A d e > c o .

u i c /t/X X CAPITOLUL, I

t;

-• - f

F A C T O R II B A L N E O C L IM A T IC I D I N R O M Â N IA r ' ;

A. C L I M A ŞI BIO C L IM A T E R A P E U T IC A

g e n e r a l it ă ţ i

, S u p rafa ţa R o m â n ie i, d e 237 !)00 k in 2, se d e sfă şo a r ă p e a p r o x im a tiv .4°

la tiu d in e şi 10° lo n g itu d in e , fiin d str ă b ă tu tă d e p a r a le la d e -15° la t. N şi
m erid ia n u l d e 25° lo n g . E. 1 . •; /
R e lie fu l R ofriân iei e ste îm p ă r ţit în tr e i tr e p te d is tin c t e , cu o p o n d ere
apropiată : 3 4 % m u n ţi, 36% d e a lu ri şi p o d iş u r i şi 3 0 % c îm p ii. A ltitu d in e a
la n ţu lu i ca rp a tic d e p ă şe şte în p u ţin e lo c u r i 2 500 m . S tr u c tu ra g e o lo g ică
va ria tă a ce lo r tr e i ram u ri a le C a rp a ţilo r (O r ie n ta li, M e r id io n a li şl A p u ­
sen i) şi a n u m e e r u p tiv u l d in v e s t u l C a rp a ţilo r O r ie n ta li, c r ista lin u l şi s e ­
d im en ta ru l d e d ife r ite v îr s te r ă sp în d ite în în tr e g la n ţ u l carp atic p recu m
şi co n fig u ra ţia g e o m o r fo lo g ic ă , d e a se m e n e a v a ria tă : c u lm i m u n to a se, p la t­
form e de ero2 iu n e , n u m e r o a se d e p r e siu n i in tr a m o n ta n e , văi, în sp ecia l
tra n sv ersa le, to a te a cestea e x p lic ă b o g ă ţia d e fa c to r i n a tu r a li ter a p e u tic i
de p e teritoriu l. R o m â n iei. D in tr e a c e ştia s e m e n ţio n e a z ă : clim a tu l te m ­
p erat c o n tin e n ta l, re zu lta t a l a şeză rii g e o g r a fic e a R o m â n ie i p e g lo b , a
p rezen ţei r e lie fu lu i ca rp a tic şi a M ării N e g r e , cu to p o c lim a te v a r ia te ,'d e ­
term in a te d e a sp e c te le g e o m o r fo lo g ic e a le r e lie fu lu i, r e ţe le i h id ro g ra fice,
v e g e ta ţie i şi a c tiv ită ţii a n tro p ic e , care d ir ije a z ă c a r a c te r is tic ile b io c lim a ­
tice lo cale, iz v o a r e le m in e ra le , în m a jo r ita te reci, c u o co m p o z iţie c h im ică
v ariată, care se întîLnesc în zo n a v u lc a n ic ă n e o g e n ă , în r e g iu n ile su b ca r­
p atice m io cen e, u n d e se le a g ă de fo r m a ţiile d e sa r e ş i gip s, în B a z in u l
T ra n silv a n iei, u n d e sîn t a so c ia te c r e ste lo r d ia p ire ş i z ă c ă m in te lo r d e gaz
m etan, izv o a re m in e ra le c a ld e , le g a te d e m a r i lin ii te c t o n ic e în sp e c ia l în
v e stu l şi s u d -v e s tu l ţării, a p e d e z ă e ă m în t, în d e o se b i î n z o n e le p etro life r e ,
lacuri săra te d e orig in i v a r ia te , p e lito r a lu l m a rin , în C îm p ia R om ână, în
z o n ele su b ca rp a tice cu fo r m a ţii sa life r e , n ă m o lu r i te r a p e u tic e , sa p ro p elice,
m in era le şi d e tu rb ă r ă sp în d ite în to a te r e g iu n ile ţă r ii, m a n ifestă ri p o st-
v u lca n ice de tip u l m o fe te lo r şi a so lfa ta r e lo r şi, în s f îr ş it , lito r a lu l M ării
N egre, factor te r a p e u tic c o m p le x şi sp e c ific .
T oată a cea stă m are b o g ă ţie d e fa c to ri n a tu r a li te r a p e u tic i e ste u tili­
zată asociat sau sep arat, in c e le m ai d if e r ite a fe c ţiu n i, c o n fo r m in d ic a ţiilo r

9
 m e d ic a le , în fu n c ţie de c a lită ţile tera p eu tice, Ui: sezon , dc dotarea b a zelo r
d e tr a ta m e n t a le sta ţiu n ilo r b a ln eo c lim a tic e şi clim a tic e care au lu a t n a ş ­
tere în a p ro p ierea lor. P e isa ju l g eo g ra fic al zo n elo r în co n ju ră to a re ş i
a n u m e sp e c ta c u lo a se fo r m e ca rstic e (ch ei, creste, p eşteri, d olin e) p la iu ri
d o m o a le a c o p e r ite de p ă şu n i ş i fin eţe, zo n ele d e păduri de c o n ifer e ş i f o ­
io a se c a rc m ă r g in e sc s ta ţiu n ile , m ici şi p ito reşti d ep resiu n i J n tr a m o n liin e
şi su b ca rp a tice , m o n u m e n t e a le n atu rii, m o n u m e n te is to r ic e 'ş i d e artă,
la c u r ile de c îm p ie , zona lito r a lă etc., toate a c estea co n trib u ie la rez u lta ­
te le cu r e i în sta ţiu n i, a tît su b a sp ectu l p ro fila ctic cit şi de tra ta m en t şi
recu p era re.
A şe z a r e a g e o g r a fic ă şi p re z e n ţa C arpaţilor d eterm in ă u n clim a t ţe m -
p e r a t c o n tin e n ta l cu n u a n ţe m o d era te în v e s tu l ţării şi e x c e s iv e în est.
V a ria ţia p a ra m etr ilo r c lim a tic i are o c o m p o n en tă sp aţială şi u n a te m ­
porală.
S u b p r im u l a sp ect se co n sta tă că tem p era tu rile scad d e la sud, s u d -
e st şi s u d - v e s t c ă tr e nord, n o r d -v e s t şi n o r d -e st, p recu m şi od ată cu c r e ş­
te r e a a ltitu d in ii, în tim p ce p r e c ip ita ţiile cresc de la e st sp re v e s t şi d e
a se m e n e a cu c r e şte r e a a ltitu d in ii. S u b a l d o ilea a sp ect se în r eg istrea ză o
v a r ia ţie a n u a lă ş i u n a d iu r n ă a p rin cip a lelo r e le m e n te clim a tice. In a c e st
se n s , te m p e r a tu r ile m e d ii a n u a le v a ria ză în tre 11° în su d u l lito r a lu lu i şi
în e x tr e m ita te a su d -v e s tic ă a B a n a tu lu i şi — 2° pe v îr fu r ile ca re a ju n g la
2 500 rn. T e m p e r a tu r ile m e d ii a le lu n ii ia n u a r ie s în t cu p rin se în tr e 0 ° .ş i
— 10°C, iar te m p e r a tu r ile m e d ii a le lu n ii iu lie , in tre 23° şi 8°. T e m p e r a - .
tura m a x im ă a b so lu tă , d e 4 4 ,5 °. a fo s t înregistra'ţă la 10 a u g u st 1951 la
Ion S io n , în n o r d u l B ă ră g a n u lu i, ia r cea m in im ă a b so lu tă , — 38,5°, la 25 ia -
n u a r ie 1942 la B o d , în d e p r e siu n e a m o n ta n ă a B r a şo v u lu i. . • .
N u m ă r u l m e d iu de z ile d e iarn ă (t. m a x. <, 0°) e ste de 20— 30 p e lito r a l
ş i în c îm p ii la 7 0 — 80 în m u n ţi, ia r n u m ă ru l m e d iu d e z ile de v ară
(t. m a x . ^ 25°) d e 120 p e a n în zon a joasă ş i sca d e pîn ă la 1 0 , z ile la
1 000 m a ltitu d in e . ,
U m e z e a la r e la tiv ă m e d ie an u ală varia ză în tr e 70% în cîm p ii, 80%
p e lito r a l şi în m u n ţii m ijlo c ii şi 84— 86% p e c r e ste le m u n to a se în alte:
N e b u lo z ita te a cea m a i r e d u să se co n sta tă p e lito r a l (5 zecim i) u n d e
ş i d u ra ta d e str ă lu c ir e a so a r e lu i e ste m a x im ă , p este 2 300 o re an u a l, şl
sc a d e c u a ltitu d in e a pin ă la p e ste 7 ze c im i in m u n ţi, u n d e d urata d e str ă ­
lu c ir e a so a r e lu i e ste c u p r in să în tre 1 500 — 1 900 ore, în z o n e le în a lte
d e sc h ise , p e v îr fu r i şi p la to u r i şi su b 1 200 ore p e an în z o n e le d e p r e sio -
n a re, cu u n o r iz o n t în ch is.
N u m ă r u l d e z ile cu c e r se n in sca d e cu a ltitu d in e a , de la 80 z ile pe
an p e lito r a l, la m a i p u ţin d e 40 z ile în m u n ţi, în tim p ce n u m ă ru l d e
z ile cu c e r a c o p e r it c re şte p ro p o rţio n a l d e la 100 la p este 140 z ile p e an.
C a n tita te a m e d ie a n u a lă d e p recip ita ţii e ste cu p rin să in tre 400 m m
în D e lta D u n ă r ii ş i pe lito r a l, la p este 1 500 m m pe v e r sa n ţii de v e s t ai
m u n ţilo r A p u se n i, în tim p c e n u m ă ru l a n u a l de z ile cu p recip ita ţii variază
în tr e 7 0 — 80 z ile în su d -e s tu l tă r ii şi 140— 170 în m u n ţi. S tr a tu l d e zăp ad ă
se in s ta le a z ă în p e r io a d a o c to m b rie — d ecem b rie, în fu n c ţie d e a ltitu d in e ş i
d u rea ză p în ă în m a r tie — m a i, p r e z e n tind cea m a i m a re g ro sim e m ed ie în
ia n u a r ie — m antie, d e 5— 20, r e sp e c tiv 100 cm . N u m ă ru l m ed iu de z ile cu
stra t d e zăp ad ă v a r ia z ă în tr e 213 şi 200 z ile pe an.

10
 P resiu n ea atm o sferică sca d e d e la 1 015 su b m ed ia an u ală la n iv e lu l
m ă r ii; la m a i p u ţin d e 050 m b su b 1 500 m a ltitu d in e . •
R e g im u l v în tu lu i e ste d ife r e n ţia t în fu n c ţie d e fo r m e le de relief. In
d e p r e siu n i şi locu ri a d ă p o stite p re d o m in ă c a lm u l şi v ite z e le JL.m /s, In
tim p c e 'î n z o n ele d esch ise, p e p la to u r ile ş i c r e ste le m u n to a se, v ite z ele ,
c h ia r m ed ii, d ep ă şesc 10 m /s. L ito r a lu l e s t e d e a se m e n e a o zo n ă vîn toasă
(4— 5 m /s). V ite z e le m a x im e se în r e g istr e a z ă d e o b icei prim ăvara,' în ,to a tă
ţa ra , ş i iarn a la m urite, ia r c e le m in im e , v a r a în zon a joasă ş i to a m n a .în
m u n ţi. D ir e c ţiile lin iilo r de c u r e n t su fe r ă m o d ific ă r i lo ca le, d ar în zon ele
în a lt e , d esch ise, p red o m in ă v ţn tu r ile d e v e s t . '. jL' _ : " '
P o tr iv it cu a cea stă su m ară e x p u n e r e a ca ra c te r isticilo r clim a tic e a le
te r ito r iu lu i R om â n iei, se d iferen ţia z ă ş i u n e le a sp e c te b io clim a tice care
r c lle c lă in flu en ţa p e ca re c lim a tu l o a re a su p ra o r g a n ism u lu i u m a n .. V..
. A s tfe l co n fo rtu l term ic, în c u r su l v e r ii, p rezin tă v a lo ri m a i rqduse în
z o n e le de cîm p ie, u n d e în că lzir ile p u te r n ic e cr e sc n u m ă r u l d e z iie cu dis­
c o n fo r t p rin căld u ră ş i pe lito r a l u n d e v it e z e le m a ri a le v în tu lu i r e d u c v a ­
lo r ile de co n fo rt sp r e zon a răcoroasă. In r e g iu n ile d e d ea lu ri şi m u n ţi
s c u n z i, con fortu l ter m ic p rezin tă v a lo r ile .m a x im e (p e ste 10 z ile i n -luna
iu lie , în co n d iţii r e a le şi ch ia r p e ste 15 z ile în c o n d iţii d e a d ă p o st d e vîn t).
C u c ît a ltitu d in ea creşte, co n fo rtu l te rm ic s e red u ce, aşa în c ît practic, în
m e d ie la p este 1 500 rry d isp are. .
In d icele b iocU tn alic in titu la t „b ăi d e aer" c a lc u la t în fu n c ţie de con­
fo r t u l term ic, de u m ezea lă ş i vîn.t, a r e fr e c v e n ţe d ife r ite p o tr iv it cu an o ­
tim p u l şi aşezarea g eo g ra fică a sta ţiu n ii. Iarn a p red o m in ă b ă ile de aer
r e c i, u m ed e şi m e d ii sau p u te r n ic d in a m ic e , pe a p ro a p e în tr e g teritoriu l
ţă rii, vara — băile de aer cald e sa u in d ife r e n te , sitatice sa u sla b d in am ice
ş i u sc a te sa u m o d era t d e u scate în z o n a jo a să ş t ră co ro a se sa u m o d era t de
r e c i, sla b d in am ice şi m o d era t d e u m ed e la m u n te . • ■ •*'<•
C alcularea in d ic e lu i n u m it „ c la se d e screm e" ev id en ţia z ă în perioada
r e c e a an u lu i o fr ec v en ţă tot m ai m are a tip u r ilo r de v r e m e cu ger, fa v o ­
r a b ile clim a to tera p iei în se z o n u l r ece, c u c it a ltitu d in e a creştet V ara, în
s c h im b , în zo n ele jo a se p red om in ă c la s e le d e v r e m e ca ld ă ş i u sca tă (p e'lito-
r a l ca ld şi um ed) a căror fr e c v e n ţă sca d e o d a tă c u c r e şte r e a a ltitu d in ii, în
fa v o a r e a cla selo r d e v r em e cu c e r în n o ra t, c u v r e m e p loioasă sau nu.
In d ic e le de str e s b io clim a lic , co m p u s d in in d ic e le d e stres cu tan at, e x ­
p r im a t prin p u terea d e răcire în K c a l/m 2/h , r e z u lta n tă a a c ţiu n ii com b in ate
a tem p era tu rii a eru lu i şi v ite z e i v în t u lu i la n iv e lu l p ie lii, ş i d in in d ic e le de
str e s pulm onar, red a t de a cţiu n ea te n s iu n ii v a p o r ilo r d e apă la n iv elu l
m u co a se lo r resp ira to rii, este u n e le m e n t ca re ex p r im ă o b ie c tiv caracteris­
t ic ile b io clim a tice a le m ed iu lu i.
C alcularea v a lo rilo r co rela te cu a ltitu d in e a ev id e n ţia z ă u n stres b io -
c lim a tic glob al m e d iu în z o n ele d e c îm p ie şi lito ra l, un stre s m in im în zo­
n e le d e d ealuri (ceea ce co rcsp u n d e a tît cu c e ila lţi in d ic i b lo clim a tici, con ­
fo r tu l term ic, c la se le d e vrem e, c ît ş i c u o b se r v a ţiile m e d ic a le asupra adap­
tă rii o rg a n ism u lu i în fu n c ţie d e m e d iu ) şi u n stre s m are, c u a tît m ai m are
cu c ît a ltitu d in ea e s te m a i m are. • -
C ercetările e fe c tu a te în u ltim ii a n i în ţara n oastră în d o m en iu l a cro -
io n iz ă r ii au perm is cR ev a c o n sta tă ri su m a re şi a n u m e : v a lo r ile ionizării
a e r u lu i sîn t in g e n e r a l m od erate, G00— 800 io n i de arnbe s e m n e /c u i3, d eşi

11
e x is tă d ife r e n ţe care ţin d e co n d iţiile locale, în sp ecia l de structura g e o ­
logic;!. F oarte g en e r a liza t, ion izarea creşte o d ată cu creşterea altitudinii,
p red om in in d u şo r io n ii p o z itiv i. Jn a n u m ite zo n e, d e ex em p lu acolo un d e
se d etectează p re ze n ţa e le m e n te lo r ra d io a ctiv e, p e su p ra feţe foarte r e s-
Irînse, io n iza rea p o a te fi m are şi p red o m in a n t n e g a tiv ă (ex. B ăile,Ilerp u -
lane, la cascad ă). V a lo r ile şi ca ra c te ristic ile io n iză rii se m odifică în tim p,
in fu n c ţie de ca ra cteru l m a se lo r de aer, a p r o x im a tiv d irect proporţional cu
creşterea tem p era tu r ii ş i a v ite z e i v în tu lu i şi in v e r s proporţional cu e f e ş -
terea u m ezelii r e la tiv e (la m are, d e p ild ă, v a lo r ile io n iză rii şi ale coeficien­
tu lu i de u n ip o la r ita te se m o d ifică în fu n c ţie d e caracteru l brizei.m arine
şi an u m e briza d e m are a n tren ea ză o io n iza re m a i redusă cu predomina­
rea io n ilo r p o z itiv i, ia r b riza d e u sca t — o io n iz a r e m are, cu ioni negativi
în ex ces). în c u r s u l a n u lu i, v a lo r ile c e le m a i m ari a le ionizării la B ucu­
reşti, u nde s - a u fă c u t o b se r v a ţii c o n tin u i, apair p rim ăvara. '' ••
D a tele ş i in d ic ii c lim a tic i şi b io clim a tici au p erm is clasificarea clim ei
şi b io clim ei ţă r ii n o a str e d u p ă c u m u rm ea ză : • ' ' - " ••
— clim a d e c îm p ie şi p o d işu ri jo a se te m p er a t con tin en ta lă , cu nuanţe
m od erate în v e s t u l ţării şi cu n u a n ţe u şor e x c e s iv e în e stu l' ţării,'care* se
sup rapun p a rţia l c u b io c lim a e x c ita n t-so lic ita n tă ; '■
■ In această c a te g o r ie s e d is tin g e o reg iu n e cu cara cteristici aparte, m a l
d eo seb ite, şi a n u m e lito r a lu l m a ritim . ‘ '
— clim a d e d ea lu r i şi p od işu ri care co resp u n d e cu bioclim a relativ
in d iferen tă (de cru ţare) ; .
— clim a d e m u n te , co resp u n ză to a re b io c lim e i to n ice — stim ulante,
'
CLIMA ROMÂNIEI

C el m ai im p o r ta n t fa cto r g e n e tic a l c lim e i e ste ra dia ţia solară. La

latitu d in ea R o m â n ie i r a d ia ţia g lo b a lă v a ria ză în tr e 130 K ca l/cn r/a n ' pe»
litoralu l M ării N e g r e p în ă la m aj p u ţin de 100 K ca l/cm 2/a n în regiunile
m untoase. In c u r su l a n u lu i, rad iaţia glo b a lă a re v a lo r i lu n are cuprinse în ­
tre u n m axim c a r e se în r eg istr e a z ă în iu n ie, d e 17,3— 15,2 K cal/cm 2 şi un
m in im , în d ecem b rie, de 3,4— 2,2 K oal/om 2. . :
A l doilea fa c to r g e n e tic a l c lim e i e ste ctrctiZofia gen erală atmosferică.
Ţara noastră se a flă su b in flu e n ţn ti patru m ari c e n tri barlcl şi anume :
A n ticiclo n u l A z o r e lo r ca re a n tren ea ză m ase d e a er ocean ic, umede, reci
vara ş i calde iarn a , A n tic ic lo n u l S ib e r ia n , p re z e n t în sp ecia l iarna, cîn d
ad uce geruri, D e p r e siu n e a Isla n d eză ca re a d u ce iarn a m a se d e aer reci ş i
u m ed e şi D e p r e siu n e a M ed itera n ea n ă , cu fr e c v e n ţă m are în special iarna,,
cu p recip itaţii şi v în t.
A l treilea fa c to r g e n e tic e ste su p r a fa ţa s u b ia c e n tă , care este marcată
în deoseb i de p rez en ţa a r c u lu i C arpatic, ce d e sp a rte z o n e le de cîmpie din
v est şi sud, d e a se m e n e a de b a zin u l M ării N e g r e d in S -E ţării. Se m a i
adaugă p ăd u rile şi su p r a fe ţe le a cv a tic e , p recum ş i aglo m eră rile urbane ş i
in d u striale. T o a te a cestea m o d ific ă ca ra cte ristic ile clim a tic e generale, d e -
term in în d to p o c iim a te sp ecific e .
E le m e n te l e c li m e i p rezin tă v a r ia ţii leg a te d e p oziţia geografică a lo ­
calităţilor şi sta ţiu n ilo r b a ln e o c lim a tic e , în in te r io r u l sau exterioru l Carpa-
ţilor, la a ltitu d in e m a i m are sa u m a i m ică etc. p recu m şi d e mom entul d in
an şi zi. . . . . . .

12
 T e m p e r a t u r a m e d i e a n u a lă este c u p r in să în tre 11CC în su d u l, su d -
e stu l şi s u d -v e s tu l ţării şi — 2° p e v lr f u r ile c e le m a i în a lte a le m unţilor.'
In ia n u a rie te m p e r a tu r ile m e d ii v a ria ză în tr e 0Qşi — 10°G ia r în iu lie .în tr e
23° şi 0°C. T em p era tu ra m in im ă a b so lu tă în re g istr a tă a fo s t d e — 3fl,5°C In
B od , în d ep r e siu n e a B r a şo v la 25.1.1942 in r tem p era tu ra m a x im ă a b so lu tă
d e 44,5°C la Ion S io n , în C îm p ia B r ă ile i, la 10.08.1951.
N u m ă r u l d e z ile d e ia rn ă (t. m a x . 0CC) e ste c u p r in s între: 30 şi
7 0 . . . 80 zile, în fu n c ţie d e a ltitu d in e ia r n u m ă r u l d e z ile d e vară
(t. m a x . ^ 25°C), în tr e 120 z ile pe an în B ă ră g a n şi 10 z ile la 1 000 m .
U m e z e a l a a e r u l u i v a r ia z ă în tre 74°/o, m ed ie a n u a lă n u m e z e lii re la ­
tiv e , în C îm pia R o m â n ă şi 8 4 — 86»/o p e v îr fu r ile m u n ţilo r ;
T en siu n ea v a p o r ilo r d e a p ă p r e z in tă v a lo r i m ed ii a n u a le d e 12,5 m b
p e lito r a l şi 7,5 m b în m u n ţii în a lţi.
N e b u l o z i t a t e a a re v a lo r ile c e le m a i m ic i p e lito r a l (< ! 5 zecim i) ş i c e le
m a i m ari p e m u n ţi (6— 7 z e cim i). N u m ă r u l de z ile c u c e r se n in v a ria ză
în tr e 80 ş i 40 p e an iar n u m ă r u l d e z ile cu cer a c o p e r it în tr e 100 ş i 140.
D u r a ta s tr ă lu c i r i i s o a r e lu i este c u p r in s ă în tre o s u m ă m e d ie an u ală
d e cca 2 300 ore p e lito ra l, 2 200 o re în c îm p ie , 2 000 o re în S u b ca rp a ţi şi
p o d işu ri şi m ai p u ţin de 1 800 o re la m u n te .
. î n se m e str u l cald , lim ite le sin t c u p r in s e în tre 1 8 0 0 şi 1 300 ore, iar
în c e l rece, în tr e 70 0 şi 500 ore. ' .
P r e c ip i ta ţ ii le a tm o s f e r ic a se red u c d e la v e st la e s t ea e fe c t a l,c ir c u r
la ţ ie i v e s tic e p red o m in a n te la la titu d in e a tem p era tă ş i cresc; to to d a tă cu
a ltitu d in e a . A s tfe l s e în r e g istr e a z ă m a i p u ţin d s 400 m m în s u d -e stu l ţării,
p e liţp ral, 5CfO— 600 m m în r e g iu n ile d e c îm p ie şi d e a lu r i jo a se , 1 000 m m
în m u n ţi, în z o n e le a d ă p o stite şi 1 4 0 0 — 1 500 m m , în c e le ex p u se .
In a n ii p lo io şi, c a n tită ţile a n u a le p o t a tin g e şi d e p ă ş i 2 000 m m p e
v e r sa n ţii v e stic i ai m u n ţilo r A p u sen i, în tim p ce in a n ii s e c e to ş i în cîm p ii
ş i p e litoral, ab ia în su m e a z ă 2 0 0 — 300 m m .
în lu n a cea m a i p loioasă, iu n ie , c a n tită ţile lu n a re s în t d e 100— 300 m m .
M in im u l lu n a r d e p r ec ip ita ţii, d e 2 0 — 5 0 m m , se în r e g istr e a z ă în fe b r u a -
rie -m a r tie .
C a n tită ţile m a x im e d e p r ec ip ita ţii c ă z u te în 24 d c o re au d ep ă şit cu
200 ş l ch iar 300 m m . C ea m a i m a re v a lo a r e d e 530 m m a fo s t con sem n ată
la C. A . R osetti, în D elta D u n ă r ii la 2 9 .0 8 .1 9 2 4 .
N u m ă ru l m e d iu a n u al d e z ile cu p r e c ip ita ţii e ste c u p r in s în tre 70— 80
şi 140— 170. N u m ă r u l d e z ile cu stra t d e zăp ad ă v a r ia ză d e la 25 z ile pe
lito r a l, la p este 200 z ile în m u n ţi.
P r e s iu n e a a tm o s f e r ic ă p rezin tă v a r ia ţii în tre 1 015 m b p e lito r a l şi
850 m b la p este 1 500 m a ltitu d in e .
V î n t u l e ste u n e le m e n t cu v a r ia ţii m a r i, d e p e n d en t d e r e lie f şi circu ­
la ţia p red om in an tă. In g en e ra l, în C îm p ia R om ână, d ir e c ţia e ste d eterm i­
n a tă d e arcuirea la n ţu lu i carp atic, în c îm p ia de v e s t s în t p red o m in a n te
v în tu r ile de nord şi sud, jar la a ltitu d in e m are, p re d o m in ă v în tu r ile de
v e s t. în fo rm ele d e p resio n a re e ste fr e c v e n t ca lm u l, în tim p ce în zo n e le
e x p u s e , v ite z e le m e d ii s în t d e s t u l de m a r i (3 —-7 m /s).
O b iectiv iza rea d a te l o r b io c l im a ti c e s - a rea liza t p e b a za unor in d ici
b io clim a tici care a n a liz e a z ă sim u lta n p r in c ip a le le e le m e n te c lim a tice şi
a n u m e tem p eratu ra, u m ez e a la şi v în tu l.

13
 „ „ l u d e dc confort, te r m ic e v id e n ţia z ă In m o m en tu l d e m a x im ă
.„ riU irc di ™ ™> *■ * W < M * « » > « S -;™ sr m a ,im i . rite
m c. 1L.1rc u Jună în le g iu m le de dealuri şi m unţi scunzi,
dc con lori u i (km l > fa v n a r p a r rp stp r ii r m m ă r u lm Ho 7 ilp

co n fo rt prin răcire, pma

dispare. ’ . '
In c o n d iţii d e ad ăp ost de v in t, n u m ă ru l de z ile cu c o n fo rt c r e şte în
. , o n -, t j c d e a lu r i, pînă la 15, scade pînă la 1— 2 la c îm p ie , cr esc în d m o d e ­
rat to to d a tă ş i în zona de m unţi şi pe lito ra l, c o m p a r a tiv cu c o n fo r tu l în
co n d iţii d e v în t . ■:
In fu n c ţ ie d e tem p era tu rile e fe c tiv -e c h iv a le iile rea liza te, z i l e l e 1 d e
c o n f o r t te r m ic ap ar încă din a p rilie — m ai în zo n a jo a să (in ju r d e 1 - ^ 2 z ile
pe lu n ă) ş i p r e z in tă un m a x im in iu lie şi a u g u st, în o r e le din ju r u l tr e c e r ii
soa relu i la m e r id ia n (cînd v a lo r ile TEE c re sc e u 3 — 5° faţă d e o r e le d e
d im in ea ţă ). U lte r io r , co n fo rtu l se r ed u ce şi în c e te a z ă in o cto m b rie— n o ie m ­
brie. P e b a z a tem p era tu rilo r e fe c tiv c c liiv a lo n te , n co n d iţiilo r h ig r o r h e -
trice şi a d in a m ic ii locale, se pot d e te r m in a c a r a c te r istic ile b ă ilo r d e ’aer,
de la r e c i (1— 8°TEE) la fo a rte ca ld e ( > 27°TEE), şi d e la u sc a te ( <^55%
u m ezea lă r e la tiv ă ) la p u tern ic u m ed e ( ^ 86% ) ş i r e sp e c tiv , d e la ’sta tic e
(0 m /s) la p u te r n ic d in a m ice Q> 4 m /s). "
In d ic ii b io c lim a tic i d e stres p rezin tă o v a r ia ţie m a i în s e m n a tă cu
a ltitu d in ea : S t r e s u l c u ta n a t an u al, ca e x p r e sie a a c ţiu n ii te m p e r a tu r ii ş i
v în tu lu i la n iv e lu l p ie lii, e ste cu p rin s in tr e lim ite r e la tiv la rg i, cu"'m ini­
m u l în r e g iu n e a d ea lu rilo r, în sp ecia l a celo r o lte n e şi m u n te n e , şi m a x i­
m u l p e v îr f u l m u n ţilo r . C ît p r iv e şte v a ria ţia în c u r su l a n y lu i, lu n ile d e
v a ră d e te r m in ă u n in d ice cu v a lo ri red u se, h ip o to n ic , iarna, u n in d ic e c u
v a lo r i c r e sc u te , h ip erto n ic, în tim p ce lu n ile d e tr a n z iţie sîn t m a r c a te d e
u n in d ice r e la x a n t, de co n fo rt. S tr e s u l p u l m o n a r a n u a l, r e fle c tîn d a c ţiu n e a
ca n tită ţilo r d e v a p o ri de apă d in aer, e x p r im a te p rin te n siu n e a v a p o r ilo r
asu p ra a lv e o le lo r p u lm on are şi a m u co a selo r c ă ilo r resp ira to rii, p r e z in tă
o scară d e v a r ia ţ ie cu a ltitu d in ea m ai red u să d e c ît la str e su l c u ta n a t, d a r
cu m in im e le to t în z o n e le d e d ea l şi m a x im e le în z o n e le m u n to a se. V a ra ,
in d ic e le a r e u n caracter hid ratan t, iarn a, d e z h id ra ta n t, iar p r im ă v a r a ş i
toam n a in d ic e le p u lm o n a r e ste ech ilib ra t.
S t r e s u l b i o c l im a ti c g lo b a l rep rezen tîn d s u m a p rece d e n ţilo r p r e z in tă
c e le m a i m ic i v a lo ri în z o n e le de d ealu ri, in s p e c ia l în su d u l C a rp a ţilo r,
to to d a tă c u u n n u m ă r m a x im de lu n i r e la x a n te şi e ch ilib ra te, c u v a lo r i
d e stu l de p r o n u n ţa te în c îm p ii şi m u n ţi şi cu v a lo r i m a x im e p e v îr f u r ile
m u n to a se.
M eto d a b io c lim a tic ă a cla selo r de v r e m e , in tro d u să de sc u r t tim p în
cerceta rea c lim a tu lu i sta ţiu n ilo r b a ln e o c lim a tice d in ţara n o a stră îm p a r te
v r e m e a în 3 g r u p e de bază : v re m e fără ger, v r e m e cu trecerea te m p e r a ­
tu rii p rin 0CC ş i v r e m e geroasă, cu p rin zîn d în to ta l 16 cla se de v r e m e . S e
re a lizea ză a s t f e l o a n aliză locală a celo r m a i b u n e p erio a d e d in an p e n tr u
efe ctu a rea clir n a lo le r a p ie i. P en tru aceasta se e fe c tu e a z ă un stu d iu a l d a ­
telo r z iln ic e a le m ai m u ltor param etri ai te m p e r a tu r ii, u m ez e lii, p r e c ip i­
taţiilor, v în t u lu i, n eb u lo zită ţii, pe o p erioad ă d e c îţiv a ani. F r e c v e n ţa

14
d iferitelo r cla se e ste d ep en d en tă de a ltitu d in e a 'lo c u lu i şi m om en tu l din
an, prim a grupă fiin d p red om in an tă în zo n a joasă în perioada caldă, cea
de a doua, în cîm p ii şi d ea lu ri iarna, iar g ru p a a tr e ia ,ia m a , în zona m u n ­
toasă. In d icaţiile d e acro, h elio , h id ro tera p ie s in t d eterm in a te d e d e sfă ­
şu rarea şi su ccesiu n e a ziln ic ă a d ife r ite lo r cla se d e vrem e, în fu n cţie de
caracteristicile lor, do g ra d u l de fa v o ru b ilita tc p en tru d iferitele tipuri de
b o ln a v i. ’ •• ■ • .. . t J
D intre ca ra cteristicile fizice a le a eru lu i, în cura n a tu ristă '\se ţin e
sea m a şi de a ero io n iza r e a a tm o sfe r ic ă . In g en era l în natură ;se în reg is­
trea ză o io n iz a r e .m e d ie d e 500— 600 io n i m ici şi m ijlo c ii/c m 3 pentru fie ­
care d in polarităţi, cu p red om in en ţa c e lo r p o z itiv i (co eficien t de u n ip o la -
rita te m ediu de 1,2). V ariaţia în cu rsu l z ile i e ste cuprinsă în tre...valori
m a x im e dim in eaţa şi seara şi .un m in im la am iază. V ariaţia anuală su b li­
n iază apariţi i u n u i m a x im d e p rim ăvară, faţă de . u n m in im -d e . âarnă,
C on d iţiile locale, de e x e m p lu ap ariţia la z i a u n or. roci radioactive, .apro­
pierea de cascad ele de apă, su p r a fe ţe le îm p ă d u r ite sa u dim potrivă, su r se le
d e poluare a tm o sferică m o d ifică , în se n s u l creşterii sa u r e sp e c tiv ,d escreş­
terii can tităţile de ion i, la f e l şi circu la ţia a tm o sferică , fu rtu n ile cu /descăr-t
cări electrice, v is c o le le ca re rep rezin tă s u r s e d e gen erare d e.io n L ,. ur.-;
O b servaţiile asup ra io n iză rii fă cu te în ţara n oastră au ’p e îm is con sta­
tarea că v a lo rile o b ţin u te în d ifer ite lo c u r i d in ţară, .m a i'a le s ' sta ţiu n i
b aln eo clim a tice s în t m od erate. F oarte g e n e r a liz a t se poate afirm a că io n i-
zarea creşte cu creşterea a ltitu d in ii. P e lito r a l co n cen tra ţiile de io n i sîn t
d e stu l de m ici (600— 1 300 io n i/c m 3) ş i c o e fic ie n tu l .d e u n ip olaritâte e ste
su prau nitar (1,02— 1,70) d e ci p red om in ă io n ii p o z itiv i. P e sup rafeţe foarte
r tstr în se , în p rezen ţa e le m e n te lo r ra d io a ctiv e (ex . B ăile- H erculane) io n i-
za rea m edie creşte la 2 000 io n i/c m 3 ia r c o e fic ie n tu l d e unipolaritate este
su b u n ita r (0,92— 0,95). • . ; r
' T o t cu p riv ire la c lim a t ca factor tera p e u tic e ste n ecesar să s e 'm e n ­
ţio n eze faptul că, Sn u ltim u l tim p, cercetă rile' asupra chim ism u lu i acru lu i
a u căpătat o im p ortan ţă to t m ai m are d at fiin d p erico lu l poluării aerului.'
R ap ortu l norm al a l a m e ste c u lu i de g a ze în p rop orţie a p roxim ativ con stan tă
(o x ig en < 2 1 % , azot > 7 8 % , argon a p ro a p e 1% şi în că cea 0,01% d ife ­
rite gaze, m a jo rita tea in e rte , p lu s h id r o g en şi ozon) este o con d iţie e se n ­
ţia lă pentru m en ţin erea v ie ţ ii în b u n e c o n d iţiu n i pe păm înt. A pariţia d ife ­
ritelo r industrii în sp ecia l ch im ice şi d e c o n stru cţii a determ inat ap ariţia
a nu m eroşi p o lu a n ţi su b fo rm ă de a e ro so li lic h iz i şi so lizi, gaze sau vapori,
in clu zin d fum ul, b io x id u l d e carbon, o x id u l d e carbon, b ioxid u l de su lf etc.
A g resiv ita tea acesto r su b sta n ţe se m a n ife stă la n iv e l respirator, în sîn g e
sa u în d iferite organ e. In a n u m ite co n d iţii g e o g r a fic e locale, de e x e m p lu
d epresiu ni, sau în situ a ţii m e te o r o lo g ice d e in v er siu n i term ice şi calm
atm osferic e ste p o sib il ca, p en tru u n e le su b sta n ţe polu an te, con cen traţiile
m a x im e adm ise să fie dep ăşite, n o c iv ita te a acesto ra an tre n in d efecte tr e ­
cătoare sau d e lu n g ă d u rată asupra lo cu ito r ilo r. P rotejarea m ed iu lu i şi
in stitu irea p erim etrelo r d e p ro tecţie în sta ţiu n i se im p u n e a stfeL cu n e c e ­
sita te .
T ot referitor la ch im ism u l a eru lu i e ste n ec e sa r să se am intească de
a ero so lii terapeutici n a tu ra li şi a n u m e m a rin i, cu iod şi clorură d e sodiu,
pe litoralu l m arin şi sa lin i, cu clorură de so d iu în salin ele din ţa ră .''

