Sunteți pe pagina 1din 6

Mediul padurilor de foioase (si de amestec)

Acest mediu se dezvolta intr-un climat cu precipitatii tot timpul


anului, dar cu veri calde si cu ierni cu atat mai friguroase cu cat ne
departam de vestul continentului euro-asiatic si american catre est.
Este specific emisferei nordice.

LOCALIZARE

Daca in Europa si vestul Asiei, acest mediu se intalneste


aproximativ intre paralele de 43o si 60o (in Asia numai intre 52o si
55o), in Estul Asiei el coboara intre 24 si 50 N. In America, mediul
padurilor temperate se dezvolta ca o fasie larga pe fatada atlantica a
continentului. Catre Pacific, mediul respectiv este situat ceva mai la
Nord.

In emisfera sudica, tipul acesta de mediu aproape nu exista. Este


intalnit pe coasta Pacifica din Sudul statului Chile, in sud-estul Africii,
in sud-estul Australiei, in Tasmania si Noua Zeelanda.

CLIMA

La modul general, este deosebit de favorabila dezvoltarii


padurilor cu frunze cazatoare, chiar si a unor tipuri de conifere.
Conditia este insa sa existe si suficienta apa, iar vegetatia sa prezinte
o mare adaptibilitate la alternanta anilor ploiosi cu cei secetosi ,
precum si la anumite conditii locale (de roca, expunere, panta etc.). In
mare, clima se afla sub influenta latitudinii si a vanturilor de vest,
respectiv sub influenta deplasarii ciclonilor tropicali si subpolari. Exista
4 anotimpuri, dintre care 2 extreme: veri calde si ierni friguroase, dar
cu zapada multa, ceea ce face ca solul, in general, sa nu inghete.

De aceea, in afara caracterului temperat, care reprezinta o medie


mai mult teoretica, aceasta clima se remarca prin schimbari frecvente
si uneori bruste de vreme, prin alternante neperiodice, de zile si luni
ploioase cu altele secetoase, prin ani foarte ploiosi si altii saraci in
precipitatii. In Romania, dar si in alte tari, agricultorii parafrazeaza
astfel de intamplari prin expresii de genul “anul strugurilor”, “anul
prunelor” etc.

Este vorba de ani in care conditiile meteo au fost favorabile unei


culturi anume. Iarna aici stagneaza aer polar. Anotimpul acesta se
caracterizeaza prin zile scurte si reci, vreme relativ uscata si frumoasa
cu inghet frecvent. Vara, insa, zilele sunt foarte lungi si calde.

Precipitatiile cad tot timpul anului, cu precadere vara, avand o


medie anuala de 550-1200 mm. in cazul climatului oceanic, frecventa
ploilor este mai mare iarna. Totusi, pe parcursul anului, ajung aici
fronturi calde si reci, fapt ce implica precipitatii cu o repartitie foarte
neregulata.

In anii secetosi, multe culturi sunt salvate prin apa inmagazinata


in prealabil in solul profund.

SOLURILE

Sunt brune de padure si mult mai fertile decat podzolurile,


deoarece au un grad mai redus de levigare. Frunzele cazute toamna
influenteaza fertilitatea prin descompunerea lor si,totodata, pastreaza
umezeala, astfel formandu-se un humus finisat bine amestecat cu
minerale. De asemenea, solurile sunt profunde si bogate in elemente
interschimbabile, fiind formate pe paturi de dezagregari periglaciare
pe nisip, pietrisuri sau loess, care contin astfel de elemente. Exist si 2
varietati extreme de sol:

•Un sol mai levigat (in climatul oceanic, de obicei sub stejar) cu un
orizont A, avand o nuanta de bej-malos.

•Un sol podzolic intalnit in sectoarele cu un continentalism mai


pronuntat si sub paduri de amestec fag-conifer.

Orizontul A este cenusiu, iar cel B mai ruginiu (datorita prezentei


oxizilor de fier).

Diferentieri locale, importante in orizontul de sol, sunt impuse de


roci, expozitia versantilor, panta si drenaj.
VEGETATIA

Specifica este cea de frunze cazatoare in anotimpul rece,


dominata de stejar si fag. Bogatia speciilor este cu mult mai mare
decat in mediul boreal, cauza fiind amestecul impus de oscilatiile
climatice cuaternare. Formatiunile vegetale prezinta o stratificare
complexa in care se pot deosebi arbori inalti, arbustii si stratul inferior.

Acesta din urma infloreste primavara cand razele solare patrund


pana la sol. Arborii care domina sunt diferitele tipuri de stejar, castan,
fag, carpen, artar, frasin, ulm, plop, salcie, anina, iar dintre arbusti
alunul, cornul s.a. Apar si conifere precum pinul, bradul, tisa, in special
in partile mai reci. Adesea se formeaza asociatii de catre 2-3 specii
dominante care pot fi impuse de roca, de expunere a versantului, de
sol, de gradul de drenaj. Asa sunt de exemplu, asociatiile de cer si
garnita, de salcie si anin, care urmeaza cel mai adesea raurile. In
partile mai reci si in etajul montan de tranzitie. Acest mediu vegetal a
suferit defrisari masive si astazi apare puternic transformat datorita
interventiei antropice.

FAUNA

Este destul de bogata datorita resurselor mari de hrana, dar mult


mai redusa in prezent din cauza antropizarii puternice. Specifice sunt
o serie de erbivore, carnivorele gasindu-se aici in numar tot mai redus,
ca si omnivorele (ursul brun). Se mai intalnesc: rozatoare, multe
insecte fitofage, animale insectivore, precum si o bogasta pedofauna.

