Carpații

Meridionali
 C a r p ati i Ro m a n i e i fa c p a r te d i n
s i ste m u l c a r p ati c e u ro p e a n c a re
s e i nti n d e d i n n o rd - e st u l
B a z i n u l u i V i e n e i p a n a l a M u nti i
S ta ra P l a n i n a s i fo r m e a za i m p re -
u n a c u M u nti i A l p i i c e l m a i m a re
l a nt v u l c a n i c d i n E u ro p a .
C a r p a ti i M e r i d i o n a l i re p rez i nta
g r u p a s u d i c a d i n c e l e t re i g r u p e
d e m u nti , C a r p ati i O r i e nta l i l a
e st , C a r p ati i O c c i d e nta l i l a v e st
a l c at u i e s c C a r p ati i Ro m a n i e i
Sunt alcatuiti din:

- Grupa Muntilor Bucegi alcatuiti din

Masivul Bucegi-Leaota-Piatra Craiului,
Culoarul Rucar-Bran.

- Grupa centrala alcatuiti din Masivele

Fagaras-Iezer-Cozia-Ghitu-
Depresiunea Lovistei.

- Grupa Muntilor Parang cu Masivele

Parang-Sureanu-Candrel-Lotru-
Capatani

- Grupa Muntilor Godeanu cu

Masivele Godeanu-Retezat-Tarcu.
Grupa Bucegi
•A l t i t u d i n e a m a x i m ă e s t e î n V â r f u l O m u ,
2.505m.

Carpații Meridionali se caracterizează prin

masivitate, deoarece sunt fragmentați de puține
ape curgătoare, iar depresiunile ocupă suprafețe
restrânse, în N - V se află culoarul Depresiunii
Rucăr - Bran ce leagă Depresiune…
 G r u p a Fă gă ra ș

Grupa Făgăraș s-a format prin încrețirea scoarței

terestre în Orogeneza Alpină care s-a desfășurat în
C r e t a c i c l a s f â r ș i t u l M e z o z o i c u l u i ș i a u c o n ti n u a t s ă
se fo rmeze până în Neo gen;

Limite:
N - D e p r e s i u n e a C o l i n a r ă a Tr a n s i l v a n i e i ;
S - S u b c a r p a ț i i G e ti c i ;
E - Va l e a D â m b o v i ț e i ;
V - Va l e a O l t u l u i ;

• A l ti t u d i n e a m a x i m ă e s t e î n Vâ r f u l M o l d o v e a n u ,
2 . 5 4 4 m . Vâ r f u l N e g o i u c u a l ti t u d i n e d e 2 . 5 3 6 d e
metri…
Grupa Parâng

Limite:

N - Depresiunea Colinară a Transilvaniei (Podișul

Transilvaniei);
S - Subcarpații Getici ;
E - Valea Oltului;
V - Valea Jiului;

• Altitudinea maximă este în Vârful Parângul Mare, 2.519 m.

Ca alcătuire petrografică predomină sisturile cristaline cu

intruziuni granitice, care caracterizează Munții Cândrel,
Munții Lotru, Munții Parâng . În Mu…
Retezat – Godeanu

Li mi te :

N - Cu l oa ru l B i s trei ;
S - Sub c a rpa ți i G et i c i ; Pod i ș ul M eh ed i n ți ;
E - Va l ea J i u l u i ;
V - Cu l oa ru l Ti m i ș - Cern a ;