15
 B IO C L IM A R O M Â N IE I

A. BIOCLIMA EXCITANTA — SOLICITANTA

C aracteristica fizio lo g ică gen erală a acestu i tip d e bioclim ă este so li­
citarea m arcată a siste m u lu i neuro-en d ocrin .
S e subSm parte in două a sp ecte :
] . B i o c l i m a du e im p in ( a l li l t u l in e s u b 200 in)
2. B ioclim a d e lito ra l (a ltitu d in e 0— 35 m)

]. BIOCLIMA EXCITANTA — SOLICITANTA DE ClMPIE

Iîio clim a e x c ita n tă — so licita n tă d e cîm p ie şi p odişuri joase carac­
terizează sta (iu n ile a fla te în C îm pia Iîom ănă (A m ara, L acu Sărat), P o d işu l
M old o v en esc (N ico lin a -Ia şi) şi D obrogea (M urighiol), în su d u l şi estul tă rii,
cu n u a n ţe c lim a tic e e x c e siv e şi C îm pia T ise i (B ă ile F e lix , 1 Mai), precum
şi a B a n a tu lu i de V est (B uziaş) cu n u an ţe m a i m od erate.
E le m e n te le ca ra cteristice co m p lex u lu i d e factori clim atici cu a cţiu n e
terap eu tică sîn t rep rezen taţi prin v a lo ri m e d ii c r escu te a le tem peraturii
a eru lu i (m edia an u a lă 93— 10°C, m ed ia lu n ii ian u a rie 1,5°— 3,5°C şi a lu n ii
iu lie 23°— 25CC), u m ezea la rela tiv ă în jur d e 70% v a ra (ziua scăzînd p în ă
la 50— G0%), n e b u lo zita te redusă, d u rată de stră lu cire a soarelui depăşind
2 100— 2 200 o r e /a n din care 300 o re se în registrează în lunile de vară.
V ite z e le v în tu lu i sîn t rela tiv reduse, ca n tită ţile d e precipitaţii ,şin ţ
m ici 400— G00 m m /a n , p resiu n ea a tm osferică fiin d m are în jur de 100.0,m b .
C o n d iţiile b io clim a tice se ex p rim ă p rin co n fo rt ter m ic moderat vara,
cliiar red u s in c îm p ii d in cauza in con fortu lu i prin încălzire, dar cu un
in te r v a l de a p a riţie larg (ap rilie-octom b rie), d eşi frecv en ţa zilelor , cu
co n fo rt term ic e ste redusă în an otim p u rile interm edişu'e. Alţi indici ,ca
stresu l cu ta n a t ş i c e l pulm onar, p recum şi sum a acesto ra , stresu l biodirrrartdc
total au valori m ari. T oate a cestea reflectă so licita rea in ten să a organ is­
m u lu i, în d eo seb i a m eca n ism elo r sa le de term oreglare şi în special a celo r
de term oliză , p ie rzîn d u -se a stfel m ari can tităţi de lich id e şi săruri .din
o rgan ism . '
P e lîn gă so licita rea foarte in ten să a sistem u lu i nervos central şi
v e g e ta tiv cît şi a g la n d elo r en d ocrin e, creşte ca p a cita tea proceselor im u n o -
b io lo g ice n e sp e c ific e de apărare a organ ism u lu i, se îm bunătăţeşte m eta ­
b o lism u l ca lciu lu i fa v o rizîn d u -se d ep unerea sa la n iv e lu l anselor. M eca­
n ism e le de adaptare apar cu a tît m ai p regnant cu c ît contrastul clim a tic
d in tre lo ca lita tea d e reşedinţă a b o ln avu lu i şi sta ţiu n e e ste m ai mare. P rin
urm are se recom an d ă a fi trim işi b oln avi cu u n p o te n ţia l biologic cît m ni
ap rop iat de norm al.
R ecom an d area clim atoterap iei în b ioclim atu l de cîm p ie se adresează
în sco p p ro fila ctic celo r să n ă to şi cu factori p red isp o za n ţi pentru îm b o l­
n ă v ire ţin in d de teren u l co n stitu ţio n a l, cu d e ficie n ţe fu ncţionale şi o rga­
n ice la n iv e lu l ap aratu lu i locom otor pe fond n e r v o s h iporeactiv, celor cu
m eteo ro sen sib ilita te , p o ten ţia l alergic, d iferite tulburări m etabolice.
T ra ta m en tu l c u ra tiv se indică în afecţiu n i otorinolaringologice rep e­
tate, ra h itism , osteoporoză, b o li reu m atism ale d e g e n e r a tiv e articulare şi
ab articu lare, se c h e le p osttrau m atice a le ap aratu lu i locom otor, sechele după
leziu n i d e n eu ro n m otor p eriferic, g in eco p a tii in fla m a to rii cronice, astm

1H
 bron.şic, b ron şită şi b r o n şie c ta z ie (in sta d iu l in iţial), the. e x tr a p u lm o n a iâ
g a n g lio n a ră o steo a r tic u la r ă , sta b iliza tă . . >
U n u l d in tre c e le m a i im p o rta n te e fe c te te ra p eu tic e lo c a le c o n stă în
resorb ţia e x su d a te lo r su p e r fic ia le su b c u ta n a te , a rtic u la re , viscerale,', d a r
n u m a i în c a z u l celo r fo a r te b in e sta b iliz a te c lin ic şi b io lo g ic . •
S e co n train d ică tr im ite r e a în nr.rstc co n d iţii b io c lim a tic e a b o ln a v ilo r
cu a fe c ţiu n i ca rd io v a sc u la r e a v a n sa te şi a fec ţiu n i r esp ir a to r ii c u !d e f ic it
fu n cţio n a l im p o rta n t în s ta d ii d e c o n v a le sc e n ţă cu a c c e n tu a r e a stă r ii d e
a ste n ie fiz ic ă şi p sih ică p c fond d e h ip e r r ea c tiv ita te n e r v o a să , b o li n e u ­
ro lo g ice ce n tr a le sau p e r ife r ic e a so cia te cu h ip e r r e a e liv ita te n e r v o a s ă ,'tb c
p u lm on ară sta b iliz a tă r e c e n t, focare de in fe c ţie , b o a lă u lc e r o a s ă ,-h e p a tita
cro n ică p ersisten tă , b o li e n d o crin e pe fond h ip e r fu n cţio n a l, fib r o m a to z ă
u te r in ă cu m e n o m e tro r a g ii, tum ori b en ig n e cu p o te n tia l d e m ali{jn izare,:
a fe c ţiu n i ren a le, b oli r e u m a tism a le cro n ice cu p o ten ţia l e v o lu t iv im p o r ­
ta n t (P.C .E.). • • .v ./jr i.i..-
B io clim a tu l e x c ita n t-s o lic ita n t sc in d ică p en tru a e r o h e lio te r â p ie ţ(a so -'
c ia tă după caz cu o n c ţiu n i cu n ăm ol rece şi im e r sie în la c) n u m a i în-i'riter-!
v a lu l m a i— octom b rie. E v id e n t, a ero h elio tera p ia se reco m a n d ă in d iv id u a li­
z a t în fu n c ţie d e sta rea d e co n fo rt term ic a b o ln a v u lu i în tim p u l e x p u n e r ii
la a e r şi so a re ş i de in te n s ita te a e r ite m u lu i a c tin ic r e z u lta t în u r m a p r o ­
c ed u rii. S e recom an d ă în c e p e r e a p roced u rii in prim a să p tă m în ă în ju r u l
orei 9, a vîn d o durată p r o g r esiv ă crescu tă de a p r o x im a tiv o oră, .u r m în d
ca în a 2 -a şi a 3-a să p tă m în ă d e tra ta m en t să se p r e lu n g ea sc ă p în ă 'la 2
şi resp ectiv . 3 ore, n e d e p ă şin d o rele 12 d ecît în a n o tim p u r ile in term ed iare,"
cîn d cura p o a te în ce p e m a i tîr z iu . > ; ..‘/r: -

2. BIOCLIMA EXCITANTA SOLICITANTA DE LITORAL M ARITIM i :

E fe c te le b io lo g ice g e n e r a le s în t a p ro x im a tiv a sem ă n ă to a r e b io b lim e i

d e c îm p ie cu d eoseb irea că p r o cesu l d e term oliză e ste în k ie u it p r in -p r o --
c e s u l d e an tren a re şi c ă lir e term ică datorită p o sib ilită ţilo r d e te r m o te r a p ie
co n tra sta n tă sp e c ific e lito r a lu lu i.
T reb u ie m en ţio n a t că d e şi durata de stră lu cire a so a r e lu i e s t e fm a i
c r e sc u tă (2 300— 2 400 o re a n u a l şi în ju r de 350 ore în lu n ile c a ld e )^ te m -
p era tu ra a e ru lu i e ste m a i r e d u să faţă de cîm p ie, vara în o r e le d e m a x im ă
în c ă lz ir e datorită in flu e n ţe i b rizei m a rin e şi m ai rid ica tă în tim p u l ie r n ii
d in a ceea şi cauză (tem p era tu ra m e d ie an u ală l l ' C , tem p er a tu r a m e d ie
ia rn a 0°, tem p eratu ra m e d ie în iu lie 20— 21CC). ■
U m ezea la e ste rid ica tă în ju r d e 8 C%. C a n tită ţile d e p r e c ip ita ţii s în t
c e le m ai m ici din (oră — 4 0 0 m m . V în tu l e ste o p rezen ţă p e r m a n e n tă în
p e is a ju l lito ra lu lu i a vîn d v it e z e m ed ii de 4— 5 m /se c . P r e siu n e a a tm o s fe ­
rică are v a lo rile c e le m a i m a r i în ju r d e 1 015 m b. • '\ ' .
A c este caracteristici d e te rm in ă u n co n fo rt term ic r e la tiv r e d u s c a r e
p o a te fi a m eliorat e v id e n t p rin ad ăp ost de v in t. S tr e su l b io c lim a tic . e s te
m a re, atît c e l cu tan at d a to r ită v în tu lu i, c ît şi c el p u lm o n a r ca e f e c t a l
u m e z e lii accen tu ate.
In d ica ţiile şi c o n tr a in d ic a ţiile sîn t asem ăn ătoare celo r p r e z e n ta te la
b io c lim a de cîm p ie. D e s u b lin ia t to tu şi că se rem arcă e fic ie n ţa p r o c e d u ­
rilo r p relu n g ite d e a e r o h e lio ter a p ie în fu n c ţie de starea de c o n fo r t tg r m ic

2 — C u r a b a l n e o c l l m a t l e ă — cd. îo.i
17.
 şi in ten sita tea e r ilc m u lu i a c lin ic îu d erm a to ze (ccz e m e , ih tio ză ; psoriazis^
derm atite a to p ic e ) pornind de la 1— 2 o r e /z i în p rim a să p tă m în ă p în ă la
3— 4 o re/z i în a 2 -a să p tă m în ă şi 4 — 5 o r e /z i în a 3 -a să p tă m în ă . [•iv. ■
In urm a ce r ce tă r ilo r e fe c tu a te în ca d ru l in s tit u tu lu i în u l t i m i i ,'ani,
apare ca o in d ic a ţie n ou ă d e tr im ite re la cura pe lito r a l, h ip e r te n siu n e a
arterială de g r . I în tru cit s -a c o n sta ta t o îm b u n ă tă ţir e a c a p a c ită ţii de
efo rt şi o sc ă d e r e a r e z iste n ţe i p e r ife r ic e fără m o d ific ă r i s e m n ific a tiv e în
circulaţia cereb r a lă . D e a se m en ea b o ln a v ii cu fa c to r i d e r isc m e ta b o lic
lip id ic p ot b e n e fic ia de c o m p le x u l c lim a tic te r a p e u tic a l lito r a lu lu ip fa p t
con firm at de c er c e tă r i re cen ţe în u rm a cărora a r e ie ş it o sc ă d e r e s e m n i­
fica tiv ă a c o le s te r o le m ie i la b o ln a v ii cu v a lo r i c r e sc u te (e fe c t în s o ţ it ide
creşterea fr a c ţiu n ii HpoproLeinelor cu d e n sita te m are ş i.s c ă d c r e a fr a c ţiu ­
n ilor lip o p ro te ico a tero g en e). e • i'.rrr.;.]
în se z o n u l r e c e . b io clim a lito r a lu lu i îşi p ierd e o 'p a r t e d in c a lită ţile
terap eu tice în c o n d iţiile u nui c o n tr a st c lim a tic c a re d e v in e m a i in ie in fifiic-^
ţie de r e g iu n ile în v e c in a te făcând ca e fo r tu l d e acUirrratiziare;.s ă d e v in ă
m inim . A c e ste ca ra cteristici c o n stitu ie e le m e n te rare r e c o m a n d ă b io c lim a
m aritim ă ca p e u n fa cto r n a tu ra l tera p eu tic v a lo r o s ş l . i n a c e st;:se z o n .
' ■•:■: ;/! .;■!
B. BIOCLIMA SEDATIV INDIFERENTA (DE CRUŢAIIE) ''Ţ.: ;i

A c e st tip d e b io clim ă se ca ra cterizea ză d in p u n c t d e v e d e r e fiz io lo g ic

p rin tr-o fo a rte sla b ă so lic ita r e a siste m u lu i n e r v o s ş i e n d o c r in .-Ir i a c e st
fel fu n c ţiile n e u r o -e n d o c r in e a le o rg a n ism e lo r m a i a le s s u p r a s o lic ita te
sîn t p u se pj-actic, în stare d e rep a u s în tim p u l c u r e i e fe c t u a te în tr -u n
1 , . a stfe l de b io c lim a t.
• • , ii;T ţ;
B io clim a se d a tiv -in d ife r e n tă ca ra cterizea ză s ta ţiu n ile d in r e g iu n ile
cu altitu d in i m e d ii cu p rin se în tr e 200^— 300 m şi G00— 800 m ş i a n u m e
S u b carp aţii M o ld o v e i (S lă n ic M o ld o v a , B ă lţă te şti) şi M u n te n ie i (S lă n id
P rahova, G o v o ra , B ă ile O lăneşti,' B ă ile H erc u la n e), P o d iş u l T r a n s ilv a n ie i
(B azna, S o v a ta ), d e a lu r ile v e s tic e (M oneasa, O c n a -S u g a ta g ). -■■■
In cad ru l a c e ste i b io c lim e c o m p le x u l de fa c to r i c lim a tic i s e c a r a c te ­
rizează prin v a lo r i m o d era te a le tem p er a tu r ii a e r u lu i (te m p e r a tu r a m e ­
d ie anuală 7— 10°C, iarn a 2 — 5°C, v a ra 17— 20CC), a le u m e z e lii r e la tiv e
75% , ale d u ra tei d e stră lu cire a so a r e lu i (1 800— 2 100 o re cu p e s te 2 5 0 ore
vara), ale n e b u lo z ită ţii şi p r e c ip ita ţiilo r (600— 800 m m ). C a lm u l e s te p re ­
d om in an t în z o n e le d ep resio n a re şi în g en era l, v it e z e le v în t u lu i s în t m ic i.
P resiu n ea a tm o sfe r ic ă e ste d e a se m en ea m o d era tă , u şo r sc ă z u tă fa ţă de
z o n ele p r e c e d e n te (980— 920 m b). ■
In a cest tip d e b io clim ă in d icii b io c lim a tici u tiliz a ţi, p re c u m a r fi :
con fortu l te r m ic an u al, p rezin tă v a lo ri m axim e; c o m p a r a tiv c u restu l
ţării, pe c în d str e su l cu ta n a t, p u lm o n a r şi b io c lim a tic to ta l p r e­
zin tă v a lo r ile c e le m a i red u se d in toată ţara, în r e g is tr în d u -s e u n m a x im
al lu n ilor r e la x a n te şi ech ilib ra te.
A stfel, a c e s t tip d e b io c lim a t d e cru ţa re în su m e a z ă c e le m a i la rg i
in d icaţii d e tr im ite r i la cură re c o m a n d in d u -se în d e o s e b i tu tu r o r a celo r a
care prin tare c o n stitu ţio n a le, v îr slă , p recu m ş i im p lic a ţii fiz io p a to lo g ic e
ale b olii n u p o t tolera v a r ia ţii m ari ale c o m p le x u lu i te m io -s u p r a -b a r o -
actinic.

18
 S e recom an dă in sp ecia l pentru c u ie le de odihnă ca şi p e n lr u n eu r­
a sten ii, stări de convalcsccînţâ: în a stfel de cazuri clim a to tera p ia răm în e
o form ă principală de tr a ta m e n t. p resu p u n în d printre a lte le b e n e fic iu l
terap eu tic a l aeroion izării n eg a tiv e ş i aerosolilor v eg eta li cu e fe c t sed a tiv
în prim ul rind. S c m ai recom andă în b oli reu m a tism a le cu p o te n ţia l e v o ­
lu t iv im portant (P.C.E., R .A .A .), boli ale ap aratu lu i c a rd io v a scu la r şi
respirator în stadii a v a n sa te cu rezerv e fu n cţio n a le scăzu te, sin d ro m de
m enopauză ctc.
De m enţionat că in b ioclim atu l se d a tiv -in d ifer e n t se în tîln e sc sa lin e
şi m ofete, doi factori n a tu ra li cu valoare terap eu tică foarte im p ortan tă.
Salinele am en a ja te în g a ler iile unor fo ste m in e de snro s e folosesc: cu
su cces în tratam en tu l b o ln a v ilo r p ulm onari (S lăn ic Prahova, T g. Ocna,
P raid). ■: ■ Si-!--..',
A ceste sa lin e d isp u n d e un m icro clim a t cu caracteristici co n sta n te :
tem peraturi răcoroase a p ro p ia te de a n o tim p u rile in term ed iare 9 ^ 1 0 — '12°C,
u m ezeală rela tiv ă scăzu tă 50— 70%, cu ren ţi do a er sub 0, t tn /s, aerosoli
sa lin i, ionizare m oderată 7 0 0 — 1 500 io n i/c m 3, u şo r in co n fo rt te h n ic , de
răcire (am eliorat prin îm b răcăm in te), stres cu ta n a t redus, u şo r h ip erto n ic,
stres pulm onar redus, uşor deshidratant.
P recizarea tip u rilo r d e a fecţiu n i brorihopulm onare cro n ice o b stru c­
tiv e cu sau fără co m p o n en tă b ronhospastică,, precum şi a a lto r a fecţiu n i
(H T A in iţială în sa lin e le cu ion iza re crescu tă, de exem p lu ) u rm ea ză să se
facă pe baza unor cercetă ri ce se v o r efe c tu a în a n ii urm ători.
M ofete le , em a n a ţii d e C 0 2 pur sau com b in at, in tr-o m ic ă m ă su ră cu
a lte ga ze ca HgS, N 2, H e, R n etc., e x iste n te m a i a les d e-a lu n g u l m a siv u ­
lu i v u lca n ic al H a rg h itei se u tilizea ză c u d e o se b ite rez u lta te în tra ta ­
m e n tu l boln avilor card io v a scu la ri. E v id en t că m icro clim a tu l m o fe te lo r
am en ajate (ex. C ovasna) s e ppropie m u lt de m icroclim atu l d e in terio r
(tem peratu ra 12— 22°C, u m id ita tea rela tiv ă 50— 00% , v ariab ile cu se z o n u l,,
siste m u l de în călzire), d e o se b in d u -se de a cesta p rin tr-o serie d e ca ra cte­
r istic i : concentraţie d e C 0 2 8 0 — 99 VO L% , ra d io a ctiv ita te m e d ie 0,3 uCi/1,
io n iza re între 2 000— 15 000 io n i/c m 3. ■ :
S în t în cu rs o se r ie d e cercetări asupra m icro clim a tu lu i m o fetelo r,
cercetă ri ce v or preciza şi fu n d a m en ta n o i m eca n ism e de a c ţiu n e fiz io ­
p a to lo g ice care stau la b aza su ccesu lu i tera p eu tic obţinut în p a to lo g ia ,
cardiovascu lară prin u tiliz a r e a acestora.

C. BIOCLIMA TONICA — STIMULANTA

In gen eral e fe c te le b io lo g ic e a le a cestei b io clim e constă în n o rm a li­

zarea şi echilibrarea siste m u lu i n erv o s cen tra l şi v e g e ta tiv c ît şi a a c tiv i­
tă ţii tiroid iene, in iţia l crescu te, in stim u la rea p roceselor im u n o b io lo g ice
n e sp ecifice şi a h em a to p o ezei, a rezisten ţei la in fe c ţii etc.
In acest lip de bioclim a se află n u m eroase sta ţiu n i.
In zona su b m on tan ă p în ă la a ltitu d in ea de 1 000 m se p o t e n u m era :
T u şn ad , Borsec, S in aia, V atra D ornei etc., ca de a ltfe l şi o serie de sta ţiu n i
p en tru clim atolera p ie şi od ih n ă : L acul R oşu, C heia, B u şten i, P red eal,

!<1
 P irîu l R ece. în zon a m ontană, pe lingă o serie de sta ţiu n i clim a terice :
P ăltin iş, S lîn a do V a le, se g ă se sc n u m ero ase cabane şi case ■d e odihnă
am en ajate şi p.-ntru sporturi d e iarnă : B ilea Lac, M ălăeşti, Padina, P e ş ­
tera, V îrfu l cu D or, D ih am etc. • ! 1 1 »*'••
E fe c te le b io lo g ice o b serv a te în cadrul acestui tip d e b io c lim ă ‘se d a to ­
rează c a ra cteristic ilo r c lim a tic e a le m u n ţilor şi anum e : scădeVii p resiu n ii
atm osferice şi co n co m iten t a p resiu n ii parţiale a 0 _> p rogresiv .cu n ititu -
dinon, scă d erii tem p era tu rii (valoarea anuală 5“— 6°C, in ianuarie' 4°—
— 5"C, în iu lie 15— 17C0 , cu a t î t m ai scăzute cu cît a ltilu d in ea e s t i m a i
mare), scă d erii u m id ită ţii a b so lu te a aerului (6— 8 m b faţă de 1 m b p e
litoral), cr e şte r ii d u ra tei p o ten ţia le de însorire şi a in t e n s it ă ţii;rad iaţiei
globale, în d eo seb i u ltr a v io le te şi m en ţin erii sa le în tot c u r s u l; a n u lu i
(1 900— 1 200 ore).
S e m a i adau gă şi a lte e le m e n te clim a tice : u m ezeala relativă crescu tă
(80%), n eb u lo z ita te a m arcată (6 — 7 zecim i), ca n tită ţile d e p recip itaţii î n -
general m ari, d ife r e n ţia te în fu n c ţie de exp oziţia sau a d ă p o stu l-v ersa n -.
ţilcr faţă d e circu la ţia v estică (9 0 0 ^ 1 500 m m ), v ite z e le v în tu lu i crescîn d
cu a ltitu d in ea şi c u d esc h id e r ea o rizon tu lu i prin 10 m /se c în re g iu n ile
în alte. ■: . •
T oate a ceste a o b lig ă o rg a n ism u l u m an să-şi m o b ilizeze m ecaniSinele
de adaptare p en tru m e n ţin e r ea con cen traţiei op tim e de O2 în ;sînge iprin
cro.şterea v e n tila ţie i p u lm on are, a am p litu d in ii şi fr ecv en ţei cardiace,.prin,
m obilizarea h e m a tiilo r din r e ze r v e le m ed u lare, d esch id erea de n o i c a p i­
lare la n iv e lu l p u lm o n u lu i, Ş .N .C ., rinichilor, a ctiv a rea m eta b o lism u lu i
c e lu la r .. -il..
T em p eratu ra m a i scă zu tă a- a eru lu i antrenează m eca n ism ele de term o-!
reglare p en tru m e n ţin erea v a lo r ilo r fizio lo g ice ale tem p eratu rii cu tan ate,.
C a lită ţile aeru lu i m on tan (p u ritatea în sen su l lip sei de alergeni, aero-'-
ionizarea n e g a tiv ă , co n ţin u tu l crescu t în aerosoli) au, prin tre 'a ltele, un'
e fe c t d eco n g estio n a n t ş i a n tia lerg ic pe m u coasele resp ective. R adiaţia
u ltra v io letă p rezen tă în tot c u rsu l an u lu i are, după cu m se ştie,* un^rol
d eterm in an t în m e ta b o lism u l V it. D 2 şi al calciu lu i. ... , ■ ..
In d icii b io c lim a tic i s-ar p u te a rezum a a s t f e l: co n fo rtu l term ic redus
şi p rezen ţa doar su b 1 400 a ltitu d in e în gen eral, stresu l quibanat şi
piilrnonnr rid icat, m a joritatea lu n ilo r avind un caracter h ip erton ic şl'
(Jcshklratant. P e s te a ltitu d in e a d e 1 900— 2 000 m str esu l bioclim atic în ­
registrează v a lo ri m a x im e , fa p t ce contraindică clim a to tera p ia la această
altitu d in e.
E fectele te r a p e u tic e ale cu r e i în b ioclim atu l de m u n te sîn t cu a tît
m ai in ten se cu c ît lo ca lita tea baln eoclim aterică se află la o mai m are
a ltitu d in e, în d eo se b i p este 1 000 m . L im ita m axim ă su p erioară a c lim ei
terap eu tice d e m u n te fiin d 2 000 m altitu d in e.
In d ica ţiile de trim ite re la cură în sta ţiu n ile situ a te în această b io ­
clim ă în sco p p r o f ila c t ic se ad resează celor cu stări de surm enaj fiz ic şi
in telectu a l, stă r i d e co n v a le sc en ţă şi boln avi cu su fic ien te resurse ca rd io -
resp iratorii, tu lb u ră ri fu n cţio n a le de pubertate şi c lim a x pe fond h ip e r -
reactiv, tu lb u ră ri d e creştere la cop ii, a ctiv ita te în m ed iu cu n o x e r e so ir a -’
torii.

20
 In sco p c u r a t iv se recom andă celo r cu a n em ii se c u n d a r e , a stm b r o n -
şic a lerg ic, trah eob ro n şite cron ice, th e p u lm o n a ră şi e x tr a p u lm o n a r ă , n e u r ­
a s te n ie fo r m e h ip errea ctiv e, h ip e r tir o id ie b e n ig n ă şi b o a la B a s e d o w în
sta d ii in iţia le , rah itism .
C o n tr o i n d ic a ţ ia m ajoră d e tr im ite r e în s ta ţiu n ile a fla te ' la p e s te
1 000 m a ltitu d in e , o c o n stitu ie a fe c ţiu n ile c a rd io re sp ir a to rii c r o n ic e c u
d e c o m p e n să r i în a n teced en te şi cu re z e r v e c a r d io r e sp ira to r ii r e d u se . A lt e
c o n tr a in d ic a ţii s î n t : sarcina, dacă g r a v id a p r o v in e d in lo c a lită ţi c u a lt i­
tu d in e joasă, v îrsta în ain tată cu m a rca te tu lb u rări de a te r o s c le r o z ă , sta -'
rile d e co n v a le sc e n tă cu d e n u lr iţie im p o rta n tă şi cu r e z e r v e f u n c ţ io n a le ;
r ed u se, r e u m a tism e le d e g en era tiv e cu d e fic it m a rca t d e te r m o r e g la r e şi
m e te o r o se n sib ilita te a ccen tu ată. , ■
A e r o h e lio te r a p ia se recom an d ă în tot c u rsu l an u ju i, în c e p în B 'în 'p r im a
să p tă m în ă cu 30' şi crescînd la 4— 5 o re p r o g r e siv în s ă p tă m în ile o irm ă -'
toare, p e te r a se ş i aerosolare a flate în lo c u r i b in e în s o r ite ş i a d ă p o s tite ; 1

B. F A C T O R I I B A L N E A R I . '

î. a i ' k m ; m i n i -:k a i , e .

CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE
r
C h im ia şi f iz ic a factorilor n a tu ra li te r a p eu tic i r e p r e z in tă în -p rezen t,
d is c ip lin e cu o largă sferă de cu p rin d ere, re a liz în d n u n u m a i etapa;-:de‘d e ­
fin ir e şl cara cteriza re fizico -ch im ică a a cesto ra ci şi eta p a .d e . Q u n oaştere
n e v o lu ţie i lor, în procesul de e x p lo a ta re, v a lo r ific a r e şi p r o te c ţie , p rin
c o rela re cu c e le la lte , discip lin e : g e o lo g ie, b io lo g ie , m icro b io lo g ie,; m e d ic in ă ,
cil c a r e ,r e a liz e a z ă actu l co m p lex de c u n o a şter e al fa c to r u lu i n a t u r a l . ,.
D in acest, m o tiv e-ste n ecesa ră c u n o a şte r ea c rite r iilo r fiz ic o - c h im ic e
d e d e fin ir e ş i caracterizare d ifer e n ţia tă a a p elo r m in e r a le ş i p e lo id e lo r
p recu m şi a d o m en iu lu i valoric în care se situ e a z ă in d ic a to r ii fiz ic p rc h i- ,
m ici r e p r e z e n ta tiv i pentru a ceşti factori te r a p eu tici. y. .
A p e le m in e r a le nu posedă pîn ă în p rezen t o d e fin iţie u n ic ă , ci n u a n ­
ţări d ife r ite d e In ţară la ţară în fu n cţie de sp e c ific u l a cesto ra , a d e r în d u -ş e
în să p rin e le m e n te le de bază fie la co n ce p tu l la tin ca re d e fin e ş te ap a m i­
n erală e x c lu s iv prin acţiune?, sa tera p eu tică fie la co n c e p tu l g e r m a n , m u lt
m ai e x tin s , c a re ia în co n sid era ţie şi criterii c a n tita tiv e d e c o m p o z iţie
c h im ică .' ..............
S e c o n fe r ă a stfe l nom en clatu ra de a p e m in era le, a p e lo r ca re p r o v in
d in tr -o su rsă n a tu ra lă sau fGrată a rtific ia l şi în d e p lin e sc u n a d in c o n d iţiile-
re d a te m a i jos
A . M in era liza re sau con ţin u t d e săruri m in e r a le d iz o lv a te , p e s te ’ 1 g /l.-
■ B. P r e z e n ţa u n or elem en te ch im ice cu a c ţiu n e fa r m a c o lo g ic ă c u n o s­
cu tă, în p rop orţii m in im n ecesare, n orm ate d e fie ca r e ţară în li m i t e 1a p ro ­
p ia te. O lig o e le m e n te le cu rative cu n o scu te s în t : fe r u l, b ro m u l, io d u l, a rse -,
n iu l, litiu , str o n ţiu , bariu, bor, su lf, silic iu , m a n g a n , a lu m in iu , ta b e lu l 1
e x e m p liiic în d ş i v a lo r ile m in im e ad m ise de u n e le ţări.

21
 Tabelul 1

U on co nl rM li lo n i l n h n e n l r i l m l t e cf lc len ţc i t e r a p . m g / l

Elveţia n ru R PP - u n ss n sn

5 2 . ’ • • __
l'lu o r
)Ironi 1 4 0 5 25 . 5
Iod 1 1 1 •1 1. -10 1
,\r*cn 0 ,7 0,7 0,2 u 0,7 1 0,7
1-Vr 10 10 5 10 10 10 10
Stronţiu l 10 — — . _
U liu 1 . 1 — — : —
A d d m ctnboric 4 5 5 . -10 _
A cid silicic — : 50 100 50 ' “
H idrogen s u lfu rn t 1 — 1 1 10 ‘ : 1
B i o x i d de c a r b o n 1 000 1 000 ■ 250 1 000 1 000 ' 1 000 1000
Comp. radioactivi ÎS nCi/1 29 iiCi/1 nCi/1 - 2 nCI/1 — -

C. C o n ţin u t d e g a z e d iz o lv a te c u e f e c t e b io lo g ice, in co n c e n tr a ţii s ta ­

b ilite (1 000 m g C 0 2/1, 1 m g II^ S /l). . '
In F rân ţii a p e le n a tu r a le d e p r o v e n ie n ţă su b tera n ă lip site d e gaze
d izolvate s în t d e n u m ite ş i a p e p la te , c o n c e p t e x tin s d e stu l d e m u lt în ţă­
rile v e st e u r o p e n e . ,
D. T e m p e r a tu r i d e p e s t e 20°C, in d e p e n d e n t d e c o n ţin u tu l m in era l,
care le c o n fe ră c a r a c te r is tic a d e a p e te r m a le :
— h ip o te r m a le 2 0 — 3 1 ° C ; •
...— te r m a le 32— 38°C ; •
h ip e r te r m a le p e s t e 38°C.
E. E x iste n ţa u n e i a c ţiu n i te r a p e u tic e ştiin ţific r e c u n o scu tă . ’ • j -
D e-a lu n g u l tim p u lu i au e x is t a t n u m e r o a se în cerc ă ri d c c la sificn ro n
ap elor m in e r a le fo lo s in d d r e p t c r ite r ii d e referin ţă , a m p la sa rea g e o g ra ­
fică, natura g e o lo g ic ă a s o lu lu i sa u lo c u lu i d e un d e iz v o ră sc , tem p era tu ra ,
com poziţia fiz ic o - c h im ic ă , e fe c t e le te r a p e u tic e , m o d a lită ţile d e u tiliza r e,
fără a se a tin g e d e z id e r a tu l u n e i c la s ific ă r i u n ita re. S e a cc e p tă d ife r e n ţie ­
rea apelor m in e r a le în a p e d e m a să c u s t a tu t d e a lim e n t ş i a p e te ra p eu tic e
cu sta tu t de m e d ic a m e n t, la c e le d in u r m ă in te r z ic în d u -se o r ice m o d ifi­
care sau p r elu c r a r e p r in a d ă u g a r e sa u e x tr a g e r e d e su b s ta n ţe în afara
d io x id u lu i d e c a rb o n .
A p ele m in e r a le d e m a să p o t fi d e fe r iz a te şi d e su lfu r iz a te p rin aerare
sau ozon izare şi d e a s e m e n e a im p r e g n a te cu d io x id d e ca rb o n d in a ce la şi
zăcâm înt, c o n d iţii în c a r e îş i p ă stre a ză d en u m ir e a d e a p e m in e r a le n a ­
turale.
Se p e r m ite d e a s e m e n e a , p e n tr u p re p a ra rea a p elo r d e m a să u n ad aos
de săruri de a r g in t c u r o l s ta b iliz a to r p în ă la o c a n tita te d e 1 m g /1.
D in p u n c t d e v e d e r e fiz ic o -c h im ic , c la s ific ă r ile ela b o ra te în d ife r ite
ţări au fo s t m u lt tim p c r itic a te p e n tr u lim it e le lor, tin z în d u -se în p rezen t
spre o c a r a cter iz a r e u n ita r ă fo lo sin d c r ite r iile de d e fin iţie a m in tite a n ­
terior co m p le ta te c u o d e ta lie r e a c a r a c te r istic ilo r d e c o m p o z iţie Ionică
exp rim ate în p r o c e n te d e m ilie c h iv a le n ţi o/o p en tru a p e le cu m in e r a liza r e
de peste 1 g /l.

22
 Grupa A este reprezentată de a p ele cu m in era liză ri d e p este 1 g/l
su b sta n ţe solide d izolvate, subim părţite in : •!
— ape cu m in e r a liz a r e m edie 1— 15 g /l ; ' • .
— upe concentrate 15— 35 g / l ; . i.;
— ape foarte concentrate 25— 150 g /l ; ‘
— ape de m are concentraţie p este 150 g /l. i. ~ i :
C aracterizarea ch im ică ţine seam a d 6 co n cen tra ţia a ctiv ă re a lă a io­
n ilo r exp rim ată sub form ă de m ilie ch iv a le n ti, care tr e b u ie să rep rezin te
c e l p u ţin 20% procen te pentru a -şi p u n e am p ren ta a su p ra tip u lu i 'apei.
A stfe l, se creează p osib ilitatea redării m a i precise a a p o r tu lu i io n ilo i‘: la
caracteristica apei care nu m ai ap arţin e u n u i tip s in g u la r d e c la sific a re
red a t anterior prin prezenţa unuia sa u m a x im u m d o i io n i m ajori (e x . d o -
rură sodică, sulfatată calcică etc.).
•In fun cţie de d istrib u ţia ionică apa m in era lă s e d e fin e ş te ! p r in doi
sa u m a i m u lţi ioni, anioni şi cationi a căror ponderi io n ic e d e p ă şesc 20 pro­
c e n te de m val. desem n aţi în caracterizare In o rd in ea descrescătoare, a
a cesto ra (ex. clorurată sulfatată, sod ică calcică etc.). r .i
S e apreciază corect capacitatea d e rea cţie a io n ilo r din so lu ţie res­
p e c tiv aportul adus la proprietăţile ap ei m in era le ş t iu t fiin d f a p t u l că.
su b sta n ţe le se com bină în proporţii b in e . d e fin ite r e p r e z e n ta te , p r in ca n ­
tită ţi eg a le ca num ăr de m val. şi nu ca g reu tă ţi e x p r im a te în rniligram el
M icroelem en tele şi ga zele d izo lv a te p articipă şi e le la ca ra cteriza rea
c h im ic ă a apelor m in erale alături d e io n ii m ajori cu p este 20o/o m val.
a tu n c i cind d epăşesc Limitele m in im e p rezen ta te a n te r io r la punctele*.B
şi C. ............... .. .
S e precizează de asem en ea p ro p rietă ţile fizice a le a p e i le g a te d e te m ­
p eratu ră (ape term ale, hipoterm ale, h ip erterm a le) şi p r esiu n e o sm o tică
(h ip o to n e, izotone şi h ip erton e com parativ cu o sm o la r ita tea s o lu ţie i fiz io ­
lo g ic e d e clorură de sod iu do 325 m o li/l sau 9 500 m g% ).
C ru p a II este reprezentată dc u p ele cu m inerul Izărl su b 1 g / l su b ­
sta n ţe d izolvate (oligom inerale) dar c u c o n ţin u t de co m p o n en ţi: b io lo g ic i
a c tiv i p este lim itele p rezentate anterior, ca re le im p rim ă ca ra cteru l sp e ­
c ific (ex . apă oligom inerală sulfuroasă, apă o lig o m in era lă feru g in o a să , apă
o ligom in erală carbogazoasă etc.). - -
E ste im portant ca analiza chim ică a a p ei să cu p rin d ă alături d e c o n ­
s titu e n ţii chim ici m enţionaţi anterior şi in d icatori d e ap reciere a i în ­
că rcă tu rii cu substan ţe organice cu rol b io lo g ic fa v o r a b il sau cu a c ţiu n e
p olu an tă.
L ărgirea cadrului de cercetare al su b sta n ţelo r o r g a n ic e d in a p e le u ti­
liz a te în scop terapeutic, în special in şco a la so v ie tic ă d e b a ln e o lo g ie , a
c o n d u s la progrese în sem n ate în cu n oaşterea fizic o -ch im ică a c 'a se lo r d e
co m p u şi organici e x iste n ţi in acestea, şi la d ifer e n ţie r ea tip u rilor d e ape
m in e r a le in care com p lex u l organic p o a te d e v en i un fa c to r a ctiv , im p o r­
tan t, d u p ă m ineralizarea totală şi c o n ţin u tu l de carb on organ ic g lo b a l.
E vid en ţierea principalelor grupe d e su b sta n ţe o rg a n ic e ca : su b sta n ţe
h u m ice, am inoacizi, acizi naftenici, fe n o li etc. în ap e m in era le n u s-a
a so c ia t pînă în prezent cu stabilirea lim itelo r n ecesare sau a d m isib ile in ­
d iv id u a le pentru acestea. Global, co n ţin u tu l organ ic d in apa p o ta b ilă e x ­
p rim a t prin sub stan ţele oxidabile la p e n n a n g a n a t nu treb u ie să d e p ă ­
şea scă 2,5— 3 m g 02/c m 3.

