MEDIUL

T E M P E R AT
A S I AT I C
Rus Daria
Clasa XI-R
 MEDIUL
T E M P E R AT- A S I AT I C

Se înt ind e în la titu din e înt re 4 0 ș i 6 0 g ra de

a vân d o mai mare e xte ns iune in emisfe ra n ordic ă .
În cadrul lor se in cl ud c â mp ii, de a luri, p odiș uri,
da r și importa nte l a nțuri mon ta ne c e de te rmină o
va rie tat e mare de med ii
În e mis fera nordi c ă poa rt ă numel e de t ai ga . Es te
e xti nsă p ână l a 50 gra de la t N i n Asi a. Ta iga ua
rep rezi ntă un me diu de v ia ță se ve r da torit ă
c ond iți ilor c lima tic e i e rn i l ungi c u t empe ra t uri
scăzu te, veri sc urte , p re c ipi ta ții mode ra te ,
v ân turi put ernic e .
 RELIEFUL

Asia este un continent al extremelor altitudinale în Everest se ajunge la înălțimi de

8.848 de metri, iar în Marea Moartă la -400 metri sub nivelul mării, totodată cea mai
adâncă depresiune continentală este Lacul Baikal ce are -1.165 metri sub nivelul
mării.
Câmpia Siberiei de Nord este situată la nord de cercul polar și se întinde de-a lungul
țărmului Oceanului Arctic Asia are și câmpii sunt foarte întinse cum ar fi Câmpia
Siberiei de Vest, Cămpia Turanului, Cămpia Chinei de Nord, Câmpia Mesopotamiei,
Câmpia Indo-Gangetică, Câmpia Chinei de Nord, Câmpia Manciuriei sau Câmpia
Malabar.
Platourile Asiei pot fi de dimensiuni mari cum ar fi: Podișul Central Siberian,
Podișul Tibet, Podișul Deccan, Podișul Arabiei, cu altitudini ridicate cum este
Podișul Tibet ce are peste 4000 de metri altitudine, pe structuri geologice variate
cum ar fi Podișul Central Siberian, Podișul Arabiei
Relieful Asiei mai este caracterizat prin prezența a numeroase depresiuni, dintre care
unele foarte extinse cum ar fi Tarim, Djungaria, Qaidam, Sichuan, sau altele înalte
cum ar fi Tarim, Qaidam. Asia are și depresiuni foarte joase cum ar fi Depresiunea
Turpan aflată la -154 metri sub nivelul mări, sau depresiuni deșertice ca Tarim și
Qaidam), sau depresiuni intens umanizate ca depresiunile Sichuan și Fergana).
Deșerturile majore ale Asiei sunt: Gobi, Takla Makan, Karakum, Kyzylkum aflate în
zona temperată și Rub-al-Khali, Nefud, Thar, Kevir aflate în zona subtropicală și
tropicală.
 CLIMA

Cli ma se caract eriz ea z ă prin e xis ten ța c el or pa tru a noti mpu ri , cu

o va ri abi lit at e ac c e ntua tă a vremi i. Pri nci pa lii fac to ri c are
det e rmină ș i i nflue nțe a ză cli ma Asi ei su nt:
• l ocali zarea ș i înti nde re a c on tine nt ului ;
• i nfl uența Oc e an ulu i Arcti c (prin te mpe rat uri sc ă z ute ș i
p re zenț a banc hiz e i);
• rel iefu l relativ jo s a l pă rț ii de no rd a c ont ine ntu lui (ca re
fac il itează î ngh eța re a sol ului);
• formarea ali ze e lor;
• i nfl uența cure nți lor d in O ce an ul Pa c ific ;
Inte riorul regi unil or a u la titu dine mij loc ie d e de șe rt sa u cl ima t
s emi-ari d, cu ie rni as pre și ve ri foa rt e c ald e . Prec ip ita ți ile me d ii
s e sit uează sub 23 0 mm pe a n. Margin ile s udic e și ve st ic e al e
c ont inentu lui sun t ca rac te ri za te d e o at mos fe ră mu soni că ca re
trece prin in terio ru l re ce sudi c și e sti c al ie rnii.
 V E G E TA Ț I A

M angro ve le   se dez vo ltă în z on ele lit ora le d in SE Asie i cu prind

arbo ri a da pta ți la o sc ila ții le a pe i. Fa u na es te forma tă din pă să ri și
re pti le. So lurile d e ml aș tină .

Stepa   se d ez vo ltă în C Asie i și e ste forma t ă în spe ci a l d in ierbu ri

și a rb ușt i.
De șe r tur ile te mper ate  - Go bi, Tak la ma ka n, Kîz îl kum, Kara kum -
ve ge ta ția : pe lin, rog oz;
De șe rtur i le tropic ale  - SV Asi ei (Peni nsu la Ara bia cu d eșe rturile :
Na fu d, Da hna , Ru b a l Kha li , Da h i). Ve ge ta ția s e de zv oltă în oa ze
(pa lmi e ri , a rbușt i, ie rburi);
Sa vana  - Ve g eta ți a es te forma tă di n ac ca c ii, ierbu ri; s oluri roșii
de sa va nă
 V E G E TA Ț I A

