Romania - descriere

Romania este situata in partea de sud-est a Europei, in Peninsula Balcanica, pe tarmul vestic
al Marii Negre. Vecinii Romaniei sunt Ucraina (la nord si est), Republica Moldova (la est),
Marea Neagra (la sud-est), Bulgaria (la sud), Serbia (la sud-vest) si Ungaria (la vest).
Din punct de vedere administrativ, teritoriul tarii este impartit in 41 de judete, plus municipiul
Bucuresti. La nivel local, fiecare judet este administrat de catre un prefect si un consiliu
judetean. Impartirea teritoriului pe judete este dublata de o impartire pe 8 regiuni de
dezvoltare, folosite pentru o mai buna coordonare a proiectelor de dezvoltare regionala.

Relieful tarii noastre este foarte variat si se caracterizeaza prin patru elemente: varietate,
proportionalitate, complementaritate si dispunere simetrica. Campiile, dealurile si muntii sunt
raspandite in proportii aproape egale pe teritoriul Romaniei - 35% munti, 35% dealuri si
podisuri, 30% campii.
Partea muntoasa a tarii este reprezentata de Muntii Carpati, care formeaza un "arc" avand in
centru Depresiunea Transilvaniei. Pe teritoriul Romaniei, din punct de vedere al modului de
formare, Carpatii se impart in 3 mari grupe muntoase si anume: Carpatii Orientali, Carpatii
Meridionali si Carpatii Occidentali. Altitudinea maxima este 2544 m (Vf.Moldoneanu) situat
in grupa Fagaras, parte a Carpatilor Meridionali.
La exteriorul arcului carpatic se intind Subcarpatii si Dealurile de Vest, zone in care si
concentrarea populatiei este mai mare datorita conditiilor favorabile cultivarii pomilor
fructiferi si a vitei de vie, cresterii animalelor si concentrarii resurselor minerale de subsol:
sare, petrol, carbuni. In afara de cele 2 formatiuni de podis, in partea estica a tarii se mai afla
Podisul Moldovei, in sud-est Podisul Dobrogei.
Dupa "etajul" reprezentat de dealuri si podisuri, urmeaza campiile, dintre care cele mai
cunoscute sunt Campia Romana, in partea de sud a tarii si Campia de Vest, o fasie de verdeata
in partea occidentala a teritoriului.
Reteaua hidrografica a tarii este extrem de variata, raurile cu numerosi afluenti si lacurile
putand fi intalnite in toate colturile tarii. Dunarea, al doilea fluviu ca lungime din Europa,
strabate Romania pe o portiune de 1075 km, intre Bazias si Sulina. Fluviul izvoraste din
Muntii Padurea Neagra (Germania) si strabate 10 tari europene si 4 capitale: Viena,
Bratislava, Budapesta si Belgrad. La varsarea in Marea Neagra, Dunarea ne-a "rasfatat" cu
una dintre cele mai frumoase delte de pe glob, o bogatie inestimabila a naturii - Delta
Dunarii.

Dunarea formeaza in zona Portile de Fier

un defileu superb.

Alte rauri importante care izvorasc sau

tranziteaza teritoriul Romaniei sunt: Somesul, Prutul, Muresul, Oltul, Tisa, Jiul, Bega, Cerna.
Caracteristic celor mai multe dintre rauri este faptul ca ele strabat in general toate zonele de
relief, oferind peisaje deosebite si defilee superbe - in zona muntoasa, firul de apa este ingust
si apa curge cu viteze mari printre stanci si pietre, in zonele deluroase, cursul este mai lin, in
timp ce in zona de campie latimea este mult mai mare, iar solul este fertil, excelent pentru
culturi agricole.
In Romania, putem intalni o sumedenie de lacuri. Carpatii Meridionali (in special grupele
Fagaras Retezat si Godeanu), dar si Carpatii Orientali (Muntii Rodnei) sunt cunoscuti pentru

lacurile glaciare care s-au format in decursul timpului. Amintim aici Lacul Balea, Lacul
Bucura - cel mai mare lac glaciar din Romania, Lacul Zanoaga, Lacul Galcescu, Lacul Capra
si multe altele.
In muntii Ciumatul Mare, in apropiere de Tusnad, s-a format Lacul Sfanta Ana, singurul lac
de origine vulcanica de pe teritoriul Romaniei.
Cursurile raurilor din partea de nord si cea de sud a tarii (in zonele de munte si de podis) sunt
"presarate" cu lacuri de acumulare, iar hidrocentralele construite pe aceste rauri folosesc forta
apei, reprezentand astfel o sursa importanta de energie electrica.