23
 P en tru a p ele d e m in eralizare ridicată p io v e n ite de la so n d ele d e P^'
11o | «;j fo lo site 5n cura ex tern ă s e con trolează c o n ţin u tu l organ ic glo b a l
şi cei al unor poluanţi organ ici cn su b sta n ţe petroliere, fen o li, d e te r ­
g en ţi ele. ;
E ste o b lig a to rie urm ărirea d in a m icii su rselo r in tim p p rin a n a liz e
p eriod ice d e con trol, precum şi a ap elor m in e r a le îm b u teliate, .o s c ila ţiile
v a lo rice a le co n stitu en ţilo r, ftd m iţîn d u -se a fi d e ;pînă la ± 1 5 % .!.
S e p recizează in a cest sen s cft n o ţiu n ea d e sta b ilita te u u n ei^ ap e m i­
n era le, in d ica to r propriu de c a lita te im p lică nu n u m ai p rocesele fiz ic o -
ch im ice şi m icro b io lo g ice c e co n d u c la sch im b a rea ca ra cteristicilo r .exte-^
rioare ale ap ei ca : transparenţă, g u st, m iros, p recip ita te ci şi pe c e le care
fără n m o d ifica v iz ib il a sp ectu l a c e ste ia îi a fectează în să p a rţia l.sa u .total
p ro p rietă ţile terap eu tice. , i-.'iijO-'r
G rad u l d e sta b ilita te a l u n ei a p e m in era le se apreciază în p r e z e n t p e
baza m o b ilită ţii v a lo rice a in d ica to rilo r fiz ico -c h im ic i şi m icro b io lo g ici
re p r e z e n ta tiv i pe o perioadă d e 12 lu n i, în co rela ţie cu acţiunea fa r m a c o -
d in am ică. ' ■ ' ■ ; • •
U tiliz a r e a apelor m in era le îm b u te lia te este con trolată p rin ir-6 serie
d e r e g u la m e n te şi n o rm a tiv e refe r ito a r e la lim ite le d e cotiţlriiit ,ad m ise:
p e n tr u o se r ie d e c o n stitu en ţi c h im ic i şi m icro b io lo g ici precum ''şi^pentru
u n ii in d ica to ri fizici. S e exem p liifică în a c e st se n s în tabelul l lim ite le
m a x im e a d m ise p en tru m ic r o e le m e n te le cu acţiu n e to x ică , co m p u şi or­
gan ici şi ra d io a c tiv ita te , d e către D e p a rta m en tu l S ă n ă tă ţii S ta tu lu i.'N e w
Y ork. M eto d o lo g ia d e a n a liz ă 'p e n tr u p rin cip a lii con stitu en ţi 'c h im ic i'a i
ap elor m in e r a le este standardizată. 1 ‘
. V

NORME DE CALITATE PENTRU APELE ÎMBUTELIATE

(Departamentul Sănătăţii Statului New York) i/T.r-

I u ! c a t o r u l flzlco-chlmlc L i m i t e m u i l m c o J n ih o m g / l

A rscn (A ) 0,05 nig/l

B ariu (B a ) 1.0 nig/l
C ad m iu (Cil) 0,01 ing/l
C rom (C r) 0,05 m g/l
C u p ru (Cu) t,0 nig/I
F lu o r (F ) 2,2 m g/l
M ercur (H g ) 0,002 m g /l
N itric (N O 7 ) 10,0 m g/l
P lu m b (P b ) 0,0a m g/l
Z inc (Z n) 5.0 m g/l
C o m p u i organici
Endriu 0,0002 m g/l
Liu dau 0,00-A mg/l
N e th o x y c lo r 0,1 m g/l
Toxaphen 0,002 m g/l
Ilailioacliuitnie
H adltm i 22G şt R firilim i 228 5 pc/1
. S e t l v l t n l e u p n r U c u i e l n r (Im’Uitln ti r i n t l h i m 22(1
c x eh izlm l llo d n u şl U raniu) 15 p c /l
 APELE OLIGOMETALICE (ACRATICE) , ■, . - .
R e p rezin te o categorie p articu lară d e a p e m in e r a le , c a r e d e f a p t 'n u
în tru n eşte n ici u n a din co n d iţiile c la s ific ă r ii c h im ic e a m in t it e ; m in e r a li-
za ţia totală e ste su b 1 g /l, nu co n ţin e le m e n te fa r m a c o lo g ic a c tiv e .1(I, S,’
F e etc.) şi n ic i g a ze terapeutice (CO2, IIoS) în c o n c e n tr a ţ iile m in im a le a d ­
m ise. Cu to a te acestea , prin p r o p rie tă ţile lo r fiz ic o - c b im ic e , a u e fe c t e t e ­
rap eu tice d o v e d ite prin studii d e fa r m a c o d in a m ie ş i c lin ie o - te r a p e u tic e .
O p a rte d in a p e le o lig o m eta lice d in tara n o a str ă a u c a r a c t e r ' te rm a l,
cave le co n feră e fe c te terap eu tice su p lim e n ta r e şi p r in fa c t o r u l te r m ic :
C ele m ai im p o r ta n te staţiuni b a ln e a r e cu a p e a c r a to te r m e s în t 'r fF e lix
(4 7 rC), V aţa d e J o s (35— 37CC). D a to rită Î11 s p e c ia l f a c t o r u lu i t e r m ic .ş i în
al d o ilea rîn d fa cto rilo r chim iei, a c e ste a p e m in e r a le s în t f o lo s it e îri’.cură
e x te r n ă p e n tr u b a ln e a tie cu sau fără k in e to te r a p ie în b a z in e ş i la 'cadă, ’c u
in d ica ţii p r in c ip a le în afecţiu n i a le a p a r a tu lu i lo c o m o to r (r e u m a tis m a le
in fla m a to rii, d eg en er a tiv e şi a b a rticu la re, p o s ttr a u m a tic e ş i n e u r o lo g ic e
p er ife r ic e şi cen tra le ) şi g in eco lo g ice.
S e obţiri e fe c te antialgice, se d a tiv e , a n tis p a s tic e şi d eco n tra c tu r a n fe ^
v a so d ila ta to a re ş i trofice.
U n e le d in a c e ste ape acrn toterm e a u şi in d ic a ţii d e c u r ă in t e r n ă ,'g a ­
z a te p e e fe c t e le d iu retice în p rim u l rîn d , ca ş i p e e f e c t e le a n tis p a s t ic e a le
factoru lu i te r m ic asupra tubului d ig e s tiv şi c ă ilo r b ilia r e . D e c i,'î r ir.'cnră
in tern ă sîn t in d ic a te în afecţiu n i a le tu b u lu i d ig e s tiv ş i c ă ile , b ilia r e sa u
a le r in ic h iu lu i şi că ilo r urinare, a so c ia te la a f e c ţ iu n ile 'p r in c ip a le in d ic a te
p en tru cu ră e x te r n ă în staţiu n ea r e sp e c tiv ă c u a p e te r m a le o lig o m e td lic e ?
O altă se r ie d e izvoare o lig o m e ta lic e a u te m p e r a tu r i la iz v o r s u b r20°C
şi sîn t d e fin ite ca a p e acratopege. P r in c ip a la lo r in d ic a ţie e s t e în c r e n o te -
rapia a fe c ţiu n ilo r rin ich iu lu i şi că ilo r u rin a r e , c a ş i a u n o r b o li m e ta b o lic e ,
p entru e fe c t e le lor diu retice, a c c en tu a te d e p r e z e n ţa C a şi C O 2 în c a n ti­
tăţi m ici în ap a oligom etalică r e sp e c tiv ă . D in tr e iz v o a r e le o lig o m e ta lic e
din această c a te g o r ie fa c parte izv o r u l 7 d e la C ă lim ă n e.şti, iz v o r u l ‘,;300
d e scări11 d e la S lă n ic M oldova, izv o r u l d in V a le a C îin e lu i d e la S in a ia ,
izvoru l 11 şi 12 d e la B ăile O lăn eşti. ; m

APELE ALCALINE ŞI ALCALINO TERQ ASE

A cea stă c a te g o r ie de ape m in e ra le s în t b o g a t r e p r e z e n ta t e în p a tr i­
m o n iu l liid ro m in era l al ţării n oastre în z o n e b a ln e a r e d if e r it e d in C arp aţii
R ăsăriteni, d in p artea de nord a T r a n silv a n ie i şi d in B a n a t. '
A p ele a lc a lin e con ţin m in im u m 1 g să ru ri la litr u , cu p r e d o m in a n ţa
io n u lu i b icarb on ic, leg a t de cation ii N a şi K. A p e le a lc a lin o - t e r o a s e a u io ­
nul b irarb on ic le g a t predom inant d e c a tio n ii g r e i Ca ş i M g. A c e s t e a p e se
g ă sesc fo a rte rareori pure, de ob icei b ica rb o n a tu l d e N a ş i K s a u d e C a .şi
M g fiind a so c ia t cu N a CI, cu C 0 2, cu io n ii s u lfa t, c u H^S s a u F e , în iz ­
vo a re n a tu ra le m ix te alcaline sau a lc a lin o -te r o a se , c a r b o g a z o a s e , s u lf u ­
roase, clo r u r a te -so d ic e sau su lfa ta te, fe r u g in o a se e tc . ...
D e aceea, in d ica ţia lor terap eu tică şi se le c ţia b o ln a v ilo r in d ic a ţi p e n ­
tru cren o tera p ie cu o anum ită apă m in era lă sa u a lta s e fa c e d e c ă tr e m e ­
dicu l de sp e c ia lita te , ca şi stabilirea m e to d o lo g ie i d e a d m in is tr a r e , în fu n c­
ţie de care se p o t o b ţin e efecte foarte d ifer ite .
A p ele a lc a lin e 'pure fflrfi alte a so cieri şi c h ia r cu e lim in a r e a C 0 :. prin
în călzire sau b arb otare, agitarea ap ei în a in te d e fo lo sir e a u in d ic a ţii-la r g i

25
 in c r e n o ter a p ia a fe c ţiu n ilo r tu b u lu i d ig e s tiv , h e p a to -b ilia r e şi u n c le boii
m e ta b o lic c . E fe c te le lo r in a c e s t c a z sîn t b in e cu n o sc u te d in farm aco.tera-
p ia cu s u b s ta h ţe a lc a lin e u t iliz a t e în tera p ia a fe c ţiu n ilo r g a str o in ţe stin a le ,
c a şi d in s t u d iile n u m e r o a s e d e fa rm a co d in a m ie, e x p e r im e n ta le ,s i c lin ic o -
te r a p e u tic e c fe c tu a te (ie m e d ic ii sp e c ia lişti d in s ta ţiu n ile b a ln e a r e şi din
I n s titu tu l d e M ed icin ă F iz ic ă , B ă ln e o c lim a to lo g ie şi R e c u p era re /M ed ica lă .
In fu n c ţie d e m o m e n tu l a d m in istr ă r ii în rap ort c u m e se le , a p e le a lca ­
lin e au e f e c t e d ife r ite : in h ib a r q a se c r e ţie i g a str ic e cinci s în t u d m jn istra te
cu o oră şi j u n ia ta Ic d o m o sc, stim u la r e ;i se c r e ţie i g a slric p cin d se
a d m in istrea z ă in tim p u l m e s e lo r sau cu puţin lim p în a in te d e ,m e s e şi
e fe c t b ifa zic , cirul se a d m in is tr e a z ă d u p ă m ese, cu n eu tr a liz a r ea .a cid ită ţii
g a strice în p rim a fază, în să e:u o .stim u la re u lterioară a se c re ţiei, prin NaCl
şi CO2 re z u lta ţi d in c o m b in a r e a b ie a r b o n a tu lu i.d e Na c u IIC l. A p e le ,a lc a ­
lin e au ş i e f e e le d e flu id ifie a r e ş i e lim in a r e a se c r eţie i d e m u c u s d in ,sţQ-
macj de a c c e le r a r e a e v a c u ă r ii sto m a c u lu i, d e ca lm a re a d u r e r ilo r ..A fe c ­
ţiu n ile h e p a to -b ilia r e s în t in f lu e n ţ a t e fa v o r a b il prin e fe c tu l c o le r e tic a!
ap elor a lc a lin e . S în t d e a s e m e n e a b in e c u n o sc u te e fe c te le d e a lca lin izn re a
urin ii, cu c o n s e c in ţe le lo r fa v o r a b ile a su p ra m o d ific ă r ii p H -u lu i. u rin a r şi
p ro cesele in fla m a to r ii d e la n iv e l u l c ă ilo r u rin a re, p recu m şi A supra co m ­
p o ziţiei u r in ii în c o z .d e tu lb u r ă r i m e ta b o lic e şi a fe c ţiu n i r e n a le ş i a le c ă i­
lor u rin a re în litia z e le u r in a r e a c id e . A d m in istr a r e a d e .s u b s ta n ţe a lc a lin e
su b fo rm a c r e n o te r a p ie i c u a p e le m in e r a le r e sp e c tiv e ş i în d o z e co r e sp u n ­
zătoare a re in flu e n ţe şi rnai p r o fu n d e a su p ra m e ta b o lism u lu i e le c tr o litic şi
cren o tera p ia a lc a lin ă în p r im u l r în d , ca şi c re n o tera p ia cu a p e-.m ix te, cu
c o m p o ziţie c o m p le x ă , s e a p r o p ie to t m a i m u lt d e c e r in ţe le te r a p iei e le c tr o ­
litic e , in acord c u d a te le m o d e r n e de. fiz io p a to lo g ie c lin ic ă a m e ta b o lis m u ­
lu i e le c tr o litic . .
A p e le a lc.a lin o -te ro a se ş i m a i a le s a p e le m ix te , în m ă su ra în ca re p re­
d om ină CO2, N aC l, H 2S s a u s u lf a ţ ii, îş i m o d ific ă e fe c te le faţă d e a p e le a l­
c a lin e sim p le ,. în s e n s u l că d e v in d o m in a n te e fe c te le e x c ito -s e c r e to r ii d i­
g e stiv e , în p r im u l rîn d g a s t r ic e , d e te i'm in a te d e a c este su b sta n ţe m in e r a le
ia u ga zo a se d in apa m in e r a lă . In m a re m ă su ră e fe c te le d ep in d ş i d e m i-
n era liza ţia to ta lă a a p e i m in e r a le , r e s p e c tiv d e ap ortu l c a n tita tiv g lo b a l de
săruri, ca şi d e r a p o rtu l d in t r e d if e r ite su b sta n ţe .
A p e le h ip o to n e s e d if e r e n ţia z ă m u lt ca e fe c t d e c e le iz o - sa u h ip erto n e,
d eci şi in d ic a ţiile lor te r a p e u t ic e . \
In ca zu l a p elo r a lc a lin o - te r o a s e şi te;roase se ad au gă e fe c t e le c u n o s­
cu te a le io n ilo r d e Ca, a t ît 111 p r o c e s e le in fla m a to r ii şi a lerg ice, c it ş i in tu l­
b u rările n e u r o -v e g e t a tiv e ş i în tu lb u r ă r ile m e ta b o lic e fo s fo -c a lc ic e . A p e le
h ip o to n e c a le ic e a u şi e f e c t e d iu r e t ic e a c c e n tu a te , cu in d ic a ţii în c u r e le de
diureză în b o lile u rin a r e şi m e ta b o lic e .
A v în d în v e d e r e e f e c t e le su b s ta n ţe lo r a lca lin e a p lic a te p e d ife r ite
m u coase, te r a p ia cu a p e a lc a lin e .şi a lc a lin o -te r o a se are in d ic a ţii la r g i şi în
caz d e a d m in istr a re su b fo r m ă d e in h a la ţii în a fe c ţiu n i ORL şi b ro n h o -
D ulm onare (e fe c te s e d a tiv e , d e flu id ifie a r e şi elim in a r e a sec r eţiilo r ), su b
form ă de ir ig a ţii v a g in a le în a fe c ţ iu n i g in e c o lo g ic e cu se c r e ţii a b u n d e n te ,
za şi sub fo rm ă d e c o m p r e s e s a u b ă i lo c a le sau g e n e r a le în a fe c ţiu n i d er­
m a to lo g ice p r u r ig in o a se (m a i a le s a p e le a lc a lin o -te r o a se şi fero a se, b o ­
gate in Cu).

26
 ■In ţara noastră există n u m eroase sta ţiu n i b aln eare cu izvoare a lc a ­
lin e, alcalin o-teroase sau cu izvoare m ix te , în care se g ă se s c şi să ru ri
a lc a lin e . Staţiuni cu izvoare a lca lin e : S lă n ic M o ld o v a (izv . d in V a lea C iu n -
g e tu lu i), Tinca, MaLnaş, M iercu rea C iuc, B ix a d (toate au şi COj), sta ţiu n i
cu a p e alcalino-teroase, teroase (de o b icei m ix te , b ica rb o n a ta te, S în g e o r z -
B ăi S lă n ic M oldova, V atra •D ornei, C alcea, L ip o v a , B ă ile -H om ovod,'.H ar­
g h ita , B iborţeni, B izuşa, B ixad , Călan, C o ste şti, C orund, D ă n eşti-IIa r-
gh ita, D ănoşti-M m nm ureş, IIom orod -B raşov, L egh ia, M argh ita, R em etea ,
lio d b a v , Strunga, Sugaş, T ăm ăşcu , V alea în tu n eco a să , V ilcc le . i
•Ape alcaline şi nlcallno-leronsi: (in a c e la şi lim p carb ogazoasc sau
111IxIc) îm buteliata : lîorsec, D odoc, D o h o H .C o v a sn a , Ifeb e, I.lp ova, S lă n ic
M oklovn, Tini:», V iteele. .

APELE CLOHURATE SODJCE (SAKATK) ! ' u

In b alneologie sîn t con sid erate ape clo r u r a te -so d ic e c e le ce con ţin
p este 1 g /l NaCl (respectiv 393 m g N a + şi 607 tn g CI ). A p e le m in era le a
căror concen traţie în NaCl e ste m ai m are d e 14 g /I (h ip erto n e) sîn t c o n ­
sid e r a te ape sărate, gam a lo r fiin d ex trem de largă. In g e n e r a l a p ele m i­
n era le clorurate-sodice hip oton e, izo to n e sa u u şo r h ip erto n e c e p ro v in din
iz v o a r e m inerale sîn t de ob icei ape m ix te , ce co n ţin şi a lte su b sta n ţe d i­
z o lv a te şi gaze (bicarbonat, su lfa t, COj, H 2S etc.), pe cîn d a p ele să ra te
co n cen tra te din apele m ărilor,, lacu rilor să r a te sau p r o v e n ite d in d e p o z i­
te le su b teran e de ape sărate sa u d in d e p o z ite le de sax-e su b te ra n e sa u de
su p rafaţă (ocne) conţin p rep on d eren t N aC l. C o n c e n tr a ţia ’a c esto r ap e c ă ­
rate v a ria ză foarte m ult de la 15,5 g /l c ît e s te ap a M ării N e g r e , la c îte v a
zeci d e gram e (40— G0 g) a p ele sărate d e z ă c ă m in t d e la B ă ile . G ovora,-.la
70— 80 g / l apa lacului T ech irg h io l şi pîn ă la c o n cen tra ţii • foarte m ari
ap ro p ia te de saturaţie Sn a p ele unor sa lin e (O cna S ib iu lu i 230 g /l, O c-
niţu 257 g /l, Ocna D eju lu i 260 g /l, Ocna M u r e şu lu i 266 g /l etc.). In afară
de sa rea care predom ină, apa de m are c o n ţin e şi ion i M g, Ca, K , S O 4 iar
a p ele d e zăcăm int de tip G ovora con ţin iod ş i su lf.
D a tă fiind această v a rieta te foarte m are d e su rse de co n cen tra ţii d e
p ro v en ien ţe, de asocieri cu a lţi io n i şi g a ze în cadrul a p elo r m ix te , e fe c ­
tele terap eu tice şi ind icaţiile lo r in cadrul c u r e lo r b a ln ea re v o r f i d e a se ­
m en ea d iferite, în funcţie şi d e calea şi m o d u l de a d m in istra re. A p e le
clo ru ra te-so d ice hipotone, iz o to n e şi c e le u şo r h ip erto n e (de ob icei ap e
m in era le m ixte) sîn t u tilizate în cură in ter n ă şi in h a la ţii, p u lv e r iz a ţii,
g a rgarism e. Cele sărate, cu con cen traţii fo a rte variate, se fo lo se sc p en tru
cură e x te r n ă : băi 111 bazine, lacu ri la cadă, irig a ţii, e v e n tu a l in h a la ţii şi
p u lv e r iz a ţii (cele foarte co n cen tra te după o p rea la b ilă d ilu a re).
P e prim ul plan ca valoare terap eu tică sc situ e a z ă a p e le sărate c o n ­
cen trate. E fectele terapeutice a le balneaţiei e x te r n e în b azin e sau cazi cu
a p e s ă ra te în călzite (există şi a p e m in era le să r a te term ale, ca d e ex e m p lu
la Icoana, 57CC, concentraţie G5 g / l ) ; sau în la c u r i h e lio tp n n e (Lacul U rsu
d e la S o v a ta , h elioterm ele de la Techirghiol,- G ura O cn iţei) cu m u lea ză e fe c ­
tu l term ic pe de o parte, e fec tu l descărcării de g r eu ta te a corp u lu i şi al
forţei h id rostatice de îm pingere în sus ale ap ei să ra te, care e ste cu atît m ai
accentual. «1 cit concentraţia in sare este m ai m are şi care facilitează în
m are m ăsu ră kineloternpia şi în o tu l tera p eu tic, cu e fe c te le ch im ice a le
N aCl la suprafaţa tegu m en tu lu i şi în organ ism , după rezorb ţia lor prin

17
piele, d o v ed ită d e c e r c e t ă r i le cu a to m i (n a r e z i d o N a şi CI. E fe c te le p rin ­
cipale a!e N aC l se m a n ifestă la n iv e lu l te g u m e n tu lu i, prin m od ificări o s -
m olnrc, h ip er em ie cuţanatu, e x cita ţia recep to rilo r cutanaţi şi, p rin in te r ­
m ed iul lor, d ecla n şa rea u n o r m ec a n ism e e x c i t a n t e l e l e x e la d is ta n ţă . S î n t
descrise e fe c te rea ctiv e d e tip ergotrop după b ă ile sărate, redueferea c o n -
d u ctib ilită ţii e lec tr ice a p ie lii, red u cerea h ip e r e x c ila b ilită ţii’n e r v o a se în
cav: do tu lb u rări d e tip n ev ra lg ic, m o d ifica re a co m p o rta m en tu lu i term o -
regulator p eriferic cu ta n a t, ech ilib ra rea tu lb u ră rilo r n e u r o -v e g e ta tiv e în -
tiln ite in fo a rte m u lte a fe c ţiu n i. In d ica ţiile p rin cip a le ale b a ln ea ţiei exi-
tern e cu npe s ă ra te fie co n c en tra ţii d ife rite s î n t : a) afecţiunile a p a ra tu lu i
locom otor p o stlra u m a tice, reu m a tism e le d eg e n e r a tiv e , nbarticulare:şi ch iar
in flam atorii, n eu ro lo g ice p eriferice şi cen tra le ; b) a fecţiu n ile g in e c o lo g ic e
fu n cţion ale d iscrin ice şi in fla m a to rii. B ă ile să ra te reci (în lacuri sărate,
bazine cu apă de m are, b a z in e cu ap e m in erale) s ih t in d icate in a fecţiu n i
ale aparatului locom otor p en tru p racticarea k in eto tera p iei şi în o tu lu i te ­
rapeutic, ca şi în a fe c ţiu n i c ir c u la to r ii p eriferice v e n o -lim fa tic e, .pentru
e fe c te le p resiu n ii h id ro sta tice şi a le m işcă rii in ap ă . , .. )
C renoterapia cu a p e c lo ru ra te-so d ice e v id e n t nu poate u tiliz a .d e c iţ
ape cu co n cen tra ţie m ică. S e fo lo s e s c d e ob icei a p e h ip oton e sa u izoton e,
cu con cen traţii în tre 3 şi 10 g /l, sau cel .mult 15 g /l. .;
D atele m o d ern e d e fiz io lo g ie şi fizio p a to lo g ie a le m e ta b o lis m u lu i e lo c -
troliţilor au im p u s o s e r ie d e recon sid erări in ce p r iv e ş te ir o lu l,•• ap ortu l
ionilor Na şi CI în d ieta ziln ică in d ife r ite a fe c ţiu n i şi deci şi în :'cadrul
cren oterap iei c u a p e c lo ru ra te-so d ice. S în t b in e c u n o sc u te rolu l N a în co m ­
binaţie cu Cl în reglarea izo to n iei o sm o tice a lic h id u lu i ex tra celu la r, în
apariţia rete n ţiilo r ap oase în caz de e x c e s a l a ce sto r ioni, rolul lor în m e ­
can ism ele d iu rezei, în r eg la r ea m eta b o lism u lu i a p e i, ec h ilib ru lu i ta cid d -
bazie, m eca n ism ele de r eg la r e en d o crin e h ip o fizo -eo rtico su p ra r en a le a e li­
m inării renale a a cestor io n i, m eca n ism ele fizio p a to lo g ice d eterm in a te d e
pierderile d e N a şi Cl în ca z d e tulburări d ig e s tiv e (vărsături, d iaree) sa u
in c;'~ de tran sp iraţie ab u n d en tă . . . ,
clfectele ap elor clo ru ra te-so d ice in g era te, a su p ra stom acu lu i şi in te s-
lin u u u . depind d e co n cen tra ţia apei m in erale. In g en er a l, ap ele să ra te s t i­
m u lez-a secre ţia gastrică în raport cu con cen traţia, ca şi m obilitatea sto ­
m acului. Ci'li; cu co n cen tra ţie m are in h ib ă ev a cu a rea stom acu lu i. E fecte
stim u len te secreto rii şi a le p er ista ltlsm u lu i sîn t d eterm in a te şi la n iv e lu l
intestin ului.
.Apele să r a le h ip e r to n e au e fe c te ir ita n te a su p ra m ucoasei in testin a le;
c r o d ie hiperperistaH ism şi e fe c te d e ipurgaţie. A c e ste e fe c te s în t p o te n ­
tate sau d iv ersifica te, în ca zu l apelor m ix te , în c a r e prezenţa ală tu ri d e
NaCl a C0_', a io n ilo r b ica rb o n ic sau su lfa t m o d ifică e fe c te le asupra tu b u lu i
digesttv şi ap aratu lu i b ilia r. P en tru e fe c te le in d ica te m ai sus, cren oterap ia
cu ape cloru ra te-so d ice e s te in d icată în a fecţiu n i d ig e stiv e g a stro -d u o d e -
nnlc şt in testin a le, in ca re s e u rm ăresc e fe c te de stim u la re a fu n c ţiilo r s e -
creterii şi m o to rii ale tu b u lu i d ig estiv . Insă aşa cu m am precizat şi ia a p ele
alcaline, in d ica ţiile şi dozarea cren oterap iei cu ape clo ru ra te-so d ice treb u ie
bine in d ivid u a liza te, p en tru ev ita rea e fec telo r n e g a tiv e a le a p ortu lu i c r e s­
cut de ioni d e N a şi Cl, p en tru a nu tulbura e c h ilib r u l e lec tro litic a l orga­
nism ului şi p en tru a e v ita a d a u su l u n u i e x c e s din a c eşti ioni la b o ln a v ii cu
udburări a le m eta b o lism u lu i elec tro litic.

20
 A p ele clo r u r a te -so d ic e a p lic a te la n iv e lu l m u c o a s e lo r a u - e f e c t e ’ o s ­
m otice, cu apariţia h ip e r e m ie i, in te n s ific a r e a s e c r e ţ ie i, e f e c t e s e c r e to liţic e
şi de în lăturare a se c r e ţie i d e pe m u c o a s a r e s p e c t iv ă p rin e fe c t e .m e c a n ic e
in caz de lavaj, p recu m şi e fe c te c o n s e c u t iv e s e d a t iv e ş i a n tiin fla m a io r ii.
P en tru aceste efe c te , a p e le c lo r u r a te -so d ic e s î n t u t i li z a t e şi in d ic a te şi su b
form ă ile gargarism e, in h a la ţii, p u lv e r iz a ţii (m a i a le s c e le c u co n c e n tr a ţie
în tre 3— 9 g /l. şi în c ă lz ite la te m p e r a tu r a 3 4 — 3 0 cC ) în a f e c ţ iu n ile O R I, şi
bronhopulm onare, ca şi su b fo rm ă d e ir ig a ţii v a g in a le , în a fe c ţiu n i g in e ­
cologice in flam atorii.
P entru cură e x te r n ă e x is tă n u m e r o a s e s t a ţ iu n i c u a p e să r a te :
— pe litoral, v a lq r ific în d apa m ă r ii : E fo r ie N o r d , M a n g a lia , N e p tu n ,
V en us, ca şi a la c u lu i T e c h ir g h io l : E fo r ie N o r d , T e c h ir g h io l ,
— stajiu n i cu la c u r i să ra te : A m a r a , B a z n a , O cn a S ib iu lu i, S o v a ta ,
B alta A lbă, L acul S ă r a t ; _ • ■;■■■
— sta ţiu n i cu a p e m in e r a le să r a te c o n c e n tr a t e d in b a z in e su b te r a n e
(u n ele şi su lfu roase, io d u r a te sau te r m a le ) : B ă ile G o v o r a , B ă lţă te şi,;S ă r a ta
M on teon i, S ăcelu , S lă n ic M o ld o v a , Ş o v e ja , B îr la - B ă d e ş t i, F îs ic i, O cn a M u ­
reş, Ocna Ş u gatag, S în g io r g iu d e M u r e ş, T g . O cn a , B ă ile C o ştiu i.v G o jo cn a ,
C risturu S ecu iesc, H o m o ro d , Ico a n a , I d e c iu l d e J o s , J ib o u , M ie r c u r e a S i ­
b iu lu i, Ocna D eju lu i, O c n e le M ari, O cn iţa , O r zo a ia , P e r s a n i (şi CQo), P o t­
coava, Praid, R odbav, S ă r a ta D ev a , S lă n ic P r a h o v a , S o m e ş e n i, T e le g a , Ţ in ­
tea, Turda, Ţ iclen i ; ,
— staţiu n i cu iz v o a re m in e r a le c o m p le x e liip o t o n e , iz o t o n e sa u u şor
hip erton e, in d icate în cură in tern ă : S în g e o r z - B ă i, S lă n i c M o ld o v a , C ă lim ă -
n eşti-C ă ciu la tş, B ă ile O lă n e şti, B ă ile H e r c u la n e , B ă ile T u şn a d , B u zia ş,
C ovasna, S ăcelu , S ăra ta M o n teo ru , B ă lţă t e ş ti, D r în c e n i, T g . O cn a, B ix a d ,
B rădet, C ărbunari, C ărei, C iin en i, D ă n e ş ti-M a r a m u r e ş .
APELE IO DU RATE ■ ,
R eprezintă o ca te g o r ie d e ap e m in e r a le în c a r e io d u l e s t e p r e z e n t în
can tităţi d e m inim um 1 m g /litr u . D e şi în c la s ific a r e a a p e lo r io d u r a te sin t
m en ţion ate ca o clasă sep a ra tă d e a p e m in e r a le , în r e a lit a t e n u e x is tă ap e
iodurate pure, ci iod u l e ste p re z en t d e o b ic e i în a p e le c lo r u r a te -s o d ic e , dată
fiin d originea lor com u n ă se d im e n ta r ă sa u în a p e m i x t e a lc a lin e , 'cloru rate,
su lfu roase.
P rezenţa iodului în tr -o ap ă m in e ra lă , d a tă fiin d a c tiv ita t e a sa fa r -
macodinamic-ă im p ortan tă ch ia r ini c o n c e n tr a ţii f o a r t e m ic i, c o n fe r ă ap ei
resp ectiv e an u m ite p ro p rietă ţi su p lim e n ta r e fa ţă d e c a r a c te r u l d e bază al
apei m in erale resp ectiv e (cloru rată, a lc a lin ă e tc .) a t î t în c a z u l a d m in istră r ii
sa le pe cale in tern ă, p en tru a p e le h ip o to n e sa u iz o t o n e , c it şi în c a z u l b ăilor,
dată fiin d pătrunderea tra n scu ta n ă a io d u lu i d in b a ie în o r g a n is m , d o v e ­
d ită prin stu d ii e x p e r im e n ta le şi c lin ic o - te r a p e u tic e . D u p ă c u r e le cu ap e
iod u rate se rem arcă o c r e şte r e a io d e m ie i şi a e lim in ă r ii u r in a r e a io d u lu i.
D e asem en ea este d o v e d ită o a n u m ită c o n c c n tr a r e ş i r e m a n e n ţă a io d u lu i
in ţesu tu rile lim fatice, tiro id ă , ficat.
P rin cip alele e fe c te a le io d u lu i p ă tr u n s în o r g a n is m clin a p a m in era lă
se ex ercită prin in te r m ed iu l tiro id ei (a tît in a f e c ţ iu n ile tir o id ie n e h ip o -
funeţionaîe, cu carenţă d e iod, rit şi în c e le h ip e r f u n c ţio n a le , cu p ierd eri
m ai m ari de iod d in o rg a n ism ) şi h ip o fiz e i (e f e c te in d ir e c te a su p r a h ip o fi-
zei, care exp lică u n e le e fe c t e c o n se c u tiv e a su p r a f u n c ţ ie i tir o id ie n e , o v a -
rien e, corticosuprarcnale).
 O a ltă s e r ie d e e fe c lc e ste le g a lă de a cţiu n e a io d u lu i asu p ra m u co a ­
se lo r (g a strică , in te stin a lă , r e sp ir a to r ie , v a g in a lă ), care co n stă în e fe c te
c o n g e s tiv e şi d e stim u la r e a s e c r e ţ il o r g la n d e lo r m u c o a se lo r r esp e c tiv e .
D e şi m a i p u ţin e lu c id a te şi u n e o r i co n tro v e r sa te , s în t d e sc r ise e fe c ­
te le te r a p ie i iod a te a su p ra c ir c u la ţie i p er ife r ic e (efe c te vasO d ilatâtorii) şi
a su p ra u n o r v e r ig i a le m e ta b o lis m u lu i lip id e lo r , m e ta b o lism u lu i ca lc iu lu i,
a c id u lu i u r ic . " • 1
• P e n tr u a c e s te e fe c te , c r c n o ter a p ia cu a p e io d u r a te m ix te (a lca lin e, clo^
ru rate so d ic e , e v e n t u a l şi su lfu r o a se ), c u co n c e n tr a ţii h ip o to n e sa u în ju ­
ru l iz o to n ie i e s te in d ic a tă în a fe c ţiu n i e n d o c r in e t ir o id ie n e ş i o v a r ie n e şi
in a fe c ţiu n i m e ta b o lic e d e tip a te r o sc le r o z ă , g u tă , liip eru ricem ii.
In cu ră e x te r n ă , b a ln e a ţia cu a p e să ra te io d u ra te e ste in d ica tă în a fe c ­
ţiu n i r e u m a tis m a le d e g e n e r a tiv e şi a b a r ticu lă re , in a fe c ţiu n i n eu ro lo g ic e
p erife r ic e , în a fe c ţ iu n i c ir c u la to rii p e r ife r ic e a r ter ia le p e fo n d a te r o sc le ­
rotic. D e -a se m e n e a b ă ile cu a p e să r a te in d u ra te sîn t in d ica te în a fe c ţiu n i
g in e c o lo g ic e in fla m a to r ii (a so cia te cu ir ig a ţii vag iita le), în a fec ţiu n i d er ­
m a to lo g ic e m ic o tic e (în d e o seb i p so r ia z is) iar su b form ă d e in h a la ţii, p u lv e ­
rizaţii, g a r g a r is m e — in a fe c ţiu n i ca ta rale a le c ă ilo r resp ira to rii şi b ro n şite
cro n ice. • ' :
In ţurn n o a str ă e x is tă n u m e r o a se a p e m in e r a le c o m p le x e cu co n ţin u t
d e -io d , in d ic a te în cu r ă in te r n ă : B ă ile O lă n eşti, C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta ,
C ărei (term a lă ) ca ş i a p e să r a te io d u r a te (u n e le şi su lfu r o a se ) in d ic a te în
cu ră e x te r n ă şi in h a la ţii, p u lv e r iz a ţii, irig a ţii v a g in a le : B azn a, B ă ile G o­
vora, B ă lţâ te ş ti, S ă c e lu , S ă ra ta M o n te o ru , Icoan a, P o tc o a v a , P raid.
. A PELE SULFATAŢI-: I'KIIUGINOASG ŞI ARŞBNICALE
A c e ste 3 c a te g o r ii d e a p e m in e r a le , d u p ă c la sific a r e a în u z, s în t p re z e n ­
ta te îm p r e u n ă fo a r t e p e scu rt. în t r u c ît in te r e su l p e ca re-1 p rezin tă e le a s ­
tăzi e ste fo a r te r e s t n n s . *
A p e le s u lfa ta t e , a căror c o n d iţie e ş te d e m in im u m 1 g /l d eşi îşi m e n ţin
lo c u l în c r c n o te r a p ia u n o r a fe c ţiu n i d ig e s tiv e ca a p e s u lfa ta te so d ic e (g la u -
b erien e) s a u ca a p e su lfa ta te m a g n e z ie n e sa u am are, în ţara n o a stră n u
e x is tă s ta ţiu n i b a ln e a r e o r g a n iza te c u iz v o a r e su lfa ta te , ci n u m a i u n e le iz ­
v o a re în lo c a lită ţi n e o r g a n iz a te p e n tru cură b a ln ea ră (Ivan d a în B a n a t şi
iz v o a r e le M irc ea ş i B r e a z u lin g ă Ia şi). In a lte ţă ri se u tiliz e a z ă m u lt c r e -
n o tera p ia cu a p e s u lfa ta t e (de e x e m p lu d e K a r lo v y V a ry .în C eh o slo v a cia —
ape term a le s u lfa ta t e ) în a fe c ţiu n i hepator-biliare ş i in te stin a le .
A p e le fe r u g in o a s e tr e b u ie să c o n ţin ă m in im u m 10 m g io n i b i- sa u tri—
v a le n ţ i d e F e /lit r u , D e o b ic ei, p r e z e n ţa F c e s te fr e c v e n tă -în a p ele ca r b o -
g a zo a se sa u m ix t e şi rep r e zin tă u n e le m e n t n e g a tiv , d a to rită a sp e c tu lu i
şi g u stu lu i n e p lă c u t al a c esto r ap e, c a r e im p u n e u n e le m ă su ri teh n ice d e
d eferiza r e a a p e lo r m in e r a le ce se îm b u te lia z ă . A p ele fe r u g in o a se s în t
in sta b ile d a to r ită o x id ă r ii io n ilo r F e + + în io n i F e + + + , g reu reso rb a b ili în
in te stin . In d ic a ţia e x c lu s iv ă a a p e lo r m in e r a le fe r u g in o a se ca rb o g a zo a se o
c o n stitu ie b o lile d e s în g e d e tip fe r ip r iv prin a p o r t in s u fic ie n t e x o g e n d e
fier. In c o n d iţiile a p a r iţie i unor p re p a ra te m ed ic a m e n to a se a m elio r a te d e
F e red u s r e so r b a b il, im p o rta n ţa c r e n o te r a p ie i c u ap e fe r u g in o a se s-a r e s -
trin s fo a r te m u lt.
în ţara n o a str ă e x is t ă n u m e r o a se sta ţiu n i cu iz v o a re cii a p e m in e r a le
ea rb o g a zo a se sa u m ix t e in d ica te în cură in tern ă şi care au ş i-c a r a c tc r

30
feruginos : B ă ile T uşnad, B u zia ş, V atra D o in e i, B a lv a n v o s, L ip ova, Mai-
naş-Băi, M iercu rea Ciuc, B â ile C răciu n eşti, B ă ile H om orod , O zuncn Băi,
Remetea, S ă rm a şu l, S tin a d e .Vale, T ă m ă şeu , T u r ţi-B ă i, V îlce le . :■ ■
A pele a r se n ic a le , a că ro r co n d iţie m in im ă d e co n c e n tr a ţie admisă
de clasificarea a p elo r m in e r a le era d e 0,7 m g io n i a r se n /litr u , n u nunwi
că şi-au p ie r d u t im p ortan ţa tera p eu tică d ar s în t c o n sid e r a te a stă zi din
punctul de v e d e r e al to x ic ită ţii a rsen u lu i. I n t r a d t lim ita d e to x ic ita te în
apa potabilă e s t e d e 0,2 m g /l, ia r u tiliza r ea a r se n u lu i în ter a p e u tic ă este
abandonată, d a to rită e fec te lo r sa le to x ice (in c lu siv c a n c e r ig e n e ), n ic i apele
m inerale arsen iq a le nu au a stă zi u tiliza re şi in d ic a ţie tera p eu tică .. • 11
APELE SULFUROASE
Apele su lfu r o a se sîn t a p e m in era le c a r e co n ţin c e l puţin ;1 m g de sulf
lilrabil sub fo rm ă d e IIkS, IIS , S , lio s u lfa ţi's a u c o m p le x e c o lo id n lc su l­
furoase. ' : ■
Ln con tactu l cu acrul atm o sferic, e le îşi p ierd stab ilitatea," ceea ce
duce atit la m o d ific a re a a sp ectu lu i lor, d e v e n in d d in I.n in s pa ren le IApioase,
c.ît şi ln nioiU ficnroa acţiu n ii lo r fa rn ia co -d in a m ice. D in a c e ste m o live,
tratamentul cu a p e su lfu ro a se se fa ce d e p r e fe r in ţă la su rsă. , A ,
Apele su lfu r o a se pot fi sim p le sau, m i ş t e : su lfu r o a se clo r u r a te-so -
dice, carbo-gazoase, su lfu ro a se a lc a lin o -te r o a se şi a p e su lfu r o a se term ale.
H idrogenul su lfu r a t din a p e ie m in e r a le su lfu r o a se se resoarb e atit pe
cale digestivă, c ît şi resp iratorie .si cutanată.
La n ivelul .sto m a c u lu i, e le cresc sc c r e ţia g a strică ;. dacă se a d m in is­
trează insă ap e su lfu r o a se a lc a lin e, se creţia sca d e. A su p r a in te stin u lu i ele
produc o creştere a secreţiei şi o stim u la re a p e r is la ltis m u lu i. , ,
Asupra c ă ilo r b ilia r e a u e f e c t co la g o g -c o le r e tic , p recu m ş i c fe c t a n ti­
toxic. ■ .
In cură in tern ă , e le mai nu a cţiu n e d e scă d e re a g lic e m ie i la diabeLici
.şi ac|iune d iu retică dacă co n ţin CO2 sau s u b s ta n ţe tero a se.
Datorită e fe c te lo r pe care le au, a p ele su lfu r o a se sla b co n cen tra te se
folosesc in cură in te r n ă în u rm ă to a rele a fe c ţiu n i : în c o n slip a ţii ş i colite,
in afecţiuni c r o n ic e a le v e z ic u le i biliare, p recu m şi în d ia b etu l zaharat,
d iateza urică ş i în in to x ic a ţii c ro n ice c u m e ta le g r e le (H g, B i, P b , Zn), cu
care formează c o m p u ş i stab ili n e to x ic i.
Jn cura e x te r n ă , a p ele su lfu r o a se a că ro r c o n c e n tr a ţie p o a te d epăşi
200 m g H^S la litr u (N ico lin a -fa şi) d eterm in ă ap a riţia a cid u lu i a d e n ilic în
tegum ent fa vorizin d v a so d ila ta ţia la n iv e lu l r e ţe le i a r ter ia le cu ta n a te.
A cestu i fapt i s e datore.şte scăd erea v a lo rilo r te n sio n a le c it .şi îm b u n ă tă ­
ţirea irigaţiei a r te r ia le p eriferice d u p ă b ă ile su lfu r o a se .
Sulful se reso a rb e la n iv e lu l te g u m e n tu lu i şi in te r v in e în m e ta b o lis­
m ul general în o rg a n ism fapt c c e x p lic ă şi scă d e r ea g lic e m ie i la d ia b e tic i
su b influcn(a a p e lo r su lfu roase.
S u lfu l mai in te r v in e şi in stru ctu ra c a r tila g iu lu i n rlicu la r la n iv elu l
căruia, în cadrul a fe c ţiu n ilo r reu m atism ale, so prod u c p ierd eri im p ortan ta
d e acid coiulroilin su lfu r ic .
Asupra te g u m e n tu lu i au o a cţiu n e c h era to litică .
A dm inistrate su b form ă d e in h a la ţii, a p e le su lfu r o a se au o a cţiu n e
im tiinflam atoare la n iv e lu l m u co a sei căilor a e r ie n e su p erioa re şi in te r i'
oare datorită a cţiu n ii an tisep tice şi d e se n sib iliz a n te .

