliale si alte celule

I. Ce este o celula?

Celula este unitatea de baza a vietii, iar la om exista circa 200 de tipuri distincte. Este formata
din:
 Membrana plasmatica
 Nucleu
 Citoplasma
 II. Neuronul

Neuronii se gasesc la om intr-un numar

de aprox. 85 miliarde, in:
 Cortexul cerebral: 19%
 Cerebel: 80.2%
 Ganglioni bazali + diencefal + trunchi
cerebral: 0.8%

Neuronii se pot clasifica:

 Dupa forma: piramidali si stelati
 Dupa numar de procese: unipolari,
bipolari sau multipolari
 Dupa functie: senzoriali, motori,
interneuroni

Structura neuronului:
 Corp celular sau soma:
1. Membrana plasmatica
2. Nucleu
3. Citoplasma
 Procese neuronale:
4. Axon
5. Dendrite

1. Membrana plasmatica

Membrana plasmatica
 are doua straturi de lipide – strat bilipidic
 are proteine transmembranare care:
 unele pompeaza substante din citosol
in exteriorul celulei – schimb activ de
substante (pompa sodiu-potasiu)
 unele formeaza pori prin care trec sau
nu anumite substante – schimb pasiv
de substante
 unele semnalizeaza o schimbare in
interiorul corpului celular – trimit un
semnal in interiorul corpului celular
atunci cand o anumita molecula se
ataseaza de ele din exterior (pr G).
 2. Nucleu

Nucleul:
 contine materialul genetic – ADN
 ADN-ul nu paraseste niciodata nucleul,
fiind protejat de membrana nucleara
 ADN-ul este transcris in ARNm, iar apoi
prin translatie se produce sinteza de
proteina in afara nucleului – in RE rugos

3. Citoplasma

Citoplasma este formata din:

a. Citosol
b. Organite celulare

a. Citosolul:
 contine lichid intracelular
compus din apa, ioni,
metaboliti, proteine, etc.

b. Organite celulare:
 Reticul endoplasmatic
 Ribozomi liberi
 Aparat Golgi
 Mitocondri
 Citoschelet

 Reticul endoplasmatic
 Neted
 Rugos
Reticul endoplasmatic neted
 are rol in sinteza lipidelor

Reticul endoplasmatic rugos (corpusculii Nissl)

 are loc in cea mai mare parte sinteza de proteine
 contine ribozomi de care se leaga ARNm, iar mai apoi ribozomii traduc instructiunile din
ARNm pentru asamblarea proteinelor

 Ribozomi liberi sau atasati de RE rugos

 daca proteina trebuie sa ramana in citosol dupa sintetizare, ARNm graviteaza spre
ribozomii liberi
 daca proteina trebuie sa ajunga in membrana sau in anumite organite celulare, e
sintetizata de RE rugos – pentru ca pe masura ce proteina se asambleaza, se prinde de
peretii RER si apoi este preluata de ap. Golgi si impachetata in vezicule ce vor calatori spre
locul tinta

 Aparat Golgi
 impacheteaza
moleculele in vezicule
 implica si procesarea de
proteine
 implica si sortarea de
proteine in functie de
locul unde trebuie sa
ajunga in neuron

 Mitocondri
 produc energie pentru
intreaga celula (ATP)
 responsabile pentru
respiratia celulara din
care rezulta ATP
 se gasesc din
abundenta in corpul
neuronului

 Citoschelet
 este tridimensional
 NU este static, anumite parti ale sale sunt in continua schimbare
 contine:
o Microtubuli
o Neurofilamente
o Microfilamente
 4. Dendrite

Structura:
 arborizatie dendritica cu ramuri
dendritice
 spini dendritici
*au ribozomi liberi

5. Axon

Structura:
 Con axonic
 Axon (+colaterale)
 Arborizatie terminala cu butoni
terminali

 Axonii se pot ramifica (colaterale),

ramificatiile sale putand sa comunice
cu diferite parti ale SN, cateodata
chiar cu neuronul insusi sau cu
dendritele neuronilor din jur.
 Axonii au lungimi variabile.
 Axonii au butoni terminali, ce intra in
contact cu alti neuroni sau alte celule,
astfel fiind posibila sinapsa.
 in axon nu exista ribozomi care sa
sintetizeze proteinele, acestea sunt
transportate din corpul neuronal
prin transportul axoplasmatic
 citoplasma butonului terminal nu
este aceeasi cu citoplasma din restul axonului – aici nu mai ajung microtubulii; contine numeroase
vezicule sinaptice; pe partea interioara a membranei plasmatice sunt multe proteine; aici sunt multe
mitocondri deoarece este mare nevoie de energie.

