Tundra

În zona Cercurilor Polare, vegetația ierboasă scundă, în care predomină lichenii și mușchii, formează tundra.
Nordul extrem al Europei, Asiei și Americii de Nord este ocupat de tundra arctică, iar câteva insule din
emisfera sudică sunt acoperite de tundra antarctică.
Aici se succed două anotimpuri. În cele nouă luni de iarnă este întuneric, ger extrem, solul este înghețat,
stratul de zăpadă este redus și bat vânturi puternice. În cele trei luni de vară este lumină, dar temperaturile nu
depășesc cu mult 10 °C.
Solul se dezgheață doar la suprafață, ceea ce duce adesea la alunecări de teren și la formarea mlaștinilor. O
astfel de climă aspră este puțin prielnică vieții.
Din cauza temperaturilor mici și a vânturilor, plantele sunt scunde, unele târâtoare, altele cresc dese, în tufi
șuri mici.
Au frunze mici, acoperite cu peri protectori care împiedică transpirația. Rădăcinile sunt puțin adânci,
deoarece solul este înghețat.
Perioada de vegetație este scurtă și corespunde verii polare, când lumina permite plan telor realizarea
fotosintezei. Creșterea lor este lentă. În tundrele uscate predomină lichenii (lichenul renului, lichenul
islandez), ierburi rare și tufi șuri (argențica).
În tundrele mai umede predomină mușchii. Se mai întâlnesc afin, merișor și, în special în părțile sudice ale
tundrei, mesteacăn pitic, salcie pitică, arin pitic.
Fauna este bogată în insecte (muște, țânțari), dar prezintă extrem de puține reptile. Trăiesc aici foarte multe
păsări, care vin vara din teritorii nordice pentru a cuibări. Multe stabilesc cupluri pe viață. Altele își caută
parteneri prin dansuri nupțiale complicate. Majoritatea au penaj alb, dens și mai lung decât cele din zona
temperată. Pot fi întâlnite gâsca polară, gâsca cu obraz alb, rața neagră, rața de ghețuri, șoimul călător, ciuful
zăpezilor, potârnichea de tundră, pinguini (în tundrele antarctice).
Mamiferele au un strat gros de grăsime, blană deasă și piele neagră, pentru a reține căldura. Unele își
schimbă culoarea blănii, vara devenind cenușie și iarna, albă. Multe fac migrații lungi în căutarea hranei.
Aici trăiesc erbivore (bou moscat, ren), carnivore (vulpe polară, urspolar) și rozătoare (leming).
Clima nefavorabilă, stratul de sol foarte subțire și sărac în substanțe hrănitoare fac ca localnicii tundrelor să
nu poată practica agricultura. Animale de interes economic sunt vulpea polară, renul (pentru tracțiune, lapte,
carne, blană utilizată la haine, încălțăminte, acoperișuri pentru case), păsările migratoare ușor de vânat.
Din cauza vânatului intensiv, boul moscat și renii canadieni sunt pe cale de dispariție. În ultimii ani sa
constatat o tendință de înaintare a pădurii în interiorul tundrei, ceea ce duce la dispariția speciilor specifi ce
tundrei. Aristotel, filozof al Antichităţii, povestea prima dată despre „tarandos”, un cerb ciudat care trăia în
nordul Sciţiei. Numele de ren vine din străvechiul limbaj al vikingilor norvegieni şi înseamnă animal cu
coarne. Pentru populaţiile tundrei care l-au domesticit, renul a fost „calul” nordului. Tradițiile laponilor au
îmbogățit tradițiile de Crăciun cu cei opt reni care trag sania moșului – simpaticii Dasher, Dancer, Prancer,
Vixen, Comet, Cupid, Donner şi Blitzen. La începutul secolului al XXlea, lor li s-a adăugat celebrul Rudolf,
conducătorul atelajului, renul al cărui nas roşu strălucitor luminează calea celui care aduce în fiecare an
cadouri copiilor.

Teme și aplicaţii
1. Descrie condițiile de biotop din tundră. 2. Identifică adaptări ale plantelor din tundră la vânt, ale
animalelor la temperaturile mici și la lipsa hranei. 3. Realizează colaje cu tema „Tundra”, urmărind
evidențierea principalelor caracteristici din biotopul și biocenoza acestora.
Alege un animal/ o plantă din tundră. Reprezintă-l printr-un desen și notează în dreptul acestuia
adaptări la mediul de viață.