IU
 S u lfu l in h a la t a m elio rea ză d eficitu l creai prin e lim in a rea produşilor
ele secreţie p a tolog ică d e la n iv e lu l căilor respiratorii.
D atorită a cţiu n ilo r en u m er a te a p ele su lfu ro a se pot fi in d icate în tra­
tam entul a fe c ţiu n ilo r re u m a tism a le d eg e n era tiv e in fla m a to rii, afecţiunilor
sistem u lu i n erv o s p eriferic, a fecţiu n ilo r in fla m ato rii cro n ice a le sferei g e ­
nitale.
D in tre a fe c ţiu n ile ca rd io -v a sc u la r e b en eficia ză h ip erten siu n ea a rte­
rială secu n d ară n lern srlero tică , sin d ro m u l ele isc h e m ie p eriferică cronică,
a n g io n ev ro zele vasn eo n stricto a re.
.’\fo c |iu n ile c u ta n a te in d ic a te p e n tru tra ta m e n tu l cu a p e sulfuroase
sîn t p soriazisu l e c z e m ele cro n ice, urticaria.
în cadrul a fe c ţiu n ilo r resp ira to rii in d ica ţiile se referă la bronhopatii
cronice, b ro n şiecta zii, astm b ron şic, sin u z ite cron ice, o zen ă etc.
D in lre sln ţiu n ile cu a p e su lfu ro a se d e Interes g e n e r a l cităm : B ă ile
H erculane, B ă ile G ovora, C ă lim ă n eşti, O lă n eşli, P u cio a sa , N icolin a-Iaşi,
M angalia.
a pe l e c arbo g azo ase

S e n u m csc ape carb ogazoase a cele ape m in era le carc co n ţin cel puţin
1 g C O i/lilru . .. ..
A ceste ape iau n a şte re d in im p regn area a p elo r v a d o a se c u bioxid de
carbon. D acă b io x id u l d e carb on n u în tîln e şte în d ru m u l să u nici o apă,
apare la su p rafaţă su b form ă d e gaz, cu n o scu t su b d en u m irea . de‘ m ofetă.
P entru că p rezen ţa a cid u lu i carb on ic m ă reşte p u terea d e , dizolvare,
a p ele carbogazoase sim p le sîn t rare, e le în tîln in d u -se c e l m ai adesea sub
form ă de ap e ca rb o g a zo a se m ix te , bicarb on atate, clo ru ra te-so d ice, feru g i-
noase, su lfu ro a se e le . .
A p ele ca rb oga zo a se se fo lo se sc în cură in tern ă, ca şi su b form ă de băi.
In cură in tern ă , a p e le ca rb o g a zo a se stim u lea ză se c r e ţia salivară şi
gastrică. B io x id u l d e carbon d in a ce ste ape are un c fe c t d e activ a re a m o -
tilită ţii sto m a cu lu i. D acă a p e le carb ogazoase au un co n ţin u t m a i m are de
NaCl, acţiu nea lo r d e cre şter e a se c r e ţie i g a strice e ste a m p lific a tă iar dacă
conţin COsH N a a cţiu n ea s e m a n ife stă în sen su l scăderii.
S e c r e ţiile p a n crea tice şi b ilia re sîn t m ărite de a p ele carbogazoase su l­
fa ta te sod ice.
La n iv elu l in te stin u lu i cresc m o lilila te a acestu ia şi se resorb repede,
m ărind diureza.
A d m in istr a m ! a p elo r cnrbojjnzonse ;;iib formă de băl, pe lin g ă senzaţia
su b iectivă ilr f 11ţrpill itrft şl căldurii, produce o liip erem le n p ie lii net d e­
term inată la n iv elu l c o n ta c lu lu i cu apa.
K lcclcli- Ici1*i]);*niIcc dr diH orrsr iicţlim ll ('()_, factor cu n o scu t In te ­
rapia bolilor ca rd io -v a sc u la r e . A cesta d eterm in ă o v a so d ila ta ţie la n iv elu l
r eţelei arteriale c u ta n a te cu c o n se c in ţe asupra v a lo rilo r te n sio n a le , în sen s
hipotensor. P rin m e c a n ism e e x p u s e în partea sp ecia lă C 0 2 determ ină o
creştere a d e b itu lu i card iac în c o n d iţiile scăd erii te n siu n ii arteriale şi
frecv en ţei ca rd ia ce , fe n o m en in te rp re ta t ca o a cţiu n e en e r g e tic ă d e cruţare.
B ă ile carb o g a zo a se d e term in ă scăd erea tim p u lu i d e p r e e je c ţie şi creş­
terea celu i d e e je c ţie . Ca r ez u lta t a l cu rei carb ogazoase se evid en ţiază
creşterea v o lu m u lu i b ătaie.
M ulţi au tori recu n o sc terap iei carbogazoase o a cţiu n e do reglare de
lip v e g e ta tiv cu rep ercu siu n i asupra h em od in am icii.
 A c ţiu n e a lor asupra r in ic h iu lu i e s t e r e z u lta tu l r e s o r b ţie i in t e s tin a le .
C reşte d iu reza apoasă, e lim in a r e a d e a c id u ric p r e fo r m a t şi â să r u r ilo r
m in era le. E lim in a re a m a siv ă a lin e i u r in i d ilu a te în lă tu r ă m e c a n ic e v e n ­
tu a lele p ro d u se in fla m a to r ii şi a g e n ţ i p a to g e n i d e la n iv e lu l c ă ilo r u r i­
nare — c o n c o m ite n t c r e şte p e r is t a lt ic a u r e te r a lă fa v o r iz in d e lim in a r e a
n isip u lu i şi c a lc u lilo r m ici. D ilu a r e a u r in ii c o n s titu ie u n f a c t o r .f a v o r a b il
p rev en irii fo rm ă rii c a lcu lilo r. In lit ia z a u r ic ă s în t in d ic a te a p e le c a r b o g a -
zoase cu co m p o n en ţă a lc a lin o - te r o a s ă : B o d o c , C iu n g e t, în c e a o x â lic ă iz ­
v o arele earb o g azo ase sim p le d e t ip u l B o r s e c , L ip o v a e tc . ,. •mj
D atorită e fe c te lo r m e n ţio n a te , in d ic a ţ iile a p e lo r e a r b o g a z o a se in t e r e ­
sează : p en tru cură in tern ă d is p e p s ii le h ip o s te n ic e , g a s t r it e le h i p b - s a u
anacide, v ă r să tu r ile in c o e r c ib ile d in c u r s u l sa r c in ii, d ia t e z e le u r in a r e , a fe c ­
ţiu n ile in fla m a to r ii a le că ilo r u r in a r e .
In cură e x te r n ă — in d ic a ţiile s e r e f e r ă la a fe c ţ iu n ile a p a r a tu lu i c a r d io ­
vascular.
D in tre s ta ţiu n ile cu a p e e a r b o g a z o a s e c ită m : B o r se c , B u z ia ş , C o v a sn a ,
B ăile T u şn ad , V atra D orn ei, L ip o v a ş i m u l t e a lte le d e in t e r e s lo c a l.
■f i
A P E L E R A D IO A C T IV E •

A p e le ra d io a ctiv e sîn t a p e m in e r a le c a r e co n ţin c a n tită ţi v a r ia b ile d e

elem en te ra d io a ctiv e . ,
D in c e le trei e le m e n te r a d io a c t iv e p r in c ip a le d in sc o a r ţa p ă m în tu -
lui — u ran iu , a c tin iu şi toriu — p e n tr u s t u d iu l a p e lo r m in e r a le se ia u în
co n sid era ţie n u m a i u n e le e le m e n te d in s e r ia u r a n iu lu i — r a d iu l şi r a d o n u l
iar clin seria tortu lu i ■— to ro n u l.
E m an aţia ra d iu lu i — r a d o n u l —- e s t e fo a r te r ă sp în d ită în n a tu ră ,' g ă -
sin d u -se în so l, în a er şi în m u lte a p e .
A to m u l u n e i su b sta n ţe r a d io a c t iv e c le z a g r e g in d u -se , dă n a ş t e r e u n u i
atom al u n ei a lte su b sta n ţe c a r e p o a t e f i r a d io a c tiv ă sa u n e r a d io a c tiv ă .
D eza g reg a rea acea sta se în t o v ă r ă ş e ş t e d e e n e r g ie r a d ia n tă . -
A to m u l d e radiu se d e z a g r e a g ă i n d o u ă p ă rţi : u n a e s t e n u c le u l a to -
n u iiii de h e liu iar cea la ltă a to m u l r a d o n u lu i.
D e za g reg în d u -se, rad on u l, a c ă r u i p e r io a d ă d e în j u m ă lă ţ ir e e s t e d e
rî.325 zile, dă n a şte r e la r in d u l să u u n o r p ro d u sa r a d io a c tiv e c a r a c te r iz a te
p rim r-o via ţă scu rtă (radiu A , 13, C ş i C ') şl u n u i n u m ă r m ic d e p r o d u se
eu viaţă lungă (radiu O, radiu l‘! şl p n lo n iu ).
[n tn liiltliile, aceşti l/.otopl e m it rny.e. a , >fl, y , u că ro r e n e r g ie e s t e ca u za
acţi unii tera p eu tice p e care o au a p e le r n d o n ic e asuprii o r g a n is m u lu i.
t. n ila len dn mfiMiră a (Minct'iil n i i l c i ra d o n u lu i e s t e uulLatea M a ch e.
'.’niratea d e m ăsu ră a ca n tită ţii d e r a d o n d in lr -o apă e s t e u n ita te a C u rie,
e.:::câ acea c a n tita te de radon c a r e s e g ă s e ş te în e c h ilib r u r a d io a c tiv cu
I g :le radiu. U n ita te M ache = 3 ,6 4 ■IO-1 0 C u r ie /litr u .
în fu n c ţie d e c o n cen tra ţia lo r , a p e le r a d o n ice se îm p a r t (d u p ă
A . A. L ozin sk i) î n : in ten s c o n c e n t r a t e (ca re d e p ă şe s c c o n c e n tr a ţia d e
100 U M ) ; m o d era t co n ce n tr a te (cu o c o n c e n tr a ţie c a r e o s c ile a z ă în tr e 50
şi 100 UM ) ; sla b c o n cen tra te (cu o c o n c e n tr a ţ ie m a i m ică d e 50 U M ).
U tiliza rea în scop te ra p e u tic a a p e lo r r a d io a c tiv e s -a r e str în s în u l­
ii:!'.:: ani în c o n d iţiile creşterii p e p la n m o n d ia l a p o lu ă r ii.
D eşi su b sta n ţe le r a d io a ctiv e cu p e r io a d e d e în ju m ă tă ţir e lu n g ă r e z u l­
tate clin d ezin teg ra rea rad on u lu i s î nt i n cant i t ăţ i mi ci , d ur at a în d e lu n g a tă

3 — Cura batneoellm ntiefi — ccl. 100 33

 de ră m m e i'e în org a n ism c s l i ’ ioai ic m are. D in acea stă cauză s-a renunţai;
a stă z i la fo lo sire;! a d m in istr ă r ii a p elo r r a d io a c tiv e în. cura in tern ă , in h a ­
la ţii şi ir ig a ţii v a g in a ic.
In c u r ă e x te r n ă se .fo lo se sc p en tru a c ţiu n ea lor p red om in an tă asupra
s is te m u lu i n e r v o s p eriferic, în n e v r a lg ii, n e v r ite , au o a cţiu n e d ep rim a n tă
a su p ra fu n c ţie i tir o id ie n e fiin d in d ic a te in tra ta m en tu l h ip ertiro id iilo r.
E fe c te fa v o r a b ile s-a u co n sta ta t în tr a ta m en tu l a fecţiu n ilo r d erm a­
to lo g ice.
A p e le r a d io a c tiv e d in ţara n o a stră s în t sla b rep rezen ta te. L a B ă ile
H e r c u la n e 20 m ilir n ic r o C u r ie /litr u la S in g e o r z -B ă i 135 m ilim ic r o C u r ie /li-
tru, la F e lix 0 ,3 7 /m ilim ic r o C u r ic /lilr u .

2. NAiUOI,UKILE (PELOIDPx E) TEKAPEUTICE

CARACTERISTICI FIZICO-CIUMICE
P e lo id e le te r a p e u tic e d u p ă d e fin iţia s ta b ilită de S o cie ta te a In tern a ­
ţio n a lă d e H id r o lo g ie M ed ica lă ISM H s în t su b sta n ţe care se form ează in
c o n d iţii n a tu r a le su b in flu e n ţa p ro c e se lo r g e o lo g ic e şi care în stare fin
d iv iz a te ş i în a m e s te c cu a p e 's e fo lo se şte în practică m ed icală su b form ă
d e b ă i şi p r o c e d u r i lo c a le .
P e lo id e le se d ife r e n ţia z ă d u p ă c o n d iţiile d e fo rm a re şi co m p o ziţia lor
ch im ică , c la s ific a r e a a c esto r a fiin d p r e zen ta tă în ta b elu l I.

Tabelul I
n : i , o i m ; t i : i o u *i ; u t u ; i ; .

(*,<in | li M11 11<!

ftld’l f . llltf,
G rupe du T ip u ri l.o»; do fiMiiittr»* CmulIUi do. form.Ht; t in nflntjl
iiscnl
1 2 •1 f»
S a p ro p e lic e I.uc e o n llu c u la l S e d im e n ta re sul) npil n m a te riilo r
Lu^una o rg a n ic e şi m in e ra le sub tn ttu e u ţa
L ac c o n tin e n ta l p ro c e se lo r blologlec m icrobiolo­
L a c p e m a siv gice şl fiîîco -ch iin lco p e stu 10%
do î»:iro
N ă m o lu ri M in e ra le ]n ju r u l e m e r­ K o n u a rc n a tu r a lă p rin proccse
(n e d ia g e n i- g e n te lo r n a lu - fi/ie o -c b im lc c şi m lc ro b io l. la con­
z a tc ) ra le (iz v o a re ) ta c tu l a p a m i n e r a l i i — p a t argi-
su b 10 % .
los
B az in e a r tif i­ F o rm a re d irija t A p rin proccse Mi­
c ia le c ro biol. şl fizlco-chlm lcc la c o n ­
ta c tu l a p a m in e ra lă — p a t a r-
gilos
T u rb ă M laştin i T ra n s fo rm n re inc o m p le ţii a m a le -
rinHiIui v e g etal in c o n d ic i de uuii- p e ste 10%
d ita le a v a n s a tă
R o ci s e d i­ A rg ile Se­ L a c u n e d in t a - .Scdim entogeiu-ză in cond iţii
m e n ta re ra te c u iu l geologie de c lim a t a rid “
M a rn e su ­
ra te
T u f u r i c a l* în ju r u l e m e r­ P r e c ip ita re citimfcal
caroase g e n te lo r n a tu ­
ra le e a rb o g a -
zoase

34
 Din p u n ct de v e d e r e fizico -ch in iic, n ă m o lu rile rep rezin tă am estecu ri
lieterogen e d e su b sta n ţe organice şi m in era le în stă r i de agregare şi form e
structurale variate. E le co n ţin o fază so lid ă cu m ă r im i a le p a rticu lelo r din
dom eniul m acroeterogen , m icro elero g en şi u ltr a m icr o ctero g en (coloidal şi
m olecular), o fază lich id ă rep rezen tată de s o lu ţia apoasă a su b stan ţelor
so lu b ile organ ice şi a n organ ice din n ă m o l cc im b ib il in lc r stiţiile dintre
particulele solid e şi o fa ză gazoasă rezu lta tă prin p ro cese fizic o -ch im ice şi
biochim icc rep rezen ta tă în principal p rin h id ro g en su lfu ra t, d io x id de car­
bon, oxigen, hidrogen, h idrocarburi etc.
C aracterizarea fizico -ch im ică a p elo id elo r prin in term ed iu l unor in d i­
catori chim ici şi fizici d e referinţă p erm ite in d iv id u a liza r ea acestora, r es­
pectiv cunoaşterea p articu la rită ţilo r şi lo cu lu i o c u p a t in cla sifica rea p re­
zentată.
P regătirea şi u tiliza rea n ă m o lu rilo r te r a p e u tic e în scop u ri b a ln eo lo -
g ice se fiice în acord cu com poziţia lo r ch im ică, m icro b io lo g ică şi ca ra cte­
risticile fizice.
In acest sen s s-a u selecţio n a t c îţiv a in d ica to ri rep rezen ta tiv i şi s-a u
sta b ilit cerinţele teh n ice pe care a c e ştia treb u ie să le sa tisfa că în fu n cţie
de natura şi sp ecificu l p elo izilo r c u p rin şi în cla sific a r e a p rezen tată '’a n ­
terior.
S e prezintă m ai jo s sp ecificu l in d ica to rilo r d e c a lita te lu a ţi în co n si­
deraţie, lim itele valorice adm ise, p en tru fieca re tip d e peloid fig u rîn d în
tabela 2 .
J. Umiditate,'! p elo izilo r esle d ep en d en ţii de; co m p o ziţia chim ică'' şi
proprietăţile flzlco -ch im ic e , în prim ul rînd c o lo n ia le a le acestora, în scri­
ind u -se înti'-un d om en iu valoric sp e c ific fiecăru ia d in tr e ei.
2. T extura p eloizilo r referitoare la starea d e d isp e rsie a fazei so lid e
a acestora, la m ărim ea şi proporţia p a rticu lelo r ce in tră in alcătu irea lor,
trebuie să conţină un p r o cen t redus d e p articu le cu d im en siu n i m ai m ari
de 0,25 mm, ap reciate ca grad de m u rdărire al n ă m o lu lu i.
3. C onţinutul glo b a l de su b stan ţe organ ice r a p o rta te la su b stan ţa u s­
cată diferenţiază n ă m o lu rile cu caracter m in eral d e c e le eu caracter or­
gan ic du pil cum procen tu l acestora e ste situ a t su b sa u p este lim ita d e 105/o.
D iferen ţele ca n tita tiv e în tr e p rin cip a lele grupe d e su b sta n ţe organ ice îşi
pun am prenta asupra c a lită ţii n ă m o lu lu i terap eu tic.
4. In cazul p articu lar al turbelor, p rim u l in d ic a to r de u tiliza re îl re­
prezintă gradul de d esco m p u n ere al restu rilo r o r g a n ic e v e g eta le, ca re tre­
buie să depăşească p ro cen tu l de 50%- O turbă b in e d escom p u să p rezin tă o
m asă om ogenă cu co n ţin u t ridicat de u m id ita te c o n d iţio n a tă de ca n tita tea
ridicată de coloizi şi în zestra tă in a c e la şi tim p cu o bună cap acitate de
absorbţie şi de reţin ere a căld u rii şi p la sticita te.
5. M ineralizarea şi com p oziţia io n ică a so lu ţie i d e im b ib iţie a p elo izi­
lor cu factori de in te ra c ţie cu o rg an ism u l um an la n iv e lu l teg u m en telo r,
urm ează caracterizarea ch im ică a a p elo r m in erale. S e o b işn u ie şte în să a se
defini faza lich id ă in p rim u l rind p rin co n ţin u tu l g lo b a l d e săru ri so lu ­
bile, după cum urm ează :
— slab m ineralizată, su b 15 g /l ;
— m ineralizată 15— 35 g /l :
— puternic m in era liza tă 35— 150 g / l ;
— saturată în săruri, p e ste 150 g /l.

35
 6. C o n ţin u tu l tic h id ro g en su lfu ra t şi sulfuri exprim ată în su lfu ra de
fier rep rezin tă un a lt fa c to r d efin ito riu pentru calitatea p e lo iz ilo r după
cum urm ează :
— p elo izi n c su lfu r o şi su b 0,02% F e S ;
■— p elo izi slab su lfu r o şi 0,02— 0,15% F eS ;
— p e lo iz i su lfu r o şi p e sto 0,15% 1’eS .
7. p H -u l p elo izilo r e s t e un in d icator cu un dom eniu valoric d e v a r ia ţie
larg, fu n c{ie d e c o n d iţiile m ed iu lu i d e form are, com poziţie c h im ică şi m i­
crob iologică . Ca u rm are p e lo iz ii p ot fi caracterizaţi clin ncest p u n ct tic v e ­
d ere n stfel :
— a cizi, pH su b 5 ;
— sla b acizi, p il c u p r in s în tre ,r>— 7 ;
— sla b a lca lin i, p i l cu p r in s in tre 7— 8 ;
— a lc a lin i, pH p e ste fi.

INDICAŢII TERAPEUTICE :

N ă m o lu r ile sau p e lo id e le (de la g recescu l p e lo s = m il) sîn t su b sta n ţe,

care se fo rm ea ză în c o n d iţii n a tu ra le su b in flu en ta proceselor g e o lo g ic e
ş i b io lo g ic e şi care se fo lo se sc în sco p u ri terap eu tice ca atare, sa u după
o p realab ilă p reg ă tire prin am estec cu ape m inerale, nn'icinnre sau în ­
călzire.
In c e e a ce p r iv e şte c o m p o ziţia fizico -ch im ică , e le sîn t su b sta n ţe c o m ­
p le x e a lc ă tu ite d ln tr-u n n m estc c in proporţii variate de apă cu p a rticu le
m al m u lt ori m a i p u ţin d iv iz a te de su b sta n ţe organice şi a n organ ice in s o ­
lu b ile în a ce a sta şi care în a n sa m b lu l lo r in flu en ţează r ea ctiv ita tea o rg a ­
n ism u lu i p rin d iv e rse m e c a n ism e d e a cţiu n e.
U tiliza r e a te ra p eu tică a n ă m o lu rilo r n u este d e dată recen tă . E fe c ­
tele n ă m o lu lu i le c u n o şte a u v e c h ii e g ip te n i, care foloseau în o n c ţiu n i
n ăm olu l a d u s de N il. In a c e la şi scop c u r a tiv năm olul era fo lo s it şi d e
rom ani.
Ca o rig in e, n ă m o lu l r e z u ltă p rin tr-o serie de procese, a tît d in s u b ­
sta n ţe o rg a n ic e c ît şi m in e r a le . S u b sta n ţe le organice suferă o se r ie do
m odificări fiz ic o -c h im ic e şi b io ch im ice, iar cele anorganice o a ltera re a
lor cu d ep u n e r i d e săruri m in era le. T ran sform ările diferite, s u fe r ite în
procesu l de fo rm a re a n ă m o lu rilo r dau caracteristica fiecărui tip de n ăm ol.
In co n c e p ţia actu a lă p e lo iz ii rep rezin tă un sistem h eterogen form at
d in tr-o fază so lid ă , o fază lic h id ă şi un a gazoasă.
F aza so lid ă e ste co m p u să din su b sta n ţe organice şi m in erale. S u b ­
sta n ţe le o r g a n ice sîn t r e p r e z e n ta te de h id raţi d i carbon (celuloză, lig -
nină) co m p o n e n te h u m ice (a cizi h u m ici şi hurnr.-i), b itu m in oase (ceru ri,
răşin i), co m p o n e n te lip id ic e ş i p ro tein e şi procedurii lor de d eza g reg a re
(am in oacizi). S u b sta n ţe le m in e r a le sîn t con stitu i:^ din tr-o serie d e săru ri
in so lu b ile în ap ă d in care c e le m ai im p o rta n te sint su lfa ţii şi ca rb o n a ţii
d e ca lciu şi s ilic a ţii şi d in tr -o stru ctu ră argiloasâ con stitu ită d in b io x id
d e silic iu ş i c a n tită ţi m ici d e o x iz i.
F aza lic h id ă o c o n stitu ie so lu ţia ap oasă a substanţelor so lu b ile o rg a ­
n ic e şi a n o rg a n ice d in n ăm ol, ea p roven in d din apa lacurilor în n ă m o lu r ile
lă cu ste, clin ap a m in era lă în n ă m o lu rile m in erale şi u n ele turbe şi din
ap a de p re c ip ita ţii. D upă c a n tita te a io n ilo r ce predom ină faza lich id ă a
n ă m o lu lu i p o a te a v ea un c a r a c te r carbonatat, su!i’a:£it sau m ixt.

36
 F a za g a z o a să s e d a to r e ş te u n o r p r o c e se fiz ic o - c h im ic e şi b io c h im ic e şi
e s te c o n s t itu it d in H;>S, COo, H?, 0 > şi o se r ie d e h id r o c a r b u r i.
P r o p r ie tă ţile f i z ic e a le n ă m o lu r ilo r , p la s tic ita te a , c a p a c ita te a h id ric ă
(h id r o p e x ia ), g r e u ta t e a s p e c ific ă , c a p a c ita te a lor d e a r e ţin e c ă ld u r ă (te r m o -
p e x ia ) .şi g r a n u la ţia a u o d e o se b ită im p o r ta n ţă în s ta b ilir e a in d ic a ţiilo r
te r a p e u tic e şi în u t iliz a r e a lo r su b d iv e r s e fo rm e.
P r in c ip a la c a r a c te r is tic ă fiz ic ă a n ă m o lu lu i e s t e datft d e p la s tic ita te a
sa, c a lita te a n ă m o lu lu i d e a se în tin d e ş i m u la p e su p r a fa ţa c o r p u lu i.
A c e a sta e s t e d e te r m in a tă d e c o n ţin u tu l n ă m o lu lu i în s u b s ta n ţe solide?
in s o lu b ile .şl e s t e e v id e n ţ ia tă p rin v îs c o z itn te a a c e s tu ia şi c o n s is te n ţa m a sei
sn lc. D u p ă m o d u l în c a r e s e în tr e b u in ţe a z ă n ă m o lu l, su b fo r m ă d e c-ata-
p la s m e , îm p a c h e tă r i, o r i s u b fo rm ă d e b a ie, c o n s is te n ţa lu i p o a te fi sp o ­
r ită , c o n s is te n ţă d e n s ă , p o a te f i c e v a m a i r ed u să , c o n s is te n ţă m e d ie sa u
p o a te f i m ic ă — n ă m o l s u b ţir e . -
P la s t ic ita te a a r e v a lo r i m ic i p e n tr u n ă m o lu r ile m in e r a le şi d e ţurbă
şi v a lo r i r id ic a te p e n tr u c e le sa p r o p e lic e .
H id r o p e x ia , c a p a c it a te a d e a b so r b ţie şi d e r e ţin e r e a ap ei a r e o m a re
v a lo a r e în p r a c tic ă , p e lo iz ii cu h id r o p e x ie r ed u să s c fo lo s e s c n u m a i p e n ­
tru îm p a c h e tă r i, ia r c e i c u h id r o p e x ie m o d e r a tă ş i m a r e s e p o t fo lo s i şi
p e n tr u b ă i. C a p a c ita te a h id r ic ă a p e lo iz ilo r v a r ia z ă în lim ite m a r i, d e la
100% în c a z u r ile p e lo iz ilo r m in e r a li pînft In 20 0 n/o la c e i o r g a n ic i.
G r e u ta te a s p e c ific ă , r e s p e c t iv d e n sita te a e s te î n le g ă tu r ă c u c o m p o ­
n e n te le n ă m o lu lu i, e a a t in g e v a lo r i m in im e la tu r b e ş i m a x im e la n ă m o ­
lu r ile p u te r p ic m in e r a liz a te . C u c it g r e u ta te a sp e c ific ă a u n u i n ă m o l e ste
m a i m ic ă , cu a t ît c a lit a t e a lu i te r a p e u tic ă e s t e m a i m a re .
T e r m o p e x ia . P e lo id e le , în g e n e r e , a u o m a re c a p a c ita te d e r e ţin e r e a
c ă ld u rii, c e e a c e e x p lic ă d e c e te m p e r a tu r a d e in d ife r e n ţă a b ă ii d e n ă m o l
e s te cu 2 ° m a i m a r e d e c it la ap a sim p lă . în s e a m n ă , că b ă ile d e n ă m o l se
p o t p r e sc r ie în s c o p te r m o te r a p ic (d e r id ica r e a te m p e r a tu r ii c o r p u lu i)
la te m p e r a tu r i m a i r id ic a te d e c it b ă ile c u ap ă sim p lă . D e a se m e n e a a v în d
în v e d e r e te r m o c o n d u c tib ilita te a lo r m ică , e le p ă str e a z ă m a i m u lt tim p
tem p e r a tu r a d e c it b ă ile c u ap ă sim p lă . D e o se b ir i s e o b se r v ă şi în c e p r i­
v e ş t e e x c it a ţ iile s u b ie c t iv e : în b ă ile d e a c e e a şi te m p e r a tu r ă , c a r e d u c la
a c e la ş i v îr f a l te m p e r a tu r ii p ie lii, ap a d in b a ia cu ap ă sim p lă dă o s e n ­
za ţie m a i p u te r n ic ă d e f ie r b in te d e c ît b a ia cu n ă m o l. D in a c e s t m o tiv ,
d in p u n c t d e v e d e r e te r m o te r a p ic , e s te im p o r ta n t d e r e ţin u t, că la lim ita
su b ie c tiv ă d e to le r a n ţă a te m p e r a tu r ii b ă ii, cu b ă ile d e n ă m o l se o b ţin
te m p e r a tu r i m a i r id ic a te a le p ie lii şi a le ţe s u tu r ilo r d e c it cu b ă ile d e apă
sim p lă .
D e r e ţin u t e s te f a p t u l, că te r m o p e x ia e s te m a i im p o r ta n tă la n ă m o ­
lu r ile o r g a n ic e fa ţă d e c e le m in e r a le .
G r a n u la ţia , m ă r im e a p a r tic u le lo r so lid e şi g r a d u l lo r d e d is p e r s ie au
d e a se m e n e a im p o r ta n ţă , e le fiin d în le g ă tu r ă str în să c u n a tu ra c o m p o ­
n e n te lo r d in n ă m o l.
In c e e a ce p r iv e ş te p r o p r ie tă ţile c h im ic e a le n ă m o lu r ilo r , e le ţin al i t
de p re z e n ţa su b s ta n ţe lo r o r g a n ic e ce le co n ţin , c it şi d e m in e r a liz a r e a lor.
In g e n e r a l a c ţiu n ile c h im ic e a le a c esto r p e lo iz i s în t în m a r e m ă su r ă a se ­
m ă n ă to a re cu c e le a le a p e lo r m in e r a le , la ca re se a d a u g ă în p lu s d iv e r ­
s e le su b s ta n ţe o r g a n ic e c o n ţin u te , a căror e fe c te n u s în t p e d e p lin e lu ­
cid a te.

37
 P r iv ito r la c a lită ţile c u r a tiv e a le n ă m o lu lu i, clacă acestea sîn t unanim
recu n o scu te, n u s-a a ju n s în că la u n c o n se n s in ceea ce p riv eşte m odul
şi m e c a n ism e le d e a c ţiu n e al a c estu i fa cto r n a tu ra l. D in num ărul im p re­
sio n a n t d e p u b lic a ţii d e sp e c ia lita te a p ă ru te în ţară şi străin ătate r eiese
că a p re c ie r e a p r o p r ie tă ţile c u r a tiv e a le n ă m o lu lu i n u se p ot sta b ili n u m ai
pe baza c u n o a şte r ii c a r a c te r istic ilo r 'f iz ic e şi a co m p o n en telo r ch im ice.
E ste m e r itu l c e r c e tă to r ilo r ro m â n i d e la In s titu tu l d e B aln eo lo g ie din
B u cu reşti, c a r e au în tr e p r in s şi o se r ie d e cercetă ri b iologice, urm ărind
m e c a n ism e le d e a c ţiu n e a le n ă m o lu r ilo r şi, prin m eto d e h istoch im ice,
h is to e n z im a tic e , b io c h im ic e , fa rm a co d in a m ice, im u n o lo g ice şi clin ice.
C on form m a jo r ită ţii c e r c e tă to r ilo r , ca şi în ca zu l tra ta m en tu lu i b a l­
n ear cu a p e m in e r a le , la c o n ta c tu l te g u m e n tu lu i cu n ă m o lu l, c a r e .c o n sti­
tu ie u n a lt m e d iu d e c ît c e l o b iş n u it — c o n d iţiile a tm o sfer ic e — prin e le ­
m e n te le sa le te r m ic e , m e c a n ic e şi c h im ic e , produc o stim u la re a n eu ro -
r e c e p lo r ilo r p e r ife r ic i ce d e te rm in ă o se r ie de r e fle x e lo ca le şi la d istan ţă,
a v in d ca u r m a r e e fe c t e fa v o r a b ile a su p ra n u m e r o a se lo r fu n cţii ale o rg a -
n is m u lu i o m e n e s c . D u p ă a cea stă faza d e a c ţiu n e d en u m ită şi r e fle x ă ,
u rm ea ză o fa z ă n e u r o u m o r a lă cu e lib e r a r e a de m ed ia to ri ch im ici — a c e ty l
ch o lin a ş i s u b s ta n ţe d in g r u p u l h ista m in e i. S e p rod u ce o vaso d ilata ţie
a ctiv ă la c a r e c o n tr ib u ie şi fa c to r u l term ic al n ă m o lu lu i, vaso d ilata ţie
cu m ărire a p a tu lu i v a sc u la r c e a v a n ta je a z ă rezorb ţia u n or elem ente, c h i­
m ic e o r g a n ic e ş i a n o r g a n ic e c o n ţin u te în faza lich id ă a n ăm olu lu i, capa­
b ile să s tim u le z e m e c a n is m e le d e r e a cţie a le o rg a n ism u lu i.
S tu d iile e x p e r im e n ta le fă c u te pe a n im a le de lab orator au sta b ilit
d ife r ite le a sp e c te a le m o d u lu i d e a c ţiu n e a le e le m e n te lo r ch im ice organ ice
şi a n o rg a n ice, h id r o s o lu b ile d in c o m p o z iţia n ă m o lu lu i du p ă rezorb ţie.
A s tfe l s-a p u tu t c o n sta ta c r e şte r i a le u n o r reacţii e n z im a tic e în c e lu le le
e p ite lia le d e a b so r b ţie ca şi în p e r e ţii c a p ila relo r (cito cro m o x id a ze, fo sfa -
tază a lca lin ă , A .T .P .-a z ă ). In su b sta n ţa fu n d a m e n ta lă a 'ţe su tu lu i co n ­
ju n c tiv d in p ie le c re sc m u n o p o liz a h a r id e le a cid e de tip u l a cid u lu i h ia lu -
ron ic, p ro cese c e fa c p a r te d in r e a c ţiile n e sp e c ific e d e ad ap tare ale o rg a ­
n ism u lu i. A su p r a s is te m u lu i en d o crin , stu d iile pe a n im a le au scos în
e v id e n ţă o s tim u la r e a a c tiv ită ţii a x u lu i d ien cefa lo -h ip o fiz o -su p r a r e n a lia n
c u creşteri a le s e c r e ţie i e n d o c r in e a tu tu ro r g la n d elo r en d o crin e ; în ca z de
n ereg lă r i fu n c ţio n a le în să , c r ea te e x p e r im e n ta l pe a n im a le tratam en tu l
c a n ă m o l u d u s la o r e s ta b ilir e a e c h ilib r u lu i lor fu n cţio n a l. O su ită de
cercetă ri e x p e r im e n ta le a sc o s în e v id e n ţă şi u n e le m o d ifică ri im u n o lo ­
g ic e şi a n tito x ic e p e tr e c u te în o r g a n ism u l a n im a le lo r de ex p erien ţă după
a p lic a ţiile cu n ă m o l.
C ercetări fa r m a c o d in a m ic e şi c lin ic e v in să co n fir m e rezu lta tele
e x p e r im e n ta le ele m a i su s, şi să a ra te e fe c te le fa v o ra b ile ale a p licaţiilor
d e n ăm ol su b to a te fo r m e le sa le .
A u fo st fă c u te o s e r ic clc c la sific ă r i a le n ă m o lu lu i din care cităm
p e aceea a lu i B e n a d e ş i a c e e a a lu i M a u ch er şi S o u ci.
In c eea c e n e p r iv e ş te , r ă m în e m la cla sifica rea ad ap tată la n oi în
ţară şi p reze n ta tă în B u le tin u l M in iste r u lu i S ă n ă tă ţii d in 1980, în care
sc d e o se b e sc u r m ă to a r e le c a te g o r ii d e n ă m o lu ri : n ă m o lu ri terap eu tice
clc turbă, n ă m o lu r i m in e r a le şi n ă m o lu ri de lac.