Clima tarii este deterimanta de pozitia pe

glob si pe continentul european. Clima este temperat continentala, caracteristice fiind cele 4
anotimpuri si temperaturi medii anuale de circa 11 grade Celsius. Relieful influenteaza intr-o
masura importanta temperaturile si precipitatiile. Zona Dobrogei este cunoscuta ca zona cu
cele mai sarace precipitatii de pe teritoriul tarii, aproximativ 400mm anual. Urmeaza Campia
Romana cu 500mm anual, insa o data cu cresterea in altitudine, precipitatiile sunt mai
frecvente, ajungand la peste 1000mm anual in zona muntoasa.
Fauna si flora sunt foarte variate, fiind determinate intr-o mare masura de varietatea
reliefului. Dintre cele aproximativ 3700 de specii de plante identificate pe teritoriul
Romaniei, 23 au fost declarate monumente ale naturii.

Capitala tarii este municipiul Bucuresti, situat in partea centrala a Campiei Romane. In
functie de numarul de locuitori, urmatoarele orase importante ale tarii sunt Iasi, Cluj Napoca,
Timisoara, Constanta, Craiova, Galati, Brasov, Ploiesti, Braila si Oradea, toate avand peste
200.000 de locuitori.

Ceea ce este insa important in aceasta descriere este valoarea inestimabila a bogatiilor de care
dispune tara noastra. Pe langa multitudinea de resurse naturale de care dispunem (dar care nu
sunt exploatate eficient), avem zone in care peisajele incanta cu adevarat privirile celor care
le patrund. Natura este cea mai mare bogatie pe care o avem si de care trebuie sa ne ingijim
asa cum se cuvine. Multe zone ale tarii sunt extrem de rar patrunse de turisti, iar promovarea
lor este o problema care trebuie sa-si gaseasca o solutie cat mai rapida.
Muntii au un farmec aparte: de la peisajul stancilor dominante, lipsite de vegetatie, care
ascund in strafundul lor o multitudine de lacuri glaciare formate de secole ale Carpatilor
Meridionali, la padurile dese neatinse inca in totalitate de mana distrugatoare a omului si
presarate cu culmi atotcuprinzatoare si maiestuoase ale Calimanilor, pana la platourile pline
de mister si incarcate de cultura ale Apusenilor si Tarii Oasului, toate ne asteapta sa ne
incante privirile.

Defileele raurilor din zonele montane, cascadele nenumarate de pe cursurile rapide ale
raurilor din zonele de munte, lacurile glaciare, vulcanice si de acumulare create de natura sau
de mana priceputa a oamenilor ne asteapta sa le descoperim adevarata bogatie de care dispun.

Dealurile care strajuiesc o multitudine de depresiuni in care oamenii si-au putut dezvolta de
secole comunitati la adapostul naturii ne asteapta sa le descoperim istoria.
Delta si marea sunt alte doua perle pe care suntem extrem de norocosi sa le avem. Valoarea
lor este de asemenea uriasa.

Secretul este insa unul singur: sa vrem sa cunoastem cu adevarat aceste bogatii, sa ne
cunoastem tara asa cum este ea si, cel mai important, sa incepem sa promovam ceea ce avem.
Hai sa privim altfel locul in care traim si sa incercam sa ii dam valoarea pe care o merita cu
adevarat si sa urmam zicala urmatoare:
"Iubeste natura: lasa doar urmele pasilor tai, ia doar amintiri, ucide doar timp"
In ceea ce ne priveste, noi vom posta pe acest blog imagini din toate locurile in care vom
ajunge. Si fiti siguri ca veti gasi aici multe locuri magnifice din Romania!! Va invitam sa ne
urmati si voi in calatoriile noastre!!!