Pădurea musonic ă   - (In dia -Ind oc hina ) - t ec kul , pa lmierul ,

s an ta lul;
Pă dure a ec uator ială   - (a rh ipe la gu ri le Indone z ia , Filip ine ):
a ba nos , ma hon, l ian e , a rbore le de c a uc iuc , orhid ee , pa lmie ri ;
Pă dure a medite r aneană  - spe c ific ă în SV, pe țărmul
me dit era nea n. Ve ge ta ția : ste ja ru l, pin ul de Ale p, c ed ru l,
măs linu l;  
P ădur ile mo ntane   s e de zv oltă pe munții în a lți. Aic i
v ege ta ți a e ste e ta ja tă : foi oa se , c on ifere , pa jișt i a lp ine . Fa u na
es te a da pta tă la ve get a ție : u rs ul brun, c erbu l e tc . Solu ri le
brune de pă dure .
Pădurea de foioa se  e ste spe c ifică în E c ont ine ntu lui și e ste
fo rma tă din s tej a r și fa g as ia tic .
P ădure a subtro pi ca lă   - se în tind e în SE Asie i și c uprind e:
pa lmie ru l, la urul, a rb ore le de c a mfor, ma gno lii.
FA U N A
Fau na A sie i e st e un a boga tă și foa rte d ive rs ă
păstrâ nd o re la ție cu c lima, so luril e și al tit udine a .
 FA U N A

 În zona arctică și subarctică trăiesc: reni ,urși polari ,vulpi arctice ,iepuri polari ,lemingi .
În regiunile Asiei centrale se pot întâlni: gazele mongole, asini sălbateci, gazele tibetane ,cămile bactriene, leoparzii
de zăpadă, tigrii siberieni ,cinteze mongole de deșert ,vulturi negri eurasiatici ,berze albe, vulpi roșii .  
În sudul, sud-estul și estul continentului se întâlnesc: urși negri asiatici ,urși leneși sau buzați , panda giganți,
tigri ,elefanți asiatici ,rinoceri ,panda roșii ,urangutani ,dragoni de. Peștii de apă dulce trăiesc în toate părțile
continentului.
În pădurile de conifere siberiene trăiesc: elani ,urși bruni ,vulpi ,râși ,samuri ,lupi cenușii.
 SOLURILE

Sol uri le Asie i pot fi î mpă rțit e pe z one bio-c limat ic e, z on a arc tic ă e ste
c aract erizat ă de p ro ce se p ed oge ne tic e rudi me nta re, s pre sud so luri de
t und ră ș i t ai ga . Sol urile d in ste pe le ș i pă d urile z on ei te mp era te sun t
ferti le și bog a te în humus . Sol urile b ru ne din z on a me dit era ne an ă și
c e le galben e și ro șii din reg iun ile s ubt rop ic al e mus oni ce su nt bog at e
î n o xizi de fie r și a lumi niu . În z ona e c ua toria lă so luril e sun t t ipi c
la te ritic e .
Subs olul Asie i co nțin e z ăc ă mint e ma ri de pe trol și ga z e na tura le c e se
e xtrag î n: C âmpia Sib erie i de Ves t, A ra bia Su dic ă, Iran , Ira k și C h ina .
Z ăcămin te de c ă rbune s e ex trag î n ba z ine le C a ra ga nda și Ja poni a ,
mi nereuri de fie r se e xt ra g în Mun ții Șai an mi ne re uri de c rom se
extrag î n Tu rc ia ș i Insu le le Fili pine , c el e de c upru se g ăs es c în
Ka za hst a n și J apo nia .
Principale le a c tiv ită ți ag ri c ole c uprin d d ouă mari dome nii cu ltu ra
pla n tel or și c reș tere a an imal elo r. Majo ri ta tea cu lturil or de c e re a le c e
provi n d in As ia su nt b az a te pe grâu , o re z , porumb, pre cum ș i ani ma le
domes tice cu m a r fi ov ine , porc ine s au bo vine . Alte c ul turi ma i sla b
d ezvol ta te s unt ce le de: c oc oti eri, c au c iuc , mă sli ne , ce ai , et c .
 HIDROGRAFIA

Apele curgătoare se îndreaptă, dar nu în totalitate, spre oceanul planetar,

existând mai multe arii endoreice, cea mai importantă și cea mai mare de
pe Terra fiind în Asia Centrală, extinsă din zona Mării Caspice până
dincolo de Munții Tian-Șan. În această regiune, unele ape sunt adevărate
fluvii: Amudaria și Sârdaria, altele având dimensiuni ceva mai reduse;
unele se varsă în lacuri mari precum Aral și Balhaș.
A doua regiune endoreică principală este cea a Podișului Iran unde cel
mai important curs de apă este râul Helmand care se varsă în zona
mlaștinilor Hamun. Există și regiuni fără ape curgătoare (areice), cum
este interiorul Peninsulei Arabia sau zona centrală a Deșertului
Karakun (estul Mării Caspice).
Cea mai mare parte a teritoriului asiatic este străbătut de ape care se
îndreaptă spre cele trei oceane învecinate, dar și spre  Marea
Mediterană și Marea Neagră. Spre Oceanul Arctic se îndreaptă marile
fluvii siberiene: Obi ,Enisei și Lena .
Înspre Oceanul Pacific se îndreaptă fluviile Amur , Huanghe ,Chang
Jiang 
 BIBLIOGRAFIA

h ttp s:// zdo cs .ti ps/ doc /medi ul-te mp era t-o1n5 eg ln9 91l
htt ps:/ /ca l ato ri i.h a-ha .ro/ co nti nen te .ph p?c o ntin en te=a si a
http s:/ /ro.wi kipe d ia.org /wik i/Asi a
htt ps:/ /ro.w ikipe d ia.org /wik i/C a teg orie :Faun a_ Asie i