TIPURI DE

MEDII

 Presented by Sorohan
Valerian and Dumitrescu
Robert
 Criterii de diferenţiere

 Evoluţia relaţiilor dintre cele şase componente majore ale mediului a condus la
individualizarea unei multitudini de unităţi ale acestuia, ce se diferenţiază după
dimensiuni, structură, reflectare în peisaj, dar şi după poziţia ierarhică.
 Primul criteriu de diferenţiere a acestora este suportul pe care s-au dezvol-tat,
evidenţiindu-se:
- medii de pe uscatul continental - medii
din bazinele marine şi oceanice.
 În cadrul acestora se diferenţiză tipurile zonale de medii, determinate de factorul
climatic: - medii din
zona caldă - medii
din zona temperată - medii din zona rece
 După altitdine se diferenţiază mediile azonale dispuse pe verticală, generate de
existenţa reliefului montan
 Ceilalţi factori de mediu, între care şi omul, cu influenţă pe plan local sau regional,
determină mediile intrazonale
 PRINCIPALELE MEDII ALE USCATULUI CONTINENTAL
ŞI PEISAJELE CARACTERISTICE

 Mediile de pe uscat desfăşoară pe 29% din suprafata Pămantului, fiind prezente la

toate latitudinile (mai ales în emisfera nordică).

 Mediile Intertopicale
 În functie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri: -
mediul pădurilor ecuatoriale -
mediul pădurilor tropicale umede (inclusiv păd. musonice) -
mediul savanelor -
mediul stepelor tropicale şi al semideşerturilor
- mediul deşerturilor tropicale
 Mediul pădurilor ecualoriale

 Desfăşurare, Se află de o parte şi de alta a Ecuatorului, în medie pana la 50

latitudine, cu o extensie deosebită în America de Sud (bazinul Amazonului, Podişul
Guyanelor, N Podişului Brazilian), Africa (bazinul fluviului Congo, litoralul
Golfuiui Guineii), Indonezia, Filipine, Malaysia etc., la altitudini de regulă până 1
000 m.
 Caracteristicile factorilor de mediu.

 Climatul ecuatorial are un rol esenţial, remarcându-se prin uniformitate termică şi a

precipitaţiilor:
- temperatura med. anuală 25-28 °C
- umiditatea relativă peste 85 %
- precipitaţii 1 000-3 000 mm cu regim aproape diurn

 Alterarea chimică este favorizată de temperaturile ridicate şi de umezeală. Ca

urmare, aici se dezvoltă:
- scoarţe de alterare groase bogate în oxizi de fier şi aluminiu
- stânci şi coloane convexe (căpăţâni de zahar)
- pe râurile mari, praguri pe care se formează cascade renumite.
Climat Ecuatorial Climat Ecuatorial
Iquitos, Peru 40 S Andagoya, Columbia 5° N
 Vegetaţia este reprezentată de pădurea luxuriantă, care imprimă caracteris-tica
esenţială a peisajului. Cunoscută în America de sud sub numele de selvas, hylaea,
bosanes etc., are următoarele caracteristici:
- este verde tot timpul anului, frunzele se schimbă treptat, întâlnim în orice perioadă
a anului frunze, flori şi fructe pe ramuri
- prezintă o distribuţie etajată a elementelor vegetale având două etaje arboricole şi
două etaje arbustive precum şi numeroase plante agăţătoare (epifite şi liane)
- prezintă o mare diversitate floristică, cuprinzând mulţi arbori şi arbuşti cu valoare
economică (arborele de cauciuc, arborele de cafea, arborele de cacao, palmierul
de vin, de ulei, acaju, abanosul, palisandrul, mango, arborele de scorşişoară
bambusul etc.).
- în regiunile litorale joase se întâlnesc asociaţiile de mangrove
 Peisajele din regiunule montane.