Dintre erbivore, cele mai cunoscute sunt cerbul si caprioara;


dintre carnivore, lupul, vulpea, nevastuica, rasul, bufnita, eretele, iar
dintre insectivore numeroase specii de pasari, lilieci, arici s.a.

Mai pot fi amintite ca reprezentative mistretul sau chiar iepurele.


Temperaturile influenteaza intensitatea vietii. Vara, toate etajele
padurii sunt bine populate, pe cand iarna majoritatea animalelor se
refugiaza in sol sau la nivelul solului.

Clima combinata cu factorii locali (relieful) conduce la o adaptare


a vietuitoarelor de unde rezulta o diversificare regionala a faunei.
RELIEFUL

Relieful acestui mediu este de altitudine joasa, predominand


campiile, podisurile, iar muntii fiind dezvoltati sub 1000 m altitudine.

Specificul reliefului, din punct de vedere al mediului, consta intr-o


dubla mostenire. Este vorba, pe de o parte, de suprafete si niveluri de
eroziune, de obicei tropicale, iar pe de alta de reliefuri cuaternare
modelate alternativ in faze periglaciare si temperate. De la relieful
cuaternar s-au mostenit atat depozite superficiale variate, cat si
reliefuri intre care o densitate mare de vai bine adancite, versanti
relativ stabili, reliefuri colinare si de acumulare.

Depozitele superficiale sunt reprezentate prin straturi groase, de


dezagregari periglaciare, depuneri de tip Loess, dar si prin morene
glaciare cu toata gama lor de forme (morene de fund, frontale, intre
fund si frontale depozite fluvio-glaciare, precum si prin relief fluvio-
glaciar).

Asa se prezinta arealele Scandinaviei sudice, Germania nordica si


Polonia. Aceeasi situatie se intalneste in America de Nord, unde
sedimente glaciare si depozite periglaciare apar pana mult in sudul
Marilor Lacuri.

Morfogeneza cea mai activa a existat aici in conditiile de tundra


din timpul glaciatiunii cuaternare cand raurile carau multe pietrisuri si
creau vai largi pe care le pardoseau cu aluviuni. Atunci s-au nivelat
multe dintre podurile foarte largi de terase, iar versantii sufereau o
intensa modelare pana la atingerea unor profile care puteau mentine
o patura de dezagregari. Pe acestea s-au format ulterior
solurile.Versantii actuali sunt, in consecinta, mosteniti.

In momentul de fata,desi densitatea fragmentarii prin vai este


puternica, eroziunea este mult incetinita, precipitatiile infiltrandu-se
cu usurinta in sol, in stratul de frunze sau in dezagregarile
vechi(periglaciare).

In urma defrisarilor,sau in anumite conditii locale provocate de


om, procesele de eroziune devin active.In rest, padurile tampon impun
o evolutie in echilibru a peisajului. Umiditatea este permanenta
datorita precipitatiilor care se infiltreaza in aceste straturi si, inevitabil,
duce la dizolvare. Specific acestui mediu este faptul ca domina
dizolvarea si foarte putin descompunerea chimica.

Hidrografia este constanta,datorita apelor acumulate in subteran


ce alimenteaza numeroase izvoare limpezi.

Luncile largi ale vailor raurilor fac distinctia intre acest mediu si
alte medii,inundatiile ce pot aparea brusc, ramanand in limitele albiilor
minore.In regimul climei continentale, cu alimentatie pluvio-nivala,
nivelurile raurilor atingand nivelul maxim in martie – aprilie, pe cand
in cel oceanic,in februarie.

Antropizarea a avut un efect puternic asupra acestui mediu,


Diferentele vazandu-se in functie de roca, panta, expunere, mod de
utilizare al terenurilor etc.

VARIETATILE MEDIULUI TEMPERAT ANTROPIZAT

Spre deosebire de padurea boreala, cea temperata a fost


puternic umanizata inca din Antichitate,astfel luand nastere “civilizatia
lemnului”.

Datorita popularii dense mediul initial a fost transformat radical,


exceptand mediul montan,unde modificarile sunt mai putin intense.

Omul a intervenit prin defrisari si prin geosisteme natural-


antropice sau antropizate.Cele mai timpurii defrisari au avut loc in
China si apoi in Europa, insa in China au fost aproape totale.In Europa
s-au mai pastrat unele areale impaduritepentru vanatori.Mai
recent,despaduririle iau amplare si in America de Nord, unde inca au
mai ramas areale intinse de padure,precum cele din Apalasi.

Necesitate de agricultura a atras dupa sine despaduririle si,odata


cu acestea, araturile, locurile respective devenind niste “openfields”
(campuri deschise). In aceste locuri omul a creat si diverse ecosisteme
antropizate (orase, sate).

In unele situatii, in urma despaduririi, locul padurii a fost luat de


alta vegetatie naturala,numita “vegetatie secundara”;astfel gorunul
sau stejarul au luat locul fagului. Omul a mai introdus in multe locuri si
canstanul comestibil,castanele avand mare cautare in lipsa cartofului.

Terenurile degradate,un alt efect al antropizarii, sunt acele


terenuri rezultate in urma despaduririlor haotice. In locul padurilor s-a
instalat stepa secundara,suprapasunata, afectata de ravene si
torenti.In acesta situatie se gasesc delurile si muntii josi din Anglia,iar
in climatul continental (cu ploi mai neregulate), putem da ca exemplu
Subcarpatii, PodIsul Transivaniei s.a. Mediul de deal si de munte jos
este in echilibru doar daca este impadurit, odata devenit teren agricol
fiind afectat si acest echilibru. Starea de subechilibru si degradare
apare odata cu lipsa intretinerii pantelor si teraselor special
amenajate.