Relieful Romaniei
Romania dispune de aproape toate formele de relief: munti, mare, delta, lacuri, dealuri,
coline,
campii,
vai
de
ape
serpuitoare,
pesteri,
chei,
cascade
etc.
Muntii Carpati reprezinta cea mai spectaculoasa caracteristica a reliefului si acopera o
treime din suprafata tarii. Pornind din Republica Ceha si sfarsindu-se in nordul Serbiei,
Carpatii, traverseaza teritoriul Romaniei de la nord-vest spre sud-vest, curbandu-se in forma
literei U. Desi formati dintr-un lant neintrerupt, ei prezinta deosebiri intre diferitele parti ce-i
compun, fapt pentru care au fost impartiti in raport cu pozitia lor fata de Podisul Transilvaniei
in trei sectoare principale: Carpatii Orientali (Rasariteni), Carpatii Meridionali (de Miazazi) si
Carpatii Occidentali (de Apus).
Carpatii s-au format intr-o perioada indelungata de timp, iar spinarile lor au aparut treptat
de sub apele marii, ca niste insule. Pe masura ce incretirea scoartei continua, muntii ieseau tot
mai mult din apa si se intregeau in lant. La formarea Carpatilor au contribuit si eruptiile
vulcanice, care au fost mai puternice pe partea dinspre Podisul Transilvaniei, unde au si dat
nastere celui mai lung sir de munti vulcanici din Europa.
Muntii Carpati sunt acoperiti cu paduri intinse si pasuni si sunt strabatuti de trecatori si vai,
iar in depresiunile si pe vaile raurilor din cuprinsul lor exista numeroase asezari omenesti.
Desi mai mici decat Alpii europeni, muntii Romaniei sunt la fel de impresionanti. Varful
Moldoveanu din Masivul Fagaras este cel mai inalt din Carpatii romanesti, masurand 2544 m.

Varful Moldoveanu 2544 m

Dealurile si podisurile acopera intinderi mari in Romania. Ele ocupa partile centrale,
(Podisul Transilvaniei), cele din jurul muntilor, (dealurile subcarpatice), cele din partile
rasaritene (Podisul Moldovei) sau sudice (Podisul getic, Podisul Dobrogei).
In cadrul Podisului Dobrogei de Nord se remarca Muntii Macinului, ramasite ale lantului
muntos hercinic, care strabatea odata, continentul de la vest la est. Sunt mai putin cunoscuti,
dar de o importanta deosebita intre muntii Romaniei, datorita vechimii lor, numeroaselor
vestigii istorice si arheologice in zonele care ii inconjoara si a extraordinarei bogatii naturale
existente aici (faunistica, botanica, geologica).
Campiile, regiunile cele mai joase completeaza spre sud si vest peisajul pamantului
romanesc.
Dunarea care constituie granita de sud, este principalul bazin hidrografic. Celelalte rauri
importante ale Romaniei sunt Muresul, care curge din nord-estul Transilvaniei spre vest, pe o
distanta de 761 km; Oltul, care strabate 698 km, taind o vale larga prin Carpatii Meridionali,
inainte de a se avanta practic in linie dreapta spre sud; Siretul care curge 596 km in partea de
est a tarii si Prutul care alcatuieste granita naturala a Romaniei cu Republica Moldova pe o
distanta
de
aproape
700
km.
La marginea tarii, in partea de sud-est, se afla Marea Neagra, in care ajung apele tuturor
raurilor care curg pe teritoriul Romaniei.

Inainte de a se varsa in mare, Dunarea se imparte in trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe
creand in acest spatiu una din cele mai mari si mai frumoase delte din lume.
Delta Dunarii este o uriasa intindere de ape (lacuri, lagune, canale, garle, jape etc) si
grinduri nisipoase, ce cuprinde o biodiversitate ramarcabila. Suprafete imense de stuf,
papura, rogoz, pipirig formeaza un decor de neuitat. Apele sunt acoperite pana departe in zari
de covoare de nuferi albi si galbeni intrerupte din loc in loc de insule plutitoare de plaur.
Numarul mare de pasari (pelicani, lebede, cormorani, egrete, rate si gaste salbatice, vulturi
codalbi), speciile de pesti (morun, nisetru, stiuca, somn, crap, salau) si multe alte vietuitoare
(serpi, vidre, mistreti, caini enot), alaturi de traditionalele sate de pescari intregesc universul
natural existent aici.
Delta este un paradis al pasarilor
Clima
Clima Romaniei este caracterizata ca fiind temperat-continentala, totusi, datorita reliefului
de o mare diversitate, temperatura si conditiile de mediu variaza enorm de la un punct la altul.
Cele mai calde regiuni sunt in sud si pe coasta. Anotimpurile oscileaza intre veri extrem de
calduroase si ierni cumplit de reci. Temperaturi de -20C nu sunt neobisnuite in zonele
muntoase in timpul iernii. De obicei, zapada cade abundent de la jumatatea lui decembrie
pana la sfarsitul lui martie. La cealalta extrema, temperaturile medii de vara la campie, in
jurul Bucurestiului si in apropierea litoralului Marii Negre, sunt cuprinse intre 24-30C. In
aceste zone, caldurile pot atinge uneori praguri insuportabile (35-40C), mai ales in
Bucuresti,
in
lunile
iulie
si
august.
In cea mai mare parte a Romaniei, primavara incepe la jumatatea lui martie, dar in munti si
in nord soseste mai tarziu. Primavara, ploua abundent, cu preponderenta in Transilvania si in
Muntii Carpati. Vara, furtunile si ploile torentiale sunt ceva obisnuit. Toamna, cu zile placute
si calde, incepe in septembrie si dureaza pana in noiembrie.

