Curs nr. 1 08.10.

2010 Comert international Nicolae Marinescu Examen combinat intrebari libere + teste grila

1. Problematica economica internationala actuala Comertul international se ocupa cu legaturile economice dintre tari. El analizeaza circulatia bunurilor si serviciilor de la o tara la alta si politicile adoptate de state pentru influentarea acestei circulatii, precum si efectele lor asupra bunastarii unei tari. Protectionismul avansat in tarile dezvoltate. In dezbaterea intre cele doua mari curente, liberul schimb si protectionism, liberul schimb ar fi optim. In schimb, in practica, majoritatea tarilor au o politica protectionista in diverse grade. Liberul schimb e optim din cauza specializarii (diviziunii internationale a muncii). Specializarea duce la eficienta. Protectionismul favorizeaza anumite sectoare care beneficiaza de pe urma sa in dauna marii mase a consumatorilor si a bunastarii nationale. Protectionismul este vechi, practic a aparut odata cu comertul international. Unele state au facut trecerea de la protectionism la liberul schimb prin asociere intre state (ex. UE). Apar trei entitati mai importante din lumea dezvoltata : SUA (NAFTA), UE, Japonia (Asia SE). Aceste entitati au liber-schimb in interior si bariere protectioniste intre ele si cu restul lumii.

2. Somajul structural ridicat in Uniunea Europeana Pana la criza : In Uniunea Europeana cca. 10% SUA max. 5% Japonia max. 3% In U.E. aceasta se explica printr-o politica sociala mai consistenta. Aceasta a antrenat beneficii sociale generoase. Piata muncii este mai putin flexibila in U.E. (geografic, legislatia). In tarile Europene exista un salariu minim pe economie. Pe piata muncii in conditiile in care oferta depaseste cererea, somajul existent ar putea fi diminuat daca salariul : a. Ar creste b. Ar ramane constant c. Ar scadea d. Ar fi fixat de stat SUA nesiguranta locurilor de munca, filozofie diferita. Miscarea locurilor de munca este mai rapida. - Concurenta produselor din import, mai ieftine (Asia) - Progresul tehnic foarte accelerat Locurile de munca au migrat de la industrie catre servicii, nivelul salarial scazand in acest fel. Impartirea produsului pe sectoare (tari dezvoltate) : Primar 5% Secundar 25% Tertiar 70% Tranzitia tarilor din Europa Centrala si de Est catre o economie de piata. Unele dintre aceste tari au optat pentru o terapie-soc (Polonia, Cehia). Cealalta varianta a fost abordarea graduala (Ungaria, Romania). Doua elemente au fost esentiale in acest proces : - Accesul liber la pietele dezvoltate (U.E.) - Investitiile de capital, tehnologie, management Consecintele au fost diferite de la o tara la alta din cauza realizarii diferite a reformelor.

Cercul vicios in care se afla tarile in curs de dezvoltare. - Datoria externa mare (mostenita din anii 70) - Sprijinul financiar Conflictul dintre dezvoltare economica + liber schimb VS Protectia mediului (termen scurt) (termen lung)

Legislatia internationala a mediului. Dificil de respectat de toata lumea. Japonia si UE s-au lovit de rezistenta SUA. SUA este responsabila de un sfert din poluarea mondiala.

2. Globalizarea Interdependenta economica dintre state Segmentarea pietelor Factori : 1. cresterea mai accelerata a comertului international decat a productiei mondiale 2. Cresterea diviziunii internationale a muncii 3. Cresterea mobilitatii intrenationale a factorilor de productie (materii prime, forta de munca, tehnologie si capital) Consecinta cresterii legaturilor dintre state a fost cresterea concurentei (suprematia concurentei). Cauze ale globalizarii. - Schimbarile majore survenite in tehnologie, transporturi si comunicatii - Integrarea tarilor in economia mondiala odata cu diminuarea unor tensiuni politice - Liberalizarea comertului international concomitent cu extinderea gruparilor integrationiste - Descentralizarea pietelor financiare si dezvoltarea pietelor de capital In economie globalizarea are trei forme de manifestare in functie de pietele pe care actioneaza : - Globalizarea pietelor de consum, rezultat al progresului tehnic urias (a crescut viteza transporturilor si comunicatiilor, a scazut costul) - Apropiere a preferintelor consumatorilor pe latura de consum (globalizarea pietelor - Th. Levitt, incuraja marketingul global = costuri reduse) - In productie, s-a manifestat prin tendinta de internationalizare a firmelor datorita luptei concurentiale acerbe si prin extinderea companiilor transnationale (80.000 STN in lume, produc 10% PIB mondial). - Internationalizarea firmelor pentru aprovizionare, pentru constituirea unei retele de locatii etc. - Globalizarea factorilor de productie munca si capital - Migratia persoanelor, migratia firmelor in cautare de personal - Capitalul migreaza prin investitii straine, directe sau de portofoliu

