Zonele naturale

Silvotundra și tundra
America de Nord are anumite zone naturale particulare. Acestea sunt:

● Deșerturi arctice
● Tundră
● Silvotundră
● Păduri de conifere
● Păduri mixte
● Păduri de foioase
● Prerii cu păduri
● Prerii
● Semideșerturi și deșerturi
● Păduri mixte umede
● Păduri și arbuști permanent verzi cu frunze tari
● Prerii cu arbuști
● Deșerturi tropicale
● Pădurile tropicale permanent și variabil umede
 Silvot
undra
și tun
dra

Silvotundra este o zonă de tranziție dintre păduri și tundră.

Tundra este o regiune situată în emisfera nordică ocupând
regiunile cu climă subarctică (extremitatea nordică a
Europei, Asiei și Americii de Nord), iar local în zone de
altitudine de peste 3.000 de m, după linia arborilor (uneori,
la altitudini mai joase, depinzând de biotemperatura
locului) și în unele regiuni din sudul Oceanului Înghețat sau
al Oceanului Arctic. În ciuda faptului că zone însemnate de
tundră se găsesc în emisfera nordică, datorită masei
continentale extrem de mare concentrată în nordul Americii
de Nord (Canada), în Europa (țările scandinave și Rusia
europeană) și în Asia (Federația rusă), totuși climatul de
tundră este larg răspândit pe tot globul, mai exact pe toate
continentele, la altitudini menționate, urmând îndeaproape
climatul alpin.
 Silvot
undra
și tun
dra

Silvotundra de-a lungul râurilor, se întind păduri de

conifere. Fauna este reprezentată de renul karibu,
vulpea-polară, iepurele-alb, potârnichea de tundră.
Spre nord, silvotundra trece treptat în tundră,
caracterizată prin mari suprafețe ocupate de mlaștini și
lacuri. În partea sudică, se mai întâlnesc arbuşti (salcia
pitică, mesteacănul pitic, merișorul, afinul), iar spre
nord, se întinde împărăţia mușchilor și a lichenilor, sub
care se formează soluri turboase. Plantele au o
perioadă scurtă de vegetație, sunt scunde, rezistente la
vânturi puternice. Speciile de animale mai răspândite
sunt renul karibu, boul-moscat lemingul, vulpea-polară,
lupul de tundră, iar dintre păsări, aici se întâlnește
bufnița-polară. Populaţia se îndeletniceşte cu creșterea
renilor și vânatul. Ren karibu animalelor de blană.
Tundra. Informație suplimentară Tundr
a

Clima tundrei este neprielnică organismelor. Creșterea și înmulțirea organismelor vii

este foarte dificilă din cauza condițiilor naturale. Temperatura poate ajunge până la -
50/-40°C iarna, iar vara media e de 5°C. Luminozitatea este redusă. Solurile sunt foarte
sărace. Vânturile sunt reci și micșorează temperatura simțită subiectiv de organisme.
Vegetația tundrei este foarte săracă. Condițiile specifice (perioadă scurtă de vegetație,
vânturi, îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), au determinat la plante
apariția unor adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse
(arborii lipsesc complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomină
mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici
și tufișurile scunde (salcie polară, mesteacăn pitic).Zona de tundră este slab populată.
Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele făcute în zăpadă,
hrănindu-se cu mușchi și licheni - plantele specifice tundrei.Odată cu sosirea perioadei
de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările calde: rațe,
gâște, lebede, pescăruși, cufundari, nagâți, cocori etc. Apariția în tundră a păsărilor
călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă cu
păsările călătoare se întâlnesc și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale
mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc
drept pradă carnivorelor - vulpea, bufnița polară, hermina, lupul.
 Imagini Iepure-alb
Bou moscat

Vulpea polară

Renul Karibu
Afin
Ursul polar

Merișorul Potârnichea de tundră

Bufnița polară