Vegetatia si Fauna
Vegetatia Romaniei este pe cat de variata pe atat de bogata in specii. In cadrul acesteia se
deosebesc trei zone mari de vegetatie: zona stepelor, zona padurilor si zona alpina.
Vegetatia de stepa ocupa tinuturile de campie si partile joase ale podisurilor. Caracteristic
pentru zona stepei este lipsa padurilor. Acestea nu au conditii favorabile de crestere, din cauza
vanturilor puternice, a caldurii mari din timpul verii, cat si datorita uscaciunii climei. La
intalnirea dintre stepa si padure apare pe alocuri o zona numita silvostepa, cu o vegetatie de
amestec, caracteristica celor doua zone.
Vegetatia de padure incepe de la inaltimea de 150-200 metri si urca pana la 1700-1800 metri.
Padurile acopera dealurile si cea mai mare parte din munti. In aceasta zona clima este mai
umeda, cu variatii mai mici de temperatura si cu vanturi mai slabe. Zona padurilor cuprinde
trei etaje, care urmeaza unul dupa altul, pe masura ce creste altitudinea:
etajul stejarului incepe de la inaltimea de 150 metri si urca pana spre 500 metri. In
componenta acestui etaj intra mai multe specii de stejar: stejarul pedunculat (Quercus robur),
stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora), gorunul (Quercus petraea), cerul (Quercus
cerris), garnita (Quercus frainetto), stejarul pufos (Quercus pubescens), alaturi de care se mai
intalnesc carpenul (Carpinus betulus), teiul (Tilia platyphyllos, Tilia cordata, Tilia
tomentosa), artarul (Acer platanoides), jugastrul (Acer campestre), paltinul (Acer
pseudoplatanus), ulmul (Ulmus montana, Ulmus minor, Ulmus laevis) etc.;
etajul fagului urmeaza in continuare, de la 500 metri in sus, pana catre 1000 metri. In

unele parti insa fagul coboara chiar sub 100 metri, ca de exemplu, in defileul Dunarii sau
chiar in Campia Romana (padurea de la Snagov, Pustnicul, Baneasa), dar poate ajunge si la
altitudinea de 1500 metri. Este etajul cel mai intins, ocupand o treime din suprafata paduroasa
a Romaniei. Arborele principal care compune aceste paduri este fagul (Fagus sylvatica), care
se amesteca in partile joase cu stejarul, iar in cele superioare cu rasinoasele;
etajul rasinoaselor este situat la limita superioara a padurilor, fiind mai mult raspandit in
Carpatii Orientali si Carpatii Meridionali. Limita in altitudine a acestui etaj poate cobora
chiar pana la 650 metri, dar urca pana la 1700-1800 metri. Cel mai raspndit dintre rasinoase
este molidul (Picea abies), alaturi de care cresc si alte specii cum ar fi, bradul (Abies alba),
pinul (Pinus sylvestris), zambrul (Pinus cembra) si laricea (Larix decidua). Vegetatia alpina
ocupa zona superioara a muntilor, ajungand pana la circa 2500 metri altitudine. Aici clima
este umeda si rece cu precipitatii abundente si vanturi puternice si frecvente. Verile sunt putin
calduroase, iar iernile geroase si cu zapezi mari. Vegetatia lemnoasa din cuprinsul acestei
zone este reprezentata de tufisuri taratoare de jneapan (Pinus mugo), ienupar (Juniperus
communis) si sporadic de salcii pitice taratoare (Salix herbacea, Salix retusa). In asociatii cu
jneapanul se gasesc smirdarul sau bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), afinul
(Vaccinium myrtillus) si merisorul de munte (Vaccinium vitis idaea). Vegetatia ierboasa este
scunda, alcatuind pajisti de graminee si ciperacee, in amestec cu diferite plante cu flori viu
colorate.
Pe langa cele trei mari zone, o vegetatie specifica se gaseste in luncile raurilor si in Delta
Dunarii. Acest tip de vegetatie formeaza padurile de lunca numite si zavoaie, compuse din
arbori iubitori de umezeala cum sunt salcia (Salix alba, Salix fragilis, Salix caprea) si plopul
(Populus tremula, Populus, nigra, Populus alba), iar in baltile si lacurile din zona inundabila
cresc stuful (Phragmites australis), papura (Typha latifolia, Typha angustifolia), pipirigul
(Juncus inflexus, Juncus effusus), nuferii (Nymphaea alba, Nuphar lutea) si stanjenelul de
balta (Iris pseudacorus) alaturi de nenumarate alte specii caracteristice.

