BIOMURI

RAHAU GEORGE-ALEXANDRU AND ILIE COSTIN-ADRIAN

 • Tundra este o regiune situată în emisfera nordică ocupând
regiunile cu climă subarctică (extremitatea nordică a Europei
, Asiei și Americii de Nord), iar local în zone de altitudine de
peste 3.000 de m, după linia arborilor (uneori, la altitudini
mai joase, depinzând de biotemperatura locului) și în unele
regiuni din sudul Oceanului Înghețat sau al Oceanului Arctic.
TUNDRĂ
• În ciuda faptului că zone însemnate de tundră se găsesc în 
emisfera nordică, datorită masei continentale extrem de
mare concentrată în nordul Americii de Nord (Canada), în
Europa (țările scandinave și Rusia europeană) și în Asia (
Federația rusă), totuși climatul de tundră este larg răspândit
pe tot globul, mai exact pe toate continentele, la altitudini
menționate, urmând îndeaproape climatul alpin.

•
CLIMA

• Clima tundrei este neprielnică organismelor.

Creșterea și înmulțirea organismelor vii este
foarte dificilă din cauza condițiilor naturale. 
Temperatura poate ajunge până la -50/-40°C
iarna, iar vara media e de 5°C. Luminozitatea
 este redusă. Solurile sunt foarte sărace. 
Vânturile sunt reci și micșorează temperatura
simțită subiectiv de organisme.
FLORA SI FAUNA

• Vegetația tundrei este foarte săracă. Condițiile specifice (perioadă scurtă de vegetație, vânturi, 
îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), au determinat la plante apariția unor
adaptări caracteristice. Tundra este formată din plante cu înălțimi reduse (arborii lipsesc
complet), de obicei perene, cu sistem radicular superficial. Predomină mușchii și lichenii, 
gramineele, unele plante cu flori viu colorate, iar în sud, arbuștii pitici și tufișurile scunde (
salcie polară, mesteacăn pitic).

• Zona de tundră este slab populată. Rozătoarele mici și câteva feluri de păsări trăiesc în tunelele
făcute în zăpadă, hrănindu-se cu mușchi și licheni - plantele specifice tundrei. [5]

• Odată cu sosirea perioadei de dezgheț, tundra este populată de păsările acvatice sosite din țările
calde: rațe, gâște, lebede, pescăruși, cufundari, nagâți, cocori etc. Apariția în tundră a
păsărilor călătoare atrage și anumite răpitoare înaripate: vulturi, șoimi, șorecari. Deopotrivă
cu păsările călătoare se întâlnesc și păsări sedentare, adaptate la condițiile aspre ale
mediului. Erbivorele sunt reprezentate de iepure, ren, leming, care, la rândul lor, servesc
drept pradă carnivorelor - vulpea, bufnița polară, hermina, lupul.[6]

•
MLASTINA
MANGROVE
•În regiunile tropicale și subtropicale putem găsi
un tip foarte special de biom: manglar. Acest
cuvânt derivă din mangrovă, un termen englez,
german și francez, care provine dintr-o Caraibe
care se traduce prin copac răsucit. Și, cu siguranță,
sunt plante care de la o vârstă fragedă pot deveni
răsucite datorită forței mareelor și / sau a
vântului.

•Dar, de asemenea au mai multe beneficii

importante pentru flora și fauna care trăiesc în
interior, care include oamenii, deoarece datorită
lor impactul uraganelor și tsunami-urilor este mult
mai mic decât ar fi dacă coastele ar fi neprotejate.

•
CE ESTE O MANGROVĂ?
O MANGROVĂ ESTE UN BIOM CARE ESTE ALCĂTUIT DIN COPACI CAPABILI SĂ TRĂIASCĂ ÎN ZONE ÎN CARE EXISTĂ
CONCENTRAȚII MARI DE SARE., CA ȘI ÎN ZONELE INTERTIDALE CARE SUNT APROAPE DE GURILE RÂURILOR,
PÂRAIELOR, MLAȘTINILOR, GOLFURILOR SAU ADULȚILOR ȘI GOLFURILOR DIN REGIUNILE TROPICALE ALE LUMII.

VEGETAȚIA CARE CREȘTE AICI ESTE CUNOSCUTĂ SUB NUMELE DE MANGROVE, CARE AU ADESEA RĂDĂCINI AERIENE
CUNOSCUTE SUB NUMELE DE PNEUMATOFORI. ACESTEA PERMIT PLANTELOR SĂ RESPIRE CHIAR DACĂ SUNT
SCUFUNDATE, LUCRU CARE SE ÎNTÂMPLĂ FRECVENT PE LITORAL, SAU CHIAR DACĂ TRĂIESC PE TEREN INUNDAT.
UNDE SE GĂSESC MANGROVE ȘI CARE ESTE
IMPORTANȚA LOR?
• Putem găsi mangrove pe coastele tropicale și
subtropicale din întreaga lume, în special din America
Centrală, Africa de Est și cele din insulele din Asia
Pacificului. Toate acestea sunt foarte importante,
deoarece dacă coastele nu ar fi acolo ar fi la mila
uraganelor.

• În plus, sunt foarte importante pentru animalele marine,

pentru că sunt mulți care își găsesc refugiul printre
rădăcinile lor. De exemplu, se știe că rechinii-ciocan
tineri folosesc mangrovele din Insulele Galapagos ca
un fel de pepinieră. Dar rechinii nu sunt singurii care
trăiesc în aceste regiuni: moluște, crustacee, pești ...
chiar și unele păsări se cuibăresc printre vârfurile
copacilor.

•
• Dar există mai multe: mangrovele nu numai că
fixează dioxidul de carbon pe sol, ci și preveni
pierderea unor cantități mari de sedimente
bogate în nutrienți, de care se hrănesc multe
animale. Astfel, ele pot fi un ajutor minunat în
combaterea schimbărilor climatice și a
consecințelor sale.

• De fapt, distrugerea mangrovei are doar

consecințe foarte negative, cum ar fi pierderea
speciilor marine, sau mai puțină protecție
împotriva vânturilor forțate de uragane și
tsunami.