Nr.

crt MEDIUL TEMPERAT-CONTINENTAL

1. Localizarea geografica (matematica) regiunile -localizat intre 40 - 55 grade lat. N si S. (estul Europei, Asia Centrala (stepa),
in care se desfasoara Argentina (pampas), America de Nord (preerie), sudul Africii (veld).
Se desfasoara in partile centrale ale continentelor, la distante mai mari in raport
cu oceanele, fiind de cele mai multe ori incadrate de sisteme de munti inalti
(Carpati, Caucaz, Himalaya, cele din Extremul Orient, etc), care impiedica
patrunderea maselor de aer oceanic. Astfel de medii se gasesc in Bulgaria,
Iugoslavia, N. Croatiei, N. Italiei, Elvetia, Cehia, Austria, S. Germaniei, apoi in
America de Nord (podisurile din centrul S.U.A. si al Canadei) si America de Sud
(Argentina). Climatul se caracterizeaza prin frecventa maselor de aer
continental, polare si arctice, precipitatii putine (sub 500 mm/an) si o accentuare
a secetei catre sectoarele centrale ale continentelor sau in cele care sunt
incadrate de munti inalti.
Vânturi: Crivățul, Austrul, Băgărețul, Vântul Mare,Coșava, brizele marine și
montane

2. Conditiile climatice (tip clima, temperaturi
medii anuale, precipitatii medii anuale,
miscarile aerului, ITU)
-Conditii climatice veri calde si ierni reci ;
-tma 10 - 12 grade C ;
-pma 500 - 600 mm/an, amplitudini termice mari.
Trecerea de la climatul temperat-oceanic la cel temperat continental se face prin
climatul temperat continental de tranziție. Climatul temperat-continental are
următoarele caracteristici:

verile sunt călduroase (temperatura medie lunară pe timp de vară fiind de 20 -

30 grade Celsius)
iernile sunt aspre (temperatura medie lunară pe timp de iarnă fiind între -10 - -
40 grade Celsius)
aici sunt amplitudinile termice anuale (= diferența dintre cea mai mare și cea
mai mică temperatură înregistrate într-un an) cele mai mari
precipitațiile anuale sunt de aproximativ 500-800 mm și cad în special
primăvara și vara
bat vânturile de vest
are 4 anotimpuri.
În estul Europei, climatul temperat-continental este excesiv, adică iernile sunt
lungi și aspre, iar verile scurte și călduroase.
3. Caracteristici biogeografice (vegetatie, fauna)
4. Caracteristici pedogeografice (soluri)
5. Impact antropic (populatie, asezari, ramuri
economice agricultura, industrie, servicii)
6. Aspecte contemporane actuale
- Precipitatiile cad in orice luna, dar valorile mai mari sunt la finele primaverii si
vara; toamna si iarna sunt secetoase. Raurile au un regim neregulat, ingheata in
timpul iernii, pot produce inundatii primavara din cauza topirii zapezilor, iar vara
debitele scad din cauza secetei sau cresc datorita ploilor torentiale.
Ca vegetatie avem stepele alcatuite din ierburi. Aceste formatiuni se afla in
partea de est a Europei (pusta in Ungaria, baragan in Romania, stepa in Rusia),
partea centrala a Asiei, in America de Nord, unde sunt numite prerii, si in
America de Sud, unde sunt cunoscute sub numele de pampas. Aceste regiuni
constituind cele mai insemnate zone cu cereale de pe Glob.
Limita vestica a stepei din Europa trece prin sud-estul tarii noastre. Trecerea
dintre padurile de foioase si stepa se realizeaza prin intermediul unei fasii de
tranzitie, numita silvostepa, in care ierburile stepei alterneaza cu palcuri de
copaci.
Fauna cuprinde iepuri, popandai, harciogi si diferite pasari, ca potarnichea,
prepelita.
- Soluri fertile de tip cernoziom, clasa MOLISOLURI
-Solurile sunt formate din: castanoziomuri ce se formeaza pe loess si corespund
unui climat uscat si cald; cernoziomuri care sunt soluri fertile, formate pe loess,
intr-un climat secetos si sunt situate la suprafata solului fiind bogate in humus.
-cultura plantelor cerealiere, zone de pasunat, concentrari medii de populatie
Conditiile climatice mai blande au favorizat dezvoltarea de asezari, multe
insirate de-a lungul unor drumuri transcontinentale (Transsiberianul in Eurasia
sau magistralele din Canada).
Unele modificari ale conditiilor de mediu se produc mai intai prin exploatarile
intense de masa lemnoasa, combustibili sau minereuri, iar apoi prin extinderea
suprafetelor cu pasuni si unele terenuri agricole. Acestea sunt concentrate in
sud, unde alaturi de areale de mediu antropizat exista si parcuri nationale.