Nuferi, papura si trestie in Delta Dunarii

O vegetatie cu caractere deosebite este cea mediteraneana, intalnita in Defileul Dunarii, pe
Valea Cernei si in Dobrogea. Dintre speciile mediteraneene, mai raspandite sunt: liliacul
salbatic (Syringa vulgaris), carpinita (Carpinus orientalis), mojdreanul (Fraxinus ornus),
castanul dulce (Castanea sativa), smochinul salbatic (Ficus carica), iasomia (Jasminum
fruticans), migdalul pitic (Amygdalus nana), etc. Mai pot fi amintite padurile de salcam
(Robinia pseudoacacia) create de om, pentru fixarea dunelor din sudul Moldovei (Hanul
Conachi), sau cele din sudul Olteniei si de la Carei (Campia de Vest).
Fauna Romaniei este una din cele mai bogate si diversificate din Europa, cuprinzand
animale rare sau chiar disparute in alte tari de pe continent. Habitatul si raspandirea
animalelor
este
in
stransa
legatura
cu
zonele
de
vegetatie:
stepa si silvostepa este mediul caracteristic pentru unele rozatoare ca, popandaul
(Spermophilus citellus), soarecele dungat de stepa (Sicista subtilis), harciogul (Cricetus
cricetus), orbetele (Spalax leucodon), iepurele (Lepus europaeus), dar si pentru pasari, cum ar
fi, prepelita (Coturnix coturnix), potarnichea (Perdix perdix), iar pana nu demult, dropia
(Otis tarda).

Dropii (Otis tarda)

zona acoperita de paduri are o fauna bogata in specii. Astfel, in padurile de stejar si fag
traiesc: lupul (Canis lupus), 40% din efectivele europene, vulpea (Vulpes vulpes), pisica
salbatica (Felis silvestris), jderul (Martes martes), dihorul (Mustela putorius), bursucul
(Meles meles), veverita (Sciurus vulgaris) mistretul (Sus scrofa), si aflat in numai cateva
rezervatii, zimbrul (Bison bonasus). Pasarile sunt si ele bine reprezentate in paduri, unde
traiesc mai multe specii, cum sunt ciocanitorile si ghionoaiele (Dendrocopos major,
Dryocopus martius, Picus viridis), bufnite (Bubo bubo, Asio otus), cucul (Cuculus canorus) si
nenumarate alte pasarele, grangurele (Oriolus oriolus), sticletele (Carduelis carduelis),
privighetoarea (Luscinia megarhynchos), etc. Mai sus, in padurile de munte, se intalnesc:
ursul brun (Ursus arctos), 60% din totalul celor care traiesc in Europa, rasul (Lynx lynx),
cerbul (Cervus elaphus), iar printre pasari, cocosul de munte (Tetrao urogallus), ierunca
(Tetrastes bonasia), gaita de munte (Nucifraga caryocatactes) si multe altele. Apele repezi de
munte sunt populate cu pastrav (Salmo trutta fario, Salvelinus fontinalis, Oncorhynchus
mykiss), lipan (Thymallus thymallus) si lostrita (Hucho hucho).

Cocosul de munte (Tetrao urogallus)

Lupul (Canis lupus)

Ursul brun (Ursus arctos)

Zimbrul (Bison bonasus)

- in zona alpina sunt mai cunoscute: capra neagra (Rupicapra rupicapra), marmota
(Marmota marmota) si acvila de munte (Aquila chrysaetos).

Capra neagra (Rupicapra rupicapra)

O fauna variata este intalnita in Delta Dunarii, in special cea ornitologica (peste 300 de
specii de pasari) si ihtiologica (135 de specii de pesti). In cea ce priveste animalele de origine
mediteraneana reprezentative sunt: scorpionul (Euscorpius carpathicus), testoasa (Testudo
hermanni hermanni, Testudo graeca ibera ) si vipera cu corn (Ammodytes amodytes).

Scorpionul (Euscorpius carpathicus)