3d
 M odalităţi de ap licare a le n ă m o lu lu i.
N ăm olu l se aplică m a i ales s u b form ă de băi, îm p ach etări, ca ta -
p la sm e sau sub form ă de on cţiu n i.
B ă ile de năm ol se d o zea ză în raport cu con cen traţia (can titatea de
n ă m o l folosită), tem p eratu ra (36°— 40°) întinderea corp u lu i asupra căruia
s e ap lică (locale sau g en era le ), durata (15'— 30'), r itm u l de ap licare, ziln ic
sa u la două z ile şi n u m ăru l d e a p lic a ţii (o cură cu p rin zîn d 12— 15 băi).
îm p a ch etă rile cu n ă m o l se e fec tu e a z ă la o tem p era tu ră d e 38— 46°
în tr -u n strat de 1— 2 cm , pe reg iu n i m a i m u lt ori m ai puţin în tin se.
C ataplasm ele sin t a p lica ţii de n ă m o l la tem p era tu ri v a ria te pe re­
g iu n i lim ita te ale corpului.
O n cţiu n ile cu năm ol c o n stitu ie o m etodă de ap lica re a n ăm olu lu i rece
fo lo sită pe litoralu l M ării N eg re şi a lacurilor co n tin e n ta le . S e fa ce in i­
ţia l o ex p u n ere la soare p e n tru 10— 15', după care se a p lică n ăm o l pe
p ie le în strat su bţire p e z o n e lim ita te sau pe toată su p rafaţa corpului,
in e n ţin in d u -se acesta p în ă la u scare prin exp u n ere pe m a i d ep arte la
so a re, p acien tu l fiind în p o ziţie in p icio a re (coloraţie c e n u şie faţă de cea
n eagră iniţială a n ăm olu lu i şi picătu ri d e transpiraţie in d ică sfirşitu l a c e s­
te i perioade, care variază în tr e 30— 6 0 ' în funcţie de in ten sita te a radiaţiei
so la r e şi a orei cînd se fa c e tra ta m en tu l). U rm ează o b a ie d e 10— 15' în
la c p en tru înlăturarea n ă m o lu lu i, în so ţită de înot şi m işca re, după care un
d u ş scu rt d e apă d u lce şi o d ih n ă la p a t d e cel puţin o ’oră. O n cţiu n ea cu
n ă m o l reprezintă o a p lic a ţie co n tra sta n tă — cald şi rece — ce so licită
m eca n ism e le d e term oreglare, stim u lea z ă sistem u l n eu ro en d o crin şi pro­
c e s e le d e apărare. P roced u ra are u n ro l im portant în p ro fila x ia prim ară,
c ă lin d organism ul şi p r ev en in d îm b o ln ă v iri, ca şi în p ro fila x ia secundară
a u n o r a fecţiu n i în sta d ii in cip ien te.
In d icaţiile terapeu tice.
P rin cip alele in d icaţii a le n ă m o lo tera p iei !e c o n stitu ie a fec ţiu n ile apa­
ra tu lu i locom otor de n a tu ră reu m a tism a lă , d eg en era tiv e ca spon d iloza,
artro zele m îin ilor şi a p icio a relo r sa u in flam atorii ca sp on d ilartrita a n k i-
lo za n tă . In cadrul a fe cţiu n ilo r a p a ra tu lu i locom otor in d ic a te p en tru te ­
ra p ia cu năm ol intră în că şi a lte a fe c ţiu n i ca lum bago cro n ic prin d isco -
p a tie lom bară, se c h e le le d u p ă h ern ie d e d isc operată ca şi d iv er se form e
d e reu m atism abarticular, ten d in ite, fib ro zite . Un loc im p o rta n t în tera ­
p e u tic a cu năm ol 51 ocu p ă şi a fe c ţiu n ile aparatului lo co m o to r de cauză
trau m atică, d iverse sec h e le p o sttra u m a tice, cit şi de cau ză n eu rologică,
m a i a les a fecţiu n ile n eu ro lo g ice a le n e r v ilo r periferici.
A fecţiu n ile g in eco lo g ic c cron ice u tcro-ar.cxiale şi ster ilita te a ocupă
şi e le un loc im portant în tcru p cu tica cu năm ol, ca şi o sc rie de boli en d o ­
c r in e ca hipotiroidia, hip op aratiroid ia ori nanism ul h ip o fiza r şi derm ato­
lo g ic cum este psoriazisul, e x e m e .şi u rlictirii cronicc clc.
C ontraindicaţii.
C ontraindicaţiile n ăm oloterap iei în afara celor g e n e r a le le co n stitu ie
fo r m e le acu te ale a fecţiu n ilo r de mai su s, ca şi u n cie a fe cţiu n i asociate,
resp iratorii (astm ), d ig estiv e (h ep atită, boală ulceroasă), r en a le (n efrite,
litia z e renale) sau c a n lio -v a sc u la r c ca h ip erten siu n ea arterială p este 111 cm
p resiu n e sistolică sau h ip o ten siu n ea arterială sub 10 cm p resiu n e sistolică.

39
 S ta ţiu n i cu n ă m o l la n o i în ţară.
N ăm ol de turbă e x is tă la V atra D ornei, B orsec, S om eşen i, F e lix ,
1 M ai ş.a.
^Nămoluri sa p ro p elice d e lim a n se găsesc în sta ţiu n ile din ju r u l la c u ­
lui T ceh irg h io l : E forie, T e c h ir g h io l.
N ă m o lu ri sa p ro p elice d e la cu ri sărate co n tin en ta le avem la A m ara,
L acu l S ărat, S o v a ta , B azn a etc.
N ăm olu ri m in era le g ă sim la G ovora (silicios, iodat) şi la G eo a g iu
(feru gin oase).

3. GAZELE TERAPEUTICE NATURALE

RASPINDIRE, c a r a c t e r is t ic i f iz ic o -c h im ic e

In ţara n o a stră sîn t c u n o sc u te m ai m u lte zon e cu apariţii d e gaze

ca rb ogazoase şi su lfa ta r ie n e.
A ş a s în t iv ir ile ca rb o g a zo a se (leg a te de v u lca n ism u l neogen d in zon a
e r u p tiv u lu i G u tîi— C ălim a n — H argh ita) din loca lita tea Covasna, sta ţiu n e a
B a lv a n y o s, L u g o ş-B ă i, T u şn a d -B ă i, S în g eo rz-B ă i, M iercurea C iuc, B o rsec,
g a ze c a re sîn t v a lo r ific a te în m a re p arte în cura balneară.
M a n ife stă r ile e x h a la tiv e le g a te d e eru p tiv u l n eo g en sînt r e g ă site şi
in z o n a C arp aţilor A p u se n i, d ar com p oziţia ch im ică a acestor g a z e e ste
in tr u c îtv a d ife r ită c a n tita tiv fa ţă d e cea a g azelor le g a te de e x h a la ţiile
p o stv u lc a n ic e n e o g e n e din zo n a C arpaţilor O rientali.
M a n ife stă r ile e x h a la tiv e g a zo a se d in zona C arpaţilor O rien ta li au
co n ţin u tu r i r id ic a te în C 0 2 (9 4 ,5 5 — 99,8»/o C 0 2) iar cele la lte co m p o n e n te
g a zo a se s în t su b o rd o n a te (N 2= 0 , 1 9 — 5,71% , A s= 0 ,0 2 7 8 % , hidrocarburi-—
= 0,2% ), p e cîn d c e le d in zo n a C arp aţilor A p u sen i au conţinuturi m a i m a ri
in azot (N 2*=18,2 — 91,90/ 0) ia r C 0 2 = 3 ,9 — 81,7% .
Ş i a ici apar co m p o n e n te g a z o a se cu totul subordonat ( 0 2l A r, H e, H 2,
hidrocarb uri).
L eg a t do m a n ife stă r ile e x h a la tiv e p o stvu lcan ice in zona e r u p tiv u lu i
n eo g en G u tîi— C ă lim a n — H a rg h ita sîn t cu n oscu te cîte iv iri ga zeifere care
au în co m p o z iţie şi H2S la c o n ţin u tu r i d e 0,081 mg%o— 0,56 mg%0-
A c e ste c o n ţin u tu ri im p rim ă g a z u lu i un caracter su lfu rat şi totod ată
p o sib ilita te a v a lo r ific ă r ii d e o se b ite în cura balneară.
A c e st tip d e em a n a ţie v u lc a n ic ă co n stitu it m ai ales din v a p o r i d e
apă, h id ro g en su lfu r a t şi d io x id d e carbon este cu n oscu tă sub d e n u m i­
rea de s u l f a t a m .
La n o i în ţară sîn t c u n o sc u te su lfa ta rele de la T urin cu 0,56 mg%o
H~S, d e la B ă ile S în tim b ru c u 0,256 m g (ii0 H iS şi b ăile H arghita cu
0,081 m g %0 HoS.
A c e ste su lfa ta r ii au c o n ţin u tu r i m ari de C 0 2 (94— 96% ) iar c e le la lte
co m p o n en te apar su b o rd o n a t în com p oziţia acestor su lfa ta rii (Oj, A r, A s,
No, A s, H e, H etc.).
D acă ex h a ln ţiilo p o stv u lcn n ico gâzeiferu em b ogazoase sînt u tiliz a te
in ten s în cu ra b aln eară în „m o f e t e “ m odern am en ajate iv ir ile su lfa ta rien e
din ţara n oastră (T u ria, B ă ile S în tim b r u şi B ăile H arghita) precum şi a lte
iviri sîn t in s u fic ie n t şi e m p iric v a lo r ifica te în cura balneară.

40
 MOFETE LE

M o f e t e le r e p r e z in tă e m a n a ţu 'n a tu r a le d e b io x id d e ca rb o n (CO>) —
g a z u sca t.
T e r m e n u l d e ,,m o fe tă “ s - a e x tin s ş i p e n tr u g a z e le e x tr a s e d in a p e
e a r b o g a z o a se (C O 2) şi u tiliz a te în se o p te r a p e u tic p r ecu m şi la e m a n a ţiile
d e COo a r t if ic ia l o b ţin u t d in c o n ta in e r e şi u tiliz a t în sc o p te r a p e u tic su b
fo rm ă d e a p lic a ţ ii • p a r ţia le sa ii g e n e r a le . A c e s te u ltim e fo r m e a u p r im it
d e n u m ir e a d e „ m o fe te a r tific ia le “ — p a r ţia le sa u g e n e r a le . E m a n a ţiile
d e g a z (COo) o b ţin u te p rin e x tr a c ţie d in a p e le e a r b o g a z o a se s în t d e n u ­
m ite t o t m o f e t e n a tu r a le d eşi o a recu m im p ro p r iu .
M o fe tă n a tu r a lă e ste n u m a i em a n a ţia d e CO> g a z u s c a t . In p r e z e n t
se fo lo s e s c n u n u m a i e m a n a ţiile sp o n ta n e d c COo g a z ci se fa c şi fo r a je
p în ă la s t r a tu l d e g a z ca re a p o i e s t e , d ir ija t şi fo lo s it în sc o p te r a p e u tic
în a c e e a ş i m a n ie r ă d e a p lic a re ca şl e m a n a ţia sp o n ta n ă d e COo.
M o fe ta n a tu r a lă , u tiliz a tă în sco p te r a p e u tic la n o i în ţară, e ste u n
fe n o m e n u n ic în lu m e . A p lic a r e a tr a ta m e n tu lu i s e fa c e c o le c tiv în în c ă ­
p eri s p e c ia l a m e n a j a te care au fo rm a u n u i „ c ir c r o m a n '1. !
B o ln a v ii s î n t p la sa ţi p e o a n u m ită tre a p tă , în fu n c ţie d e n iv e lu l g a ­
zu lu i. P r in tr a d iţ ie , n iv e lu l g a z u lu i e s te s t a b ilit cu c h ib r itu l (lo c u l u n d e
se s t in g e c h ib r it u l era c o n sid e r a t d r e p t lo c u l p în ă la ca re u rcă n iv e lu l
d e C 0 2 — g a z ). ;
. B o ln a v ii s î n t a s t fe l p la sa ţi în e ît a c e s t n iv e l să le a ju n g ă la ju m ă ta te a
c o r p u lu i. *
S tu d ii m a i r e c e n te au a r ă ta t eă la n iv e lu l la ca re se s tin g e c h ib r itu l,
c o n c e n tr a ţia d e C 0 2 în aer e s te d e 12% v a l. COo.
In c e e a c e p r iv e ş te a c ţiu n e a fa rm a c o lo g ică a a c e stu i tip d e tr a ta m e n t
cu fa c to r i n a tu r a li, d a te le d e stu d iu s în t e x c lu s iv d in lite r a tu r a r o m â ­
n e a scă d e o a r e c e în a lt e ţări, n e e x is tîn d m o fe te n u e x is tă a stfe l de c e r c e ­
tători. S tu d iile: d in litera tu r ă , fo a r te b o g a te d e a ltfe l, p riv in d m e c a n ism e le
d e a c ţiu n e a le b ă ilo r ea rb o g a zo a se, n u s în t su p e r p o z a b ile şi p o sib il de
tra n sp u s la m o f e te .
In b a ia c a r b o -g a z o a s ă , pe' lîn g ă a c ţiu n ea C 0 2 ■ — gaz, se ad a u g ă fa c to ­
rul term ic, p r e s iu n e a h id r o sta tic ă şi e fe c tu l b u le lo r d e g a z asu p ra te g u ­
m e n tu lu i.
In m o fe ta g e n e r a lă n a tu r a lă 's in g u r u l fa c t o r -te r a p e u tic e s te g a z u l
m o fe ta r ia n . S t u d i i r e c e n te d e c h im ie şi fiz ic ă a g a z u lu i d in m o fe te le d e
la C o v a sn a a u d e m o n s tr a t eă în . c o m p o ziţia lu i in tr ă n u n u m a i b io x id u l
d e ca rb o n ei ş i h id r o g e n u l su lfu r a t în u n e le d in m o fe te în c o n c e n tr a ţii cu
a c ţiu n e fa r m a c o d in a m ic ă certă , p recu m ş i u n n u m ă r m a r e d e a ero io n i
p o z itiv i ş i n e g a t i v i (v a lo ri c e n u .s e o b ţin d e c ît p r in su r s e a r tific ia le ) şi
u n grad d e r a d io a c t iv ita te ce s-a d e m o n str a t a a v e a o a c ţiu n e fa rm a c o lo ­
gică sig u ră , fă r ă a e x is ta pcr'icol c a n ce r ig e n (v a lo r ile la n iv e l jn h aln ln r
sîn t în lim it e le c e lo r a d m ise în n o rm a tiv e).
R ed ă m î n c o n tin u a r e u n ta b el " sin o p tic p riv in d ' c o n c en tr a ţia tu tu ­
ror e le m e n te lo r m a i su s m e n ţio n a te în 5 m o f e t e n a tu r a le d in C ovasn a
(ta b elu l II). ■ -• "

41'
 M A SUKATOKI FIZICO-CUIM ICE ALE G A ZU LU I

A EJM U O N IZ A nli RADIOACTI

A prilie 19S3 Septem brie 1982 Seplcin
VI'. RIOADA N ive­
MOI-'ETA lul n+ + n n+ t U n+ i 11 plolml HnlJ
(cm -1) n- cei 1%) I1++ H— n_ CC) (%> (1>CI/iii’) (pCI/n>’)

I 1 197±15 854 ± 2 8
L 'N C A I’ II 14 022 0 ,8 8 12,0 65 30 090 0,9G 22,0 80
III 27 957 ± 1 5 0 20 323 ± 2 9 7

I 333 ± 1 0 303 ± 1 8 ,
V oim -şli ■■■' II 2 529 1,05 1G,5 50 2 052 1,03 19,2 81
III 22 1 9 0 ± 0 1 20 003 ± 1 3 0

1
O JT 1 11 2314 1,00 18,4 40 22 707 l , ă ! 18,2 70
III 25 070 ± 1 0 8 23 1 5 5 ± 3 0

I 1 790±20 1 169±35
O JT 2 II 1 921 1,33 18,5 54 8 813 1,25 23,1 09
III 10 0 4 8 ± 4 0 8 865^91

I 1 356±30 818±58
L 'G S H ■ II 0,81 1 0 ,5 02 7 303 0,98 21,8 GO
J II 2 471 3 902 ± 4 5 1 981 ± 9 3

N O T A : ♦ N iv c ld c I, I I p a r ţia l m o d ific a te
I t = n iv e l d c re p a u s

In c c ca c e p r iv e ş te a c ţiu n e a te r a p ie i cu m o fetă reiese din, sch em a d e

m a i jo s p r e z e n ta tă a c ţiu n e p e c ir c u la ţia cereb rală p eriferică şi pe h ? m o -
d in a m ic a c o r d u lu i, c ee a c e fa c e ca in d ic a ţia m ajoră a m o fe te lo r să o
r e p r e z in te p r o fila x ia se c u n d a ră şi recu p era rea u n or boli card io v a scu la re
(v e z i la c a p ito lu l b o li c a r d io v a scu la r e b o lile in d ica te pentru tratam ent, cu
fa cto ri n a tu ra li) (sch em a ). .,
L a n o i în ţa ră m o fe te le n a tu r a le se g ă se sc la Covasna, T uşnad, B a l--
v a n y o s, H a r g h ita -B ă i, B a ln a ş. M o fe te le d e la C ovasna sin t am en ajate s p e - '
c ia l p en tr u tr a ta m e n t. M o fe te le d in c e le la lte sta ţiu n i m en ţion ate m al su s
s în t în c ă în în c ă p e r i im p r o v iz a te , ru d im en ta re.
l a sta ţiu n e a B u z ia ş e x is tă m o fe te fo a r te b in e am enajate o b ţin u te
p r in 'e x tr a g e r e a g a z u lu i d in a p e le ca rb o -g a zo a se.
.. <

M o fe te le r e p r e z in tă u n fa c to r n a tu r a l terap eu tic de m a re valo a re,

c a re a fo s t b in e s tu d ia t în u ltim ii 15 a n i a tit d in p u n ct d e v ed ere al
c o m p o z iţie i fiz ic o -c h im ic e c ît ş i a 'm e c a n ism e lo r de acţiune. .
 T a b e lu l li

MOFIîTAKIAN IN MOFETELE DE LA COVASNA

V 1T A T U C O M P U Ş I C H IM IC I

b r i c 1U82 A p r . l»Jv> S e p t e m b r ie l'.IRli lti ll c 1US.1

C onccn- C o n ccn - C oncen-
ll:iC . T ill* U nC l n | l i H .S C o n ccn - I r.ilii CO, N is c- C oncen­ t m ţ l c.O ,
(P C i/m * ) d i c i / n i ’) (in g /m 1) tr.iţlîi I I .S lu l tra ţia n ,S
IV.i B p i u / m 1» (%l (m g /m » ) (% )

1 001 ± 0 1 1 , 3 ± 0 ,2 1 ,3 0 ,2 5 0 0 ,0 0 5 9 .6 H _ 0 ,5
5 7 .0 I* 0 ,0 0 1 3 ,1
2 9 6 2 7 ± 9 G6 0 ,9 ± 0 ,5 1,4 0 ,2 5 4 0 ,1 7 8 9 8 ,5 I f 0 ,0 0 3 5 3 ,2

423±G l 5 , 7 ± 0 ,2 1 ,2 0 ,2 3 2 0 ,0 5 1 8 ,4
5 5 ,2
2 7 8 0 G± 4 5 9 1 5 ,0 ± 0 ,4 1,4 0 ,3 8 1 0 ,0 9 7 9 5 ,0

0 ,2 1 3 0 ,5 8 1 1 2 ,1
5 9 ,2
31 3 2 0 ± 05G 1 2 , 5 ± 0 ,5 1 ,0 3 ,0 9 4 3 ,0 1 3 9 7 ,2

2 0 1 V ± 1 2 'J 1 .7 4 ,4 1 0 . 0 ,0 0 7 1 0 ,1 H _. •1 ,8
« 5 3 ,5 I* 0 ,2 6 5 5 ,1
12 4 8 2 + 307 6 ,1 ± 0 ,3 1 ,4 5 ,0 1 3 0 ,2 9 9 9 6 ,0 II* 0 ,6 9 8 6 2 ,3

1 273 ± 1 8 0 1 , G ± 0 ,5 1 ,0 0 ,0 0 0 0 3 0 ,2 0 3 1 1 ,0
I 8 .:i
•X 8 0 3 ± 3 0 2 1 ,4 ± 0 ,3 1,4 0 ,1 2 7 0 . 0 IG 8 6 ,3

I = Nivel respirator
II = N iv e l b azai
I I I — NI vel «le ba?.» m ofetei

Schem a

Circulaţie* p e rife ric i ► C irculaţie c e re b ra lă

I 1
C re şte re de flux s a n g u in in
m u s c u la tu ra schefeticrt
p rin v a so d lla la jle n rte riu lă
r e a liz a tă de CO, d iz o lv a t
in p la s m ă şl a ju n s In n iv el
m u s c u la r p c calc in h .ila -
Lorie.
C reştere de flu x san g u in C reştere d c Hux s a n g u in
' cutxînnl p rin v n so d iln tn ţie c erebral cu 7 ă % (p rin in ­
n rtc rla lâ ( p ă tru n d e re de h a la re dc C O , In c u rs u l
C O t p rin piele) m o fe to le rn p ic l)
• î
GO,
c u ră e x te rn ă su b fo rm ă
de m ofetă

S cfuicrca rezisten ţei

pcrifcrice j- i Icm o d iu am ica cordului j

1 . ' 1 ' 1 i
S c ă d e re a TA m inim e S căd erea C reşterea Scăderea
p e rio a d e i perio ad ei ra p o rtu lu i
I d c p re c je eţic dc cjc cţie P rocjccţic |
1 E jec ţie j

l Y o l m b i l p rin în m l ir ic ă r i d c l ip v c g v l a t i v

43-
 4. salin ele terapeutic e

CVI m ai im p o rta n t factor de m icro clim a t în terapia boln avilor r e s p i­

ratori îl rep rezin tă a şa -n u m îtu l m ic r o c lim a t de ,,sa lin ă t sau d e „grotă",
R ecu n oaşterea şi u tilizarea sa te ra p eu tică p e p la n european cu d e o ­
seb ire în u ltim ii 30 ele ani, a pornit d e la o serie d e fa p te de o b se r v a ţie
cu m u la te în cep im l în c ă din seco lu l tre c u t şi an u m e : constatarea a b se n ţe i
îm b o ln ă v irilo r d e b ro n şită cronică şi a stm la m in erii d in m in ele d e sa re
di' 1:1 W ioliezka p re c u m şi vin d ecarea rapidă a a cestor b oli la noii a n g a ja ţi,
a m eliorarea pîn ă la d isp ariţie a criz e lo r d e astm la bolnavii a stm a tic i
refu giaţi în tim p u l p rim u lu i şi celu i d e al d o ile a război m ondial în p eştera
Kl ut t ert (R .F.G .) u tiliz a tă ca adăpost în tim p u l bom bardam entelor. P r in tr e
r e le mai c u n o sc u te sa lin e şi grote d in E uropa p u tem m en ţion a : W ie -
liezka si In o w r o c la w (R .l’.P.), S ch o n eb eck er şi K lu tte r t (R.F.G.), S o lo t -
u iuo (U .R .S .S .), B ek eb a rla n g (R .P .U .), Z alzen -M a g d eb u rg (R.D.G.).
A u rm at o p erioad ă de u tiliza re em p irică după care, mai p r e c is în
u ltim ele 3 d ecen ii s -a u organizat stu d ii siste m a tic e în cadrul a cesto r s a ­
lin e şi p eşteri p rivin d m icroclim atu l a cesto ra şi ev o lu ţia boln avilor su p u şi
unor astfel d e cure, s -a u organizat sim p o zio a n e ştiin ţific e in tern a ţio n a le
do sp elootorap ie ca re au su b lin iat r e z u lta te le în cu rajatoare în tera p ia
astm u lu i b ron şic, b ro n şitelo r cronice.
Şi în ţara n o a stră în urm a r ecu n o a şterii acestei tradiţii ter a p e u tic e
şi a unor n e cesită ţi d e tratam ent im p u se d e p a tologia aparatului r e s p i­
rator a flată în co n tin u ă creştere d atorită co n d iţiilo r crea te de so c ie ta te a
m odernă (in d u stria liza re e x cesiv ă în a n u m ite zo n e, p olu are crescu tă a
m ediulu i, m ari a g lo m era ţii urbane, str es p sih ic), p recum şi h an d icap u lu i
Si'cial d eo se b it p e ca re îl d eterm in ă a cea stă p a to lo g ie (absenteism , z ile
ilo sp ::alizare n u m ero a se, consum c r e scu t d e m ed ica m en te, p en sio n ă ri
prororo, d ep en d en ţi p sih o fizici) au fo s t in tro d u se în c ircu itu l te r a p e u tic
salin ele d e la S lă n ic P rah ova, Praid, Tg. O cna. S e fa c cercetări în c o n -
linunre p en tru in trod u cerea in a ccst cir c u it şi a alto r sa lin e : C acica,
Orna D ej.
Ceea c e cara cterizează în p rim u l rîn d m icro clim a tu l salin elor e ste
ciV.stnr.ţa p aram etrilo r fizici, ch im ici şi m icro b io lo g ici sp re d eoseb ire d e
nevul ex terior fără — practic — v a r ia ţii z iln ic e sau sezon iere.
Param etrii c lim a tici şi a n u m e : tem p eratu ra (în ju r de 12— 13° în
salin ele din ţara n oastră), u m id itatea rela tiv ă (a p ro x im a tiv 60— 80% ),
etr/onţii tie a er (cu v it e z e reduse practic in sesiza b ile), presiunea a e r u lu i
(si:ni!.v;.i cele i din e x te r io r in salin a Tg. O cna fiin d o salin ă de su p r a ­
faţă — a d în cim e 17 m — şi cu d iferen ţe d e p resiu n e în ce le de a d în cim e :
l'r.iid — ICO m — cu d iferen ţe de 12— 15 m m H g şi resp ec tiv Slănic P r a -
h.'va — 210 m — cu d ifer e n ţe de 18— 20 m m H g) d eterm in ă un b io clim a t
o.raeteriza t p rin tr-u n in con fort term ic d e răcire slab, cu indice d e str es
i u ’.anai h ip o to n ic m o d era t şi indice d e stre s p u lm on ar echilibrat.
Aşr.dar b io clim a tu l de salin ă a re un caracter sed a tiv dc cru ţa re cu
valori foarte red u se a le indicilor de stres u şor răcoros ca.tem p eratu ră, şi
eehilibr.it su b asp ectu l u m ezelii. '
l V . e r m i n ă r î l e ’a e r o i o n i l o r m i c i rfu pUs î n e v i d e n ţ ă c a n tită ţi m i c i în
jur do 7 0 0 / c m 3 c u r a p o r t favo r ab il i o n i lo r p o z i t i v i iar c e l e a l e a e r o s o li l o r
salini d i m p o t r i v ă c a n t i t ă ţ i m ar i şi d e f i n ă d i s p e r s i e 0 ,5— 3 u m în p r o p o r ţ i e
d e t’(!— 50% . ■ --
 D o z ă r ile c h im ic e au a ră ta t c a n tită ţi de C 0 2 şi I-L>S m a i m a ri d e c ît în
a e r u l e x te r io r şi în g e n e r a l a b se n ţa a e r o p o lu a n ţilo r , u n pH u şo r acid al
a e r u lu i, p r e z e n ţa d e N a , Ca, M g. E v a lu ă r ile a e r o m ic r o flo r e i au d e m o n str a t
u n în a lt g ra d d e p u r ita te al a e r u lu i şi d in a c e s t p u n c t d e vedere.'
E fe c tu l c u m u la t a l a c esto r fa c to r i d u ce d u p ă cu m a te stă to a te s t u ­
di i l e în tr e p r in se în d if e r ite s a lin e la îm b u n ă tă ţir e a stă r ii c lin ic e a b o ln a ­
v ilo r a stm a tic i a p r e c ia tă prin r e d u c e r e a c o n sid e r a b ilă a tu se i şi d is p n e ii,
rărirea p în ă la d is p a r iţie a c r iz e lo r d e astm , c r e şte r e a p r a g u lu i l a a c e til-
c-olină, red u c e r e a m e d i c a le i , îm b u n ă tă ţir e a stă r ii p sih ic e .
S e a fir m ă a stă z i că s p e le o te r a p ia a cţio n ea z ă c a u z a l în p a to g e n ia b o lii
a stm a tic e p rin în tr e r u p e r e a s t im u lu lu i p a to g e n d a t fiin d a e r u l lip s it d e
a le r g e n i ; d eci n u s e m a i e lim in ă n ic i un fe l d c m e d ia to r i p u n în d u -se în
rep a u s c a p su la su p r a r e n a le i. T o to d a tă e s te s u s ţin u tă id e e a p u n e r ii în
re p a u s, d e c i o d ih n ir e a r e c e p to r ilo r , in h ib a rea p r o d u c ţie i d e P G F a-j. P rin
u m id ita te a m are a a e r u lu i se r e a liz e a z ă flu id ific a r e a se c r e ţiilo r , m u c o liz a ,
c o n d u cîn d la r e sta b ilir e a a p a r a tu lu i m u co c ilia r . L a a c e ste a s e ad a u g ă
in h a la r e a d e a ero so li d e N a (a v în d ro l o sm o tic şi d e c o n g e s tiv a l m u c o a ­
selo r), Ca şi M g (cu r o l a n tiin fla m a to r , a n tia le r g ic şi sp a s m o litic în c a ­
d ru l u n u i c o n ţin u t u şo r c r e sc u t in COo a l a e r u lu i sa lin (cu r o l în f a v o ­
riza rea r e sp ir a ţie i p ro fu n d e ). ' .
D e a se m e n e a s - a m a i c o n sta ta t că ter a p ia su b te r a n ă rid ică n iv e lu l
s a n g u in al a x e r o fto lu lu i şi b e ta e a r o te n u lu i la b o ln a v ii a stm a tic i a p r o p iin -
d u -1 d e c e l al o a m e n ilo r să n ă to şi, co m p u şi a fla ţi în d e fic it la a c e şti b o l­
n a v i, d e fic it care a d e s e o r i e s te in c r im in a t în p a to g e n ia b o lii a stm a tice .
S e su b lin ia z ă în u lt im u l tim p şi fa p tu l că te r a p ia d e sa lin ă in te r v in e
în e u r itm iz a r e (su p r im a r e a sti'e ssu lu i), în n o r m a liz a r e a r itm u lu i c irca d ia n
d e n a tu r a t d e c iv iliz a ţie p rin „ n o a p te a a r tific ia lă *1 p e ca re o re p rezin tă la
b o ln a v ii a stm a tic i (e s te b in e c u n o sc u tă în ca d ra rea p sih o so m a tic ă a a c e ste i
boli). D e a sem en e a , ca şi c e le la lte fo r m e d e c lim a to te r a p ie , p e rm ite to n u ­
su lu i v e g e t a t iv m o d ific a t la a stm a tic i, la ca re p r ed o m in ă to n u su l tr o p o -
trop, să tin d ă sp re n o r m a l.
A şa c u m r e ie se d in c e r c e tă r ile în tr e p r in se d e c o le c tiv u l in s titu tu lu i
n o stru d in p u n ct d e v e d e r e al te s te lo r fu n c ţio n a le v e n tila to r ii n u s e c o n ­
stată m o d ific ă r i s e m n ific a tiv e la b o ln a v ii cu sin d r o m o b str u c tiv p a te n t
(V E M S sc ă z u t) sp re d e o se b ir e d e b o ln a v ii cu sin d r o m o b str u c tiv d ista l la
care D E M 23- 75y, ev în r e g istr e a z ă c r e şte r i s e m n ific a tiv e . D ar d eşi n u se c o n ­
sta tă o îm b u n ă tă ţir e a v o lu m e lo r p u lm o n a r e la u n ii p a c ie n ţi, to tu şi, n u
p u ţin i d in tr e a c e ştia s în t cei ca re s e sim t b in e d u p ă cu ra an u a lă .
D e s ig u r m ai ră m în , p rob ab il, o s e r ie d e fa c to ri im p lica ţi în o b ţin erea
r e z u lta te lo r c lin ic e şi fu n c ţio n a le ca d c e x e m p lu : ra d ia ţia n a tu ra lă , cîm p u l
m a g n e tic etc. în că in s u fic ie n t s tu d ia ţi, a lţi fa c to r i p o a te, în că , n e e v i­
d e n ţia ţi.
M eto d o lo g ia de tr a ta m e n t d ife ră în ceea ce p r iv e ş te in te r v a lu l de tim p
p e tr e c u t în tr -o zi in s a lin ă v a riin d d e la c îte v a o re p e zi pin ă la a p e tr e c e
1G o re p e zi (in clu zîn d ş i so m n u l d e n o a p te) o p e r io a d ă d e 2— 3 să p tă m în i,
d eşi m u lţi a u to ri c o n sid e r ă m a i re co m a n d a b ilă o c u ră p r e lu n g ită ( 1— 3
l uni ) . în sa lin e le clin ţ a r a n o a stră p rogram u l e s t e d e -1 o re în c u rsu l
d im in e ţii, d e s fă ş u r în d u -s e su b p e r m a n e n t co n tro l m e d ic a l. P ro g r a m u l r e ­
la tiv a se m ă n ă to r în c e le 3 sa lin e m e n ţio n a te c u p r in d e : o d ih n ă p e p a tu ri
sa u sc a u n e , g im n a stic ă m e d ic a lă g e n e r a lă şi r e sp ir a to rie , jo cu ri d istra c­

45
 tiv e şi s p o r tiv e (şah, ten is de m asă, b iliard ), plim bări, a lergări cu caracter
de a n tr e n a m e n t m o d e r a i la efo ri, p ro g ra m e de ed u caţie san itară, p sih o ­
te r a p ie .
P r in c ip a la in d ic a ţie a cu relo r d e sa lin ă o rep rezin tă a stm u l b ro n şic
la co p ii şi a d u lţi cu d e b u t c it m a i r ecen t, form e clin ice u şo a re şi m ed ii,
cipoi b r o n şite le cr o n ice sim p le , a le r g ia că ilo r a eriene su p erio a re (rin ite,
r in o s in u z ite a le r g ic e ş.a .) in afara p u see lo r .
în r în d u l c o n tr a in d ic a ţiilo r m e n ţio n ă m : tbc pulm onar, cordul p u lm o ­
n ar c r o n ic d e c o m p e n sa t, in s u fic ie n ţa cardiacă, n eo p la ziile p u lm o n a re,
r e u m a tism u l in fla m a to r şi cron ic d e g e n e r a tiv în puseu acut, in fe c ţiile , p a­
c ie n ţ ii fe b r ili în g e n e ra l, v îr s la s u b 3 — 4 ani, statu s a stin a licu s.
S e r eco m a n d ă p ru d en ţă la b o ln a v ii v îr stn ic i p este 60— 70 ani la care
a s tm u l b ro n şic şi b r o n şita cron ică e s te a d eseo ri com p licată cu e m fiz em
şi co rd p u lm o n a r pe lin g ă o se r ie d e co a fectă ri în d iv erse sfe r e d e pa­
to lo g ie .
E fe c tu l cu r e i se m e n ţin e c île v a lu n i, d e aceea se recom an d ă 1 cură şi
c h ia r 2 cu re a n u a l.
T era p ia su b ter a n ă se în sc rie ca o m eto d ă eficien tă , sim p lă şi e c o n o ­
m ică că tre c a r e s e în d rea p tă an de an un n u m ă r to t m ai m are d e p a cien ţi,
c e l m a i în s e m n a t fiin d n u m ă ru l c e lo r ca re r ev in anual ca o d ovad ă a
e fe c te lo r te r a p e u tic e b u n e o b ţin u te d a r care tirebuie în treţin u te.
M ai n o u şi ca o c o m p le ta r e a te r a p ie i că ilo r resp iratorii sau ca o
te r a p ie de s in e -s tă tă lo a r c , m clo d n tera p iei su b tera n e sc recom an d ă şi în
a m e lio r a r e a u n o r a fe c ţiu n i ca rd ia ce (H T A , in su ficie n ţă coron arian ă, tu l­
b u ră ri c ir c u la to r ii d iv e r se ), dar n u m a i în a c e le p eşteri d e a d in c im e ca re
d isp u n d e a n u m iţi fa cto ri te r a p e u tic i c a : p resiu n e parţială crescu tă a 0 2,
a e r o so li cu c a lc iu , io n izn re n e g a tiv ă cre scu tă , co n ţin u t în radon cu m e ste
c a z u l u n o r p e şte r i d in P o lo n ia , U .R .S .S . 1
 CAPITOLUL II

C O N T R A IN D IC A Ţ II G E N E R A L E
P E N T R U C U R A B A L N E O O L IM A T IC A
LA ADULŢI

Cura b alneară reprezintă un com p lex tera p e u tic ca re în su m ea ză pe

lin gă factorii cu ra tiv i naturali ai staţiu n ii, în care e ste in o lu s şi clim atu l,
ag en ţi fizici term o, hidro sau electroterap ici. Cu io ţil e x e r c ită o acţiu n e
d irectă locală, variab ilă dc Iu un factor la a ltu l, d ar ş l o a c ţlu n c g en erală
n esp ecifică, con d iţion a tă d e reactivitatea in d iv id u lu i, d e ca p a c ita te a sa d e
adaptare.
D acă ţinem seam a de faptul că m odul d e ră sp u n s a l o r g a n ism u lu i la
toţi a ceşti factori ex cita n ţi e ste determ in at d e n atu ra b o lii, d e sta d iu l ei
şi de rezervele fu n cţio n a le a le b oln avu lu i, rea liză m c it d e im p ortan tă
este selecţia cazurilor, care pot b en eficia de cura b a ln ea ră şi alegerea
acesteia.
U n tratam en t balnear adm inistrat in te m p e stiv p o a te d e v e n i a stfel
n o civ , d iscred itîn d o staţiu n e balneară şi p en tru a e v ita a s tfe l de situ aţii
se im p u n u n ele restricţii care con stitu ie co n tra in d ica ţii sp e c ia le pentru
fiecare grup de su ferin ţe, ce v o r fi p rezentate la c a p ito le le p e a fecţiu n i,
dar ş i con train d icaţii gen era le ce se aplică la toţi b o ln a v ii, in d ife r e n t de
a fecţiu n e. A m b ele categorii d e contraindicaţii e x c lu d tr im ite r e a bolna­
v ilo r la tratam en t în tr-o sta ţiu n e balneară, u n eo ri în să a c e ştia puţind
b en e ficia dc o cură clim atică.

