Mediile din zona temperata

Localizare
Se ntind n latitudine ntre 30i 60 grade , n zona temperat, avnd o mare dezvoltare n continentele din emisfera nordic. n cadrul lor se includ cmpii, dealuri, podiuri, dar i importante lanuri de muni, ce determin o varietate mare de medii. Clima este caracterizat prin existena celor patru anotimpuri, cu o variabilitate accentuat a vremii. Se caracterizeaz prin anotimpuri distincte, cu ierni friguroase i veri calde. Exist patru tipuri de medii: temperat-oceanic, temperatcontinental ,temperat excesiv i mediteranean

Localizare

Mediul temperat oceanic

Mediul temperat-oceanic se afl n spaiile continentale vecine oceanelor, la latitudini de 4055 C, n Europa de Vest , estul USA, sud - estul Asiei .sud-estul Australiei si Noii Zeelande.

Vegetatia padurilor de foioase in emisfera nordica

Stejar fag

frasin

Frasin artar

Fauna
Fauna acestor pduri este format din cerb, cprioar, mistre, lup, vulpe, urs brun i jder

 Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat n condiiile unei umiditi moderate i sub pdure. Mai importante sunt: luvisolurile, formate sub pduri de foioase, pduri de amestec i pajiti; argiluvisolurile, dezvoltate sub pduri de foioase (fag, stejar), de culoare brun-rocat sau brun;.

Solul

Luvisoluri argiluvisoluri

Modificari ale mediului natural

Aici mediile naturale ale cmpiilor i dealurilor au fost n transformate n medii de culturi agricole, portuare, industriale, de aezri de diferite tipuri. n cea mai mare parte pdurile de foioase au fost defriate, locul lor fiind luat de plantaii, pajiti i terenuri agricole. n muni, activitile turistice, cile de comunicaie i aezrile (de exemplu n Frana, Scoia, S.U.A., Canada, etc.) introduc o not de antropizare, dar aceasta este subordonat meninerii echilibrelor naturale. Se adaug multe teritorii supuse ocrotirii sub form de rezervaii i parcuri.

Mediile subtropicale /mediteraneene

Localizare -30-40grade latitudine nordica si sudica - de jur imprejurul Marii mediterane, nordul Pen. California, sudul Africii, SE-ul si SV-ul Australiei

Clima

Flora

maquis

chaparral chaparral

Fauna

Vipera cu corn

magot

sacal

Solurile
Soluri rocate-castanii i rocate-brune. Se ntlnete de asemenea terra rossa, un sol rou format pe calcar.
Rurile sunt scurte, au pante mari i o scurgere puternic influenat de modul de manifestare a precipitaiilor; se nregistreaz debite importante n sezonul

ploios, i debite mici n cel cald cnd multe dintre ele seac.
Pe versanii munilor se produc dezagregri vara, toreni i alunecri de teren. Se ajunge frecvent la crearea unui

peisaj dezolant, cu o mulime de ravene, toreni i suprafee pe care apar rocile n urma splrii solului.
Acestea se numesc pmnturi rele" sau badland-uri", ntruct nu mai pot fi folosite nici n agricultur i nici la mpduriri.

Modificari antropice
Peisajul din jurul Mrii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic de pe ntreaga planet. Aici au nflorit, din vechi timpuri, strlucite civilizaii (egiptean, iudaic, greceasc, roman, bizantin, .a.),exist o mare concentrare de populaie i de aezri omeneti, se desfoar activiti economice, se manifest cea mai mare presiune turistic de pe Glob. Mediul mediteranean a fost i este propice activitilor antropice avnd repercusiuni n alctuirea i structura mediului natural. S-au nregistrat: tierea abuziv a pdurilor, nsoit de accelerarea proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor; impunerea unor medii intens antropizate att n cadrul aezrilor urbane mari, ct i n lungul litoralului oceanic sau maritim; n afara instalaiilor i a amenajrilor portuare, se afl o reea de staiuni turistice i balneomaritime cu dotri, porturi i infrastructur ce modific mult, caracteristicile iniiale ale rmului.

Mediile temperat continentale

Localizare Se desfoar n prile centrale ale continentelor, la distane mai mari n raport cu oceanele, fiind de cele mai multe ori ncadrate de sisteme de muni nali (Carpai, Caucaz, Himalaya, cele din Extremul Orient, etc), care mpiedic ptrunderea maselor de aer oceanic. Astfel de medii se gsesc n Bulgaria, Iugoslavia, N. Croaiei, N. Italiei, Elveia, Cehia, Austria, S. Germaniei, apoi n America de Nord (podiurile din centrul S.U.A. i al Canadei) i America de Sud (Argentina).