• A l ti tu d i n ea m ax i mă es te î n Vâ rf u l Pel ea g a ,
2.509 m.
 Flora

Specii eurasiatice arborescente ca pinul silvestru(Pinus silvestris),

m e s t e a c a n u l ( B e t u l a Pe n d u l a ) p a r t i c i p a l a f o r m a r e a p a d u r i l o r d i n C a r p a t i . C e l e
mai numeroase specii ale elementului alpin apartin familiei Compositae.
Majoritatatealor sunt alpine-carpatice ca Hieracium alpicola,Hieracinum
Marisianum,Scorzonera rosea,Senecio carniolicus.
Specii alpine larg raspandite In etajul alpin sunt cele din familia
C y p e r a c e a e , d e p i l d a C a r e x c u r v u l a , C a r e x r u p e s t r i s , C a r e x p y r e n a i c a c a r e e d i fi c a
asociatii vegetale la peste 2000m In Carpatii Meridionali.Plante endemice
s p e c i fi c e t a r i i n o a s t r e I n t I l n i t e I n s p e c i a l I n C a r p a t i i M e r i d i o n a l i s u n t A q u i l e g i a
t r a n s i l va n i c a , D i a n t u s h e n t e r i , E r y s i m u m w i t m a n i i , i a r I n M u n t i i
C i u c a s , B u c e g i , P i a t r a C r a i u l u i s i Po s t a va r u S i f r a g a d e m i s s a s i D r a b a h a y n a l d i i , I n
Muntii Ceahlau,Piatra maresi Piatra Craiului.
Fauna
C e r c e t a r i l e a s u p ra f a u n e i t e r e s t r e a u
I n c e p u t I n Ro m a n i a I n c a d i n s e c o l u l X I X , d a r p r i m e l e
c o n t r i b u t i i z o o g e o g ra fi c e d a t e a z a d i n p r i m a
jumatate a secolu-
- l u i X X s i s e d a t o r e a z a l u i A . C a ra d j a ( 1 9 2 0 ) s i
C . H u r m u z a c h i ( 1 9 2 9 , 1 9 3 6 ) . Pe r i o a d a
de dupa 1950 marcheaza un alt salt calitativ în
d e z vo l t a r e a z o o g e o g ra fi e i r o m â n e s t i , p r i n i m b o l d u l
dat cercetarilor de aparitia fasciculelor din seria
Fa u n a
Ro m a n e / R . S . Ro m a n i a , c a r e i n c l u d d a t e d e s t u l d e
a m a n u n t i t e d e ra s p a n d i r e ,
unele având harti si capitole speciale de
z o o g e o g ra fi e .
Fa u n a a c t u a l a d i n Ro m a n i a a f o s t
d e t e r m i n a t a I n m a r e m a s u ra d e
perturbatiile climatice si de deplasarile
s p e c i i l o r I n t i m p u l g l a c i a t i i l o r. I n
perioadele glaciare,fauna de clima calda
d i n t e r t i a r a d i d p a r u t s a u s -a r e t ra s I n
sud,iar elementele arctice,siberiene si
a l t a i c e , i m i g ra t e d i n s p r e n o r d , n o r d - e s t s i
e s t , s -a u a m e s t e c a t c u s p e c i i l e d e c l i m a
rece din Carpati,care au coborăt la
altitudini mici.

Marea majoritate a speciilor de

animale care populeaza padurile si
c â m p i i l e Ro m a n i e i a u ve n i t î n ț i n u t u r i l e
noastre din refugiile glaciare după
r e t ra g e r e a d e fi n i t i v ă a c a l o t e i g l a c i a r e
d i n E u r o p a c e n t ra l a s i d i s p a r i t i a
ghetarilor .
Pe t e r i t o r i u l Ro m a n i e i , I n C a r p a t i i M e r i d i o n a l i s i î n
g e n e ra l î n e t a j u l f a u n i s t i c a l c o n i f e r e l o r î n t ă l n i m
elemente eurosiberiene iar cele ale fagetelor si
g o r u n e t e l o r e l e m e n t e e u r o p e n e s i c e n t ra l
europene.Lupul(Canis Lupus), iepurele(Lepus
C a p e n s i s ) , v u l p e a ( Vu l p e s v u l p e s ) , m i s t r e t u l ( S u s
s c r o f a ) , p i s i c a s a l b a t i c a ( Fe l i s s i l ve s t r i s ) ,
p o t I r n i c h e a ( Pe r d i x p e r d i x ) s . a . i a r î n e t a j u l f a u i s t i c
al pajistilor alpine si al tufarisurilor
s u b a l p i n e , c a p ra n e a g ra ( R u p i c a p ra r u p i c a p ra ) ,
s o a r e c e l e d e z a p a d a ( M i c r o t u s n i va l i s u l p i u s ) s . a .
Clima

I n i ti a l o b s e r v a ti i l e a s u p r a d i f e r i t e l o r s t a r i d e c l i m a s i d e
vreme cu consecinte nefavorabile pentru culturile agricole au
a v u t u n c a r a c t e r e m p i r i c s i î n t â m p l a t o r.