Oportunitati si riscuri. Oportunitati Acces la produse Alegere (concurenta) Riscuri Pentru consumatori Pierderea identitatii culturale a produselor Propagarea bunurilor indezirabile Propagarea mai rapida a produselor contrafacute Pentru producatori Produse contrafacute Neacceptarea in anumite tari evaluarea incorecta a anumitor piete

Acces la piete Reducerea costurilor

Diminuarea riscurilor Dezechilibre financiare Fructificarea economiilor de scara (reducerea Dezavantaje pentru industriile intensive in forta costurilor unitare odata cu extinderea productiei) de munca Pentru factorii de productie (munca) Mai multe joburi Nesiguranta locurilor de munca Conditii de munca mai bune Polarizarea veniturilor (marirea decalajului intre calificati si necalificati) Salarii mai bune Instruire profesionala

16.11.2010 Curs 2. Competivitatea internationala. Primul exemplu este cel al Japoniei, care a fost prima care a patruns in mod masiv pe piata internationala. O prima definitie este legata de raportul pret calitate. Este capacitatea firmelor unei tari de a proiecta, produce si comercializa produse si servicii de o calitate superioara si/sau la un cost mai scazut fata de firmele concurente. O a doua definitie folosita este abilitatea firmelor unei tari de a mentine sau a creste cotele de piata detinute la nivel mondial. Cota de piata reprezinta in procente raportul dintre vanzarile unei firme si vanzarile totale intr-un sector dat. Daca se ia in considerare acest raport pe plan mondial, vanzarile totale reprezinta vanzarile efectuate pe plan mondial, iar suma vanzarilor firmelor de o anumita nationalitate reprezinta vanzarile unei tari. Cel mai important factor al competitivitatii internationale este productivitatea. Aceasta se masoara prin raportul dintre numarul de produse si numarul de lucratori ; Q/NL (CA/TL) La nivel national : Productivitatea : Wnat = PIB/Populatia ocupata W Germania = 3.600 Mld $ / 36 Mil = 100.000 $ W Romania = 180 Mld $ / 9 Mil = 20.000 $

Acest indicator urmeaza foarte fidel nivelul salariilor dintr-o tara. Factori care determina productivitatea. - Tehnologie - Resurse umane - Cerere - Infrastructura - Management - Resurse

Institute of Management Development (IMD) www.imd.ch Determinarea factorilor de productivitate ai unei tari: 1. Performanta economica - participarea la comertul international - participarea la investitiile internationale - somajul - inflatia 2. Eficienta guvernului - cadrul institutional - finantele publice - politica fiscala 3. Eficienta afacerilor - productivitatea - piata muncii - practicile manageriale 4. Infrastructura - cea fizica (aeroporturi, porturi, autostrazi etc.) - cea informationala (telefonie, internet etc.) - baza stiintifica si de cercetare Pe primele locuri sunt SUA, Singapore, Elvetia, Danemarca, Hong Kong, Canada, etc. O alta institutie este World Economic Forum www.weforum.com Romania se afla pe locurile 50-60. Caracteristici comune pentru primele pozitii in top : O atentie puternica acordata infrastructurii. Dezvoltare tehnologica in flux. O orientare internationala dinamica. Un mediu sociopolitic stabil. Sistem educational performant. Sistem de valori bazat pe munca. Japonia a ocupat prima pozitie in top intre 1985 1993. Excelenta in fabricatie si tehnologie de varf. Implementarea cu succes a robotilor. Cercetare-dezvoltare orientata spre piata. Motivatie buna a personalului si grad ridicat de alfabetizare. Dupa 1994 pana in 2008 SUA a ocupat prima pozitie. Productivitatea superioara (Japonia si UE sunt cam la 80% din productivitatea americana). Automatizare mai rapida. (In SUA sunt 60 de calculatoare la 100 de angajati.) Management mai eficient. Piata muncii mai flexibila. (politica hire and fire) Concurenta acerba pe piata interna. Din aceasta concurenta interna firmele au invatat sa concureze si pe piata internationala. Liberalizarea sectoarelor publice. Acestea au fost privatizate mai rapid decat in UE si Japonia.