CONTRAINDICAŢII GENERALE

1. A fe c ţiu n ile acu te feb rile ca şi a fecţiu n ile c ro n ice în p erioad ele
d e exacerb are acu tă.
2. Dtillle i n f e c ţ l o a s c , in p e r io a d a de c o n t a g i o z i t a l e , p î n ă l a t e r m i n a ­
rea izolării obligatorii.
3. B olile v en er ic e in sta d iu l d e con tagiozitate (sifilis, g o n o ree).
4. P urtătorii de germ eni p atogen i (streptococ h ean olitic, A g H B etc.).
5. S tările caşcc tic e in d iferen t de cauza care le -a produs.
6. T um orile m align e, in d iferen t dc form ă, sed iu sau sta d iu e v o lu tiv .
7. H em oragiile repetate şi abundente de orice n atu ră.

47
 8. S arcin ă patologică in orice lu n ă şi sarcin a n orm ală p e ste 3 lu n i.
9. E p ilep sia .
10. B o lile d e sin g e sau ele sistem cu a ltera rea stă rii g en era le (a n e ­
m ia p ern icioasă, leu cem ii, lim fo a m e etc.).
11. P u rtă to rii d e g er m e n i sau in fe sta ţi cu p a ra ziteze.
12. P sih o p a tiile cu tu lb u rări de co m p o rta m en t socia l.
13. A lco o lism u l cron ic cu tulburări n e u ro p sih ice. T o x ico m a n iile.
14. B o ln a v i la lim ita d eeo m p en să rii d e organ (d ia b et greu c o n tr o la t
alim en tar ş i m ed ica m en to s). . •
15. B o li d erm a to lo gice cu p o ten ţia l d e co n ta g iu n e sau cu le z iu n i m ari,
in estetice.
16. In su ficie n ţa cardiacă, ren a lă sau h ep a tică m a n ife stă .
17. B o ln a v ii care nu se p ot a u to serv i (a ceştia v o r fi trim işi d o a r în
san atorii sp ecia le).
 CAPITOLUL III.

IN D IC A Ţ II Ş I C O N T R A IN D IC A Ţ II S P E C IA L E ‘
P E N T R U C U R A B A L N E O C L IM A T IC Ă
P E C A P IT O L E D E P A T O L O G IE -' ’I

1. A F E C Ţ IU N I A L E A P A R A T U L U I L O C O M O TO R : ^ '

a) AFECŢIUNI REUM ATISM ALE INFLAM ATORII CRONICE

I. INTRODUCERE . . •

T r a ta m en tu l r e u m a tism u lu i in fla m a to r c ro n ic a c o n s t itu it o p r e o c u ­

p are p erm an en t.! p en tru b a ln e o lo g ia ro m â n e a sc ă , c u n o sc u t fiin d fa p tu l că
tera p ia cu a g e n ţi fiz ic i p o a te în tr e g i în m od e fic ie n t c o m p le x u l te r a p e u tic
m e d ica m en to s ş i ig ie n o -d ie te tic . N u m e r o a se le şi v a r ia te le în cerc ă ri te r a ­
p e u tic e s-a u iz b it d e lim it e le c u n o ştin ţe lo r n o a str e în c e e a ce p r iv e ş te
etlo p a to g e n ia a cesto r a fe c ţiu n i. E ste fo a r te g r e u să tr a te z i o a fe c ţiu n e cu
o in te r e sa r e p lu r ie tio lo g ic ă , cu a u to n o m ie e v o lu tiv ă ş i p o te n ţia l d e p ro -
g r e s iv ita te m arcat, cu m e s t e p o lia r tr ita reu m a to id ă , în c a re fa cto r ii n a tu ­
rali a d m in istra ţi in te m p e s tiv p o t r u p e u şo r e c h ilib r u l p r e ca r e x is te n t, tr e -
c în d u -se d e la u n s tim u l fiz io lo g ic u til la r e a c tiv ă r i d ă u n ă to a re.
In aceste condiţii terapia b alneo-fizicală a vizat in flu en ţarea unor
com poncnte fiziopatologice, acţionînd ca o excitoterap ie nespecifică.
B ă ile m in era le au fo s t fo lo s ite d in c e le m a i v e c h i tim p u r i în tr a ta ­
m e n tu l r e u m a tism u lu i, şi ţa r a n o a stră are o tr a d iţie d in a c e s t p u n c t d e
v ed ere. A s tfe l a fo s t d o v e d it r o lu l s e d a tiv al a p e lo r a c ra to te r m e şi r a d io ­
a c tiv e d in sta ţiu n e a F e lix , e f e c t u l a p elo r su lfu r o a se d e la H e r c u la n e a s u ­
pra u n o r in d ic i îm u n o b io lo g ic i c it şi e fe c tu l, d e se n s ib iliz a n t a l te r a p ie i
cu su lf.
S tu d iu l a c ţiu n ii a p e lo r io d u r a te d in sta ţiu n e a B a zn a sa u G ovora, ca
şi stu d iu l a p elo r clo r u r a te — so d ic e m a i co n c e n tr a te d e tip S o v a ta sau
A m ara ca ş i al. c e lo r m a i p u ţin c o n c e n tr a te ca ap a d e m a re au a d u s d a ţe
de o b se r v a ţie u tile p e n tr u c o n tu r a r e a u n e i lin ii g e n e r a le d e o rien ta re;
m e to d o lo g ică în d iv e r s e le fo r m e d e re u m a tism in fla m a to r .
E x p e r ie n ţa d in u lt im ii 10— 15 an i, b a za tă p e p r o g r e se le fă c u te în
s tu d iu l e tio p a to g e n ie i (în d e o se b i in iu n o lo g ic) ca şi în d o m e n iu l te r a p iei

4 — C u ra balneocllm atlci’l — ctl. J03

 m e d ic a m e n to a s e a n tiin fla m a to rii, la care s-a u a d ă u g a t m ijlo a c e le m od ern e
de in v e s tig a r e , n e -a u p erm is stu d ii m a i a p r o fu n d a te p rivin d m odul d e
a c ţiu n e al fa c to r ilo r baln eari din sta ţiu n e a F e lix , M an galia şi H erc u la n e
ir. p o lia r tr ita reu m a to id ă şi sp o n d ilita a n k ilo z a n tă .
R e z u lta t e le o b ţin u te au d e term in a t ree v a lu a r e a m e to d o lo g ie i de tra­
ta m e n t, a s t fe l in c it azi co n sid eră m cu ra in sta ţiu n ile b aln eare ca o eta p ă
clin ca d ru l p r o c e su lu i co m p lex d e recu p era re, ca re in clu d e p e lin g ă fa c­
torii fiz ic a li a so c ia ţi, r e g im u l-ig ie n o Td ie te tic şi tera p ia m ed ica m en to a să .
D e s ig u r că tra ta m en tu l ap lica t v a f i d ife r it ş i in d iv id u a liza t sta d iu ­
lu i şi fo r m e i d e b oală. :
T r e b u ie sâ d elim ită m a stfel u n tra ta m en t cu caracter p r o fila ctic,
u n u l c u r a tiv şi u n tratam en t de recu p era re, c o n d iţio n a te d e v a rie ta te a
c a zu rilo r d e b o a lă care pot b en eficia d e a c e ste tra ta m en te.
C u r a in s c o p p r o f ila c tic se v a ad resa b o ln a v ilo r care p rezin tă s in -
d 'o a m e d u r e r o a se m u scu lo -a rticu la re p e r siste n te , dar n esiste m a tiz a te , la
care se p o t a so cia tu lb u rări a n g io n eu ro tice sau d e tip R aym on d in sta la te
p e un te r e n s e n s ib iliz a t h ip ererg ic sau cu tu lb u ră ri ale p ro ceselo r d e
to rm o reg la re.
D e a se m e n e a b o ln a v ilo r care au a v u t în a n te c e d e n te u n reu m a tism
a rticu la r a c u t sa u in fe c ţii d e focar şi au ră m a s cu a lg ii a rticu la re sau
a b a r tic u la r e p e u n teren h ip errea ctiv şi cu in s ta b ilita te im u n o lo g ică , fără
te s te d e in fla m a ţie m o d ifica te, care se ş tie că p o t ev o lu a că trc form e
d ife r ite ele p o lia r tr ită reu m atoid ă sau sp o n d ilită a n k iloza n tă . N u este r e ­
co m a n d a tă tr im ite r e a in sta ţiu n ile b a ln ea re d e reu m a to lo g ie a se c h e la r i-
lor v a lv u la r i, d u p ă reu m a tism articu lar a c u t .,
Curci i n s c o p t e r a p e u ti c v a p u tea fi a p lica tă u rm ă to a relo r categ o rii
d e b o ln a v i : : '
— ' P . R . în sta d ii in c ip ie n te eu fe n o m e n e in fla m a to r ii p rezen te ca şi
fo r m e le e x u d a tiv e d e st. II în p u seu d u r e ro s.'■ , :i"
— S .A . — fo r m e în e v o lu ţie a tît cen tra le c ît şi p eriferice ca şi p e l-
v is p o n d ilita .• " '
— A r tr o p a tie p soriazică.
— A r tr ite sec u n d a r e u n o r in fe c ţii g o n o co cice sa u g e n ita le .
D e c u r a d e r e c u p e r a r e vor p u tea b e n e ficia u rm ă to a rele categ o rii d e
b o ln a v i :
— P .R . în sta d iile II sau III sta b iliz a te b io lo g ic dar cu d e fic ite
fu n c ţio n a le .
— F o r m e d e P .R . ce a u su fe r it in te r v e n ţii o rto p ed ico -ch ir u r g ica le.
— S .A . fo r m e c o n stitu ite , cen tra le sa u p e r ife r ic e , fără co m p lica ţii
siste m ic e d a r c u tu lb u ră ri sta tic e sau d isfu n c ţie -r c sp ira to rio .
E x istă u n e le fo r m e d e trecere, care se p o t în ca d ra a tît în tera p ie c ît
ş i în re c u p e r a r e .
F a c to r ii .n a tu r a li fo lo siţi în b a ln eo tera p ia a fe c ţiu n ilo r r eu m a tism a le
in fla m a to r ii s în t u rm ă to rii :
— fa c to r ii c lim a tic i, cu n oscu tă fiin d v a lo a r e a d eo seb ită a h e lio le r a -
p iei în rec u p e r a r e a b o ln a v ilo r cu S . A . ;
— a p e le m in e r a le de tip u l :
—r a p e a c r a to ter m e (F elix , 1 M ai, G eoa giu , M on easa) ; 1
— a p e clo ; u ro -so d ice de tipul a p e i de m are (E forie, M an galia) ;

50
 — ape sărate concentrate (T ech irg h io l, S o v a ta , A m a ra ) ;
— ape su lfu roase (H erculane, C ă lim ă n eşti) ;
— năm olul terapeutic.
II. OBIECTIVELE CUREI

U ltim ii a n i sui adus pe plan in tern a ţio n a l o m a i bu n ă c u n o a şte r e a

efectelor terapeutice ale unora d in tre factorii fiz ic o -k in e to te r a p ic i, ceea
c e a permis o selecţionare a m ijlo a ce lo r tera p eu tice u tiliz a te . S -a c o n sta ­
ta t astfel că m etod ele b aln eo fizio tcra p ici ş i k in e to te r a p ie i p o t să in t e r fe ­
reze o serie de verig i fiziop atologice ş l e le m e n te c lin ic e a le a fe c ţiu n ilo r
reum atism ale :
— durerea şi inflair.aţia, d e şi r ă m in o b ie ctiv e m a jo re al m e d ic a ţic i
an tiinflam atorii, p ot fi totuşi m u lt a ten u a te d e un r eg im sa n a to r ia l cu
repaus, posturi, căldură, gheaţă, u n e le m eto d e d e e le c lr o te r a p ie , cu m ar
fi curenţii diadinam ici, curentul g a lv a n ic şi m asaju l s e d a tiv ;
— atrofiile m usculare, in sta la te în P.R . în că d in sta d iile p re co ce fie
d eteu n in a te de boala însăşi, fie r e z u lta t al in a c tiv ită ţii şi im o b iliz ă r ii d in
perioad ele inflam atorii dureroase, p ot f i com b ătu te n u m a i p rin k in e to -
tera p ie sub apă sau la sală. care im p u n fib relo r m u scu la re u n str e ss m e ta ­
b o lic şi circulator, resp ectiv prin e x e r c iţiile izu m etrlco şi r e z lstlv c ;
— reducerea m obilităţii articu lare, v erig ă fizio p a to lo g ic ă cu rol p rin ­
cip a l in instalarea ankilozelor in v a lid a n te , p oate fi op rită cu a ju to r u l m e ­
to d elo r m edicinii fizice şi anum e p rin m o b iliză ri p a siv e, m işc ă r i a c tiv e
a ju ta te, de preferin ţă in bazin (h id ro k in eto tera p ie), a p lic a ţii de. că ld u ră
şi masaj ;
— contracturile m usculare, c o m p o n en tă im p o rta n tă in ta b lo u l c lin ic
al S .A . şi P.R., pot fi reduse cu a ju toru l a p lic a ţiilo r d e că ld u ră , m a sa ju lu i
şi un or proceduri clectroterap ice cu m ar fi cu ren ţii in te r fe r e n ţia li (n e -
m ectron) şi curentul galvan ic ; • ■
— osteoporoza va beneficia d e a se m e n e a d e k in e to te r a p ie , m işc a re a
articulară fiind sin gu ru l stim ul n a tu ra l a l rem in era liză rii o so a se ;
— d esensibilizarea organism ului, cu creşterea r a p a cită ţii sa lr ilr n pa-
riiri', se va putea realiza cu ajutorul razelor u ltr a v io le te ş i a p ro ced u rilo r
term ice alternante.
O biectivele curei in scop p ro fila ctic în sta ţiu n i vor fi r e p r e z e n ta te de :
— creşterea p u terii de apărare a o r g a n ism u lu i şi d e se n sib iliz a r e a
teren u lu i reum atic prin expunere la u ltr a v io le te , p ro ced u ri h id r ice a lte r ­
n a n te şi innot terap eu tic ;
— tratarea in fecţiilo r de focar a le că ilo r a erie n e su p erio a re ca fa -
rin g ite , sinuzite, am igd alite cronice p rin a ero so li cu ap e m in e ra le , u ltr a ­
v io le te , ultrascurte ;
— reechilibrarea terenului n e u r o -v e g e ta tiv p rin c lim a to te r a p ie a d e c ­
vată, proceduri h id rice alternante şi e le c tr o te r a p ie sed a tiv ă (M D F).
O biectivele cu rei terapeutice vor fi r e p rezen ta te de :
— com baterea durerii şi a in fla m a ţic i, care se va r ea liza in p r in c i­
p a l cu ajutom l terap iei m edicam entoase, ca şi cu rep au s şi p o stu ri a d e c ­
v a te, la care putem asocia aplicaţii d e căld u ră u m ed ă sau p a ra fin ă , u n e le
proceduri electrice (diadinam ici, cu ren t ga lv a n ic) sau m a sa ju l se d a tiv :
— prevenirea deform aţiilor şi a n k ilo z e lo r cu aju to ru l p o stu r ilo r im o ­
b iliză rilor cu aţele şi prin kinetoterap ie în bazin sau la sală ;

51
 — conservarea ca p a cită ţii fu n c ţio n a le n iu sc u lo -a r tic u la r e e x is te n te
prin m ob ilizări p a siv e, m işcă ri a c tiv e a ju ta te de p r e fe r in ţă în b a zin (h id r o -
gim nastică) p reced ate d e a p lica ţii de căldură b lîn d ă şi u rm a te d e m a sa j ;
— com b aterea con tra ctu rilo r m u scu la re p rin căldură, m a sa j şi
electroterap ie (cu ren t g a lv a n ic şi n em ectro n ).
O b iectiv ele p rin cip a le în cura d e recu p era re sîn t u rm ă to a r ele :
—- recuperarea m o b ilită ţii a rticu la re d im in u a te ;
— re fa c w c a fo rţei m u s c u la r e ; ,'
— creşterea cap acităţii resp ira to rii ;
— p reven ire a r e c id iv e lo r ;
— com b aterea o steop orozei.
E le se p o t realiza con ju g în d şi îm b o g ă ţin d m e to d o lo g ia de r e c u p e r a r e
d e tip clin ic a a fecţiu n ilo r reu m a tism a le, bazată p e c o m p le x u l c h im io -
tera p io -k in eto tera p ie-fizio tera p ie cu proced u ri de b a ln eo ş i c lim a to te r a p ie
adecvată.
La m etod olo g ia de k in e to te ra p ie d e bază, su b -fo r m a h id r o g im n a stic ii
în bazir.e, preced ată d e a p lic a ţii de căld u ră (in c lu siv n ă m o l) şi u r m a tă d e
m asaj, se asociază p ro ced u rile d e ele c tr o ter a p ie e n u n ţa te la eta p a cu r a tiv ă .
Iir. INDICAŢIILE pentru c u r a p e form e d e boala

1) Stări n lg lce a rticu lare şl a b a rticu la re d u p ă r e u m a tism a r tic u la r

acu t, sau în so ţite de tu lb u rări n eu ro circ u la torii şi fe n o m e n e de d is to n ie
v eg eta tiv ă , cu v a lo ri n o rm a le a le te ste lo r b io lo g ic e -im u n o lo g ic e p o t fa c e
tratam en t e u r a tiv o -p r o fila c tiv în una d in sta ţiu n ile : A m a ra , B azn a, C ă li-
infuieşti, E forie N ord, G eoagiu , H erou lan e, M angnlra, O cn a S ib iu lu i, S o -
vata, T ech irg h io l, F e lix , 1 M ai, B ă ltă ţe şti, C alacea, M o n ea sa , M ie r c u r e a
S ib iu lu i, Ocna M ureş, O cna Ş u g a ta g , S ă c e le , S în g eo rz d e M u r e ş .' : ‘
2) R eu m atism u l secu n d a r in fe c ţio s va b en efic ia d e tratament: b a ln e a r
n u m ai după asan area fo ca ru lu i d e in fe c ţie .
A stfel, a rtritele prin in fe c ţii de focar am lgrlalien e, o tic e , sin u z a le sa u
d en tare se v or trim ite în sta ţiu n i n u m a i du p ă 4 — G să p tă m în i de la a sa ­
narea fo caru lu i şi în ab sen ţa strep to c o c u lu i h e m o litic d in e x u d a tu l n a z o -
faringian.
; în ved erea ap licării u n u i tra ta m en t c u r a tiv o -p r o fila c tie e le v o r b e n e ­
ficia de sta ţiu n ile en u m era te la p u n ctu l 1 la c a r e . se a so cia ză sta ţiu n e a
Govora.
A rtritele p o std iz e n te r ic e s în t în g en era l m ai h ip e r e r g ic e şi din a ce a stă
cauză se vor in d ica băi sla b su lfu ro a se, a so cia te cu o cură in tern ă tip
O lăneşti sau C ălim ăn esti.
In a rtritele g on ococice, torp id e, a re a ctiv e se in d ică p r ed o m in en t băi
sărate con cen tra te (Ocna S ib iu lu i, S o v a ta , B azna) sau su lfu r o a se te r m a le
(Ilercu lan e).
în a rtritele secu n d are u n o r in fe c ţii cron ice g e n ita le se recom an d ă
a p ele sărate con cen tra te de la Ocna S ib iu lu i, S o v a ta snu să ra te io d u rn te
(Hazna) şl sărute su lfu ro a se (G ovora).
■ A rtritele b ru celo zice se vor trim ite n u m a i dacă b o ln a v u l n-n m n i-fe ­
bricitat în u ltim e le 3 luni. S e con train d ică b o ln a v ii fe b r ili şi cu p ro b e
b io lo g ice m o d ifica te. . , . . ; i
 3) Sponclilita anchilozantă beneficiază de urm ătoarele sta ţiu n i :
■— fo r m e le în e v o lu ţie , fie ce n tr a le , fie m ai a le s c u p r in d e r i a le c e n ­
tu r ilo r v o r fi în d ru m a te sp re s ta ţiu n ile p r o fila te p e r e c u p e r a r e cu a p e
d o r u r o -s o d ic e d e tip u l a p e i d e m a re ş i d o ta te p e n tr u k in e to te r a p ie (M a n ­
g a lia , E fo r ie N o rd , T e c h ir g h io l) u n d e v o r b e n e fic ia ş i d e h e l i o t e r a p i e , în
s t a ţiu n i cu ap e acrato term e (F e lix , 1 M ai) şi a p e c lo r o - s o d ic e ,. s la b s u l­
fu r o a s e d e tip u l iz v o r u lu i A p o llo (fo st C rişan) din H e r c u la n e .
— fo r m e le in c ip ie n te în sta d iu l d e sa c r o ile ită sa u fo r m e le s t a b ili­
z a te p o t b e n e fic ia p e lin g ă s ta ţiu n ile d e m a i su s şi d e a p e le să r a te (A m a ra ,
O cn a S ib iu lu i) şi ap e su lfu r o a se (H ercu la n e).
In a m b e le tip u ri d e fo r m e s e v a a so cia tr a ta m e n t m e d ic a m e n to s d e
p r o te c ţie cu a n tiin fla m a to a r e d e tip u l p ira zo lo n ic e lo r . ,- .
4) P o lia rtrita reu m a to id ă şi sp o n d ilita a n ch ilo z a n tă , fo r m ă p e r ife r ic ă
c e r m u ltă a te n ţie p en tru o ju s tă in d ic a ţie baln eară.
— fo r m e le de d eb u t c u m a n ife stă r i in fla m a to r ii p r e z e n te v o r fi
p r e g ă tite în a in te de trim ite r e a la cu ră cu tra ta m en t m e d ic a m e n to s a n t iin -
fla m a to r p e care îl v o r m e n ţin e şi în tim p u l cu rei p e n tr u p ro te cţia b a ln e o -
te r a p ie i şi v o r f i în d r u m a te sp re sta ţiu n i cu ape a cra to term e, o lig o m in e -
r a le (F e lix , 1 M ai, G eoagiu , M o n e a sa , C a la c e a );
— fo r m e le e x u d a tiv e , cu p o te n ţia l e v o lu tiv , d a r fă r ă p r in d e r i s is t e -
m ic e , p ot b e n e fic ia d e u n tr a ta m e n t c o m p l e x d e r ecu p era re, în c a r e s e v o r
a so c ia tera p iei m e d ic a m e n to a se fa c to r ii n a tu ra li ai sta ţiu n ilo r , d a r n u m a i
s u b o strictă su p ra v eg h e r e m e d ic a lă . A c e s t lu cru se p o a te r e a liz a în p r e ­
z e n t doar la sa n a to r iu l de r ec u p e r a r e d in F e lix ş i la sec ţia c lin ic ă d in
E forie N ord ;
— fo r m e le sta b iliz a te cu p r e d o m in e n ţa m a n ife stă r ilo r p r o life r a t iv e
p o t b e n e fic ia d e sta ţiu n ile cu a p e să r a te sla b co n c e n tr a te ş i n ă m o l (M a n ­
g a lia , E forie, T e c h ir g h io l);
— P .R . cu p so ria zis sa u a r tr o p a tiile p so ria zice v o r f i în d r u m a te sp r e
s ta ţiu n ile d e p e lito ra l e n u n ţa te m a i s u s ;
— P .R . care au su fe r it in te r v e n ţii o rto p e d ico -c h ir u r g ica le r e c u p e r a ­
to r ii sîn t în d ru m a te d e a se m e n e a sp re sta ţiu n ile d e p e lito ra l sa u F e lix .
F a cto rilo r clim a tic i li s - a a co rd a t în g en era l m a i p u ţin ă a te n ţ ie în
a fe c ţiu n ile r e u m a tism a le in fla m a to r ii. E ste b in e s tu d ia t şi sta b ilit e fe c t u l
fa v o r a b il la b o ln a v ii cu S .A . a l c lim a tu lu i d e lito r a l, a l h e lio te r a p ie i în
sp e c ia l, ca şi e fe c te le n e g a tiv e în P .R . a c lim a tu lu i cu fa cto ri c o n tr a s ta n ţi,
cu u m id ita te m are sau căld u ră e x c e s iv ă . T reb u ie m u ltă p ru d en ţă în a le ­
g e r e a c lim a tu lu i fa v o ra b il la b o ln a v ii cu P .R ., m a i a le s la v îr s tn ic i, c u ­
n o sc u te fiin d tu lb u ră rile d e te r m o re g la re la acea stă c a teg o r ie d e b o ln a v i.
A s tfe l S .A . şi artrop atia p so ria zică v o r avea m a x im u m de b e n e fic iu
p e lito r a l în lu n ile de vară, în tim p ce P .R . n u o v o m in d ica în s t a ţiu n ile
d e p e lito r a l d e c it p rim ăvara şi to a m n a , v a ra o rien tîn d b o ln a v ii sp r e s t a ­
ţiu n ile F e lix , 1 M ai, G eo a g iu şi M o n ea sa . S e recom an d ă e v ita r e a c u r e i
b a ln e a r e în cu rsu l iern ii p e n tru b o ln a v ii cu P.R .
T erap ia m ed ica m en to a să , c a re rep r e z in tă un fa c to r de bază p e n tr u
c o n tr o lu l d u rerilo r şl in fla m a ţle i In cad ru l cu rei te ra p e u tic e , îşi m e n ţin e
ro lu l ca e le m e n t de p r o tecţie şi în eta p a recu p era to rie in d iv id u a liz a tă în
fu n c ţie de form n şi sta d iu l e v o lu tiv a l b olii. S e vor p refera în P .R . a s p i­
rin ă şi a n tiin fla m a to a r ele n e ste r o id ic e iar în S.A . p ira zo lo n ic ile , e v it în -
d ti-s e ap lica rea d e h orm on i c o r lic o iz i în sta ţiu n e. T e r a p ia .cu aur în c e p u tă

53
 nu v a fi în tr e r u p tă în sta ţiu n e , în tim p u l cu r e i b a ln e a re . B o ln a v ii cu r eu ­
m a tism in f e c ţio s vor v e n i în sta ţiu n e n u m a i d u p ă asan area fo ca ru lu i.
C ura în s c o p p r o f ila c tic va putea fi efectuată în con d iţiile concediului
de odihnă al bolnavilor cu b ilete obţinute prin sindicat, U.J.C.A.P. sau
O .N .T .
La c i n a î n s c o p te r a p e u ti c in d ic a ţiile s în t m a i lim ita te atit d in cau za
ca ra cteru lu i e v o lu t iv a l b olii cit şi d in ca u za n e c e sită ţii de dotare c o res­
p u n ză to a re în b a za de tra ta m en t (b azin e) d ar ş i cu lab oratoare şi cad re
c a lific a te . B o ln a v ii vor p u tea fi trim işi în c o n d iţii de co n ced iu m ed ical sau
sp ita liz a r e c lin ic ă (secţia clin ică S a n a to riu l E fo r ie N ord -G ran d ) fiin d in ­
c lu ş i în r e g im d e strictă su p ra v eg h e re sa n a to ria lă .
P e n tr u c n r a b a ln eară d e r e c u p e r a r e sta ţiu n ile tr e b u ie să în tru n ească
a n u m ite c o n d iţii d e dotare, cu b a zin e de k in e to te r a p ie şi să li tic CFM b in e
u tila te dar m a i a le s să b e n e fic ie z e d e cad re d e sp e c ia lita te in stru ite pe
p r o b e le de r ecu p era re. D e a se m en ea sîn t n ece sa re c a b in e te d e testa re
fu n cţio n a lă m u sc u lo -a r tic u la r ă ca şi dc a p reciere d in a m ică a rezu lta telo r
tera p iei recu p e r a to r ii.
A ici se în ca d rea ză în p rim u l rînd se c ţia clin ică d c la Eforie N ord,
d ar şl l'e lix , H er c u la n e , M an galia şi T ec h ir g h io l. C o n d iţiile de trim itere în
a c e ste cazuri v iz e a z ă b o ln a v ii ce a u în tr u n it u n n u m ă r d e zile de in ca p a ­
c ita te de m u n c ă p en tru a fec ţiu n ea re u m a tism a lă ş i n e c e sită în co n tin u a re
recu p era re fu n c ţio n a lă . A cesto r b o ln a v i li se v o r acorda b ile te d e r ec u p e­
ra re p en tru s ta ţiu n ile în care e x is tă secţii d e recu p e r a r e , în co n d iţii de
co n ced iu m e d ic a l.
In d ica rea tr a ta m e n tu lu i b a ln ea r în g e n e r a l şi în c a z u l b o ln a v ilo r cu
reu m a tism in fla m a to r in sp ecia l im p u n e un e x a m e n c o m p le t al b o ln a v u lu i
în v e d e r e a s ta b ilir ii u n u i d ia g n o stic c o m p le t d e b oală, sta d iu şi fază. T e s ­
t e le b io lo g ice d e in fla m a ţie , d in ca re V S H e ste cea m a i im portantă, la
ca re se a so cia ză h em o leu eo g ra m a , su m aru l d e u rin ă, te s te le de d isp r o te i-
n e m ie , nu tr e b u ie să lip sea scă d in n ici o fişă m ed ic a lă , pentru a e v ita
u n e le c o n tr a in d ic a ţii sp ecia le.
B o lile a s o c i a te , indiferent de natura lot*, vor răm îne pe un plan
secundar. In m ăsura în care este posibil se vor trata şi b o lile asociate, dar
aceasta nu se va face prin renunţarea Ia tratam entul de bază sau preju-
diciindu-1.
In staţiu n ile enunţate mai sus există şi izvoare de cură internă, a st­
fel că se pot trata şi urm ătoarele boli asociate reum atism ului inflamator :
— a fe c ţiu n i a le tu b u lu i d ig e s tiv şi g la n d e lo r ar.exe : H erculan e, M a n ­
g a lia , F e lix , A m a r a ;
— a fe c ţiu n i g in e c o lo g ic e : T ech irg h io l, S o v a ta , O cna S ib iu lu i, M an ­
g a lia , H e rc u la n e , E fo rie ;
— a fe c ţiu n i d e rm a to lo g ic e : E fo rie, M an g a lia , T e c h irg h io l, H erculan e,
A m a ra ;
— afecţiu ni ale căilor respiratorii superioare şi pulm onare : Govora,
H erculane, Eforie, Ocna Sibiului, Sovata ; :
— afecţiuni ale sistem ului nervos periferic : toate staţiun ile indicate
la afecţiu nile reum atism ale ;
— afecţiuni cardio-vasculare : Felix.
A leg erea sta ţiu n ilo r p en tru boli aso cia te se va fa ce n u m a i dacă a fe c ­
ţiu n e a r e u m a tism a lă nu o co n tra in d ică .
 IV. C O N T R A IN D IC A Ţ II.S P E C IA L E
— Sechelari valvulari după reum atism articular acu t.
— Poliartrita reu m atoid ă : fo r m e fe b r ile , fo r m e c u m a n ife stă r i siste -
m ice (vaseularită, h e p a to m eg a lie, irită), fo r m e „ m a lig n e " fo r m e cu p o ten ­
ţia l evolutiv marcat, form e lu p o id e sau cu c e lu le lu p ic e p r e z e n te , form e
cu noduli subcutanaţi, a m ilo id o ză sa u te n d in ţă la r e c id iv e fr e c v e n te , bol-'
n a v i caşeetici sau n etra n sp o rta b ili. !
— Spondilita anchilozantă : form e feb rile, in v a lid a n te cu cifoză mar­
cată şi insuficienţă respiratorie avansată, form e cu le z iu n i sistem ice sau
cu pierderi mari in greutate.
TA1ÎEL, REZUMATIV
S lu |i u i i t In d ii-o U '
ImlSc l ţ it
tleiicr.dr pcn»mnr»l« j I.orjile pcrm.tmMU' I .n c it l c M *7.onlcre
C urtl in scop profilactic A m n rn , ihtr.nu, litille llc r - B a la , O c n a M ure* U fllţa, D a lta '
I . S t Ari nlglce a r t i c u l a r e şi culanc» CAUmflucStl, Gfl- ş u iu l, S lu g c o rg iu A lbă, C U n e n i ,
ab a rtim ta re după ItA A c iu ln tn , K fo rie-N o rd , d c M u re ş, C a la - l.u c u l- S ă r a t.
s a u cu t u l b u r ă r i n c u r o - FcU x, t jMni, O coagiu, ce a , N k o lin a -
cir cu la to rii ?i f e n o m e n e M nitgnlln, N e p tu n , O a m la ? l, O c n a Ş u g a -
tic distonîo v e g c l a l i v ă S ib iu lu i, S o v a ta , Te* - ta g , V a ta d c jo s ,
ch irg h io l, M oncasa, .B ăl­ . M ie rc u re a -S ib iu -
tit ţe ţtl ţ lul, Sficcle
2. H eum atism ul p o ststrcp - A m a ra , B az n a , B ăile H c r­ B a la , O c n a M u re şu ­ B ă lţa , B a lta
tococic ( d jp â a san area c u la n c , C âlim ăn c ştl, Cil- lu i, S lu g c o rg iu de A lb ă, C iinenI,
focarelor de infecţie a- c lu la ta , "• E fo rie -N o rd , M u re?, C a la c e a , L a c u l-S ă ra t
m igdatienr. otice, si- FcU x, 1 M al, G eo ag iu , N tc o H n a -Ia şi.
nu sn lesau dentare) M angalia, N e p tu n , O c n a O c n a Ş u g a tn g ,
S ib iu lu i, S o v a ta , T c c h lr- Y a ţa d c jo s ,
ghiol, A loncasa, B ă ltă - M ic r c u r c a -S ib iu -
ţe ş ti, G o v o ra ' lu i, S&ccle
3. A rtritele p o st d izcntcrice C ăliim lncşti, C â c iu la ta ,
O lă n eşti, M an g alia
C ura in scop ttrapulic
î . 1’ollurUUn rcum alnldft Fellx» \ M ul. M«* («ulaccu
I ii uctlvIU le n en sa, F fo rlc -N o rd
(se c ţia clin ica)
2. Spondilita an ch ilo zan tă M an g alia, E fo rie -N o rd ,
lo rm â in evoluţie N e p tu n , T ec h irg b io l,
F e llx , 1 M al, H c rc u la n c
3. A rlro p alia psoriazicâ. E fo rie , M an g alia, N c p tu u ,
T ech lrg liio l
•\, A rtrite sccundarc u n o r O c n a-S lb lu h d , S o v a ta ,
in fc c ţii gonococicc B az n a , H c rc u lan c ,
T ech irg h lo l
5. A r tr ite secundare u n o r O cn a-S ib iu lu i, S o v a ta ,
in fe c ţii genitale B uzna, G o v o ra, TccIU r-
gliiol
C u ra de recuptrars
1. P o liartritn reum aloidă in F ellx , M an g alia, E fo rle -
s ta d iu l II s j -j H I s ta b i­ N ord, N eptu n, Techir-
liz a ta biologic şi cu defi­ giiiol
cit functional
2 . i \ H . ce au suferit In te r­ FeUx» M a n g a lia , ECorte-
v e n ţii ortopcdico-chirur- N o rd , N e p tu n , T e c h ir-
gicale ghiol
3. Sp.ondilila anchitoznnl;! A m a ra , H c rc u lan c , E fo rie -
fo rm ă c en tra li sau p eri­ N o rd , M angalia, N e p tu n ,
ferică F e l i x , T v d u rg h io l, O cn a-
S ib iu lu i

55
 b. BOLI R E U M A TISM A L E D E G EN ERA TIV E

A rtro zele sîn t artropnţii c r o n ic e , d e n a tu ră d e g e n e r a tiv ă , le n t,p r o g r e ­

siv e , le g a te în an sa m b lu de u z u r ă ş i îm b ă tr în ir e a r ticu la ră prem atu ră.
D u rerile, red o rile şi u n e o ri d e fo r m ă r ile a r tic u la r e sîn t ex p resia c li­
nică a lez iu n ilo r care in ter e sea ză m a i cu se a m ă c a r tila ju l (pensarea in te r -
lin iei) clar, do a sem en ea , şi o su l su b co n clra l (c o n d e n sa r e, geode), p recu m
şi zona de in se r ţie sin o v io -c a p su la r ă (o ste o fite ). L e z iu n ile cartiia g in o a se
de tip d e str u c tiv rezu ltă în p r in c ip a l d in d e z e c h ilib r u l dintre |im p o r -
tanţa so licită rilo r m eca n ice c e se e x e r c ită în a r tic u la ţie şi p o sib ilită ţile
foarte lim ita te d e refacere a le ţe s u tu lu i c a r tila g in o s. In tr-ad evăr u n e le
artroze s în t c o n se c in ţa u n ei c r e ş te r i e x c e s iv e a so licită rilo r m eca n ice
im p u se a rtic u la ţie i prin fa cto r i p r o fe s io n a li, su p ra în că rca re p on d erală,
an om alii sta tic e ş i d e postură, d is p la z ii a r tic u la r e c o n g e n ita le sau c îş tig a te
(artroze lo ca liza te, secu n d are), p e c în d a lt e le s în t su b d ep en d en ţa u n e i
d istrofii c a rtiia g in o a se ce rez u ltă d in fa c to r i g e n e r a li en d o cr in o -m e ta b o lic i,
vasculari şi d e p red isp o ziţie e r e d ita r ă d e te ren (b o a la artrozică,' p o lia r -
trozn sau artroza p rim itivă).
F izio p a to lo g ic, facto rii e tio lo g ic i lo c a li ş i g e n e r a li varia ţi şi a d ese a
asociaţi (m eca n ici, v a scu la ri, m e ta b o lic i, n e u r o -e n d o c r in i ş i n eu ro m u scu ­
lar! etc.) in tercep te a z ă şi d eg r a d ea z ă in te g r ita te a m o rfo fu n cţio n a lă n o r ­
m ală a c o m p o n en te lo r a rticu la re, în p r in c ip a l p rin a lter a r ea m eca n ism e­
lor d e U ibrefiere articu lară, c r e şte r e a ş i r e p a rtiza rea in e g a lă a p resiu n ilo r
intraartlculare, precu m şi p e r tu r b a r e a şi d esc e n tra r ea m ecan icii a rtic u ­
lare, co n d iţii ca re red u c ca p a c ita tea d e n u tr iţie a c a r tila ju lu i şi in iţia ză ,
întreţin şi agrav ea ză a stfel d e g ra d a rea a c e stu ia , c o n stitu in d în fapt ş l fa c ­
tori ce e x p lic ă dccom p en sa rea c lin ic ă a a rtro zei.
D e fa p t artroza rep rezin tă r ă sp u n s u l pe care o rg a n ism u l m o d ifica t
îl dă factorilor m eca n ici. T u lb u r ă rile horm onale', m e ta b o lic e , vascu lare şi
n ervoase m o d ifică pe de o p arte c a lită ţile m e c a n ic e a le ţesu tu lu i c o n ju n c­
tiv iar pe d e idtă parte, prin e fe e tid lo r asu p ra n u tr iţie i, lo n lcltă ţil m u s­
culari; şi asu p ra term in a ţiilo r n e r v o a se , in te r v in şi în d ecu rsu l bolii.
C linic, artroza se traduce m u lt tim p , m a i a les în fa za d e preartroză,
prin sim p to m a to lo g ie aproape n u m a i d is fu n c ţio n a lă , r e sp e c tiv prin o b o ­
seală dureroasă c e afectează m a i a le s r e g iu n e a lo m b a ră , baza cefii, g e ­
nunchii , p ic io a r e le şi care e ste a s o c ia tă fr e c v e n t cu o com p on en tă te n d i-
noasă algică (u m eri, dureroşi, e p ic o n d ila lg ii, d u reri Ia in s e r ţiile ten d oan elor
labei de g îscă), p recu m şi cu o r e a c ţie n e u r o p sih ic ă p articulară (la b i­
lita te p sih o em o ţio n a lă şi v e g e ta tiv ă , u n e o r i te n d in ţă d ep resiv ă ). R a d io ­
gra fiile r e g iu n ilo r a rticu lare d u r er o a se n u d e c ele a z ă în acea stă perioadă
nici o m od ificare ap reciab ilă, ia r e x a m e n u l c lin ic o b ie c tiv e ste şi e l n e ­
g a tiv sau foarte sărac.
O im p ortan ţă d eo seb ită în a p a r iţia stă r ilo r d e p rea rtro ză sau artroză
în faza p recocc, fu n cţio n a lă , o au d e fic ie n ţe le le g a te d e h ip o to n iile ş i
h ip erla x ită ţile m u sc u lo -lig a m e n ta r e , d e v ie r ile şi d efo r m ă r ile d e sta tică
şi postură Ja n iv e lu l tru n ch iu lu i şi a r tic u la ţiilo r m e m b r e lo r in ferioare,
dizarm onla sln e r g lilo r m u scu lare şl a ste r e o tip u r ilo r do m işcare, o b e z i­
tatea m ed ie din p erio a d a co p ilă riei, a d o le s c e n ţe i şi a a d u ltu lu i tînăr. T o a te

