STUDENTI: MITRUTA MADALINA

NEDELCU MADALINA
OPROIU IULIA

GRUPA 109

BUCURESTI 2015-2016
CUPRINS:

1. Asezare geografica
2. Metode
3. Geologie
4. Relief
5. Clima
6. Hidrologia
7. Elemente biogeografice: soluri, vegetatie,
fauna
8. Arii protejate
CONCLUZII
 1.1 Pozitie matematica: se desfasoara in partile centrale ale continentelor, la
latitudini de 38-50
1.2 Asezare administrativa:

-partile centrale ale continentelor. Cea mai mare desfasurare o au in Eurasia,

plecand din estul tarii noastre si pana in vestul Chinei si Mongolia, dar si in
America de Nord si de Sud
-regiuni de dezvoltare. In podisurile inalte din partea centrala a S.U.A si Canadei,
dar si in Argentina. In sistemele montane ce se insira din Carpati si pana in
Himalaya.
-statele. Partea centrala a S.U.A si Canadei, Nordul Italiei si Croatiei, Sudul
Germaniei, Elvetia, Cehia, Austria
1.3 Unitati geografice: lantul Muntilor Stancosi, Muntii Carpati, Muntii Caucaz si

Himalaya
1.4 Asezari in cadrul bazinelor hidrografice: Vestul si Nordul Marii Negre,

Nordul Marii Caspice, Sudul Lacului Baikal, fluviul Mississipi

Fig. 1 Harta mediilor pe glob (Sursa: https://images.google.com/
2. METODE
-Studierea, documentarea si analizarea
informatiilor deprinse din anumite carti, a
tabelelor si a materialelor grafice.

Materiale folosite in baza de lucru: harti,

tabele, grafice, manual, dictionare, atlase,
lucrari de sinteza.
3.GEOLOGIE
In zona continentului nord-american: Evoluia tectonic a uscatului
nord-american s-a realizat de-a lundul mai multor orogeneze: caledonian,
hercinic, nevadian, laramic
Scutul canadian este format din roci aflate n diferite stadii de metamorfism,
granite i lave bazice, tufuri vulcanice, adpostind importante zcminte de
fier, nichel, cupru.
In zona Eurasiei: Eurasia are un relief mai variat. Pe teritoriul ei sint
asezate cele mai inalte sisteme muntoase ale globului pamantesc. n
deplasarea lor continu pe faa pmntului, plcile continentale i cele
oceanice se lovesc unele de altele, uneori nregistrndu-se coliziuni frontale:
aceste ciocniri sunt cele care duc la formarea marilor lanuri muntoase.
In Patagonia: Constituia geologic este n conformitate cu
geografia fizic orografica. Platoul cenozoic,situat la est, n cretere treptata la
vest, arat capacele superioare cretacice la baza acestuia. La fel ca n unele
cazuri, aceste roci au rupt peste paturile cenozoicului, att de bogate n
ramasite de mamifere; apoi urmai, la vest, de cele metamorfice , adica
isturile de vrst incert; apoi apar cuarite, direct pe granitul primitiv i
Gneiss care formeaz axa Cordillera.
 Fig.2 Harta evolutiei geologice a Continentului Nord American
(Sursa: http://creationwiki.org/pool/images/8/8e/Geomap_NorthAmerica_legend.JPG)
Fig.3 Prima harta geologica a Patagoniei(Darwin, circa 1840, nepublicata)
(Sursa: http://www.scielo.org.ar/img/revistas/raga/v64n1/a07f2.gif)
 4.RELIEFUL
Evolutia reliefului

Este destul de lenta data fiind predominarea

suprafetelor cu inclinare extreme de mica.-
Geografie fizica generala, Laura Comanescu.