- În munţii din zona ecuatorială care depăşesc 1 000 m altitudine, tempera-turile

sunt de 10 °C la 3 000 m şi de 0 °C la 5 000 m; precipitatiile devin din ce in ce
mai pţine la peste 3 000 m.
- Ca urmare, pana la 3 000 m, deşi vegetatia este abundentă, scade numărul de specii
si înaltimea copacilor.
- La peste 3 500 m altitudine se realizează trecerea treptată de la pajişti cu tufe înalte
la pajisti cu ierburi scunde, iar în final la stâncarie, muşchi, licheni şi chiar gheţari
(de exemplu, în munţii Kenya si Kilimandjaro),
- Modificări locale de mediu şi peisaje variate apar şi pe versanţii masivelor
muntoase cu orientări diferite în raport cu direcţia dominantă a maselor de aer sau la
gurile de vărsare ale fluviilor (Amazon Congo, Niger).
 Mediul şi peisajele din regiunile tropical-umede cu două anotinipuri

 Desfăşurare:
- Între 5 si 20° latitudine (America Centrală, estul Braziliei, India, Indochina, China de
Sud-Est, nordul Australiei mare parte din Africa Centrală, de la Oceanul Atlantic la
Oceani Indian)
- Regional poate ajunge şi la 30-35°latitudine (Argentina sudul Africii);
- Cuprinde regiuni de câmpie, podişuri, lanţuri de munţi nu prea înalţi, în care peisajul se
impune fie prin păduri, fie prin formaţiuni ierboase.

 Camcteristicile factorilor de mediu.

- Clima se caracterizeaza prin două sezoane calde, unul umed şi altul secetos.
- Sezonul cald şi ploios are temperaturi de 20–250 C, cad peste 70% din precipitaţiile
anuale, de 1.000-1.500 mm care provoacă, umezeală bogată, de 75%
- Sezonul cald şi secetos are temperaturi de 10–200 C, cu precipitaţii rare, dar sub formă
de averse
- Sunt inegale ca durată ceea ce se rasfrânge în evoluţia peisajului.
Climat Tropical Musonic Climat Tropical Musonic
Calcutta, India 22.5° N Darwin, Australia 12,50 S
 Peisajul de savană, este specific climatului subecuatorial cu două anotim-puri –
umed şi uscat (mai mult de patru luni), unde cantitatea de precipitaţii nu depăşeşte
1000-1500 mm.
- Alcătuită din specii ierbacee xerofile cu înălţimi care uneori ajung la câţiva metri,
pâlcuri de arbuşti sau arbori cu înălţime redusă cu rădăcini profunde şi crengi puţine
alcătuind o coroană aplatizată.
- În funcţie de umiditate există savane umede şi savane uscate. -
Savanele umede przintă ierburi înalte “păduri galerii”, “păduri parcuri” (în jurul
izvoarelor) sau numai pâlcuri de arbori
- Savanele uscate prezintă ierburi mai joase, abori şi arbuşti răzleţi
- În Africa, savana ocupă 40% din suprafaţa continentului, existând savane cu
baobabi, savane cu acacii şi savane cu palmieri
- În America de Sud, savane cu ierburi înalte şi arbori rari, numite campos, în
Brazilia, llanos, în Venezuela etc.
- În Asia ocupă suprafeţe întinse în India şi Indochina
- În Australia sunt savane cu eucalipţi şi palmieri, ocopând suprafeţe mai întinse în
Est şi în Nord-Est.
Colonii de termite
 Caracteristicile factorilor de mediu
- Climatul tropical, este cald şi uscat, cu mari variaţii termice diurne şi precipi-taţii
anuale sub 200 mm, cu o distribuţie neuniformă.
-Temperaturile medii anuale sunt ridicate (25–300 C), înregistrându-se mari
diferenţieri diurne. În zilele de vară temperaturile pot sa ajunga la 500 C, iar în
nopţile de iarna temperaturile pot sa fie negative.
- Precipitaţiile sunt rare şi extrem de neregulate, iar uneori picăturile de ploaie se
evaporă înainte de a atinge solul. În Sahara cad ploi extrem de rar (5 mm/an),
înregistrandu-se mai mulţi ani consecutivi fără precipitaţii.
- Majoritatea văilor sunt seci; Râurile ce coboară din munţi îşi pierd rapid apa prin
evaporare şi infiltrare. Numai râurile foarte mari (Nil, Senegal, Indus Murray), cu
izvoare în regiuni cu precipitaţii bogate, pot traversa deşertul, ajungând în ocean sau
în unele lacuri interoare – L. Ciad, L Eyre, etc.
Alice Springs, Australia 23.5° S Berbera, Somalia 10.5° N
Climat Tropical Semiard Climat Tropical Arid
Sahara
- Vegetaţia aproape că lipseşte, speciile de plante prezentând multe adaptări (ciclu
vegetativ scurt pe intervalul de după ploi, dar cu seminţe rezistente în lunga
perioadă secetoasă; rădăcini lungi şi adânci, frunze reduse, mici, frecvent
transformate în spini etc). - Este localizată
pe fundul vailor seci (ueduri) şi în oaze, unde se întâlnesc palmieri, care folosesc
rezervele de apa din panzele freatice. - În Sahara predomină
ierburile (stipa), tufişurile xerofite (tamarix – cătina), iar în deşerturile Mojave –
Sonora (S-V Statelor Unite) sunt caracteristici cactuşii candelabru.
- Solurile, cu un strat subţire de humus, au tendinţe de calcizare şi pe alocuri de
salinizare.