Clima
Climatul se caracterizeaz prin frecvena maselor de aer continental, polare i arctice, precipitaii puine (sub 500 mm/an) i o accentuare a secetei ctre sectoarele centrale ale continentelor sau n cele care sunt ncadrate de muni nali Temperaturii medii anuale 10 -11 grade C Precipitatii sub 500mm/an ,primavara.

Vegetatia
Limita vestic a stepei din Europa trece prin sud-estul rii noastre. Trecerea dintre pdurile de foioase i step se realizeaz prin intermediul unei fii de tranziie, numit silvostep, n care ierburile stepei alterneaz cu plcuri de copaci.

Stepa rusa Preeria americana

Pampasul argentinian

Fauna
Fauna cuprinde iepuri, popndi, hrciogi i diferite psri, ca potrnichea, prepelia

prepelita

potarniche popandau

bizon

Solul
Soluri bogate in humus molisoluri Modificari antropice Condiiile climatice mai blnde au favorizat dezvoltarea de aezri, multe nirate de-a lungul unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul n Eurasia sau magistralele din Canada). Unele modificri ale condiiilor de mediu se produc mai nti prin exploatrile intense de mas lemnoas, combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea suprafeelor cu puni i unele terenuri agricole. Acestea sunt concentrate n sud, unde alturi de areale de mediu antropizat exist i parcuri naionale.

Mediul temperat excesiv

Mediul temperat-excesiv se afl n interiorul continentelor cuprinznd China de Vest, deerturile din Asia Central (Kara Kum, Kzl-Kum), Mongolia i Marele Bazin din S.U.A. Doar n lungul rurilor mai importante i n depresiunile unde pnza freatic se afl la adncimi reduse vegetaia este mai bogat, aici dezvoltndu-se aezri i diverse culturi agricole. Climatul arid are ierni reci cu temperaturi negative, veri lungi, calde i uscate, ntre care sunt intervale scurte cu precipitaii reduse (sub 100 mm/an). Cuprinde o vegetaie de tip ierbos, n care domin gramineele Ca urmare, perioada vegetativ dureaz 1-2 luni (martie-mai), cnd se dezvolt un numr restrns de plante xerofite (rogoz, ierburi epoase, saxaulul alb i negru) cu adaptri numeroase. n peisaj se impun cmpurile de nisip cu dune ce au dimensiuni foarte mari, microdepresiunile cu eflorescene saline, culmile deluroase sau montane cu versani dezgolii sau cu ierburi i numeroase vi seci. inuturile din mediul temperat-excesiv au constituit din vechi timpuri marile terenuri de punat ale lumii. Cele mai importante orae se afl n lungul vilor cu scurgere permanent, dar i la contactul deerturilor cu munii, unde exist izvoare bogate ca debit.

1.Zona ecuatoriala 2.Zona subecuatoriala 3.Zona tropical umeda 4.Zona tropical uscata

1.Zona cu clima ecuatoriala, intre 0 5 latitudine N. si S., caracterizata prin ploi zilnice, calme ecuatoriale si un singur anotimp, aflata in preajma Ecuatorului este in mod egal incalzita de razele Soarelui care cad perpendicular pe suprafata solului 2.Zona cu clima subecuatoriala, intre 5 12 latitudine N. si S., caracterizata doua anotimpuri, unul ploios - iarna si unul secetos vara, avand drept vanturi dominante alizeele iarna si calme ecuatoriale vara

FLORA : Flora in padurile ecuatoriale este dominata de angiosperme sau plantele cu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. Intr-un hectar de padure ecuatoriala matura se gasesc de la 80 la 200 de specii lemnoase. Datorita naturii predominant lemnoase a padurii speciilor le ia mult timp sa infloreasca. Multe specii ating maturitatea in 30 sau mai multi ani.Oamenii de stiinta impart de obicei padurile ecuatoriale in straturi, desi sunt foarte greu de delimitat. Verdeata puietilor, vita de vie, muschii, si copacii mici de obicei ascund o vedere clara a straturilor padurii ecuatoriale dar de obicei este posibil sa le vedem.

FAUNA : Padurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pamant datorita numarului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, dar sunt si multe vertebrate. O regiune mare de padure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, desi multe dintre acestea nu au fost inregistrate stiintific.

3.Zona cu clima tropicala umeda, musonica, prezenta de exemplu in zona Oceanului Indian, unde schimbarea anotimpurilor produce ploi torentiale si furtuni napraznice.