Se diferentiaza mai intai campurile netede,

acoperite de depozituri loessoide pe care se
inregistreaza procese biochimice cu ritm sezonier
si tasari, apoi albiile raurilor cu evoutie puternic
influentata de variatiile sezoniere ale scurgerii.
 Unitatile de relief care se suprapun
acestui mediu s-au dezvoltat pe o cuvertura
format din depozite plio-cuaternare dar si
mezozoice cu structura in general orizontala
( Podiul Preriei, intinsa regiune piemontana
a Munilor Stncoi, Podiul Castiliilor-
Meseta Spaniola, Campia Argentinei, Podisul
Patagoniei, Campia Pericaspica, Podisul
Mongoliei).
 Img.1 Muntii Carpati(Austria).
Sursa(: https://images.google.com/)
Img.2 Muntii Caucaz (Sursa: https://images.google.com/ )
 Img 3. Muntii Himalaya.
Sursa(: https://images.google.com/)
 Img.4 Muntii Stancosi.
Sursa(: https://images.google.com/)
5.CLIMA
Climatul se caracterizeaza printr-un grad
foarte mare de uscaciune determinat de
precipitatiile extreme de putine si de o
evaporatie foarte intensa de unde si un deficit
de umiditate ridicat.
Sub raport termic mediile anuale sunt intre
4-12 gradeC, in ianuarie de la -5 la -18 grade
C, in iulie intre 20-30 grade C.
Deci, ies in evidenta doua sezoane
principale- iarna rece si cu oarecare umiditate
catre primavara si vara lunga,calda si uscata;
trecerile intre ele sunt scurte. Intervalul secetos
are obisnuit intre 7 si 10 luni.
 Climatul se va caracteriza prin:
- amplitudini termice mari
-precipitatii putine
-evotranspiratie ridicata de unde o uscaciune
care se accentueaza catre sectoarele cele mai
ermetizate din mijlocul continentelor

In acest sens, se diferentiaza doua tipuri

climatice evidente:
-semiarid la exterior(corespunzator stepelor)
-arid(specific deserturilor temperate)
6.HIDROLOGIA
In regiunea arida, apele de suprafata sunt mai rare si
starabat pe distante diferite suprafata deserturilor. Unde se
varsa in lacuri, iar altele se pierd dezvoltandu-si delte
continentale.
Au debite mari primavara, cand sunt frecvente si
revarsari pe spatii intinse din lunca si o ridivare a nivelului
panzelor freatice. Vara, toamna si la inceputul iernii, datorita
evaporatiei puternice, numai cele cu bazine intinse si cu surse
de alimentare variate isi pastreaza scurgerea.

Principalele bazine hidrografice ale mediului temperat

continental sunt: Vestul si Nordul Marii Negre, Nordul Marii
Caspice, Sudul Lacului Baikal, fluviul Mississipi.
 Fluviul
Mississipi

Marea Caspica
7.ELEMENTE BIOGEOGRAFICE:
SOLURILE, VEGETATIA si FAUNA
Solurile tipice in stepa sunt cernoziomurile
dezvoltate pe leossuri si depozite loessoide. Ele sunt
echilibrate sub raportul circulatiei solutiei pe profil,
bogate in materie organica humifera, bine dezvoltate
in adancime(mai ales in sectoarele umede ale preeriei
sau pampasului).
 Kastanoziomurile, cernoziomurile, faeoziomurile si luvisolurile,
podzolurile si podzoluvisolurile au o mai larga raspandire in mediul
temperat continental.
CERNOZIOMURILE
Cernoziomurile reprezinta solurile stepelor cu
ierburi inalte din zona temperata caracterizate printr-
un orient superior aproape negru, imbogatit in humus
saturat in calciu si de regula un orizont de suprafata
cu acumulare de carbonati secundari.
 FAEOZIOMURILE
Sunt solurile de stepa umeda care prezinta un
orizont superior brun inchis la negru, imbogatit cu
humus; spre deosebire de cernoziomuri nu mai
prezinta un orizont la subsuprafata cu acumulare de
carbonati in primi 100 cm, ci dimpotriva sunt
spalate de carbonati si mai putin saturate in baze.
 LUVISOLURILE
Sunt soluri intalnite indeosebi in zona
temperata, caracterizate prin prezenta unui
orizont superior. Argila din luvisoluri are o
capacitate de schimb cationic ridicata,
deosebindu-se astfel de solurile cu orizontul Bt
din zona calda.
VEGETATIA
Mediile de preerie si stepa apar sub forma unor intinse
formatiuni ierboase,ocupand de cele mai multe ori
suprafete netede, orizontale.
Preeria si stepa se dezvolta sub un climat temperat
continental, cu precipitatii cuprinse intre 1000 si 300 mm,
trecand prin doua diminuari anuale ale ciclului vegetal, in
timpul iernii sip e perioada secetoasa de la sfarsitul verii,
dupa care urmeaza o reinverzire de toamna.
De la un continent la altul, aceasta formatiunr de
vegetatie cunoaste mai multe denumiri, care surprind
inclusiv aspectulde ansamblu al peisajului: stepa, prerie,
pampa.
Fig.12 Stepele localizate pe glob
FAUNA

