Sunteți pe pagina 1din 6

Neuronul unitatea structurala si functionala a sistemului nervos,este o celula specializata in generarea si conducerea unor semnale de natura electro chimica

numite impulsuri nervoase. Cea ma importanta caracteristica morfologica a neuronului consta in prezenta unor procese protoplasmatice de diferite lungimi, ce merg din corpul celulei ,dendritele si axonul, particularitate structurala dealtfel legata intim de functia de transmitere a impulsurilor nervoase. Dendritele sunt prelungiri celulare, uneori ramificate (ceea ce creste foarte mult posibilitatea contactului cu alte celule nervoase), avand functia de a primi impulsuri si a le transmite spre corpul celular. Axonul transmite de obicei impulsuri de la soma altor celule nervoase sau organe efetuoare (muschii sau glandele), desi impulsul poate fi uneori transmis si in directie opusa.
Se poate enunta ca un neuron, prin diferitele sale parti componente, exercita cel putin 4 functii: primeste informatii de la alti neuroni (in special pe calea dendritelor si somei); executa o computerizare, o sumare particulara a potentialelor excitatorii si inhibitorii ce sosesc la nivelul somei; conduce potentialele de actiune de-a lungul axonului si ramificatiilor sale; transfera informatia primita altor neuroni sau celule efectuoare (musculare, glandulare etc.) Corpul celular al neuronului este delimitat de o membrana neuronala, continand citoplasma, nucleu si diverse organite celulare (mitocondrii, reticul endoplasmatic, complex Golgi, microzomi,lizozomi, corpusculi Nissl, neurofibrile).

Membrana neuronala este constituita din punct de vedere biochimic, din proteine insolubile, cu prprietati elastice, numite stromatina , lipide si colesterol, carora li se adauga si polizaharide. Citoplasma neuronala elastica si deformabila, are o structura complexa, in car exista emulsii si solutii si prezinta o reactie alcalina care trece spre cea acida pe masura inaintarii in varsta. Este alcatuita din hialoplasma si organitele intracelulare - formatiuni adaptate diferitelor functii neuronale. Citoplasma mai cuprinde lipide sub forma de lecitine, cefaleine, sfingolipide, cerebrozide, precum si glucide, fie ca elemente structurale, fie ca substante de rezerva. In sfarsit, in citoplasma se gasesc si saruri minerale sub forma de ioni sau combinatii cu alti compusi, precum si substante organice si in special enzime.
variind dupa tipul neuronului si fiind mai numeroase in celulele din cornul anterior, comparativ cu alti neuroni.

Mitocondriile sunt mai putin numeroase in neuron decat in alte celule ale organismului,numarul lor

Reticulul endoplasmatic reprezinta o portiune specializata a unei vaste retele tridimensionale de tuburi citoplasmatice, delimitate de o membrana proprie. Aceste tuburi, care alcatuiesc un adevarat labirint citoplasmatic, sunt plini cu o substanta omogena, a carei natura nu este inca elucidtata complet. La exterior sunt tapetati de ribozomi - particule sferice din nucleoprotine, atasate de reticulul endoplasmatic sau libere, sub forma unor siraguri sustinute de un filament. Cand se asociaza cu ribozomii, formeaza ergastoplasma (sau forma rugoasa a reticulului endoplasmatic, denumita asa in contrast cu cea neteda, organit bogat reprezentat in celulele care au proprietatea de a sintetiza compusi de natura proteica). Aparatul Golgi reprezinta o retea neregulata, complexa, cu localizare perinucleara, formata din trei componente: vacuole largi, vezicule mici, dispuse sub forma de ciorchine, si vezicule lamelare aplatizate, ptand deveni prin dilatare vacuole, delimitate de membrane. Semnificatia sa functionala, destul de controversata, pare a fi corelata cu aceea a reticulului endoplasmatic si ergastoplasmei, alcatuind in realitate partil unui sistem de membrane extins in toata citoplasma neuronului. Microzomii sunt formatiuni constituite din vezicule inchise, delimitate de o membrana bogata in lipide, proteine si mai ales ARN, rezultate probabil din distrugerea reticulului endoplasmatic.

Lizozomii obisnuit localizati in corpul celular, apar la microscopca niste sfere dense, mici, delimitate de o membrana lipoproteica bogata in enzime, capabile sa catabolizeze proteine, acizi nucleici si anumite glucide. Exista in celula lizozomi primari, secundari si postlizozomi (corpusculi reziduali inerti).
Neuronul contine oraganite specific ca:

Corpii Nissl sint niste agreagte proteice formate din niste tubusoare aranjate paralel de care sunt atasati
ribozmii,functia principal e cea de sinteza a poteinelor.

Neurofibrilele sunt niste aggregate proteice filamentoase,amplasate in tot corpul neuronului si include neurofilamentele si neurotuburile.
Functia neurofilamentelor este de suport pentru neuroni si sint caracterizati ca niste subunitati de proteina globulara si au un diametru de 80-100 anometri. Neurotuburii au un diametru de 10 ori mai mare si contin o proteina specifica tubulina gratie careia se realizeaza transportul axonal.