FLORA : Copacii n padurea tropicala cresc sub forma de etaje, astfel se pot aminti sase etaje de vegetatie care nu se pot delimita clar, pe sol sunt plantele ierboase, tufisuri, arbusti. Solul are un strat subtire de humus cu o capacitate redusa de hrana, de aceea un rol important joaca n asigurare cu hrana Mykorrhiza. Procesele de transformare a substantelor sunt accelerate n aceasta regiune din cauza climei calde si umede, prin desisul de radacini absorbtia hranei e rapida cu o fotosinteza intensa. Dar numai 5 % din hrana sunt absorbite din sol de catre plante, o parte din sursa de hrana cade ca materii n descompunere pe frunzis, sau pe sol, prin lipsa anotimpurilor exista tot timpul anului frunze cazute care sunt supuse imediat unor procese de descompunere, prin capacitatea redusa de depozitare a stratului subtire de humus, aceste substante n descompunere sunt imediat absorbite de plante.

FAUNA : Aproape 90 % din animalele padurii tropicale sunt insecte, si din aceste multi sunt gandacii. O singura padure tropicala poate gazdui in jur de 150 de specii de gandaci. Exista un mare numar de insecte si in atmosfera, in stratul superior. Pe o raza de 15 km patrati se pot intalni 100 de specii de mamifere. Acestea sunt dispuse in padurea tropicala din vizuini si scorburi pana pe crengile copacilor. Cele mai multe mamifere din aceasta zona sunt nocturne sau crepusculare. De fapt, jumatate din mamiferele aici existente sunt lilieci. Mamiferele din aceasta zona mai cuprind si gorile, elefanti, tapiri, si porci mistreti. Padurile din Asia sunt cunoscute pentru mamiferele care sar din copac in copac, un astfel de exemplu poate fi si insula Borneo. In padurile din sudul si centrul Americii, maimutele se folosesc de coada, ele considerand-o ca o mana in plus. Lenesul este toata viata lipsit de aparare, leganandu-se pe crengi, totusi, pentru a evita pradatorii, cum ar fi jaguarul, ei se misca foarte incet, fiind astfel indetectabili.

4.Zona cu clima tropicala uscata, prezenta de exemplu in desertul Sahara, unde caldura foarte mare a distrus orice forma de vegetatie, dand nastere la deserturi intinse.
FLORA:Vegetatia este xerofila, rara si cuprinde circa 1000 de specii. n cele circa 90 de oaze mari se cultiva curmali, legume, cereale, etc. FAUNA:Fauna este foarte saraca: scorpioni, soprle, serpi, vulpi de desert, struti. Spre margini patrund uneori animale de savana.

1.Zona temperat oceanica 2.Zona temperat continentala 3.Zona subtropicala mediteraneana

1.Zona cu clima temperat oceanica, intre 40 60 latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri blande, multe ploi si dominata de vanturile de vest
2.Zona cu clima temperat continentala, intre 40 60 latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri, cu veri foarte calde si secetoase si ierni friguroase cu multa zapada, precum in tara noastra.

FLORA+FAUNA : Padurile de foioase- se gasesc n regiunile cu clima temperatoceanica. arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, artarul, frasinul,magnolia. Padurile de conifere- sunt doar n emisfera nordica: n Siberia, Canada, partial n Nordul Europei. arborii (care nu-si pierd frunzele si care rezista la temperaturi de -40, chiar -60, de grade): bradul, molidul, zada, pinul. animale: lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul, veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul, sticletele etc.

3.Zona subtropicala mediteraneeana, intre 30 40 latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri blande, cu veri secetoase si calde si ierni blande, fara inghet. FLORA : Vegetatia este compusa din arbori xerofiti,copacii find scunzi,cu coaja groasa si frunzele mici si cerate pentru a rezista la uscaciune.Acest lucru se datoreaza capacitatii plantelor de a-si inchide porii prin care vaporii de apa pot sa iasa.Dupa sezonul de seceta plantele isi reiau activitatea de fotosinteza.

Focul este un lucru obisnuit prin partile cu paduri mediteraneene.Tufisurile isi formeaza crengute cu muguri dupa foc,astfel ele pot sa se regenereza mai repede dacat alte plante.Multe specii aflate in aceasta zona cu paduri sunt rezistente la foc,exemplu fiind stejarul de pluta.Altele sunt dependente de foc deoarece isi imprastie semintele sau germineaza doar dupa in incendiu. Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone larg raspandite.Cele mai cunoscute dintre acestea sunt padurile ce cresc in jurul Marii Mediteranene.

Mare parte din vegetatia bastinasa de stejari vesnic verzi si pini a fost alterata de interventia omului.In locurile unde plantatiile de vita-de-vie si de maslini nu le inlocuiesc tufisurile dese maquis sau macchia- sunt tipice.Locuri cu tufisuri mai mici garriga- sunt si mai frecvente.Ambele tipuri contin multe specii bogate in uleiuri aromatice.