Cursa catre competitivitate internationala are si aspecte negative, lucru subliniat si de Paul Krugman. Aceasta cursa poate impinge catre protectionism, ceea ce ar dauna pe termen lung economiei. Comertul international = joc cu suma pozitiva (dupa P. Krugman) Fiecare participant are de castigat din participarea la comertul international. (Dupa alti autori, suma acestui joc este zero.)

4. Trasaturi si tendinte ale comertului international contemporan. Urmarile politice si economice ale celui de-al doilea razboi mondial. Tarile care au pierdut in acest razboi au avut in mod paradoxal un ritm de crestere superior. Revolutia tehnologica si informationala. Liberalizarea comertului international, a fost constanta, s-au redus progresiv barierele vamale. Cele doua socuri petroliere. (1973-1974 si 1978-1979). Caderea regimurilor comuniste din Europa de Est. Cresterea comertului mondial 6% este mai mare decat cresterea productiei mondiale 2%. Gama de produse s-a imbogatit foarte rapid. Ciclul de viata al produselor pe piata mondiala s-a redus. In comertul international, impartirea produselor se face in doua categorii : 1. Produse manufacturate (prelucrate, industriale) 75% 2. Produse de baza 25% - agricole 10% - materii prime 15% Ca tendininta istorica, raportul dintre produsele elaborate si cele de baza a crescut continuu. Petrolul este cel mai tranzactionat bun in comertul international. Cea mai dinamica grupa de produse din comertul international a fost produsele farmaceutice. Geografic, tarile se impart in doua mari grupe : 1. Dezvoltate 67% din exporturi 2. In curs de dezvoltare 33% (acest procent insa creste datorita unor tari precum China, India etc.) Tarile dezvoltate produc mai multe bunuri manufacturate (80%). La produsele de baza, raportul este favorabil tot tarilor dezvoltate (55%).

Teste grila : 1. Ce nu distinge comertul international de cel intern : a. comertul international implica schimburile valutare b. comertul international se confrunta cu o mai mare imobilitate a factorilor de productie c. comertul international este supus unui numar mai mare de restrictii legislative d. comertul international este rezultatul specializarii 2. Economia SUA este considerata relativ inchisa fata de cea a altor tari fiindca : a. nu agreaza intrarea produselor straine pe propria piata b. are un deficit comercial mare in balanta de plati c. exporturile si importurile detin o pondere mica din PIB d. are taxe vamale de import foarte mari 3. Investitiile straine directe au ca principala destinatie : a. tarile dezvoltate b. tarile in dezvoltare c. Africa d. Europa Centrala si de Est 4. Care dintre urmatoarele exemple nu se refera la o tranzactie internationala cu servicii : a. un grup de turisti japonezi cheltuie bani la parcul Disney din Florida b. o firma americana ii plateste onorariul unui avocat francez c. un om de afaceri german importa masini din Japonia d. un polonez cumpara o asigurare de zbor pe aeroportul din Amsterdam 5. Ponderea importurilor americane din PIB este de circa : a. intre 7 si 10 % b. intre 14 si 17 % c. 28 30% d. 1 3% 6. Exportatorul de marfuri numarul 1 in lume intre 2004 si 2008 a fost : a. China b. Germania c. SUA d. Japonia 7. Care din afirmatii e corecta : a. SUA au o pondere de circa 30% din comertul mondial b. Uniunea Europeana este cea mai importanta grupare comerciala din lume c. Asia este a treia regiune ca marime a exporturilor din lume d. Ponderea Japoniei in exporturile mondiale este mai mare de 10 % 8. Prima pozitie in exportul pe cap de locuitor intre tarile de mai jos o are : a. Japonia b. Elvetia c. Singapore d. Germania 9. Importatorul de servicii numarul 1 in lume este : a. Germania b. SUA

c. Japonia d. China 10. Care din afirmatii este corecta : a. Comertul inter-regional are o importanta din ce in ce mai mare b. Comertul intra-regional e predominant c. Circa 40% din exporturile UE sunt efectuate intre statele membre d. America de Nord are un excedent comercial in relatia cu Uniunea Europeana