Nucleul situat de obicei central, este delimitat de o membrana dubla, prevazuta cu pori, prin care se efectueaza transportul nucleoplasmatic de acizi nucleici (ARN), mesgeri ai informatiei sintezei proteice. In constitutia nucleului intra mase de cromatina, cariolimfa (suc nuclear) si nucleolul. Masa nucleolului apare omogena, refrigerenta, cu un indice de refractie diferit de cel al citoplasmei si cu o vascozitate superioara acesteia datorita prezentei proteinelor si acizilor nucleici. Membrana nucleara are o activitate mai restransa comparativ cu membrana celulara, dar este mai vulnerabila, lezarea ei avand ca urmari degenerescenta si moartea neuronului. Membrana nucleara este formata din doua foite - interna si externa -, ambele u structura trilamentara, separate de un mic spatiu si intrerupte din loc in loc de pori, in derptul carora se afla portiunile intrene ale reticulului endoplasmatic, ceea ce explica posibilitatea de comunicare intre citoplasma si nucleu. Foita interna adera foarte puternic la masa nucleului, neputand fi separata de aceasta. Foita externa prezinta numeroase prelungiri digitiforme inspre reticulul endoplasmatic din citoplasma.
Prelungirile neuronale (dentritice si axonice) formeaza fibrele nervoase.

Axonul este prelungirea protoplasmatica cu originea dintr-o ridicatura situata la suprafata neuronului ('conul axonic'), putand avealungimi diferite de la cativa microni pana la peste 1 metru.
Axonul consta dntr-un nucleu central, semifluid axoplasma , care curge pana la pericarion spre periferie si contine neurofubrilele, componente fibriale paralele cu axonul fibrei. Axonul este delimitat la exterior de o membrana axolema , detectabila numai la microscopia electronica. Axonul neuronului este invelit intr-o serie de lamele lipoproteice, constituind in ansamblu teaca de mielina, care il acopera si il izoleaza de-a lungul intregii sale lungimi. grosimea tecii de mielina este in general egala cu cea a axolemei si a axoplasmei. Teaca de mielina este intrerupta in sens longitudinal de niste strangulatii (nodurile Ranvier), iar in segmentul internodal teaca prezinta 20-30 de incluziuni oblice care nu ajung pana la axon. . Rolul tecii de mielina consta, pe de-o parte, in protectia si izolarea fibrei nervoase fata de stimulii condusi in fibrele vecine si, pe de alta parte, in nutritia fibrei, care de multe ori este foarte departata de pericarion.

Dendritele sunt prelungiri neuronale specializate in generarea, dar mai ales receptia impulsurilor nervoase, pe care le transmit apoi somei neuronale.

Neuronii poseda numaeroase dendrite, cele mai multe relativ scurte si bogat ramificate, realizand in general, aspectul comparat cu ramurile unui copac. Suprafata dendritei este rugoasa din cauza numeroaselor sinapse ('spini' sinaptici). Dupa amplasarea prelungirilor nervoase distingem urmatoarele tipuri de neuroni: unipolari(corp+axon); bipolari(axon+o dendrita); multipolari(axon+o ramificatie de dendrite) pseudonipolari(un axon rasucit). Dupa functiile pe care le indeplinesc neuronii,distingem: 1.neuroni motori- se afla in limtele SNC prelungirile lor pleaca de la organul electat(muschi,glanda)realizind reactii de raspuns; 2.neuroni de contact-la fel se afla in limitele SNC si realizeaza contact dintre neuronii senzitivi si ci motori. 3.neuonii senzitivi-corpurile lor se afla in ganglionii nervosi,deobicei sint bipolari (o prelungire pleaca spre periferie captind informatia de la receptori,cealalta prelungire transmite informatia in SNC. Receptorii sint de 3 feluri: 1)exteroreceptori(receptori ai pelii,a mucoaselor si a aparatelor senzoriale); 2)propriu receptori(a muschilor,tendoanelor,ligamentelor); 3)intero receptori(a oraganelor inerne,vaselor sangvine etc.). Receptorii este acea formatiune nervoasa care transforma energia din exterior in impuls nervos,acest impuls este transmis la scoarta cerebrala transforminduse in senzatii. Proprieti funcionale Excitabilitatea este proprietatea de a intra n activitate sub aciunea unui stimul. Membrana joac un rol esenial prin canalele sale ionice care se deschid sau se nchid n funcie de modificrile de energie din preajma membranei. Conductibilitatea este proprietatea de a conduce impulsurile. Aceast conducere se realizeaz diferit n fibrele mielinice i amielinice, cele mielinice fiind mai rapide (60-120m/s n cele mai groase, 3-14m/s n cele mai subiri; iar n cele amielinice 0.5-2m/s). Degenerescena se refer la degradarea neuronului n condiii de lezare serioas a axonului. Regenerarea este proprietatea de a se reface dup anumite lezri. Activitatea sinaptic se refer la codarea chimic a informaiei i transmiterea acesteia prin sinapse. Fibrele nervoase reprezint prelungirile neuronilor prin care circul influxul nervos. Ele se gsesc att n interiorul centrilor nervoi, ct i n restul organismului.

