Mediul padurilor ecuatoriale

-Localizare: se desfasoara intre 5 lat. S si 10 lat N Caracteristici climatice: are cel mai umed
climat, cu precipitatii de peste 2000 mm/an si este lipsit de sezoane; temperatura medie anuala
este de 25° C, domneste calmul ecuatorial.
-Vegetatia Este luxurianta. €Dominata de arbori inalti de circa 40m. €Prezinta o mare stratificare
impusa de gradul de patrundere a luminii €Densitatea plantelor este mare la care contribuie mult
si lianele, specii lemnoase agatatoare sau alte plante cu radacini aeriene
€Arborii nu-si pierd frunzele decat treptat si cresc tot timpul anului €Caracteristice sunt speciile
din genul abanosului, mahonului, nucul brazilian
-Fauna Se remarca prin varietate
Maimute, lilieci, unele marsupiale, jaguari -O vasta lume a pasarilor viu colorate cu multi papagali,
colibri -Intalnim serpi, soparle uriase, broaste
-Solul Are putin humus din cauza precipitatiilor bogate si a descompunerii rapide a materiei
organice moarte, care este spalata repede
€solul dominant se numeste laterita rezultat din alterarea continua si foarte profunda a rocilor
€Relieful este de tip scuturi si platforme, in general joase. Aici raurile transporta multe aluviuni
grosiere de unde si multitudinea de cascade

Mediul pădurilor musonice

○ Asia de S și SE
○ 2 anotimpuri: unul ploios, unul secetos
○ temp 20-30° C
○ veg etajată (30 m), teckul
○ fauna diversificată, reptile
-Localizare: se gasesc in India, pe coasta Malabar, pe tarmurile Thailandei si ale Myanmarului, iar
cele impuse de alizee ocupa coasteleestice ale Americii Centrale Si de Sud, ale Madagascarului,
peninsulei Indochina.
-Clima: introduce deosebiri fata de padurea ecuatoriala; intervine un sezon mai arid (cand bate
musonul continental sau alizeul avanseaza spre zona ecuatoriala), apar vanturi, chiar cicloni,
totusi, sezonul musonului uscat de iarna este scurt, nu epuizeaza umezeala di sol. Fasiile
amintite de litoral primesc ploi multe aduse de vanturile de est sau de alizee, din anticiclonii
subtropicali oceanici.
-Solul ramane lateritic.
-Padurea este mai deschisa, arborii mai mici (15-35 m) nu mai apare lupta pentru lumina a
speciilor. Cu unele exceptii, arborilor le cad frunzele in sezonul mai arid. Ca specific, apare tekul
(mult industrializat) iar tulpinile sunt mai masive
-Fauna este foarte bogata, cu multe mamifere mici, arboricole, feline de prada, galo- Pitecul,
soparla zburatoare, multi serpi (cobra).

● mediul savanelor
○ Africa, America de S, Asia
 ○ 2 anotimpuri (secetos/ploios)
○ veg: ierburi (1-3 m), arbori (baobabul, acacia)
○ fauna: ierbivore și carnivore (elefantul, girafa, leul)
○ soluri roșii de savană
Se extinde intre 5 - 25° lat. N si S ca zona de tranzitie intre tropice si fasia ecuatoriala
• Este impus de un anotimp secetos (4-8 luni dupa distanta de Ecuator) cu vanturi alizee (iarna)
si unul ploios (vara), ambele calde (temperatura medie 18-24° C)
Se extinde tipic in Africa, America Centrala si de Sud, Podisul Deccan (India) si Australia de
NE.
Vegetația Este de ierburi inalte care in anotimpul secetos se aprinde -Apar si arbori rezistenti la
seceta cum ar fi acaccia, baobabi
Apar si padurile galerii cu umezeala tot anul

-Tipuri de savane:
1.Cu ierburi inalte de 1,5-3,5 m si cu baobabi(tulpina foarte groasa - 4 m inalti pana la 35 m)
2. Cu ierburi mai scunde de 1-1,5 m si cu accacii (3-15 m inaltime coroana in forma de umbrela)
3. Cu palmieri sau cu bambusi 4. Cu tufisuri
In America savanele au denumiri regionale: campos limpos (strat ierbos scund), campos
cerrados (ierburi de 1-2 m cu putini arbori), llanos (in Venezuela cu ierburi inalte si fara arbusti in
general)
Fauna
antilope, girafe, zebre, hipopotami, rinoceri, elefanti Carnivore: lei, leoparzi, hiene, gheparzi,
sacali
Păsări mici in colonii mari, struti -Reptile
Insecte (termite, lacuste)
Solul Este de tip lateritic, galbui - rosiatic, dar pe spatiile supuse la 7- 8 luni de seceta se
formeaza cruste feruginoase sau calcaroase

● mediul deșerturilor tropicale

○ se formează în lungul tropicelor
○ temp ziua de 40°C, noaptea 0° C
○ pp sub 200 mm/an
○ oaze
Se extind de o parte si de alta a celor doua tropice, intre 18- 25° lat N si S, in climatul tropical
uscat, incepand din nordul Africii, peste peninsula Arabia, Iran, Pakistan, pana in Desertul Thar,
apoi in nordul Mexicului
Clima arida este impusa de coborarea aerului cald si uscat in arealul tropicelor. Foarte rar aici ,
patrunde si aer umed ecuatorial sau tropical maritim, care determina brusc precipitatii bogate,
dar si furtuni violente. Domina cerul senin, care scade brusc temperatura pe timp de noapte si
provoaca arsita ziua.
Solurile scheletice au putin humus dar au mari cantitati de săruri.
Stepa arida Este o formatiune ierboasa, scunda, saraca in specii care face trecerea intre savana
si deserturi
Pe reliefurile inalte apar si tufisuri ca in Sahelul african sau in Podisul Colorado
Exista terenuri de pastorit dar sarace, cu vegetație discontinua
Agricultura da rezultate slabe, deoarece seceta poate stapani trei sferturi din an. Sunt totusi
locuri relativ populate
Deserturile calde Primesc precipitatii foarte reduse uneori trecand multi ani fara o ploaie
Solurile sunt scheletice fara humus, saraturate
Vegetația exista totusi, extrem de rara si adaptata uscaciunii
Unele plante au tulpini groase si carnoase in care aduna rezerve de apa
Domina relieful de dune sau dezagregari de tip hamade (Sahara) in rocile dure, ueduri. Se ivesc
si unele izvoare care determina oaze, uneori locuite
● mediul mediteranean
○ S Europei
○ ierni ploioase, veri secetoase
○ veg pinul de Alep, maquis, gariga
○ fauna: broasca țestoasă, vipera cu corn
○ soluri terra Rosa
● mediul stepelor
○ E Europei, C Asiei
○ ierburi și ierbivore
○ cernoziomul
● mediul forestier
○ foioase și conifere
○ N Americii, N Europei, N Asiei
○ solurile sunt brune de pădure și podzolurile
● mediul montan
○ impune etajarea climei și a vegetației (temperatura scade cu altitudinea,
precipitațiile cresc cu altitudinea)
● temperatura medie anuală scade cu altitudinea. În zona temperată gradientul termic este
de 6ºC la 1000 m;
● precipitațiile medii anuale cresc cu altitudinea și au valori mai ridicate în regiunile unde
munții formează baraje orografice;
● de exemplu, sistemul alpino-himalayan are o desfășurare de la vest la est și reprezintă o
barieră între medii.