56
 a c e s t e stări s în t în soţite frec v en t de c o m p le x e şi c o m p o r ta m e n te p s ih o -
r .e v r o tic e sau neu ra sten ifo rm e şi de sL ig m a tiza re v a s c u lo -v e g e ta t iv ă , c o n ­
s titu in d de fa p t adevărate stări d e r is c p e n tr u a p a r iţia a tr o ze lo r ş i c a r e
r e d u c şi com p ro m it cap acitatea d e a d a p ta r e la c o n d iţiile d e m u n c ă . E le
s în t .p revizib ile; chiar la v îr ste le tin e r e , f i e p rin m o r fo lo g ia in d iv id u lu i,
f ie p r in e r ed ita tea sa. D ep ista rea şi tr a ta m e n tu l lo r p r e c o c e fa c p a r te
in te g r a n tă d in m ă su rile d e p r o fila x ie ş i p r o te c ţie a s ă n ă tă ţii ia r te r a p ia
lo r p r in c ip a lă e s te cea fiziob aln eară. . • . ■
In p erioad a bolii artrozice c o n s titu ite d u re r e a îm b r a c ă a sp e c tu l m e ­
c a n ic tip ic, fiin d calm ată prin rep a u s, ia r e x a m e n u l o b ie c tiv p u n e în
e v id e n ţă lim ită r i ale m işcărilor a r tic u la r e m a i m u lt s a u m a i p u ţin d i s ­
c r e te , r e sp e c tiv p u n cte d u reroase la p r e s iu n e , c r e p ita ţii la m o b iliz a r e şi
u n e o r i, m ai tard iv, creştere de v o lu m a a r tic u la ţie i. N u e x is tă s e m n e
in fla m a to r ii, sta rea g en erală n u e ste a lte r a tă , nu e x is t ă feb ră ia r V S H
r ă m în e n o rm ală. R ad iografiile arată în a c e a s tă p erio a d ă le z iu n i o s t e o c a r ti-
la g in o a s e (p en sa re a in te r lin ie i a r tic u la r e , o ste o fito z ă m a r g in a lă ,-o s te o -
s c le r o z ă su b con d rală la n iv e lu l zo n e lo r d e sp r ijin , o steo p o ro z ă ), c a r e s în t
ir e v e r s ib ile , p e cîn d sim p to m a to lo g ia d u r e r o a să şi d is fu n c ţio n a lă , v a r ia z ă
d e la u n b o ln a v la altul şi u n eori ch iar la a c e la ş i b o ln a v e s te r e v e r s ib ilă ,
-cel p u ţin parţia l.
D eco m p e n să r ile clin ice a le a rtro z e lo r a p a r m ai f r e c v e n t e la v îr s t e le
în t r e 35— 50 an i, p red om in en t la fe m e i, s u b form ă m o n o , o lig o şi m a i
a le s p o lia rticu la ră Iar localizările c e le m a i fr e c v e n t în t îln it e s în t in t e r -
v e r te b r a le , coxofem u ra le, g e n u n ch i, p ic io a r e ş i m iin i.
LOCALIZAHILE PRIN C IPA LE

— C ervicartroza : îm bracă d ou ă tip u r i : a) artroza c e r v ic a lă a n t e r i­

o a r ă sa u u n co-d iscartroza, cea m a l fr e c v e n tă şi cu s e d iu e le c tiv în s e g ­
m e n tu l ccrv ica l in ferior (în tre Cs— C7) ; c lin ic so p o a te m a n ifesta p rin
-co m p lex sim p to m a tic dureros a rticu la r tjl m u s c u lo -te n d ln o s (c e r v ic a lg ie
s im p lă cu sa u fără fen o m en e d e b locare), c e r v ic o b r a h ia lg ie de tip r a d i­
c u la r sau pseudoradicular, sindrom c e r v ic o -c c fa lic v a s c u lo - v e g e t a t iv ;
b) a rtroza cerv ica lă posterioară sau in te r a p o fiz a r ă , iz o la tă sau a s o c ia tă
cu p reced en ta , cu sediu în seg m e n tu l c e r v ic a l su p erio r, fr e c v e n t d e o r i­
g in ă sta tică (hiperlordoză cervicală), c u s im p to m a to lo g ie d u rero a să r e ­
g io n a lă m ai fre c v e n t m u scu lo ten d in o a să ş i cu m a n ife stă r i de b lo c a re .
■
—■ D orsartroza : este foarte fr e c v e n tă la v îrstn ic i, a d e se a la te n tă c l i ­
n ic , rar d u reroasă su b form ă te n a c e sa u c h ia r reb elă , c în d de o b ic e i se
a so cia ză ş i cu osteoporoză verteb ra lă . A lte fo r m e de a r tr o z ă d orsală a p a r
fr e c v e n t d rep t com p licaţii în boala S c h e u e r m a n n şi în c u r su l c if o s c o lio -
z e io r dorsale.
— L om bartroza : localizare fo a rte fr e c v e n tă , în tîln ită m a i a le s la f e ­
m e i o b e z e cu in su ficien ţă m usculară a b d o m in o -lo m b a r ă c u h ip e r lo r d o z ă
ş i ca re se m a n ife stă clin ic sub form ă d e lo m b a lg ie , lo m b o sc ia ta lg ie ş i m a i
ra r lu m b a g o acu t. U n rol d eo seb it joacă în a c e a stă r e g iu n e p a to lo g ia d is -
ca!ă le z io n a lă d e tip m ecan ic (prolaps, p r o tr u z ie , h e r n ie d e disc) ş i c a r e
r e p r e z in tă cel m al des exp resia u n e i c o m p lic a ţii a b olii d e g e n e r a tiv e lo m ­
b are, a v în d ex p r e sie clin ică de tip r a d ic u la r lo m b o sc ia tic , de o b ic e i cu
e v o lu ţ ie clin ică m ai prelungită.

57
 — C ox a rtro za , trad u să c lin ic p rin sem n e fu n cţio n a le (d u r er e m eca­
n ic ă , red oare m a i m u lt sau m a i p u ţin im p ortan tă) şi se m n e o b ie c tiv e (li­
m ita re d u rero a să a m işc ă rilo r p a siv e şi a c tiv e , a titu d in e v ic io a să , d e obi­
c e i in c o n sta n tă şi tard ivă). R ep re z in tă tip u l de lo ca liza re cara cteristic
p en tru artroza se cu n d a ră , a v în d fr e c v e n t caracter in v a lid a n t. In afară de
fo r m e le c tio lo g ie c se c u n d a r e (p rin s u b lu x a ţie şi d isp la z ie c o n g en ita lă ,
p o sttr a u m a tic e , p ro tru zie a ceta b u la ră , n ecroză a se p tic ă e tc.) e x is tă şi
fo rm e p r im itiv e , ce apar m a i fr e c v e n t d u p ă v irsta d e 60 d e a n i ş i c el mai
d e s cu acu ze b ila te r a le . (
— G on artro za e ste m a i fr e c v e n t p r im itiv ă şi a p are c e l m a i d es la
fe m e i (75% d in cazu ri) în p er io a d a d e m en op au ză, d e o b icei cu' o b ezita te
şi cu lo c a liz a r e b ila ter a lă ; fo rm a secu n d a ră rep rezin tă co n se c in ţa tu lb u ­
rărilor sta tic e sa u a u n o r le z iu n i in te r n e a le g e n u n c h iu lu i, f iin d adesea
u n ila tera lă . . .
— A r tr o z e le m iin ilo r se o b serv ă c e l m a i des l a f e m e i (80— 90% ) la
m en o p a u ză Iar lo c a liz ă r ile o b iş n u ite s în t in te r fa la n g ie n e d is ta le (n od ozi-
tă ţi H eb erd ee n ), in te r fa la n g ie n e p r o x im a le (n od ozităţi B ou ch ard ) ş i la n i­
v e lu l a r tic u la ţie i tr a p e z o -m e ta c a r p ie n e (rizartroza p o lic e lu i). • '
— A r tr o z e le p ic io a r e lo r s în t m ai ra re d e c ît ce le d e la m îin i ia r loca­
liz ă r ile p o t fi la n iv e lu l g le z n e i (cel m ai d es de ca u z e p o sttra u m a tice),
m e d io -ta r s ia n (se cu n d a r e u n o r tu lb u ră ri sta tice), ta rso m etţita rsia n (in pi­
c io r u l scob it), m e ta ta r so -fa la n g ia n (m ai fr e c v e n t secu n d a re p r in h a llu x
v a lg u s sau a n te p ic io r p lat).

MODUL DE ACŢIUNE .AL CURELOR BALNEARI: ŞI JUSTIFICAREA LOR

IN REUMATISMUL DEGENERATIV

F a cto rii te r a p e u tic i n a tu r a li fo lo siţi în terapia b aln eară a r e u m a tis­

m u lu i d e g e n e r a tiv sîn t r e p r e z e n ta ţi de : ■
1. a p ele te r m a le o lig o m in e r a le (dc tip F elix , 1 M ai, G eo a g iu ctc.).
2. a p ele să ra tu c o n c e n tr a te (de tip S o v a ta , Ocna S ib iu lu i, A m arii, T i -
ehlr& hloi etc.).
3. ap ele să r a te iod u ra te (clc tip G ovora, Bnzna etc.).
•I. u p d o Null'urouso sâ n i Ic (de tip Câlim finc.ştl, G ovora etc.).
5. ap ele su lfu r o a se te r m a le (de tip H erc u la n e etc.).
C. n ă m o lu ri.
C ura b aln ea ră în cad ru l a cesto r su fe r in ţe p rod u ce c fe c te c o m p le x c .
ce n u pot fi d e lim ita te u n e le d e a lte le : e fe c te term ice, m eca n ice, ch im ice,
a c ţiu n i şi e fe c tc p a r tic u la r e d ife r ite lo r te h n ic i a u x ilia r e , p recu m ş i e fe c te
p sih o lo g ic e le g a te ele sch im b a r e a m ed iu lu i.
1. E fe c te le c ă ld u r ii s în t in p rin c ip a l a n tia lg ice, d e c o n tr a c tu r a n te şi
v a so d ila ta to a r e . In tr -a d e v ă r , c ă ld u r a red u ce se n z a ţiile d u reroase, p ro b a b il
p r in c o m p e tiţie într e ce le d ou ă sen za ţii, ca ş i prin a cţiu n ea m io r e la x a n tă
a a cesteia .
O bservaţiile clin ice arată, pe de altă parte, că starea de contractură
m usculară scadc în băi, la tem peratură superioară celei de in diferenţă
(34 — 36° pentru apa dulce, 3 2 — 34° pentru băile carbogazoase şi 3 8 ° p en ­
tru nămol). In acelaşi sens pledează şi lucrări recente, care au pus în
evid en ţă valori crescu te ale presiunii intram usculare la nivelul con lrac-

58
turilor m usculare secundare d in cu rsu l artrozelor şi mai ales au arătat
posibilitatea normalizării acestor va lo ri prin term oterapie.
A cţiu n ea vasod ila ta to a re e s te c e r tă p e su p r a fa ţa cu ta n a tă iar e fe c ­
tu l term ic vasod ilata to r în p r o fu n z im e la n iv e lu l m u şc h ilo r e s te cu atit
m ai im p ortan t cu cît su rsa c a lo r ic ă c ed e a z ă e n e r g ia sa m a i p ro fu n d aşa
cum este cazu l aplica ţiilo r d e n ă m o l ca ld , p a r a fin ă e le . 1 ;
2. E fectele m ecan ice sîn t r e p r e z e n ta te în p r in c ip a l, d e scă d e r e a g r e u ­
tăţii corpului prin p resiu n ea h id r o s ta tic ă ş i, ca re e s te cu atrt m a i m arcată
cu c ît d en sitatea apei e ste m ai m a r e (băi să ra te, b ă i d e m are). In a ceste
con d iţii m işcă rile m em b relor p o t f i e fe c tu a te fă r ă e fe c te le g ra v ita ţie i,
fa p t ce red u ce con tra cţiile s ta tic e ş i a s t fe l m işca r ea le n tă p o a te fi d iri­
jată num ai sp re u n scop fix a t. F a c ilita t e a m işc ă r ilo r a stfe l rea liz a ta • are
im p ortan ţă m ai a les a tu n ci e în d m a s a riiu scu lară e ste in su fic ie n tă . Pc
do a ltă p arte prin m işcări e x e c u ta t e rap id , se pouto fo lo si r e z iste n ţa la
m işcări oferită d e. apă şi de e f e c t u l d e fr eca re, r e z iste n ţă ca re e ste mai
m are în băile sărate şi cu n ă m o l. S e rea liz e a z ă a s t fe l c o n d iţii d e h id ro-
gim n astică cu e fe c te fa v o ra b ile a su p r a în tr e ţin e r ii şi îm b u n ă tă ţirii to n u ­
su lu i şi fo rţei m uscu lare.
3. A cţiu n ea co m p o n en ţilo r c h im ic i e ste r e p r e ze n ta tă în c a zu l a fe c ­
ţiu n ilo r reu m atism a le d e g e n e r a tiv e în p rin c ip a l d e c o m p u ş ii' su lfu ro şi.
C ercetările cu su lf rad iom arcat a u d e m o n str a t reso rb ţia p ercu ta n tă de
acid su lfu ric şi a io n ilo r su lfh id r ic i, fiin d p o sib ilă p e acea stă c a lc o in ter­
v e n ţie a su lfu lu i la n iv e lu l m e ta b o lis m u lu i c a r tila ju lu i. E ste a d m is ele a se ­
m en ea faptul că resorbţia p e r c u ta n tă a s u lfu lu i, ca de a ltfe l şi a altor
elem en te ch im ice, poate stim u la te r m in a ţiile v e g e ta tiv e , c o n c o m ite n t cu
stim u larea term orecep torilor, p r in te m p e r a tu r a b ă ii şi p e a c e ste căi se
eliberează su b sta n ţe ch im ice, ca re p o t m o d ific a c ir c u la ţia cu ta n a tă .
în acelaşi tim p, cercetă rile u lt im ilo r a n i a u a ră ta t că su b acţiu n ea
b aln cotcrap iei cu ape su lfu r o a se s e p o t m od i Rea o scrie d e param etri
san gu in i (scăderea eo /.in o filelo r şi lim fo c lte lo r cir c u la n te , reilu cerca u n ei
a n em ii, creşterea sccrcţici de 17 c e to s te r o iz i etc.), c c c a ce n u s -a putut,
ob ţin e cu apa ob işn u ită.
•I. E fecte proprii d ife r ite lo r te h n ic i b a ln ea re. E fe c tu l b a ln eo tera p lei
variază e v id en t îri fu n cţie de te h n ic a fo lo s ită . A s tfe l :
a. în b aie efectu l h id ro sta tic p o a te fi r e g la t p rin grad u l d e im ersie
şi p oziţia b o ln a v u lu i iar c e l te r m ic e s t e re g la b il în fu n c ţie d e tem p era ­
tura ş i durata băii. In g en era l se fo lo s e s c b ăi d e d u ra tă în tre 15— 30 m i­
n u te şi tem peraturi în tre 36— 38° ;
b. în baia cu mişcări sau în p iscin ă p resiun ea hidrostatică este re­
glată prin adîncirca treptată în p antă sau prin scări, pe cînd efectu l ter­
m ic este în general mai redus, în tr u c ît tem peratura apei este uşor sub
tem peratura de indiferenţă a corp u lu i, datorită producerii de căldură
endogenă pro v o cată prin m işca re a în a p ă . Com binarea efectu lu i de flota-
ţie şi de rezistenţă la frecare, realizează a stfel con d iţii ideale pentru m o­
bilizarea grupelor m usculare p a retice sau p seudoparetice iar rezistenţa
va fi cu atît mai crescută cu cît su prafaţa corpului în m işcare şi rapidi­
tatea acestei mişcări vor fi mai m ari (exerciţii de nataţie).
c) e f c c t e l e băii p o t fi m o d i f i c a t e d e a s e m e n e a s u b i n f l u e n ţ a f a c t o r i lo r
m e c a n i c i aso ciaţi (bu le d e aer, o x i g e n , C 0 2, m a s a j , d u ş s u b a c v a l e tc .) a l e

59
 căror e fe c te v a so d ila ta to n r e p e r ife r ic e p e r m it scăd erea tem p eratu rii in ­
d iferen te, r en lizîn d u -se a s t f e l b a ln e a ţie , cu so licita r ea h em od in am ică m a i
redusă.
5. E fe c tc le d ife r ite lo r te h n ic i fiz io te r a p e u tie e . B n ln eoterap ia, d eşi
principal fa cto r, r e p r ez in tă d o a r u n u l d in e le m e n te le p lan u lu i tera­
p eu tic c o m p le x ce se a p lic ă în c u r su l cu r e i b a ln ea re a artrozelor. E a e s te
com p letată tio reg u lă p rin n so cleren im o r m eto d e fiz io te ra p eu tiee, r.le
căror e fe c te în tr e g e sc a c ţiu n e a b a ln e a ţie i p r o p r iu -z ise (term oterap ie cil
năm ol, elo ctro tern p ie, m a sa j, k in e to te r a p ie ). U n rol d eo seb it are în n ccst
cadru k ln ototorap ia a c tiv ă în b a z in e , cu e f e c t e do n su p llzare articu la ră ,
ton ifere m u scu la ră şl d e im b u n ă tă ţir e a fu n c ţie i d e locom oţie în a n ­
sam blu.
6. E fecte a n e x e . R o lu l fa v o r a b il nl e le m e n te lo r a u x ilia r e cu rei b a l­
neare, r e sp ectiv re p a u su l f iz ic ş i p s ih ic p r in sco a terea d in m ed iu l fa m ilia l
şi p ro fesio n a l, e s te to c lim a tis m u l, p sih o te r a p ia realizată prin în g rijiri z il­
n ice şi su p ra v eg h er e m e d ic a lă r e g u la tă , sc h im b a r e a clim a tu lu i în g e n e r a l,
sed ativ, rep rezin tă d e a s e m e n e a fa c to r i c e n u treb u ie sub ap reciaţi în e x ­
plicarea şi a p recie r ea r e z u lt a te lo r fa v o r a b ile a le a cesteia .

OBIECTIVE ALE CUREI BALN EARE ŞI FIZIOKINETOTERAPICE

în an sam b lu cura c u a g e n ţi f iz ic i n a tu r a li şi a rtific ia li ai a rtro zelo r

prezintă tr e i a sp e c te : p r o fila tic , c u r a tiv şi d e recu p erare, asp ecte ce s e
intrică fr e c v e n t în tre e le , m a i a le s în fa z a d e artroză con stitu ită şi c lin ic
m an ifest d eco m p en sa tă .
A rtro zele secu n d a re, d e o b ic e i lo c a liz a te (şold, g en u n ch i, picior), în
care fa cto rii sta tic i şi m e c a n ic i se a flă p e p r im p lan , v o r b en eficia m ai
ales de tra ta m e n te lo c a le , e v e n t u a l in te r v e n ţii o rto p ed ico-ch iru rg ica le ş l
m ai ales d e m ăsu ri d e p r o f ila x ie p r iv in d d e p ista r ea stă rilo r de preartroză
la persoane care lu crea z ă în u n e le p ro fe sii e x a m e n m ed ica l la a n g a ja re,
su p rav egh ere c lin ic o -r a d io lo g ic ă a a r tic u la ţiilo r la m u n cito rii d e forţă, e d u ­
caţia p rivin d g e stu r ile p r o fe s io n a le ). în sc h im b a rtro zele g en era liza te, de
origină m ai a les d istr o fic ă .şi e n d o c r in o -m e ta b o lic ă , n ecesită în p rin cip a l
trainm en te g e n e r a le iar p r o fila x ia lo r im p u n e d ep ista rea teren u lu i cu p o -
'.er.;ial p reartro zic, cu d e b u t a d e s e a c h ia r în p erioad a ad olescen ţei.
O b ie c tiv e le cu r e i b n ln e o -fiz ic a le p r o fila c tic e în stă r ile de preartroză
vizează în p rin cip a l :
1. C om baterea d e v ie r ilo r , ş i d efo r m ă r ilo r sta tice, u şoare a le co lo n n ei
verteb rale ş i a le m e m b r e lo r la co p ii, a d o le s c e n ţi si tin eri, în n ăscu te trai
dobîndite, r e sp e c tiv s p r ijin ir e a p r o c e su lu i d e o rien ta re corectă a c r e şte r ii
şi d ezv o ltă rii acestora.
2 . R esta b ilirea a r m o n ie i sir .c r g iilo r m u scu la re, a a titu d in ilo r şl c r e ş­
terea ca p a cită ţii d e a d a p ta r e a o r g a n ism u lu i la e x ig e n ţe le d in a m ice şi
statice crescu te, o b ic c tiv c e v iz e a z ă m ai a le s m u n cito rii tineri.
3. C om b aterea stă r ilo r do te n s iu n e p slh o -n e r v o a să şi stres p sih o em o -
ţi<'nal, in tîln ite cu p recă d ere la in t e le c t u a lii su rm en a ţi.
4. P r e v en irea şi c o m b a te r e a te n d in ţe lo r la supraîn cărcare p on d erală
şi a d isco n fo rtu lu i g e n e r a t d e a c e a sta , la in d iv iz ii tin eri.

60
 5. T on ifierea g en e ra lă a m u sc u la tu rii, cu r o l ele p r o te c ţie a r ticu la ră
la c e i cu tip co n stitu ţio n a l h ip e r m o b il, h ip e r la x şi in s ta b ilit a te c a p su lo -
lig a m e n ta r ă şi m ioarticulară.
■ 6 . T on ifiere circu la to rie la fe m e ile tin e r e , m a i a le s la c e le cu c ir c u ­
la ţie ven o-Iim fatieă ato n ă , în a in te d e v a s o s p a s tic ita te a r te r ia lă crescu tă ,
p r ecu m şi redresarea v a so m o tr ic ită ţii p e r tu r b a te c o n stitu ţio n a l ş i/s a u
c îş tig ă pi lii lipsii de cfilire şl a n tr e n a m e n t In e x c it a n ţi r e c i.
T o a te aceste o b ie ctiv e u rm ă r e sc in p r in c ip a l e f e c t e d e red resa re, r e ­
ech ilib r a r e şi r e la x a r e -to n ifie r e , m a i a le s g e n e r a lă şi în p r im u l Hnd n
fu n c ţiilo r d e bază a le o r g a n ism u lu i, r e sp e c tiv d e c o o rd o n a r e, in te g r a r e şl
r eg la r e (sistem n ervos, v e g e ta tiv , en d o crin ), te r m o r e g la r e (v a s o m o tr ic lta -
tea), p recu m şi a sta tic ii şi io c o m o ţie i in te g r a te , în s e n s u l a m e lio r ă r ii d e z ­
v o ltă r ii stereotip u rilor sta tic e ş i d in a m ic e la c o p ii, a d o le s c e n ţi şi tin eri,
r e sp e c tiv m enţinerea în sta r e c ît m a i p e r fe c tă a a c e sto r ste r e o tip u r i la
a d u lt şi pîn ă la virsta a v a n sa tă . S e r e a liz ea ză a s t f e l in t e r v e n ţia în fa z e le
p r e c lin ic e a le bolii artro zice, fa z e cu a lte ră ri ş i d e r e g lă r i p u r sa u p r e ­
d o m in a n t funcţion ale. A c e s te o b ie c tiv e p o t f i a tin s e Sn p r in c ip a l p rin a s i­
g u ra rea u n ei funcţii d e m işc a r e su fic ie n tă (m e r s p e jo s, g im n a stic ă , u n e le
sp o r tu r i ca înnotul, m e r su l p e b ic icle tă , tu r is m u l etc .), p r in a sig u ra rea
un or co n d iţii circulatorii ş i v e g e ta t iv e c ît m a i o p tim e p rin h id r o -, b a ln e o -
şi clim a to tera p ie stim u la n tă sa u se d a tiv ă , m ă su r i d e ig ie n ă a lim e n ta r ă şi
do ig ie n ă şi p rofilaxie p sih ică . E ste vorb a în g e n e r a l în a c e s te ca zu ri d e
stă r i d e preboală, cu m a n ife stă r i c lin ic e de d is c o n fo r t, d e c a p a c ita te şi to ­
lera n ţă m ai redusă la so lic ită r ile de m ed iu (e fo r t, fr ig , str e su r i p sih o -
e m o ţio n a le e‘tc.) şi cu o sim p to m a to lo g ie c lin ic ă o b ie c tiv ă d e o b ic ei red u să
sau fo a rte săracă, la in d iv iz i tin e r i şi care n u n e c e s ită u n tr a ta m e n t fiz ic
sa u o m etod ologie de recu p e r a r e p r o p r iu -z isă . T o a te a c e s t e cazu ri v o r fi
in d ic a te a tît pentru sta ţiu n ile b a ln ea re de in te r e s r e p u b lic a n , cu sau fără
org a n iza re sanatorială, c ît şi p e n tr u c e le lo c a le ş i în ca re e x is tă p o s ib ili­
tă ţi d e relaxare, antrenare şi că lire.
In fa za de artroză c o n stitu ită care p o a te fi c o m p e n s a tă sa u d e c o m ­
p en sa tă clin ic, terapia b a ln e o fiz ic a lă şi e v e n tu a l cu ra d e r ccu p cra re nu
îşi p o t prop une desigur să ob ţin ă d isp a riţia sa u r e g r e s iu n e a le z iu n ilo r
articu la re, ci va viza m ai a le s u rm ă to a r ele o b ie c tiv e :
1. în cetin irea m ersu lu i c o n tin u u e v o lu tiv al p r o c e s u lu i d e g e n e r a tiv
articu la r, prin com baterea sau lim ita r e a a c ţiu n ii fa c to r ilo r etio lo g ic i.
'2 . C om baterea m a n ifestă rilo r ce a c tu a liz ea z ă sa u r ea c tu a liz e a z ă ar­
troza, r e sp ectiv ten sion area c a p su le i şi a m u s c u la tu r ii p e r ia r tic u la r e în
s ta d iile I şi II, atrofii, c o n tra ctu ri m u scu la re şi p o stu r i v ic io a s e la sta d iile
III şi IV avansate ale b olii.
3. îm bunătăţirea c ir c u la ţie i lo c a le şi s e g m e n ta r e , în lă tu r a r e a sta z ei
v e n o a se, precum şi in flu e n ţa r ea v e g e ta tiv ă , m e ta b o lic ă şi tr o fic ă g en e ra lă
şi lo ca lă .
4. A m eliorarea sau m e n ţin e r e a m o b ilită ţii a r tic u la r e , a to n u su lu i şi
forţei m u sculatu rii p eriartricu lare cu rol sta b iliz a to r , m a i a le s la n iv e lu l
a r tic u la ţiilo r portante.
5. A m eliorarea to lera n ţei fiz ic e ş i p sih ic e fa ţă d e b o a lă , p r ecu m şi
p r e v e n ir e a recidivelor, rea ctiv ă rilo r, d eco m p e n să r ilo r . .. .

61
 E v id e n t că în a c c a stă fază artro za reclam ă o terapie m ai su sţin u tă , de
o b ic e i cu m ijlo a c e c o m p le x e şi in ca re b a ln eo tera p ia şi fizio k in e to te r a p ia
n u se vo r lim ita doar la co m b a te re a d u re rii, ci vor căuta să r e a liz e z e şi
u n e le im b u n ă tă ţir i a le fu n c ţio n a lită ţii a r tic u la r e şi m u scu lare, cu a tît m ai
m u lt cu c it în a c e ste fa z e e x is tă d e fic ite fu n c ţio n a le d e m o b ilita te, sta b ili­
ta te şi co o r d o n a re m io a rtic u la ră , m a n ife s te m a i a le s în lo ca liz ă rile artro­
z e i la n iv e lu l v e r te b r a l lo m b a r, c o x o -fe m u r a l şi g en u n ch i, ln a c c ste c o n d i­
ţii in a cest sta d iu a a rtro zei, in d ic a ţia p e n tru cură balneară, se v a o rien ta
cu p recă d e r e sp re sta ţiu n ile cu o r g a n iz a r e san atorială şi p o sib ilită ţi de
tr a ta m e n t a d e c v a te p en tr u a trata a c e şti b o ln a v i. A ceste o b ie c tiv e p ot fi
r e a liz a te in p r in c ip a l p r in a p lic a ţii c a ld e (băi, n ăm ol, parafină etc.) m asaj,
k in e to te r a p ie p a siv ă , a c tiv ă şi cu r e z iste n ţă m a i ales în b azin e, p o stu ri,
o le c tr o te r a p ie a n tia lg ic ă .şi m io r e la x a n tă . , ■

RISCURI IN . LEG ĂTURĂ CU' BALNEOTERAPIA .

P r e siu n e a h id r o sta tic ă d e p la sea ză m a sa sa n g u in ă a m e m b r e lo r in fe r i­
o a re şi d in a b d o m e n sp re torace şi c o n c o m ite n t p resiu n ea v en o a să c e n tra lă
c r e şte p în ă la d u b lu fa ţă d e n o rm a l.’ în a c e ste c o n d iţii e x istă r isc d e ed em
p u lm o n a r. P e d e a ltă p a r te te m p era tu ra băii p rea ridicate, m ai a le s cind
b o ln a v u l fa c e m işcă ri în apă, p o a te să crească tem peratura c e n tra lă şi să
a c c e n tu e z e m a i m u lt so lic ita r e a cir c u la to r ie. Călclura la rin d u l ei e ste s u s ­
c e p tib ilă de a r e a c tiv a fe n o m e n e in fla m a to r ii articu lare la te n te ş i d e a
stim u la in fe c ţii v isc e r a le sa u p ro cese n e o p la z ice . In acelaşi tim p str e su l
te r m a l e s te s u s c e p tib il d e a d ec o m p e n sa u n e le afecţiu n i cro n ice a p a ren t
e c h ilib r a te ca d ia b e tu l, g u ta , e p ile p sia , a fe c ţiu n ile p sih ice. T o a te a c e ste
co m p lic a ţii p o s ib ile p ot fi e v ita te p rin cu n o a şte r e a şi resp ecta rea in d ic a ­
ţiilo r şi c o n tr a in d ic a ţiilo r , dozarea şi e x e c u ta r e a corectă a te h n ic ilo r
balr.eare.
t

IXDICAŢII ŞI CONTRAINDICAŢII IN FUNCŢIE DE LOCALIZARI,

FORME ŞI FAZE DE BOALA

R e u m a tism u l d e g e n e r a tiv rep r e zin tă fo rm a d e su ferin ţă rcu m u tică

cu in d ic a ţie m a j o r i şl e le c tiv ii p e n tr u cu r ele b aln eare. N u e x is tă p ra ctic
risc p en tru a p a r iţia d e p u se e in fla m a to r ii s e m n ific a tiv e în cu rsu l cu rei.
T r ia ju l b a ln e a r e fe c tu a t p e baza e x a m e n u lu i c lin ic gen era l şi lo ca l, al
b ila n ţu lu i a r tic u la r şi m u sc u la r , p recu m şi a e x a m e n e lo r de lab orator o b iş­
n ui t e (V SH , h e m o lc u c o g r a m ă , e x a m e n su m a r d e urină, R x. p u lm o n a ră şi
p e c it p o sib il r a d io g r a fie a rticu lară) v a ţin e sea m a in p rin cip al d e u rm ă ­
to rii fa cto ri :
a. sta d iu d e boală (p reartroză, artroză co n stitu ită ).
b. faza d c e v o lu ţie a b o lii (activ ă , in a ctiv ă ).
c. grad u l d e c o m p e n s a te sau d cco m p en sa rc a bolii (m ai a les în a rtro ­
z e le secu n d a r e).
cl. e c h ilib r u l n eu r o -e n d o c rin , p s ih o -v e g e ta tiv şi starea g en era lă .
e. p rez en ţa u n o r b o li a so cia te.
f. p o s ib ilită ţile rea le d e tra ta m en t a le u n ei sta ţiu n i (confort, b aze de
tratam en t, ca d re etc.).