Dup structur, fibrele nervoase sunt de mai multe feluri:

- formate numai din filamentul axial, care este alctuit din fascicule de neurofibrile, ntre care se afl o mic cantitate de neuroplasm numit axoplasm. In jurul filamentului axial se gsete numai o membran numit axolem. La aceste fibre lipsesc alte nveliuri, dar se pot gsi unele celule nevrologice. Astfel de fibre se numesc fibre amielinice fr teac i le gsim n interiorul centrilor nervoi. - n jurul filamentului axial peste axolem exist un nveli celular numit teaca Schwann, iar pe deasupra acesteia se afl un alt nveli continuu, numit teaca Henle. Acestea sunt tot fibre amielinice denumite fibre amielinice cu teac Schwann. Ele se gsesc n nervii simpatici i se pot anastomoza formnd reele. Fibrele amielinice sunt cunoscute i sub denumirea general de fibre Remak. -fibre mielinice au ca o caracteristic distinctiv, existena n jurul filamentului axial, a unui manon format dintr-o substan de natur lipoidic i de culoare alb-sidefie, numit mielin; ea formeaz teaca de mielin i este nvelit de teaca Schwann i Henle. In lungul fibrei se vd, din loc n loc, la intervale egale, nite gtuituri cunoscute sub denumirea de strangulaiile Ranvier, nct fibra pare segmentat n inele. In dreptul strangulaiilor, filamentul axial este nvelit numai de axolem i teaca Henle, celelalte nveliuri fiind ntrerupte. O astfel de fibr mielinic se numete fibr mielinic cu teac Schwann. - fibre mielinice fr teac Schwann au n rest aceeai structur ca i fibrele descrise mai sus.

Sinapsa este regiunea de contact a neuronilor la nivelul carora au loc excitatia elementului post synaptic
atunci cind intra in activitatea elementului presinaptic.Sinapsa este formata din 3 regiuni: 1.regiunea presinaptica-este butonul terminal al axonului si contine mitocobdrii,vezicule sinaptice si membarana presinaptiaca; 2.spatiul sinaptic este mic de 200-300 A(amstre); 3.regiunea post sinaptica reprezinta o portiune din citoplasma altui neuron si este legata de memabrana presinaptica cu receptorii specifici. La om predomina sinapsele chimice dar mai exista si sinapse electrice.In cele chimice mesajul este transmis pe cale chimica,gratie unor substante specializate numite mediatori ce se sintetizeaza la nivelul corpului si se depoziteaza in vezicule sinaptice.Cind infuxul ajunge in buton,veziculele se sparg,mediatorul defundeaza in spatiul sinaptic si se cupleaza cu receptorii din membrane postsinaptica,astfel asigurind transmiterea mesajului.Exista mediatori cu statut de excitatie ca:acetilcolina,adrenalina,dopamina si cu statut de inhibitie este acitul gaba(se pune pentru a bloca excitatii),si sint mediatori mixsti ce :seratonina,taurina etc. Sinapsele nu sunt formaiuni statice, rigide, ci prezint o mare plasticitate, care const n capacitatea de a-i modifica permanent funcionalitatea, de a fi nlocuite, de a spori sau de a se reduce ca numr n funcie de statusul funcional. Aceast plasticitate apare mai pregnant n cursul dezvoltrii organismului, dar ea este prezent i la adult. Aceast proprietate are rolul de primenire necesar n anumite condiii. Lezarea sau distrugerea sinapsei, duce la refacerea acesteia n aproximativ 60 de zile. Primenirea la adult este un proces de remodelare funcional. Aceast nlocuire i remodelare funcional la adult se petrece n cca. 35-40 de zile. Acest proces se realizeaz att datorit uzurii funcionale, care n cazul sinapselor se realizeaz relativ rapid din cauza suprasolicitrilor, ct i adaptarea permanent a acestora la solicitrile mereu crescnde. S-a constatat c sporirea complexitii mediului ambiant duce la creterea cu peste 10% a numrului crestelor sau sporilor dendritici. Se pot evidenia trei direcii sub care putem privii plasticitatea sinapselor: 1) n ceea ce privete calitatea i cantitatea eliberrii mesagerilor chimici; 2) calitatea i numrul receptorilor

postsinaptici i 3) modificarea dimensiunilor fantei sinaptice. Plasticitatea secretorie este accentuat prin eliberarea unor mesageri principali sau secundari (neurotransmitori, cotransmitori i neuromodulatori). Neuronul i poate schimba chiar profilul secretor, transformndu-se din excitator n inhibitor i invers. Receptorii postsinaptici pot crete ca numr sau chiar suprafaa postsinaptic poate crete prin sporirea spinilor dendritici. Ca urmare unei solicitri dimensiunea spaiului sinaptic se poate modifica i el n funcie de ritmul sau durata transmiterii sinaptice.

Universiatatea de Stat din Tiraspol

Referat
Disciplina:Neuropsihologie Tema:Elementele structurale si functionale ale sistemului nervos: neuronul,sinapsa,fibrele nervoase

Elaboarat de:Budnicov Mariana Examinat de:

Chisinau 2012

S-ar putea să vă placă și