FAUNA : Fauna este formata din: broasca testoasa, scorpion, vipera cu corn, numeroase insecte, magotul care este singura specie de maimuta care traieste in Europa.

1.Zona rece subpolara 2.Zona rece polara

1.Zona cu clima rece subpolara, intre 60 66 latitudine N. si S., caracterizata prin patru anotimpuri racoroase, vara racoroasa, iarna cu ger mare si ninsoare abundenta, cu teritorii ce cuprind intinse paduri de conifere, de exemplu taigaua siberiana si cea canadiana 2.Zona cu clima polara, intre 66 90 latitudine N. si S., caracterizata prin doua anotimpuri, o vara cu zile foarte lungi, friguroasa, cu temperaturi in jur de 5 C, cand dezghetul aduce explozia rapida a unei vegetatii mici si o multime de tantari, iarna lunga cu ger mare si aproape fara ninsoare. Aici la nord de padurile de conifere, dincolo de cercul polar se intinde tundra.

Tundrele sunt formatiuni ierboase , subarvustive si aburstive scunde , deschise formate sub influenta climatului aspru polar, situate la limita padurilor de conifere , intre silvotundre si deserturi nivoglaciare. tundrele cu arbusti pe soluri umede, cu inghetul putin profund, adapostite de vanturi; tufarisurile de mesteaceni, arini si salcii pitice sunt foarte dese; mlastinile oligotrofe de Sphgnum cu Eriophorum si Andromeda polifolia evolueaza spre tundra cu arbusti; tundrele cu subarbusti se situeaza la nordul tundrelor cu arbusti si sunt edificate de ericacee scunde, salcii si mesteceni pitici, tufe taratoare de vuietoare (Empetrum); se remarca formatiunile de pe substrat calcaros numite zacatori de zapada, in care vegetatia se dispune in cercuri concentrice;

tundre mezofile cu ciperacee si graminee pe soluri permeabile, drenate si care se dezgheata pe o grosime de 1 m; tundre xerofile pe terenuri ridicate cu substrat calcaros, saraca in specii (salcii-pitice, ericaceae, argintica Dryas octopetala, iarba soparlelor-Poligonum viviparum, rogozuri); tundre cu muschi si licheni tundrele cu licheni se gasesc pe soluri nisipoase, acoperite cu un strat gros de zapada. Aici predomina lichenul-renilor:Caldonia sylvatica,Cladonia uncinalis. In tundra din partea centrala a Siberiei de nord predomina lichenii:Alectoria ocholeuca, Alectoria nigricans,lichenul islandez:Cetraria islandica,Cetraria cucullata. Printre licheni cresc unele erbacee si tufisuri scunde:mesteacanul pitic, merisorul de munte. Tundra cu muschi se caracterizeaza prin marea raspandire a muschilor, care cresc strans unii de altii, formanad covoare dese .

Taigaua, sau padurea boreala, este unul din cele mai mari biomuri, ocupnd aproximativ 21 milioane de ha, adica aproximativ 16% din suprafata terestra a Terrei. Este situata n nordul (si partial centrul) Europei, Asiei si al Americii de Nord, exact la sud de biomul tundrei. Anumite orase mari, asa cum ar fi Toronto si Quebec n Canada, Oslo n Norvegia, Stockholm n Suedia, Helsinki n Finlanda si Moscova n Rusia se afla la extremitatea de sudica a acestui biotop. Taigaua este o padure aproape exclusiv de conifere, majoritatea florei fiind alcatuita din brazi, pini, laricea si molizi. Totusi, n extremitatile sudice ale taigauei pot fi ntlniti si arbori foiosi, precum plopul, mesteacanul si aninul. Alte specii de plante des ntlnite n taiga sunt muschii si lichenii.

Fauna este formata din animale rezistente la aceste conditii climatice excesive:

carnivore: rsul, lupii, vulturii, bufnita si mustelidele; erbivore: cerbul, elanul, iepurele polar, gsca, veveritele; omnivore: corbul, ursul.

n taiga viata animala este bogata, n cea nordestica ntlnindu-se peste 300 de specii de pasari. Sunt prezente mamiferele arboricole, multe cu blana pretioasa; reptilele si batracienii sunt extrem de rari. n stepe sunt comune rozatoarele si erbivorele, diverse specii de antilope, cai salbatici si camila cu doua cocoase; dintre pasari se remarca dropia. n Asia de Est, si ea parte componenta a regiunii biogeografice palearctice, fauna este originala, cu tigrii siberieni si ursul panda urias (n muntii din estul Tibetului). Animalul specific Asiei este dromaderul (camila cu o cocoasa), originar fiind din stepele din jurul Marii Caspice.