- Fauna este la fel de săracă şi are o activitate mai mult nocturnă. Este repre-zentată
prin diferite specii de şerpi, scorpioni şi insecte. Camila dromader, specifică
deşertului Sahara, a fost domesticită; În Atacama sunt prezente lamele etc. Pentru
desertul Kalahari este caracteristic struţul african
Sonora Desert, Arizona
Chihuahua Desert, Mexic
 Mediile Temperate

 În funţie de conditiile climatice se deosebesc urmatoarele tipuri:

- mediile subtroicale - mediteraneene
- musonice
- mediul temterat-oceanic al pădurilor de foioase
- mediul stepelor-temperate
- mediul semideşerturilor şi al deşerturilor temperate
- mediul temperat rece
 Mediile Subtopicale

 Desfăşurare 30 -400 latitudine, existând 2 tipuri de medii în funcţie de climă:

- mediul subtopical mediteranean
- mediul subtropical musonic

 Caracteristicile factorilor de mediu

 Clima subtropicală (mediteraneană şi musonică)

- Temperaturi medii anuale 18-200 C, precipitaţii 400 -800 mm, două anotimpuri
- cl. mediteraneean: veri călduroase şi secetoase (Maximele Tropicale), ierni blânde şi
ploioase(Vânturile de Vest). Este prezent pe ţărmurile vestice.
Regiuni specifice: Baz. M. Mediterane (Europa, Asia, Africa), California, Chile, Africa
de SV, Australia de SV
– cl. Musonic, cu veri ploioase (Vânturile Musonice şi Alizee dinspre ocean ), ierni
secetoase (mase de aer continentale). Este prezent pe ţărmurile estice
Regiuni specifice: China, Pen. Coreea, S Arh. Japonez, SE SUA, SE Braziliei şi NE
Argentinei, Australia de SE
 DIAGRAME CLIMATICE

Seoul, Corea de Sud 380 N Buenos Aires, Argentina 34,50 S

 Relieful, predominant muntos diversifică aceste caracteristici o data cu creşterea în
altitudine (scad temperaturile şi creşte cantitatea de precipitaţii). Din munţi se
dezvolta vânturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul în Franta, bora în
Croatia), fie aer cald (Santa Ana in Chile). Procesele geomorfologice diferite
diferite în cele două sezoane:
- dezagregări în regiunile montane în sezonul uscat
- denudaţie, eroziune torenţială, alunecări de teren în cel umed determinând apariţia
badlands-urilor
 Solurile castanii-roşcate (ca urmare a perioadei de secetă), terra rosa (pe calcare)
 Hidrografia, rîuri cu mari creşteri denivel şi inundaţii (iarna şi prmăvara în bazinu
mediteranean) în sezonul umed cu ape mici sau chiar seacă în sezonul uscat,
organisme torenţiale
Cedrul de Liban