ERA NEOZOIC

Ea reprezinta un timp de aproximativ 75 de

milioane de ani, in care vietuitoarele
marcheaza ultimele transformari prin care au
ajuns la formele actuale. De remarcat este
faptul ca au disparut complet formele
gigantice de reptile mezozoice si s-au stins,
la fel, unele grupe importante de cefalopode:
amonitii si belemnitii. Era neozoica a fost
impartita intre perioade: paleogen, neogen si
cuaternar.
 PALEOGEN
Paleogenul a durat 40 milioane de ani. in timpul acestei
perioade a continuat deriva continentelor. Mai continua
legatura dintre America de Nord si Eurasia peste
Groenlanda si Scandinavia. Oceanul Atlantic nu era inca
nici macar schitat in regiunea nordica. in timpul
paleogenului acest pod de legatura a cedat, intrand in
deriva mai pronuntata America de Nord si Groenlanda.
intre cele doua continente a mai ramas un esalon de
insule razlete. Mai persista si legatura dintre Asia si
Alaska. in emisfera nordica, in deriva spre nord, India s-a
apropiat mult de Asia, cu care apoi s-a unit.
PMNTUL N PERIOADA
PALEOGEN
 Madagascarul s-a desprins definitiv de
Africa. intre America de Nord si cea de Sud
au fost doar legaturi de comunicatie
temporara; in paleogen se tinde la stabilirea
unui istm consolidat intre cele doua
continente. intre Eurasia de Nord si
continentele sudice (Africa, scutul indian si
Australia), in deriva spre nord, se intindeau
apele Marii Tethys din regiunea atlantica
peste Orientul Apropiat si Orientul Mijlociu,
peste ariile himalaiene, pana in ariile
Oceanului Pacific. in acest timp a continuat
orogeneza alpina, prin formarea unor intinse
aliniamente si cute locale de munti tineri
care au inchis in interiorul lor mari interne
de mica adancime.
 Deriva continentelor, aparitia de lanturi muntoase si vulcanismul legat
de aceste fenomene au continuat sa modifice legaturile
paleogeografice, sa se schimbe conditiile climaterice si sa se instaleze
un regim climateric delimitat in regiuni calde, temperate si reci
(polare). Din vechiul bloc Gondwana a ramas numai scutul antarctic
supus climatului rece; celelalte continente in miscare spre nord, au
ajuns sub influenta altor valori ale climatului. in astfel de imprejurari
nu s-au putut pastrat unele forme vechi de viata, dar au aparut altele.
Ca in permian, si acum apar grupuri de animale cu caractere colective
din care s-audezvoltat formele noi, mai ales in lumea reptilelor,
pasarilor si a mamiferelor.
 Plantele dominate sunt angiospermele. La
inceputul paleogenului inca se mai pastrau
speciile vegetale de tip tropical si mai ales de
mlastina (genul Pontederia) in ambianta unor
paduri mai intinse de palmieri si conifere de
climat cald, ca Sequoia si Cupressus. Astfel de
asociatii au mai fost identificate pe coasta
pacifica si cea atlantica a Americii de Nord, legate
de mlastini paralice, lagunare sau de apa dulce,
cu o intensa dezvoltare a vegetatiei, cum dealtfel
s-a dezvoltat, in mod similar, vegetatia din bazinul
Petrosani. S-au delimitat in mod clar doua
provincii vegetale: una de climat temperat cu
salcie, plop, ulm, alun, mesteacan, fag, stejar,
magnolii s.a., in partea de nord a Eurasiei si
Americii de Nord, si alta subtropicala in Europa
centrala, si pe coastele nordice ale ariilor Tethys
cu plante ca: laur, smochin, scortisor, vita,
Taxodium si Sequoia.