Gradul de deschidere (%) SUA Japonia Germania Export/PIB Import/PIB 7% 14% 12% 11% 35% 28%

Olanda 58% 52%

Belgia 80% 76%

Singapore 190% 170%

Hong Kong 160% 165%

Marfuri 12.000 bn $ Export China Germania 10% SUA 13% Deficitul SUA 600 miliarde $ anual. Servicii 25% Export SUA Import SUA 9% China

SUA 8,5% Germania

Japonia 4,6% Franta

Olanda 4% Japonia

Import

50. Romania 0,3% 42. Romania 0,4%

UK Germania

Germania UK

Franta China

China Japonia

Sua are export pe servicii mai mare decat import (excedent).

UE cumuleaza 40% din exporturile mondiale, Asia 30%. In UE circa 70% din comert se efectueaza intre membrii uniunii. In NAFTA, schimburile intraregionale reprezinta 38% din total.

5. Instrumente de politica comerciala. Politica economica a unei tari reprezinta ansamblul masurilor adoptate de un stat pentru desfasurarea normala a activitatii economice. Level Playing Field cadru nondiscriminatoriu pentru firme.

Politica comerciala reprezinta ansamblul de masuri adoptate de un stat pentru incurajarea sau restrangerea schimburilor comerciale externe. Ea vizeaza doar sfera relatiilor economice externe ale unei tari. Politica comerciala este mai dificil de moderat de catre autoritati decat politica economica. Politica comerciala poate produce efecte secundare din cauza ca tarile partenere pot lua la randul lor masuri de contracarare, de unde rezulta efecte secundare imprevizibile. Tipuri de politici comerciale. 1. Politica comerciala autarhica (autoizolationista) sau de orientare spre interior, in care se neglijeaza relatiile externe, deschiderea internationala, si se concentreaza spre dezvoltarea ramurilor industriale proprii. 2. Liber-schimb, deschidere totala, liberalizare a relatiilor externe. Se preteaza pentru tarile care realizeaza produse cu raport pret/calitate bun. Teoretic este cea mai eficienta politica pentru ca permite specializarea. 3. Politica protectionista, incearca protejarea pietei interne de concurenta externa. Tendinta generala este inspre liberul-schimb.

Functiile politicii comerciale. 1. Promovarea relatiilor externe (incurajarea exporturilor) 2. Protejarea economiei nationale prin restrangerea importurilor 3. Realizarea unui echilibru in balanta de plati

Politica vamala sau tarifara. Componenta a politicii comerciale. Reprezinta ansamblul masurilor adoptate de un stat care vizeaza intrarea sau iesirea marfurilor din tara si implica : a. controlul cu ocazia trecerii frontierii (marfa + mijloc de transport) b. indeplinirea formalitatilor vamale c. plata taxelor vamale Instrumentele principale in politica vamala sunt : - Taxele vamale - Comision vamal - Cod vamal - Regulament vamal - Tarif vamal

03.12.2010 Curs nr.3 Instrumente de politica comerciala - Tarifare (importuri) - Netarifare (importuri) - Promotionale (exporturi) - De stimulare (exporturi)

Politica vamala cuprinde taxe vamale, comision vamal, cod vamal, regulament vamal, tarif vamal etc. Taxele vamale sunt impozite indirecte percepute de stat asupra marfurilor atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Se pot categorisi astfel, dupa : 1. scopul impunerii a. taxe vamale cu caracter fiscal : scopul principal este generarea de venituri la buget b. taxe vamale cu caracter protexionist : scopul este limitarea importurilor pe anumite sectoare pentru protejarea producatorilor interni din domeniul respectiv Impartirea pe tari : Tari dezvoltate Procentaj % / Venituri buget U.K. 0,1% Norvegia 0,5% SUA 1,6%

