O Scurtă Caracterizare A: A Tundrei Și A Tundrei Alpine: .
• Tundra este o zonă de vegetație situată în emisfera nordică, la nord de
zona pădurilor de conifere, ocupând regiunile cu climă subarctică (extremitatea nordică a Europei, Asiei și Americii de Nord, iar local în zone de altitudine de peste 3.000 de m, după linia arborilor (uneori, la altitudini mai joase, depinzând de biotemperatura locului) și în unele regiuni din sudul Oceanului Înghețat sau al Oceanului Arctic.
• Tundra alpină este un tip de biom sau de regiune naturală, care nu are
arbori întrucât este situat la o altitudine prea mare pentru a avea condiții de creștere și dezvoltare a arborilor. Altitudinea ridicată cauzează un climat advers, care este prea rece și prea vântos pentru a permite creșterea copacilor. Geografie: • Întinse porțiuni de tundră alpină se regăsesc în munții Himalaya în Asia, Cordillerele din America Nord și de Sud, munți Alpi, Scandinaviei, Pirinei și Carpați ai Europei, în Caucaz, munți ai Marelui Rift din Africa, precum și pe porțiuni însemnate ale Platoului Tibetului. • Tundra alpină ocupă înălțimile ridicate ale multor lanțuri montane, pantele vârfurilor, platourile și platformele alpine, precum și muchiile montane deasupra liniei arborilor. Adesea linia copacilor se formează la altitudini mai ridicate pe fețele munilor îndreptate spre ecuator. • Clima: • Clima tundrei este neprielnică organismelor. Creșterea și înmulțirea organismelor vii este foarte dificilă din cauza condițiilor naturale. Temperatura poate ajunge până la -50/-40°C iarna, iar vara media e de 5°C. Luminozitatea este redusă. Solurile sunt foarte sărace. Vânturile sunt reci și micșorează temperatura simțită subiectiv de organisme. • Climatul alpin este climatul cel mai des întâlnit în cazul tundrei alpine. La altitudini ridicate, climatul devine din ce în ce mai aspru, asemănându-se de multe ori climatului polar, cu mențiunea că aerul devine din ce în ce mai rarefiat, ceea ce determină varii probleme. • În acest climat, aerul are tendința de a deveni din ce în ce mai rece, pe măsură ce se dilată, din cauza destinderii adiabatice pe care îl suferă. Organisme/Animale Din Tundra: ( Vegetație/Faună ) Vegetația Tundrei: • Vegetația tundrei este foarte săracă. Condițiile specifice (perioadă scurtă de vegetație, vânturi, îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), au determinat la plante apariția unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomină mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (salcie polară, mesteacăn pitic).
• Graminee: Mușchi: Licheni: Mesteacăn Pitic:
Fauna Tundrei: • Zona de tundră este slab populată. Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni - plantele specifice tundrei. • Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rațe, gâște, lebede, pescăruși, cufundari, nagâți, cocori etc. Apariția în tundră a păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. • Deopotrivă cu păsările călătoare se întâlnesc și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc drept pradă carnivorelor - vulpea, bufnița polară, hermina, lupul. • Cufundar: Nagâț: Șorecar: Hermină: Leming: Relații Dintre Organisme/Animale:
. • 1. Relații De Concurență: Ex- Lemingul, Iepurele Și Renul.(Sunt Erbivori).
• 2. Relația De Pradă-Prădător: Ex- Bufnița Polară (Prădătorul) Și
Iepurele (Prada).
• 3. Relația De Neutralism: Ex- Șorecarul Și Vulpea Polară (Nu Își