Fauna preriilor nord-americane include in

principal rozatoare mici si mijlocii (iepurele de
prerie, popandaul, catelul de pamant, soarecele
saritor de camp) dintre carnivore se intalnesc:
lupul de prerie, vulpea de prerie, dihorul de
stepa; o serie de ierbivore mari sunt prezente
de asemenea:antilopa americana, bizonul,;
dintre pasari, caracteristici sunt: acvila de
preerii, iar dintre reptile cele mai comune sunt:
broastele testoase, soparlele si serpii.
8.ARII PROTEJATE
Parcul National Bialowieza
Situat la limita dintre Polonia si
Belarus, Parcul National
Bialowieza constituie unul dintre
putinele teritorii din Europa
acoperite cu paduri seculare. Una
dintre caracteristicile peisajului
forestier de aici o reprezinta
trunchiurile unor arbori cazuti sub
povara anilor, ce dovedesc lipsa
totala a interventiei antropice.
 Parcul National Yellowstone
Parcul Naional Yellowstone a fost ntemeiat la data
de 1 martie 1872 fiind primul parc naional din lume.
El se afl pe teritoriul a trei state federale nord
americane iar 96 % din suprafaa parcului se afl pe
teritoriul statului Wyoming, 3 % pe teritoriul statului
Montana i numai 1 % pe teritoriul statului Idaho.
CONCLUZII

In concluzie, mediul temperat-continental este prezent in

partile centrale ale continentelor, la distante foarte mari de
oceane,factorul de baza care influenteaza cel mai mult mediul
este reprezentat de circulatia maselor de aer continentale. Pe
masura ce inaintam catre interiorul continentului, observam o
aridizare a climatului temperat.
Astfel, verile devin mai calduroase, iernile mai friguroase si mai
lungi, precipitatiile se reduc treptat, iar vegetatia este tot mai
scunda si mai rara. Acesta este si motivul pentru care padurile de
foioase si ameste din centrul continentelor se raresc spre est,
aparand apoi in palcuri despartite de suprafete ierboase tot mai
largi, pentru ca la final sa cedeze complet locul stepei
BIBLIOGRAFIE

Florea, N., Savulescu, I., Geamana, N., 2005, Solurile pe glob,

Universitatea din Bucuresti, Bucuresti
Ielenicz, M., Comanescu Laura, 2009, Geografie fizica generala,
Editura Universitara, Bucuresti
Ielenicz, M., Negut, S., 2008, Geografie fizica generala.Manual
pentru clasa a IX-a, Editura Humanitas, Bucuresti
Larion Daniela, 2010, Geografia mediilor temperate si reci ale
globului, Editura PIM, Iasi
Marin, I., Plesoianu Daniela, Grografia continentelor.Particularitati
generale, Editura universitara, Bucuresti

Internet:
https://ro.wikipedia.org/
http://www.scielo.org
http://creationwiki.org
https://images.google.com/