Tari in dezvoltare Senegal Bangladesh Mali 42% 43% 47%

2. directia circulatiei marfurilor a. import (cele mai utilizate, primele aparute cronologic in timp, se aplica la cele mai largi categorii de produse si pe o durata mai mare de timp. Au menirea de a proteja producatorii locali prin faptul ca aplicate la produsele importate, cresc pretul acestora facandu-le mai putin competitive in comparatie cu produsele autohtone. Taxa vamala de import este platita de catre importatori si este suportata de regula de catre consumatorul intern). b. export (se practica la un nomenclator restrans de produse si pe perioade mai scurte, prin aplicarea ei pretul produsului creste inca de la tara de origine. Se practica in caz de lipsa a produsului pe piata mondiala sau in pozitie de monopol, fie pozitie dominanta geografica, sau pentru mentinerea in tara a marfii in scopul prelucrarii si exportului cu valoare ridicata) c. tranzit (se aplica doar marfurilor care tranziteaza teritoriul vamal al unei tari putin practicate) 3. dupa modul de percepere : a. taxe vamale ad valorem (se aplica ca procent la valoarea vamala/pretul in vama a marfurilor importate. Sunt cele mai raspandite in lume, in Romania se practica 100% ad valorem, sunt cele mai vechi aparute. Avantaje : usor de stabilit pentru ca nu implica elaborarea unui tarif vamal detaliat, reflecta valoarea marfii. Dezavantaje : sensibile la fluctuatile de pret internationale, mai ales in perioade de scadere va scadea si incasarea, poate deschide calea unor fraude prin intelegeri tacite intre importatori si exportatori de a trece pe factura un pret mai mic decat cel real) b. taxe vamale specifice (se stabileste o suma fixa in bani in moneda tarii importatoare pe unitatea fizica de marfa importata. Mai putin folosite. Avantaje : incasare constanta, fara sa depinda de fluctuatiile preturilor marfii importate, nu permite realizarea de fraude. Dezavantaje : greu de

stabilit, practicare greoaie necesitand un tarif vamal foarte detaliat, mai ales in conditiile in care apar mereu tipuri de produse noi, nu reflecta valoarea marfii daca sunt stabilite pe categorii mari de produse, incurajeaza importul de inflatie. Folosite exclusiv pentru bunuri standardizate) c. taxe vamale mixte (combinatie intre ad valorem si specifica, initial statul are impusa o taxa ad valorem, dar intr-o perioada de scadere drastica a pretului poate sa adauge temporar o taxa specifica, reiesind o taxa mixta)

Comparatie Pret Taxa vamala ad valorem (10%) - Taxa incasata - Incarcare vamala - Pretul final Taxa vamala specifica (10 $ / buc) - Taxa incasata - Incarcare vamala - Pretul final

100 $ 10 $ 10% 110 $ 10 $ 10% 110 $

50 $ 5$ 10% 55 $ 10 $ 20% 60 $

200 $ 20 $ 10% 220 $ 10 $ 5% 210 $

4. Dupa modul de stabilire : - t.v. autonome, stabilita de un stat in mod unilateral, fara a se consulta sau incheia acorduri cu alte state. Are de regula un nivel foarte ridicat, chiar prohibitiv si pentru ca nu face obiectul negocierii, fiind impusa de regula marfurilor provenite din state razlete cu care tara respectiva nu are incheiate nici un fel de conventii - t.v. conventionale, se stabileste pe baza unei conventii intre state, face obiectul negocierilor si are un nivel mai redus decat cele de primul tip. Se aplica de obicei Clauza natiunii celei mai favorizate (MFN). - t.v. preferentiale au un nivel si mai redus decat cele conventionale si nu se acorda decat anumitor state sau anumitor produse din statele respective, reprezentand o derogare sau exceptie de la clauza natiunii celei mai favorizate (exemplu UE acorda acest regim statelor ACP, G77) - t.v. de retorsiune se aplica ca raspuns si ca masura de contracarare a efectelor adverse ale unor politici comerciale neloiale utilizate de unele tari exportatoare. Politica neloiala ----------------------- masuri de retorsiune Dumping taxa antidumping Subventie la export taxa compensatorie