SEQUOIA
 NEOGEN
Neogenul (circa 25 milioane de ani) a fost o perioada de mari
evenimente geologice si biologice, in acest timp se termina ciclul de
orogeneza alpina si au loc intense activitati vulcanice. Aceste
evenimente au dus la configuratia geografica actuala. Evenimentele
geologice din perioada urmatoare a avut un caracter regional si
local. Evenimentele mari, planetare, s-au desfasurat in neogen in
doua epoci (miocen, 15 milioane de ani, si pliocen, 10 milioane de
ani). intre America de Nord si Asia se mai pastrau unele punti de
legatura in regiunea stramtorii Behring. Se realizeaza din nou
legatura intre cele doua continente americane. in ariile
mediteraneene apare legatura cu Oceanul Atlantic prin zona
subtropicala (Spania) si in pliocen prin Gibraltar.
PMNTUL N PERIOADA
NEOGEN
 Fenomenele orogenice au produs multe
izolari geografice printr-o serie de bazine
insirate in lungul axului geosinclinal Tethys,
bazinele: panonian, transilvanean, euxinice
si aralo-caspice (Marea Sarmatica). in tara
noastra apare schitata morfologia
Carpatilor, in restul tarii fiind mari putin
adanci care nu peste mult timp au fost
drenate spre zonele de scufundare, ca:
Marea Caspica, Marea Neagra, Marea Egee.
Bazinele de sedimentare marina de pe
teritoriul Romaniei au avut un efect
deosebit in formarea zacamintelor de
carbuni, petrol si gaze, de sare, gips, MUNII CARPAI
diatomit, argile si alte substante minerale. DE ASTZI
in acelasi timp, fenomenele magmatice,
legate de evolutia zonelor muntoase, au dat
nastere la mari masive de roci eruptive si de
zacaminte de minereuri.
 Ginko
Climatul in neogen a fost cald si umed in
prima epoca, cu tendinte de racire in
pliocen. Flora neogena s-a dezvoltat in
continuarea celei paleogene. in America
de Nord au continuat sa vegeteze
padurile de Seauoia, de Magnolii si
platani in regiunile centrale si sudice. in
regiunea temperata existau paduri de
mesteacan, plop, salcii, ulmi, tei, nuci.
Urmele unor paduri intinse au fost gasite
pe coasta de vest a Groenlandei.
Padurea din Groenlanda se presupune ca
a fost mareata, chiar mai la nord de Tara
lui Grinnel. Resturi de conifere
mezozoice ca Ginkgo, de jneapan, tuia,
Seauoia, Magnolia, de nuc si vita de vie,
alaturi de pin, ulm, salcie, mesteacan,
frasin, fag, castan si stejar, atesta
prezenta unor biocenoze inchegate, pana
la aceste altitudini.
TUIA
 Aproximativ 30% din suprafata Pamantului a
fost acoperita cu gheata; in prezent numai 10%.
Fronturile de gheata nu au pastrat aceeasi
pozitie; inaintau spre ecuator (perioade de
glaciatiune) sau se retrageau spre'poli
(perioade de interglaciatiuni).in emisfera
nordica s-au repetat patru perioade de
glaciatiune, alternand cu trei perioade de
interglaciatiune si o perioada, cea din urma,
caracterizata prin climat si vegetatie de tundra
spre climat temperat. in timp ce la cei doi poli si
in regiunile adiacente era un climat glaciar, in
interiorul uscatului domina un climat umed in
alternanta cu unul secetos. in conditiile de
clima aratata, flora cuaternara a migrat de la
poli spre Ecuator si invers de 3-4 ori.
 Unele specii de climat temperat sau
mediteranean s-au adaptat la un climat mai
rece si invers. in pendularea pe meridian a
florei si in timpul stabilizarii ei pe anumite
suprafete, vegetatia cuaternara a trebuit sa
recucereasca suprafete enorme de teren,
care fusesera acoperite de gheturi si pe
suprafata carora au ramas depozite
morenice si fluvio-glaciale, pe care apa si
vantul le-au spulberat si le-au depus sub
forma de loess pe mari intinderi.