Transport axoplasmatic – proces prin care proteinele

(dar si alte molecule si chiar organite precum mitocondriile) se
deplaseaza din corp prin citoplasma axonului unui neuron.
(foloseste ATP)
 are loc pe mictotubuli:
 lent (1-10mm/zi)
 rapid (1m/zi)
o retrograd (motor molecular dineina)
o anterograd (motor molecular kinezina)
 III. Celule gliale

1. Celule gliale 1. – Astrocitele

2. Celule gliale 2. – Celule formatoare de mielina
3. Celule gliale 3. – Mictocite
4. Alte celule – Celule ependimale

1. Celule Gliale 1 – Astrocitele

*astron = sta = stea –> forma de stea

 Astrocitele reprezinta cel mai raspandit tip de celule gliale

 Au extensii care acopera

suprafetele exterioare ale
vaselor de sange din creier
(pot influenta ce molecule
intra din sange in creier)
 Oferă sprijin neuronilor, le
ofera hrană, elimina deșeurile
și formeaza o matrice fizică
pentru a ține împreună
circuitele neuronale
 Influenteaza dezvoltarea si
regenerarea proceselor
neuronale
 Influenteaza procesul sinapsei
(prin captarea NT)
 Au proteine speciale în
membranele lor, care elimină
activ neurotransmițători din
fanta sinaptica
 Influenteaza compozitia chimica a lichidului extracelular din vecinatatea
neuronilor
 Reglează concentrația de ioni de potasiu din lichidul extracelular
 Trimite și primeste semnale de la neuroni și alte celule gliale, pentru a
controla/stabili și menține sinapsele între neuroni
 a) Astrocitele fac parte din sinapsa, acestea curata fanta sinaptica de neurotransmitatorii
nefolositi, astfel evitandu-se ca urmatoarea sinapsa sa fie influentata eronat de
neurotransmitatorii ramasi. Astrocitele contin macromolecule de glicogen care sintetizeaza
glucoza (indispensabila pentru productia de ATP) si prin acestea, ofera energie neuronilor.
b) Astrocitele fac parte din bariera hemato-encefalica. Bariera hematoencefalica este
structura specială a celor mai mici vase de sânge din creier (capilare), care protejează
circulația cerebrală de moleculele mari si potential neurotoxice din circulatia generala.
Peretii vaselor capilare sunt acoperiti de procesele astrocitelor si astfel, trecerea moleculelor
mari este oprita.
c) Astrocitele controleaza lichidul extracelular prin introducerea sau scoaterea ionilor pana
cand se restabileste echilibrul ( o concentratie de K+ relativ stabilă ). Pentru ca
excitabilitatea neuronilor depinde de concentratia stabila a lichidului extracelular.
d) Astrocitele pot fi reactive (subtip), acestea inconjoara zona in care s-a produs o leziune prin
astrocite noi care produc tesut cicatricial. Acestea pot bloca neuroregenerarea dupa leziune
(generarea unor noi neuroni sau regenerarea unor axoni sau a mielinei sau producerea de
sinapse noi).
*in SNC, neuronii nu se regenereaza.
*in SNP, neuronii se regenereaza.

2. Celule Gliale 2 – Celule formatoare de mielina

*Mielina = straturi de membrana suprapuse care cresc viteza si eficienta conducerii impulsului
electric prin axon; este un izolator electric

 Oligodendrocitele (SNC)
Sunt celule gliale cu
extensii/procese se care
inconjoara in jurul axonului
neuronilor din sistemul nervos
central
O celula mielinizeaza mai multi
neuroni

 Celule Schwann (SNP)

Sunt celule gliale cu procese
care se inconjoara in jurul unui
singur neuron din sistemul
nervos periferic
Mai multe celule mielinizeaza un
axon
Pot ghida axonii care se
regenereaza dupa o leziune
 3. Celule Gliale 3 – Microcitele

Microcitele se formeaza (in dezvoltarea sistemului

nervos) inainte de inchiderea barierei hemato-
encefalica. Au un proces specific numit fagocitoza
(eliminarea celulelor moarte). Microglia răspunde la
vătămare sau boală prin înmulțire, înghițirea resturilor
celulare și declanșarea unor procese inflamatorii.

4. Alte celule – Celule Ependimale

Celulele ependimale se gasesc pe peretii

ventriculilor, in plexurile coroide si produc
doua treimi din lichidul cefalo-rahidian (LCR).
LCR protejeaza SNC de traumatisme fizice,
hraneste tesutul nervos si elimina reziduurile
obtinute in urma proceselor metabolice din
SNC.