Tariful vamal = catalogul de produse Porneste de la materii prime catre cele mai sofisticate UE Materii prime AELS T T Turcia ACP Tp OMC Cnf Cnf Cnf Restul lumii T T T T

sofisticate

Tariful vamal creste in jos si spre dreapta tabelului Tariful vamal poate fi simplu sau compus. simplu se aplica la tarile cele mai putin dezvoltate. Taxa vamala poate fi numita : - Duty - Tarrif (ex. 10% tarrif = taxa vamala 10%)

Efectul protectionist al taxelor vamale. Exista doua tipuri de protectie : - Protectie nominala (este data de taxa vamala oficiala inscrisa in tariful vamal. Din acest motiv este usor de cunoscut de catre exportatori/importatori. Creste cu gradul de prelucrare a produsului. Vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale. Produsul in sine insa este compus din doua parti mari : materii prime inputuri si valoarea adaugata, rezultand valoarea finala a produsului) - Protectie efectiva (vizeaza valoarea adaugata incorporata in produsul supus impunerii vamale. Este mai greu de observat, trebuie calculata si este de regula mai mare decat cea nominala. Protectia efectiva indica cresterea valorii adaugate pe unitatea de produs, facilitata de taxa vamala impusa) Te = 100 * (Tf*Vf Tm*Vm)/(Vf-Vm) Te - rata protectiei efectiva Tf taxa vamala asupra produsului final Tm - taxa vamala asupra materiei prime Vf valoarea produsului final Vm valoarea materiei prime Exemplul 1) Fie un produs importat in valoare de 1000 USD Materiile prime reprezinta 50% din valoarea finala, adica 500 USD Taxa vamala asupra produsului 10% Taxa vamala asupra materiilor prime 0% Calculati rata protectiei efective in acest caz. Te = 100 * (10%*1000 USD - 0)/(1000 USD 500 USD) = 100 * 100/500 = 20% 2) Te = 100 * (10%*1000 USD 5% * 500 USD)/(1000 USD 500 USD) = 100 (100 25)/500 = 15% Tm = 5% 3) Tm = 20% Te = 0 Concluzii : Protectia efectiva variaza direct proportional cu Tf si invers proportional cu Tm. Incurajate exporturile de produse neprelucrate dezavantaj pentru tarile in dezvoltare. In timp, chiar si cu o scadere a Tf, protectia efectiva a putut sa creasca daca a crescut dispersia tarifara (T = Tf - Tm)

4) Tf = 8% ; Tm = 0% Te = 100 (80)/500 = 16% 2. Protectia efectiva variaza direct proportional cu dispersia tarifara (T = Tf - Tm) 5) Un produs Vf = 1000 USD, Vm = 90% Tf = 5%, Tm = 0 Te = 100 (50)/100 = 50 % 3. Protectia efectiva variaza direct proportional cu ponderea materiei prime in produsul final Dezavantaj tot pentru tarile in dezvoltare.

Exercitiu. Industria electrotehnica locala produce aparate radio prin asamblarea unor componente importate. Componentele intra in tara in regim duty-free. Ele reprezinta 80% din valoarea finala a unui radio, restul de 20% este atrubuit activitatii locale de asamblare. Costul componentelor este similar in tara si strainatate. Radiourile se importa la 100 USD / bucata. Tara importatoare decide sa impuna o taxa vamala da 10% asupra radiourilor importate. Producatorilor locali de radiouri le este oferita o protectie efectiva tot de 10 % ? Te = 100*(Tf a*Tm)/(1-a) a=input coeficient, ponderea materiei prime in produsul final Te = 100 P (10% - 0)/(1-0,8)=50% Raspunsul este NU.