Solificarea s-a inchegat si a inlesnit
reacoperirea uscatului cu soluri, cum si
inchegarea vegetatiilor de padure, de
campie, de margini de desert etc, cu
Specie de animal
biotipurile corespunzatoare. subacvatic specific
neogenului
 CUATERNAR
Cuaternarul este impartit in pleistocen (circa un milion
de ani) si holocen (circa 25.000 ani). Delimitarea
stratigrafica a cuaternarului fata de pliocen si
subdiviziunii lui se face nu numai pe baza raporturilor
stratigrafice, ci pe baza geocronologiei cu C14 si a
studiilor palinologice (studiul polenului aflat in diferite
straturi geologice). Flora cuaternara este cea actuala,
stabilizata in holocen, in ariile ei de preferinta pentru o
dezvoltare optima, in care s-au constituit asociatiile
vegetale cunoscute.
PMNTUL N PERIOADA
CUATERNAR
 Animalele nevertebrate s-au cantonat in
principalele biotipuri existente: marin,
dulcicol, salmastru si continental, asa
cum le cunoastem si le aflam din
lucrarile publicate de sistematica si
ecologie. Un interes mai mare prezinta
fauna de vertebrate si mai ales de
mamifere, in care mai importante sunt:
proboscidienii, rhinocerotidele si
hominidele. intre proboscidieni a aparut
grupul sau familia Elefantide, cu
genurile: Arhidiscodon meridionalis,
Paleoloxodon antiqus, adaptat la o viata
de padure din regiunile calde, si
Mammuthus primigenius, cu o
raspandire in regiuni mai reci, de tundra
sau stepa. Rhinoceridele au fost
reprezentate prin Rhinoceros mercki, in
paduri, si Rhinoceros tichorhinus, in
regiuni de stepa si de tundra .
 Pentru mentinerea echilibrului izostatic, se produc
ridicari ale catenelor muntoase, mai ales din ciclul
alpin. Edificiul carpatic s-a ridicat cu aproximativ 1000
m. Deoarece in cuaternar se afla numeroase resturi ale
corpului omenesc si urme ale activitatii lui, perioadei i
se mai spune si antropogen. Climatul cuaternar a
marcat o racire chiar de la inceputul perioadei si a
afectat regiunile polare, precum si lanturile de munti
din interiorul si de la marginea continentelor. in
emisfera nordica, din calota de gheata principala
inaintau trei factori de gheata spre sud: european,
siberian si canadian, iar din calota antarctica alte doua
fronturi: unul patagonian (America de Sud), altul spre
Noua Zeelanda. ntre fronturile respective ale fiecarei
emisfere, s-au produs si unele racordari cu ghetari din
munti.
 Alte mamifere care au participat la fenomenele legate de pendularea
climei au fost unele Artiodactyle, ca: cerbul, (Cervus elaphas), renul
(Rangifer tarandus), elanul (Alces palmatus), raspandite in zonele
septentrionale si temperate ale emisferei nordice. Cervidele au avut si un
repre zentant gigant, Megaceros, azi disparut. A trait in insula britanica.
Bovidele, aparute in Asia si India, au migrat pana in Europa.Unele ca:
bizonul (Bos priscus), zimbrul (Bos primigenius) au disparut in timpurile
istorice, afara de exemplarele din unele rezervatii naturale in care se
incearca conservarea lor. Se mentine bizonul in America de Nord, unde
acum este protejat.

Cerbul Megaceros
 Dintre Perissodactyle a
aparut calul (Equs) in
America de Nord, de unde a
migrat in Eurasia, in
cuaternar, timp in care a
disparut din America.
Carnivorele neogene s-au
mentinut si in cuaternar, cand
au disparut unele
(Machairodus, SmUodori)
impreuna cu ursul de pestera
(Crocuta spelaea). in
America de Sud s-a mentinut
fauna de Edentate din care
au disparut formele mari.
Hipparion, cai de dimensiuni mici, avnd
o nlime de aproximativ 1,40 metri
specifici neogenului.
 Reconstituire a doi neanderthalieni. Dei posed o tehnic destul de
avansat de prelucrare a uneltelor, odat cu venirea lui Homo sapiens
n Europa acetia dispar, probabil datorit concurenei.
 SFRIT
Au elaborat:
Ionel Cristian
Basoc Nicoleta-Nina
Nagomir Andreea
opa Vlad
Poloborciuc Adelina
Chim Vladimir