P r i m e l e î n s e m n a r i c u c a r a c t e r s p o r a d i c , a s u p r a c a r a c t e r i s ti c i l o r
v r e m i i d a t e a z a d i n s e c o l u l x v. C e r c e t a r i l e c l i m a t o l o g i c e I n
R o m a n i a c a p a t a a v ă n t d u p a î n fi i n t a r e a I n s ti t u t u l u i m e t e o r o l o g i c
c e n t r a l l a 3 0 i u l i e 1 8 8 4 l a i n i ti a ti v a s a v a n t u l u i r o m a n d e r e n u m e
mondial Stefan Hepites.

C a r p a ti i M e r i d i o n a l i î m p r e u n a c u c e i O r i e n t a l i c o n s ti t u i e
b a r i e r e p e n t r u c i r c u l a ti a a n ti c i c l o n i c a c o n ti n e n t a l a d i n e s t s i
c i r c u l a ti a c i c l o n i c a o c e a n i c a d i n v e s t s i s u d - v e s t .Te m p e r a t u r i l e
m e d i i a n u a l e m i n i m e I n C a r p a ti i M e r i d i o n a l i v a r i a z a i n t r e 6 g r a d e
C si minus 2 grade C caracterizInd vâfurile de peste 2000m
a l ti t u d i n e d i n m a s i v e l e B u c e g i , F a g a r a s , R e t e z a t , R o d n e i . I n v a i l e
adInci si In depresiunile intramontane,temperatura medie anuala
s e m e n ti n e d e a s e m e n e a 7 , 5 g r a d e I n D e p r e s i u n e a B r a s o v.
 Carpatii Meridionali sunt
alcatuiti predominant din
sisturi cristaline si roci
eruptive vechi (granite si
bananite),suportInd pe
suprafete restrânse
formatiuni sedimentare,mai
ales mezozoice.Se
diferentiaza în grupa
cristalinului Lotrului sau pânza
getica,formata din roci de
mezo si catazona(Muntii
Fa g a r a s , M u n t i i L o t r u l u i , M u n t i i
Cidrelului si Sureanu,Poiana
Rusca).
 G r u p a c e n t r a l a Fa g a r a s - P a r â n g - G o d e a n u

Aceasta grupa constituie sectorul cel mai înalt al Carpatilor

Meridionali, cu o masivitate pronuntata,cu desfasurare pe directia est-
v e s t , d e u n d e d e r i v a o s e n s i b i l a d i f e r e n t i e r e a p r o c e s e l o r fi z i c o -
g e o g r a fi c e . S e i n d i v i d u a l i z e a z a p r i n c e l e m a i m a r i a l t i t u d i n i ( I n Fa g a r a s ,
sase vărfuri depasesc 2500m), printr-o dispunere asimetrica, liniara a
m a s i v e l o r ( Fa g a r a s ) , s a u s u b f o r m a u n o r p u t e r n i c e n o d u r i o r o h i d r o g r a fi c e
(ParIng,Godeanu), prin adâncimea fragmentarii de peste 1000m si
pante care depasesc frecvent 25 grade.

R e l i e f u l g l a c i a r s i c e l p e r i g l a c i a r a u e x t e n s i u n e a m a x i m a , fi i n d
l o c a l i z a t e d e o p a r t e s i d e a l t a a c r e s t e i p r i n c i p a l e a Fa g a r a s u l u i s i
I e z e r u l u i , I n j u r u l n o d u l u i o r o g r a fi c Pa r â n g , i z o l a t i n S u r e a n u s i b i n e
r e p r e z e n t a t î n R e t e z a t - G o d e a n u -Ta r c u . A l t i t u d i n e a , m a s i v i t a t e a , e x p o z i t i a
s i d e s f a s u r a r e a m a s i v e l o r Fa g a r a s , Pa r a n g , G o d e a n u e x p l i c a
diferentierea caracterelor climatice (temperatura medie anuala variaza
Intre 0 si sub –2 grade C la peste 1800m si între 8 si 5 grade C in
depresiunile de sub munte.