100$ (20$ Va + 80$ Mp) + 10%t.v. = 110 $ (30$ Va + 80 $ Mp)

Exemplu. Un import de biciclete la 300USD/buc. Vf = 300$ Mp ( aluminiu) = 220$ => Va = 80$ Tf = 10% Tm = 5% Te = 23,75% Te = 100 * (Va Va)/Va = (99 80)/80 * 100 = 10% Va = 300*110% - 220*105% = 330 231 = 99

17.12.2010 Curs nr.4 5.1. Bariere tarifare Teritoriul vamal == regim vamal Corespunde in principiu teritoriului national

Exceptii : - Extinderea teritoriului vamal : teritoriul vamal > teritoriul national - Restrangerea teritoriului vamal : teritoriul vamal < teritoriul national Formatiuni de integrare : - uniune vamala (Customs Union) : C.E.E. 1957 - zona liberului schimb (FTA Free Trade Area) Eliminarea taxelor vamale

Diferente intre uniune vamala si zone de liber schimb. Uniune vamala : Uniunea Europeana Z.L.S. : AELS, NAFTA etc. In cazul uniunii vamale se practica un tarif vamal extern si o politica vamala comune. In cazul zonelor de liber schimb fiecare stat membru practica o politica vamala proprie. C.E.E. a aplicat la inceput media aritmetica a taxelor vamale. Armonizarea s-a incheiat in 1968. Uniune Vamala B 15% 0% 0% Zona liber schimb B 10%

A A->B A->C

C 15% 0% 0%

A A->B A->C

C 20%

Se utilizeaza certificatul de origine.

Restrangerea teritoriului vamal consta in restrangerea aplicarii intr-un stat a taxelor vamale in anumite zone sau teritorii. In acest caz nu se percep taxe de import dar se percep alte taxe : depozitare, manipulare, incarcare, descarcare etc. Aceste portiuni se numesc zone libere (zone industriale libere, zone comerciale libere, zone economice speciale, zone de procesare pentru export EPZs). Scop : - Dezvoltarea activitatii comerciale

Dezvoltarea economiei prin firmele din zona Taxele adiacente Locuri de munca Exporturi

Romania a avut 6 zone libere : Arad-Curtici, Giurgiu, Braila, Galti, Sulina, Constanta. Aceste zone libere s-au desfiintat in 2009 datorita obligatiilor legate de Uniunea Europeana. Depozitele care se amplaseaza in zonele libere se numesc antrepozite vamale si pot fi de doua tipuri : - Antrepozit real (sunt reunite toate conditiile pentru pastrarea marfurilor) taxe mai mari - Antrepozit nominal (nu sunt reunite toate conditiile si pot fi depozitate doar marfurile greu perisabile) Zone libere (exemple) : Hong Kong, Singapore, Mauritius, Dubai.

Analiza efectelor unei taxe vamale. (tara mica) Ponderea importurilor/exporturilor la nivel mondial Export : Mica nu poate influenta pretul international Mare poate influenta sau chiar dicta pretul international

Dupa aplicarea taxei,: Qc scade Qo creste

Qi scade P creste Aria a este efectul de redistribuire si reprezinta castigul producatorilor locali Aria b este efectul protectiei in productie si este o pierdere neta de bunastare in economie datorata alocarii ineficiente a resurselor Aria c este efectul de venit si reprezinta venitul incasat de stat din taxe Aria d este o pierdere neta in consum si este tot o pierdere neta de bunastare in economie datorata reducerii consumului

Concluzie : O tara cu economie mica pierde intotdeauna din bunastare odata cu impunerea taxei vamale. Cazuri : 1. Aparate radio (SUA) In doar 5 ani importurile au crescut de 20 de ori Importurile de la 78% au crescut la 90% din piata americana. Anul 1 : taxe vamale de la 6% la 21% Anul 2 : t.v. 18% Anul 3 : t.v. 15% Anul 4 : t.v. 0% Vanzarile au scazut cu 1,5 milioane Cresterea productiei proprii a fost de 220.000 a=3 b = 1,5 c = 33,6 d = 10,7 Pierdere pentru consumatori = 48,8 Programul tarifar a fost sistat dupa primul an. Se creasera doar 587 de locuri de munca in plus. (83.000 $/job) Dezavantajul metodei este ca nu poate fi facut graficul decat dupa aplicarea taxelor.

Exemlul 2 Motociclete in SUA (pentru ajutoarea firmei Harley Davidson in competitia cu firmele japoneze) 4,4% -> 49% Nu si-a atins scopul initial, dar HD au schimbat gama de produse si a fost salvata. Examen : Intrebari de teorie si aplicatii (raspuns scurt).