62
 A. S tă r il e p r e a r t r o z i c e , la tin eri in g en e r a l, s in t in d ic a te p en tru toate
sta ţiu n ile cu p r o fil d e r e u m a to lo g ie , in c lu s iv c ele lo c a le cu tra ta m en t am ­
b u lator şi n u p r e z in tă r is c d e ag ra v a re rea lă . S e v a ţin e seam a d e u n cie
n u a n ţe în sim p to m a to lo g ia su b ie c tiv ă , r e sp e c tiv s tă r ile p o lia lg ic e d ifu ze,
fr e c v e n t în tiln ite la f e m e i cu m a n ifestă r i de la b ilita te p sih on evrotiefi,
h lp c r e x c lta b ilila te n e r v o a s ă , ca re b e n e fic ia z ă m ai a le s de sta ţiu n i cu ape
m in era le term a le s e d a t iv e o lig o m in e r a le (F e lix , 1 M ai, G eoagiu , V aţa).
B . A r t r o z e l e c o n s t i t u i t e (c o m p en sa te sau d eco m p en sa te).
1. S p o n d il o z a
a. C ervicală : e s t e in d ic a tă p en tru cura baln eară, în fo rm ele sim p le
u şo a re, in a c tiv e sa u p u ţin a c tiv e , r e sp e c tiv r ela tiv co m p e n sa te articular,
m u scu lar, şi m ai a le s s u b ra p o rt n e rv o s, en d ocrin şi p sih ic (cerv icalg ie
cron ică cu sa u fără c o m p le x m u s c u lo -te n d in o s a socia t, p seu d o ra d icu la ig ii).
A c e s te cazuri p o t f i tr im is e şi în sta ţiu n i d e in te r e s lo ca l, cu p o sib ilită ţi
d e tratam en t m ai r e d u se . D im p o triv ă , fo rm e d e sc o m p en sa te cu m a n i­
fe s tă r i n ev ro tice, c u sim p to m a to lo g ie d e tip B a rre-L ieo , cu acu ze cu n u ­
an ţă alg o d istro fică , cu c e r v ic o b r a h ia lg ii c u risc d e a g ra v a re şi a l căror
tratam en t n e c e sită te h n ic i a d e c v a te , v o r fi in d ic a te cu p recăd ere în sta ţiu n i
cu organ izare sa n a to r ia lă şi cad re p ro fila te. S în t c o n tra in d ica te n e v r a lg iile
c e rv ico -b ra h ia le d is c o g e n e sa u sp o n d ilo ze în faza a cu tă sau su b acu tă, n e ­
tra ta te şi n e c o n tr o la te s u f ic ie n t prin ter a p ie m ed ica m en to a să şi fizicală.
b. D orsală : a c e a stă lo c a liz a r e im p lică in d ica ţii m a i p articu lare, în
m ă su ra in care e s te a s o c ia tă cu sim p to m e d e p sih a ste n ie , sin d ro m c e apare
ap roap e e x c lu s iv la f e m e i, fo a rte fr e c v e n t in tiln it in p ractica m ed icală
c u ren tă (in su ficien ţă d o r sa lă du reroasă) sa u cu fe n o m e n e de osteoporoză
verteb rală şi care v o r f i o r ie n ta te cu p recă d ere sp re sta ţiu n i cu organizare
san atorială a d ecv a tă .
c. Lom bară : c o n d u ita v a ţin e seam a m a i ales de p ersisten ţa şi ten a ­
c ita te a sim p to m elo r fu n c ţio n a le . F o rm ele c u p u see lo m b a lg ice u şoare, n e ­
se m n ific a tiv e p ot fi tr im is e şi in sta ţiu n i cu p o sib ilită ţi d e tra ta m en t m ai
re d u se . In sch im b , lo m b o sc u itu lg lilo cil ev o lu ţie cron ica tren an tă şi ad esea
reck livan tă, cu in c a p a c ita te tem p orară d e m u n că şi care ev o lu e a z ă de
o b icei în c o n te x tu l u n o r tu lb u ră ri sta tic e v e r te b r a le (h ip erlord oză) şi
n eu ra sten ifo rm e p a r tic u la r e (m en op au ză), stă r ile du p ă la m in ec to m ie lo m ­
bară, se vor tr im ite în s ta ţiu n i cu o rg a n iza re san a to ria lă (l’e lix , Herc-u-
la n e, M angalia, T e c h ir g h io l, A m ara, P u cio a sa etc.). L o m b o scia tica d e ori­
g in e v erteb rală d is c o g e n ă a c u tă şi ch ia r su b a cu tă ca ş i lo m b o scia tica prin
h ern ie de d isc ir e d u c tib ilă , rep rezin tă co n tr a in d ic a ţii p en tru trim itere la
cu ra balneară.
2 . O s te o p o r o m a la c ia v e r t e b r a l ă nu e ste in d ica tă p en tru cura balneară
(l ise d e agravare ş i c o m p lic a ţii).
3. C o x a r t r o z a : in d ic a ţiile d epind m ai m u lt do sta d iu l bolii d e c it de
tip u l coxartrozei şi a v în d in v e d e r e ca ra cteru l in v a lid a n t al b olii, indicaţia
p en tru tratam en t b a ln e a r d e v in e m a i p reten ţio a să :
— form ele în p u s e u d u r e r o s a c u t sîn t co n tr a in d ic a te .
— form ele d e d e b u t, p u ţin invnliclantc, p u ţin d u rero a se care nneesită
m ăsuri de reed u care p r e v e n tiv ii, in c o n te x tu l resp ectă rii unor reguli de
ig ien ă ortopedică a ş o ld u lu i, se vor trim ite in sta ţiu n i cu organ izare sa­
natorială ;

63
 •— fo r m e le cu im p o ten ţă fu n cţio n a lă m are, a v a n sa te şi ev o lu a te, cu
sau fără a titu d in i v icio a se, v o r fi trim ise ele a se m en ea în sta ţiu n i cu sa ­
natorii p r o fila te . .
A vin cl în v e d e r e r e su r se le m ari p e care n i le o feră astăzi chiru rgia
ortop ed ică a c o x â r tr o z e i, a tît în sta d iile p recoce, c ît ş i în cele m a i a v a n ­
sa te a le a c e s te ia , e s te n ec esa r şi d e o se b it d e u til co n su ltu l sp e c ia listu lu i
ortop ed . .
— C o x a rtro z a o p e ra tă va fi trim isă p en tru cu ră de p referat cu a v i­
zu l şi in d ic a ţia m e d ic u lu i sp e c ia list ortop ed şi n u m a i în staţiu n i cu o rg a n i­
zare sa n a to r ia lă .
4. G o n a r t r o z a d acă fo r m e le p rim itiv e, in c ip ie n te , cu m a n ifestă ri
c lin ice p r e d o m ih e n t a lg ic e se p o t in d ica şi p en tr u sta ţiu n i locale, fo r m e le
secu n d are, fr e c v e n t d e c o m p e n sa te , cu tu lb u ră ri sta tic e şl circulatorii, cu
d e fic it fu n c ţio n a l a rtic u la r şi m u scu la r m a n ife st n ecesită tra ta m e n t în
sta ţiu n i cu o r g a n iz a r e sa n a to ria lă . ' '
5. L o c a liz ă r ile a r t r o z e l o r la e x t r e m i t ă ţ i (m iitii, picioare), rep rezin tă
in d ica ţii p e n tr u cu ră b a ln ea ră ca re n u rid ică p ro b lem e d eo seb ite d in p u n ct
de v e d e r e a l tr ia ju lu i d e c ît în m ă su ra în ca re a c e ste a sîn t asociate cu tu l­
burări n e v r o tic e d e m en o p a u ză m a i a ccen tu a te ş i cîn d se vor p refera sta ­
ţiu n i cu p o s ib ilită ţi d e tr a ta m e n t m ai se d a tiv e (F e lix , G eoagiu, B azna,
O cna S ib iu lu i e tc .). ‘
C on train dicaţii sp e c ia le :
1. S p o n d ilo z a c e r v ic a lă cu n e v r a lg ie cerv ico -b ra h ia lă a cu tă ; şi
su b acu tă.
2. S p o n d ilo z a lo m b a ră cu lo m b o scia tică a cu tă şi subacută.
3. H e r n iile d e d is c c e r v ic a le şi lom b are ir e d u c tib ile şi n e in flu en ţa te
prin tr a ta m e n t a d e c v a t.
4. C o x a r tr o z e le în p u se u d u rero s acu t sau su b a cu t, precum şi fo rm e le
foarte e v o lu a t e sa u cu red oare strîn să şi a titu d in e v ic io a să ired u ctib ilă .
5. O s te o p o r o m a la c iile .
6. T o a te a r tr o z e le v ir s tn ic ilo r a so cia te cu fen o m e n e de d ecom p en sare
c a rd io -v a scu la r ă , h e p a to -r e n a lă şi a tero sclero ză a v a n sa tă .
B O U ASOCIATE
In d ic a ţiile p e n tr u tra ta m e n t în r e u m a tism u l d e g en era tiv a so cia t cu
a lte boli s e c u n d a r e se v o r fa c e du p ă cu m urm ează :
— b o li c a r d io -v a s c u la r e : V a tra D o in e i (vara), O lă n eşti, C ă lim ă n eşti-
C ăciulata, G o v o ra , F e lix , 1 M ai, H ercu la n e, P u cio a sa ;
— b o li g in e c o lo g ic e : B azn a, A m ara, E forie, H ercu la n e, Ocna S ib iu ­
lui, P u cio a sa , S o v a ta , T e c h ir g h io l, F e lix , 1 M a i ;
— b o li d ig e s t iv e : O lă n eşti, C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta , Govora, F e lix ,
1 Mai, H er c u la n e , A m a ra , B azna, E fo rie, T ech irg h io l, M an galia.
— b o li d e n u tr iţie : O lă n eşti, C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta , H erculane, Ocna
S ib iu lu i, S o v a ta , O lă n e şti ;
— ■ b o li r e n a le : C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta , H erc u la n c, G ovora, O lă n eşti ;
— b o li d e r m a to lo g ic e : C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta , O lă n eşti, Govora, F e ­
lix, 1 .Mai, H e r c u la n e , E fo rie, T e ch irg h io l, M an galia ;
— a fe c ţiu n i a le s iste m u lu i n e r v o s p erife ric : to a te sta ţiu n ile p r o fi­
late p en tru b o li n lc a p a ra tu lu i locom otor, g en er a le , perm anente.

04

In d ic a ţii
A . Pentru cură in scop p r o -
fifacttc
1. Sărileprcartrozicc (la co
pil, a d o lescen ţi, tin e ri c u :
tu lb u r ă r i s ta tic e şi dina*
m ice ale a p a r a t u lu i lo ­
co m o to r, tip u r i c o n s tltu
ţio n u lc h ip c rm o b llc cu
la x ita te cap su îo -llg n m en
Ia ră şi m io rtic u la ră , s tă r i
dc te n siu n e p s ih o n e r
v o asă, te n d in ţă la o b e zi­
ta te şi se d e n ta ris m , co n ­
diţii dc m u n c ă c u so lici­
ta re m u sc u la ră p re d o m i­
n a n t static:!, tu lb u r ă r i
circ u la to rii p e rife rice d ls-
fim cţio n aie)
2 . Spondiloza (c e rv ic a lă,
dorsală, lo m b a ră ) sim p lă ,
co m p en sată, fă ră m a n i­
fe stări de b lo care şi/sa u
sim p to m a to lo g ie n e v ro ­
tică
3. Coxarlrozu la d e b u t, co m ­
pensaţii, cvefttufiJ u şo r
in v a tid a n tă
4. Gonartroza p rim itiv ă ,
in c ip ien tă (c o m p e n sa tă )
D. Artrozele la m lin l (fre c ­
v e n t p o lla rlro z e ). fă ră
itecom peiisărt p s ilio -n e -
vrolJce, vcrtiîin llv c şl e-
ebiUbriUc h o rm o n a l
C u ra b a ln c o c llm u te r le â — cd . 103
TABEL R E Z U M A T IV
G e n e ra le p e rm a n e n te
A m a ra ’ B azna,
B ă ile G o v o ra ,:
B ăile H e rc u la n e ,
B ă ile O lă n e ş ti,
B ă l ţă tc ş tl, C ăli-
m ă n e ş ti, C ăc lu -
la ta , H /o rie N o rd ,
F c lix ş l 1 M ai,
G c o a g iu , M a n g a ­
lia , M o n e a sa ,
N e p tu n , O c n a S i­
b iu lu i, P u c io a s a ,
S ă c e lu , S ă r a ta
M o n te o n i, ; S în -
g eo rz B ă i, S lăn ic
M o ld o v a , S o v a ta ,
T e c h irg h io l, T in ca
T in c a , V a tr a D or-
n el
Idem
Idem
Idem
Idem
S îj* I J Jiu llc n lc
L o c a le p e r m a n e n te
B ftlv a n y o s, B irla -
■; B ă d e ş ti, C a la c ta
D in c e n i, F isic i,
N ic o lin a Iaşi,
•O c n a M u re şu lu i,
, / O c n a Ş u g a ta g , .
. S în g e o rg iu de
• M u reş, T g . O cna,
V a ţa de Jo s
Id e m
Id e m
Id e m
Id e m
L o c a le sezo n iere
B ă ile C oştlui, ÎBâile
C r ă d u n c ş ti, B ăile
P u tu r o a s a , B ă iţa ,
B a la , B a lta A lb ă ,
B e ltiu g , B lz u şa B ăl,
• B o g d a , B ră d c t, B u -
. g h e a d e S u s, C ălan ,
C ă rb u n a ri, C ărei, Cfi-
n c n l B ăi, C iocaia-
.S ă c u ic n i, C ojocna,
C o ste şti, C o ru n d ,
C ris tu ru S ecuiesc,
C im p u lu n g M oldo­
v e n esc , D ă n c ştl, M a­
r a m u re ş , H o m o ro d ,
Ic o a n a , Id c c iu l de
, J o s , J ib o ii, L a c u l
S ă r a t, M arg h lta ,
. M ie rc u re a S ib iu lu i,
M u rig h io l, N u n ta ş i-
D tijn g i, O cna D e ju ­
lu i, O cnele M ari,
O c n iţa , O d o rh e iu
S ecu iesc, O rzoaia,
P e rş a n i, P o tc o a v a ,
P r a ld , R o d b a v , S ă ­
r a t a D eva, S ă rm a ş u l,
. S a tu M arc, S lă n ic
P r a h o v a , S ln slm lo n ,
S o m cşen i, S tru n g a ,
T e le g a , Ţ in te a , T u r ­
d a , T n r ţ B ă i.Ţ ic le n i,
Id e m (se v o r p re fe ra
insA s in (ttrnifc p e r-
m a iia e n te )
Id e m (se v o r p re fe ra
Ins/l s ta ţiu n ile p e r ­
m a n e n te )
I d e m (se v o r' p re fe ra
in s ă s ta ţiu n ile p e r­
m a n e n te )
I d e m (se v o r prcTera
in s ă s ta ţiu n ile p e r­
m a n e n te )
•C5
 o 1 3
6. A rtro ze le picioarelor Id em Idem I d e m (s e v o r p r e f e r a
(f re c v e n t s e c u n d a re ) î n s ă s ta ţ iu n il e p e r ­
m a n e n te )
B . P e n tr u cu ră in scop A m a ra , B azna, B ă­ B ir l a - B ă d c ş l i,
ic ra p e u lic * il e G o v o ra , B ăile N ic o iin a la ş i,
( s t ă r i - d c b o a lă c u reci H c r c u l a n c , B ă jle S lu g c o r g i u d e
d iv e , u ş o r s a u m o d e rn t O h m c ş ti , B ă lţă - M ureş»
d e c o m p e n s a te , c u c a p a ­ t e ş t i , C ă lin iă n e ş li T in e a , V a ţa dc
c ita te a d e m u n c a r e la tiv C ă c i u l a t a . E fo ri Jos
p ă s tr a tă , uşor sau m o­ N o rd , F c llx
d e r a t a fe e ln td ) L M a l, G c o a g iu ,
M a n g a l ia , O cn a
1. S p o n d ilo zele S ib iu l u i, P u c io a sa
a ) c e r v ic a lă , u ş o r s q u S ă r a t a M o n tc o rn ,
m o d e ra t decom p en­ S l ă n i c M o ld o v a,
s a t ă (m u s c u lo -n rtic u - S o v a ta , T e e b ir
J a r ş l/sa u m a i ales g h io l , V a tr a
n e u ro v e g e tn tiv ) D o r n ci
b ) d o rs a lă , u ş o r s a u m o ­
d e r a t d e c o m p e n s a tă
( a r tic u la r , n c u ro p sllilc
c) lo m b a ră , u şo r s a u ino- Id e m Id em '
d e r a t d e c o m p e n s a tă
( a r ti c u la r , m u scu lo *
te n d in o s , s t a t i c c tc .)
— c u lo m b a lg ie , s u b -
c ro p lc ă s a u c ro ­
n ic ă ;
— lo n ib o s d a ta lg lc
s u b c ro n ic ă s a u
c ro n ic ă
d ) s tă r i d u re ro a s e c ro - I d e m Id em
n ic c d u p ă la u u u c -
c to m ic lo m b a ră p e n ­
t r u h e rn ie d c d isc,
u şo r sau m o d e ra t d e ­
c o m p e n s a tă

2 . T u lb u r ă r i statice verte­ Id e m Id e m
brale u şo a re, n te d ii f i
m oderate

3. C o xa rlro zele: Id em Id e m
— fo rm e le u şo r s a u m o ­
d e r a t d e c o m p e n s a te ;
— fo rm e le a v a n s a te şi
e v o lu a te (d e c o m p e n ­
s a te )
— fo rm e le o p e ra te
(o s te o to n iii, p ro te z e
c tc .)

4. C onarlrozete : Id e m Id e m
— form ele decom pen­
sa te uşor sau m o d e ra t

• I u f o r m e le c u t e n d i n ţ ă la d e c o m p c n s a r c , p r e c u m şi fu c e le cc a f e c te a z ă c a p a c i t a t e a d e
n i ud că s c v o r p r e f e r a s t a j . d e i n t e r e s g e n e r a l.

66
 Tabel ( c o n t in u a r e )
o 1 2 3
o. A rtro zele m iiiiilo r (fre c ­ Id e m Idem —

v e n t p o lia r tr o z e ) :
— fo rm e le c u d eco m - . . .

p e n s a re n c u ro - p s i­
h ic ă , e n d o c rin a şl v e ­
g e ta tiv ă 't ...
C . P e n tr u recuperare* (c u ­
p r in d fn p rin c ip a l for-
nu-U* d c boalA cn rc Kciie-
r c a z ă I n c a p a c ita tc te m ­
p o r a r ă d c m u n c ă s e m n i­
f ic a tiv ă , ceJc c u d e fic it
f u n c tio n a l ş i p o te n ţia l
in v a lid a t m a n ife s t) •i . 1/ . :/ \i • ‘ -r \ *
1. Sp o n d ilo zele r
a ) c c r v ic a li : A m a rn , B a zn a , , i — ., ' —

— d e c o m p e n s a te B ă ile G o vora, .
(m u s c u lo a rllc u la r, B ă ile H erculane»
n c u n ^ -v c g c tn llv CAtlniAncŞlI-Git-
r lr .) ; c ln lu tn , M ungalia, '• . .

— c u n e v ra lg ii c erv l- O c n a, S ib iu lu i,
c o b n h ia le , in fază H fo rie-N o rd , , •’ ' ! : (
d c rc m is iu n c , l7elix , Pu*
b ) d o rs a lă : 'c io r is n , T e cliir-
— d e c o m p e n s a tă g h io l ■' ;
( a r tic u la r , m u s ­ ,
c u la r, s t a t i c şl ne-
u r o p s îh ic ) ;
— c u m a n ife s tă r i d c . f
o s te o p o ro z ă v e rte ­
b ra lă
c) lo m b a r ă : Id e m
— d e c o m p e n s a tă
( s t a t i c şi d in a m ic ),
c u fe n o m e n e de
lo m b a lg ie re z i­
d u a lă I r e n n n tă , l,
lo m b o s c ia tic a ra -
d ic u U râ s a u lo m -
b o s c ia ta lg ic su b -
c r o n ic i. In fa z ă dc
rc m is iu n c c l i n i c ă ;
— s l u rile d u re ro a s e
d u p ă la m ln e c lo -
m ie lo m b a ră re -
c o n lâ p e n t r u h e r­
n ie d e d isc
2 . C .oxarlro'i'U : D ulie Govora, B ăile — —

— fo rm e le m e d ii Şl cele llc rc u lu n c . C ăli-

m a l a v a n s a te şl m ai m ăn c ştl-C u c iu -
e v a l u a t e (d e c o m p e n ­ la ta , M angalia,
sa le ) p e n tr u p re g ă ­ O cna Sibiului,
tire preo p erato rie Pucloasn, Tcchir-
— foniu-îe operate ghiol

* in s t a b i l i r e a c a p a c i t ă ţ i i d e m u n c ă a b o ln a v ilo r v o m l u a I n c o n s id e r a r e a u r o i ă -
lo r ii f a c t o r i : g r a d u l m o d if ic ă rilo r m o rfo lo g ic e , d e f i c it u l f u n c ţ io n a l a r t i c u l a r ş i m u s c u l a t , so ­
l i c i t a r e a b o l n a v i l o r în p ro c e s u l m u n c ii în r a p o r t c u p ro f e s ia , s t a r e a g e n e r a lă , r e s p e c t iv t o n u s u l
r.i.M tropsilnc.

67
 Tabel ( c o n t in u a r e )

0 1 2 3

3 . GonnrtroreU : Id e m — •. —

— fo rm ele d e co m p en ­
s a te (se cu n d a re )
— fo rm ele o p e ra te ; ' <
4, P o lia rlro zelc ; Id em — —

— cu d e co m p en sa ră
c o m p l o t (m e ta b o ­
lică, m u scu larii, n e n -
ropsihlcA şl v e g eta ­
tivii)

c) B O L I R E U M A T IS M A L E A R A K T IC U L A R E ... ' .
• i
R e u m a tism u l a b a rticu la r rep rezin tă u n gru p d e su ferin ţe ale p ă rţi­
lo r m oi p eria rtieu la re, z is e r e u m a tic e , r e la tiv fr e c v e n t în tiln ite în p ractica
m ed ica lă , d e e tio lo g ie ş i p a to g e n ie n eu n ita ră , care se prezintă clin p u n ct
d e v e d e r e a n a to m o clin ic su b fo rm ă in fla m a to r ie , d egenerativă şi m ai a les
m ix tă , a v în d ca e x p r e s ie c lin ic ă com u n ă d u rerea şi im potenţa fu n c ţio ­
n a lă , d e o b ice i u şoară sau m o d era tă , cu sau fă ră sem n ifica ţie d in p u n ct d e
v e d e r e al in c a p a c ită ţii tem p o ra re d e m u n că. G ruparea lor se face după
c r ite r ii h isto lo g ic e şi m a i a le s a n a to m o to p o g ra fice şi clin ic e . *•
F a cto rii e tio p a to g e n e tic i ş i su r se le d e ir ita ţie în apariţia m a n ifestă ­
rilo r reu m a tic e a le p ă r ţilo r m o i s în t în m a re parte com uni artrozelor,
putîncl fi m u ltip li şl v a r ia ţi şi c e l m al a d e se a in trlca ţi. După frecv en ţa
d e ap ariţie, a ceştia p o t fi siste m a tiz a ţi după cu m urm ează :
1. F actori ş i su r se le d e ir ita ţie de la n iv e lu l colo a n ei vertebrale (sp d r -
d ilo g e n l şi sta tici) ;
2. F actori şi su rse d e ir ita ţie prin m io ro tro u m a lism e de o b icei re ­
p eta te, su p ra so licită ri, so lic ită r i v ic io a se etc. la n iv e lu l articulaţiilor p e r i­
ferice, a u m ă ru lu i şi a le m e m b r e lo r in ferio a re în p rim u l rînd ;
3. F actori in fe c ţio ş i (focare d e in fecţie ).
4. F a cto ri d e m ed iu (u m e ze a lă , frig , m c te o ro se n sib ilita te etc.).
5. F actori d ism e ta b o lic i, h o rm o n a li (o b ezita te, hipoliroiclii ele .) de
sed en ta rism şi p ro fesio n a li ;
6 . F actori p sih ici ş i v e g e ta tiv i (nevroze) ;
7. F a cto ri şi su rse d e ir ita ţie la n iv e lu l o rgan elor in te r n e (inim ă, p lă -
m în , căi b iliare, sto m a c ctc.).
D u pă se d iu l p ro ceselo r p a to lo g ice Ja n iv e lu l ţesu tu rilo r d eoseb im :
ten clin ite, ten d in o ze, ten d in o z e d e in se r ţie (ten d o p erio sto ze), ten osin ovite,
b u rsite, ten d o m io zite, m io z ite şi m ai ales ten d om iozo .şi m ioze, mlof.;clo;v,
m lnljjll, m n ln tt'ttirl m usculari-, flb ro zlte, puntcullli', panleiitoze ele. D upă
localizarea top ografică e n tită ţile c e le m ai b in e co n tu ra te clinic sîn t re ­
p rez e n ta te d e p e r ia r trite le sc a p u lo -liu m c ra le ş i ale şo ld u lu i, ep icon d ilita,
co n tra ctu rile m u scu la re, te n d o m io z e le şi m io g e lo z ele din jurul cen tu rilor,

63
 te n o s in o v ite le şi b u rsitele m îin ii şi p ic io r u lu i. în c e le ce u rm ea ză , v o m
tr e c e în re v istă fo r m e le c e le m a i fr e c v e n t în tiln ite in p r a c tic ă :
—r T e n il o m i o z e le şi m i o g e l o z e l c se lim ite a z ă d e c e le m a i m u lte ori
la a n u m iţi m u ş c h i sau g r u p e m u s c u la r e (e x te n so r i c e r v ic a li, sca len i, tra­
p e z su p erior, a n g u la r al o m o p la tu lu i, su p r a sp in o s, p e c to r a li, sa cro sp in a ji,
fe s ie r i, ad d u ctori ai şo ld u lu i e tc .) şi se m a n ife stă c e l m a i fr e c v e n t în ca­
drul a fe c ţiu n ilo r d e g e n e r a tiv e d e la n iv e lu l coloan ei v e r te b r a le ş i/s a u a le
a r tic u la ţiilo r p er ife r ic e . A u r o l fn a p a ri(ia l o r m ai a le s so lic ită r ile m ec a ­
n ic e e x c e s iv e a le m u şch ilo r r e sp e c tiv i,- p r in a ctiv ita te m u sc u la r ă iz o m e -
tr ie ă e x c e siv ă , fa c to r i d e m e d iu (frig, u m e z e a lă , h ip o te r m ie ), p recu m şi
p r e d isp o z iţia ş l,s t a r e a r e a c tiv ă p sih ic ă ş i v e g e ta tiv ă p a rticu la ră .
— T en d in Q zele, t e n d o p e r i o s t o z e l e , t e n o s i n o v i t e l e şi b u r s i t e l e sîn t p ro ­
d u s e m a i a les p r in m ic r o tr a u m a tism e r e p e ta te şi. în c o n d iţii d e ir ita ţie a
s is te m u lu i n e u r o -v e g e ta tiv ş i h o r m o n a l d e o se b ite . L o c a liz ă r ile c e le m a i
fr e c v e n t e se în t îln e s e la n iv e lu b u m ă r u lu i — p e r ia r tr ite le se a p u lo -h u m e -
r a le (su p ra sp in o s, .s u b s c a p u la iy c o r a c o b r a h ia l, scu rta ş i ,lu n g a p o rţiu n e a
b ic e p s u lu i), c o tu lu i (e p ic o n d ilita u m e r a lă rad ială), m î i n i i . (b rah iorad ial,
lu n g e x te n s o r a l p o lice lu i), tr u n c h iu lu i (te n d o p e r io sto z e la n iv e lu l v îr f u -
r ilo r a p o fizelo r sp in o a se ş i . tr a n s v e r s e , tr a p e z , m are d o r sa l, e r ecto ri etc.)
ş o ld u lu i (fesier m ijlo c iu , m a re, a d d u c to ri, isc h io g a m b ie r i e tc.), g e n u n c h iu ­
lu i (b u rsita p rep atela ră , b u r sita ş i te n d o p e r io sto z a la b e i d e g îsc ă efc.), p i­
c io r u lu i (â ch ilo b u rsita i e x o ş t o z e le c a lc a n e e n e , te n o s in o v ite a le tu r e lu lu i
tarsiari'tete.); " *• J ' • •
—- P a n i c i i l o z e ' ş i ' p a n ic u lite , g e n e r a te p rin in flu e n ţe h o rm o n a le, fac-'
tori p sih ic i, d im a tic i, m eca n ici ş i u n e o r i c h ia r in fe c ţio şi.
F ib r o z ita e s te m a n ife sta r e a în tîln ită m ai a les la fe m e i s i in care
se in tr ic ă şi se su p r a p u n la a c e la ş i b o ln a v d ife r ite fo r m e a le r e u in a tis-.
m u lu i a b a rticu la r (ten d in o ze, te n d o m io z e , b u rsite , te n o s in o v ite , p a n ic u -
lo z e etc.) dar la ca re se a d a u g ă şi o c o m p o n e n tă p sih o g e n ă d e o b icei i m ­
p o rtan ta.
— M a n i f e s t ă r i d u rer o a se la n iv e lu l p ă r ţilo r m oi ce a p a r în u n e le boli
in te r n e (p lăm în i, in im ă , d ia fr a g m , v e z ic a b iliară, sto m a c, r in ic h i, u reter,'
a n e x e etc.).
C ercetă rile d e m icro sco p ie e le c tr o n ic ă d in u ltim ii a n i nu re le v a t stări
p a to lo g ie c clare şi im p re sio n a n te la n iv e lu l ţesu tu rilo r p r e le v a te prin b i­
o p sii d e la aceşti boln a v i (n e c r o z e a le m io fib r ile lo r , a lteră ri co n sid e ra b ile
a le c e lu le lo r e n d o te lia le etc.), a v în d la b a ză p r o ce se de h ip o x ie r e la iiv ă ce
s u r v in e în cu rsu l u n u i to n u s m u s c u la r e x a g e r a t şi d c d u ra tă ce c o res­
p u n d e co n tra ctu rilo r m u scu la re, r e s p e c t iv m io g elo z e lo r . T ran sform ări
m e z e n c h im a le im p o rta n te a u f o s t p u se în e v id e n ţă şi în ţe s u tu l co la g en
al te c ilo r ten d in o a se, al te n d o a n e lo r , b u r se lo r şi c a p su le lo r a rticu la re, ca
e x p r e s ie a a c elu ia şi d eficit lo c a l c r o n ic d e o x ig e n .
T ria ju l co reei pi*))tm tr im ite r e ln Irn tiim on l bilinear n b o ln a v ilo r cu
n stfe l d e su fe r in ţe şi care e s te a se m ă n ă to r în m are p arte cu in d ic a ţiile şl
co n tr a ln d ie a ţille b oln a v ilo r cu a rtro ze n e c e sită u n e x a m e n clin ic a m ă ­
n u n ţit e fe c tu a t eu o teh n ică a d e c v a tă (in sp e c ţie , p alp are a r ep erelo r, m iş ­
cări c u 'o p o z iţie , b ila n ţ m u sc u la r etc.), e x a m e n e p a ra c lin ic e u z u a le (Y SH ,

63.
 leu co g ra m ă , e x a m e n u rin ă , R x . pu lm on ară, rad iografie) n e c e sa r e m a i'a le s
p en tru d e c e la r e a u n e i e v e n tu a le in fe c ţii d e focar.' ••••».»: • •’
F o r m e le c u e x p r e s ie ş i e v o lu ţie clin ică acu tă ş i ' su b a c u tă : (ten d in ite,
te n o s in o v ite , b u r site e le .) d e a ltfe l m ai rare, se tratează in p rin cip a l m e ­
d ic a m e n to s (a n tiin fla m a to r ii p e cale g en era lă , e v e n tu a l lo c a l).-I n -‘u n e le
fo rm e şi lo c a liz ă r i a le p r o c e su lu i p a to lo g ic, tra ta t p recoce, cOrect şi s u f i­
c ie n t ca d u ra tă , n ic i n u s e im p u n e u n tra ta m en t b alnear. D im p o tr iv ă , fo r ­
m e le cu e v o lu ţ ie c lin ic ă su b cro n ică şi cronică, p er siste n te ş i m a i a le s 1c ele
cu d e fic it fu n c ţio n a l articu lai- şi m u scu la r (e x e m p lu :: u n e le p e r ia r tr ite 'a le
u m ă r u lu i, ş o ld u lu i, te n d o m io z e le şi m io g e lo z e le sp o n d ilo g en e p r in d isfiin c -
ţie a rticu la ră c u sa u fă r ă p seu d o ra d icu la lg ii c e r v ic b -b r a h ia le ' s a u ‘ sc i­
a tic e etc.), p r e c u m ş i c e le cu e v o lu ţie în c o n te x t .p sih o -v eg etă tiv - ş i e n d o ­
crin p a rticu la r şi ca re d e o b icei a n tren ea ză in ca p a cita te te m p o r a r ă ■d e
m u n că, im p u n u n tr a ta m e n t b alnear de n ece sita te. du p ă o p rea la b ilă p re-,
g ă tir e p reb a ln e a r ă (a sa n a rea focarelor, red resarea şi reech ilib ra rea neuro-'
v e g e ta tiv ă , e v e n tu a lă te r a p ie norm ală dc su b stitu ţie în h lp o ţiro id li,' tu l­
burări d e m e n o p a u z ă e tc .). :■< • ■■ .( •••; ■ '«!
O b i c c l i v c l e te r a p i e i baln e o-Jlzlca le în cad ru l re u m a tism u lu i abarticu-'
Iar v iz e a z ă a s p e c te p r o fila c tic e , cu ra tiv e şi d e recu p erare. ' .. .
O b ie c tiv e le p r o fila c tic e '
O b ie c tiv e le c u r a tiv e ş i d e recu p erare v o r u rm ări în p r in c ip a l: .,,.
1. S u p r im a r e a z o n e lo r şi a fa cto rilo r de irita ţie, s t im u la r e a . circu la ­
ţie i lo c a le şi c a lm a r e a d u r e r ilo r (p ostu ri, d iad in am icij u ltra su n e t, cu ren ţi
in to r fe r e n ţia li e tc .). , . :: .-j i-.v-
2 . C o m b a te r ea c o n tr a c tu r ilo r m u scu la rc ' şi a m elio ra rea coord on ării
m işc ă r ilo r (te r m o te r a p ie p r in băi cald e, p arafin ă, n ă m o l, Vnasaj, e x e r c iţii
d e g im n a stic ă m e d ic a lă î n fu n c ţie d e a fecţiu n e, e x e r c iţii la d o m iciliu ,'
g im n a stic ă d e g r u p etc.).
3. C o m b a terea a n o m a liilo r de p o z iţie a co lo a n ei v e r te b r a le ş i a c e n ­
tu rii sca p u la r e in c lu s iv (e x e r c iţii de g im n a stică m ed ica lă , m işcă r i c o m -’
p le x e p en tru c a p şi b ra ţe, e x e r c iţii d e ech ilib ru prin to n ifie r e m u scu lară,
e x te n s ii p a siv e ş i a c tiv e ; h id r o k in e to te r a p ie în b a zin e e t c .) .:
4. S ed a re g e n e r a lă şi restru ctu ra re v e g e ta tiv ă m eta b o lic ă şi p sih ică
(g im n a stică r e sp ir a to r ie , m a sa j al ţe su tu lu i co n ju n ctiv , p rogram d e h id ro -'
te ra p ie cu d o z a re p r o g r e siv ă , tra ta m en t d ie te tic , c lim a to ter a p ie , p sih o te ­
rap ie ş i r e la x a r e etc.). ' ''
5. E v ita r e a s u r m e n a ju lu i fu n cţio n a l articu lar şi m u sc u la r cro n ic şi
îm b u n ă tă ţirea s o lic ită r ilo r fu n c ţio n a le d in p ro cesu l m u n cii (m ăsu ri d e
erg o n o m ie, g im n a stic ă în p ro d u cţie, e v ita r e a so lic ită r ilo r m u sc u la r e iz o -
m e tr ic e p r e lu n g ite etc.). 1

C O N T R A IN D IC A Ţ II S P E C IA L E

1. T e n d in ite , te n o s in o v ite , bursite acu te.

2 . M io zite a c u te
3. P e r ia r tr ita sc a p u lo -h u m e r a lă , form a de um ăr d u reros a cu t

70

Indlcuţll
0 l
A . P e n tr u cară în scop
profilactic
S tă rile p rc a rtro z ic c
B , P e n tr u cură tn scop Icra-
peutic si de recuperare
1. T cndom iozc şi m iogelozc
spo n d ilo g en c cu s a u fă ră
p seu d o rad ic u la lg ii cerv i-
c o b ra h ia lc s a u scia lic c
2 . T en d in o ze, ten d o p e rio s-
to z e secu n d arc a rtro z e ­
lo r
3. P anicuJozc, p a n ie u litc
T A B E L R E Z U M A T IV
G e n e r a le p erm n n cu lc
A m a ra , B az n a , B ăile
G o v o ra , B ăile H e rc u -
ta u c , B ă ile O lu n eşti,
B ă lţu tc ş li, C ălim ă-
n c şU -C ficiu îatn , E -
fo rlc N o rd , F e lix şi
1 M nl, G coagiu, M an­
g a lia , M oncnsa, N c p -
lu n , Otlnn S ib iu lu i,
l'itd o a s u , S ă c d u , S t ­
r a i n M o n tco ru , S in -
jjc o r/.' JJnl, Slftnlt:
M o ld o v a, S o v a la ,
T c c h irg h io l, T in c a ,
V a tr a D ornci
A m a ra , B azn a, B ăile
G o v o ra , B ăile H c rc u ­
la n c , B ăile O lă n cşti
B ă U ă tr ş ti, C ălim ă-
n c şli-C a c iu la ta , lîf o -
rlc N o rd , Felix, şi
1 M ai, G congiu, M an­
g a lia , O cna S ib iu lu i
Pucioasa, Sărata
M o n tc o ru , S lăn ic
M o ld o v a, S o v a ta ,
T ccliirg lilo l, V a tra
D o rn c i
Id e m
Id em
S t a ţ iu n i Iw llc n tc
L o c a le
p erm an en t o L o c a le sezoniere
o 3
B alv an y o s, B ăile C oşliul, B ăile
B irla -B ă d e şti, C ruciuneşti, B ăile
C alacea , P u tu ro a s a , B ăiţa ,
D riu c c n i, B a la , B alta A lb a,
F isic i, N ico- B cU iug, B lzuşa B ăl
lin a -Iaşi, B o g d a, B răd et. B u-
O cna M u re şu ­ glica tic Sus, Cfllnu
lui, C ă rb u n ari. C a rd ,
O cna S u g a - C linciil Ilfil. (.locala
(ng, Slngcogln S ăcu lcn l, C ojncna,
fie M ureş, CosU-şIl. Corum l,
Tg* O cnn, C rls lu n i SciMiIr.sr,
V n ţa de J o s C Im p u lu n u M oldo­
v e n esc , D ăncşti
M aram ureş, 1 lo tuo-
ro d . Icoana. Id c d u i
dc J o s , Jib o u . L acul
S â ra t, M arghila,
M icrcurea S ibiului,
M urighiol, N u n ta şi
D u tn g i, O cna D e ju ­
lu i, O c n d c Mari,
O c n iţa O dorhcinl-
Sccuicse, Or*onin,
P c rş a n i, P o tc o a v a ,
P r a id , R od b av .
S ă ra ta D eva, S ă r-
m a şu l, S a tu M arc,
S lă n ic P rah o v a ,
S insim ion. Som cşcni,
S lr u n g a , T d c g a .
Ţ in te a . T u rd a. T n r ţ
B ăi, Ţ id e n i
B irla -B u d c şti,
N lc o lin a -Ia şi
S în g c o rg iu d c
M ureş, T in c a ,
V a ţa dc J o s
Idem
Idem
71

4. F ib ro z ila de obicei gene- Id e m (se v o r p refera
ra liz n tft şi in c o n te x t in sa s tn ţiu n ile : H az­
p s ili o v e g e l a ti v p a r t i c u l a r na» F e lix şl 1 Mal
G eoagiu, B âilc H e r
cu ln n e, O cn a S ib iu ­
lu i, Pucioasa)
5. n e u m n lis m e n b n rtle u Se p o t tr im ite ca boli
lo re d in u n d e l)o!i in a so c ia te in s ta ţiu n ile
te rn e (sto m a c , căi b iliare in d ic a te p e n tr u a-
inim ii, rin ich i) fe c ţiu n i d ig e stiv e , h e -
p a to b ilia re , c ard io ­
v a s c u la re , re n a le etc.
G. P e r ia r t r ita s c a p u lo h u m e ­ A m a r a , , B a z n a , B ăile B alvânyos, ‘
ra l ă G o v o ra , H e rc u la n e ,
— u im lr d u re ro s sim plu , .B ă ile O lă n eştl, Băl-
IţH cşli, C ălim ăn e şli
C â c iu la ta , , E fo rie
N o rd , F e lix şi 1 Mai
G e o ag iu , M an g alia,
M o n easa, N e p ttin ,
O c u a S ilitu lu i, P u
cio n sa, S ă c elu , S t ­
r a t a M o n teo ru , S/n
geo rz Bfii, Sîânit
M o ld o v a, S o v a ta ,
T c c h irg liio î, T iu c a ,
V a tra D o rn el
C. P en tru cură de recuperare B ăile G o v o ra, H e rc ’u-
1. U m ă ru l b lo c a t şi u m ă ru l la n e , C ătim ăn c ştl,
cu re d o a re (c a p s u lita re- C ă c iu la la , M an g alia,
truclilA ) O cn a S ib iu lu i, P u ­
c io a sa , T c c h lrg h io l
2 . U m ă ru l p s e u d o p n ra liz a t Id e m — d a r n u m a i
( r u p tu r a co ifu lu i ro ta - d u p ă tr a ta m e n t c h i­
t orilor) ru r g ic a l ;
3. S in d ro m u l u m ă r-m m u Id e m
(a lg o d istro fie)
72
Ta&cf ( c o n t i n u a r e )
Id e m
B ăileC oştlui, B ăile O ă -
. Btrla^Bftdeşti; ciuneşti. B ăile P u t u ­
C a lâ c e a , D rîn - roasa, B â iţa , B n la ,
c e p l, F îs ic i, B alta A lb ă, B e ltin g ,
. N ic u H n a - I a ş i, B izuşa B ăl, B o g d a ,
O c n a M u re ş u ­ U rădet, B u g h c d e
lu i , O c n a Su- Stis, C ălan, C ă rb u ­
g a t a g , S in - nari, C arci, C îin c n l
g e o r g iu d p IliSi, C iocaia-S ăcu-
M u re ş, T g . Icnl, C ojocnn, Cos-
O c n a , V a ţa d e teşti, C o ru n d , C ri-
Jos sturu Secuiesc,
CimpuUing M oldove­
nesc, D ă n e ş ti M a ra ­
mureş, H o m o ro d ,
Icoana, ld c c lu l d e
Jos, J ib o u , L a c u l
Sărat, M n rghlta,
M icrcurca S ib iu lu i,
MnrigMot» N u n ta ş i
Ouingi, O cna D e ju ­
lui, O cnele M ari,
O cn\\a, O A orhciul
Secuirsc, O rzonia,
Persani, P o tc o a v a ,
P rald, B o d b a v S ă ­
ra ta D eva, ŞA rm aşul
Satu M are, S lă n ic
PrahoVa) S îu stm io u ,
Şome^cm, ' S tr u n g a ,
Telcga, Ţ in te a ,
T urda, T u r ţ B ăi,
Tielcnl
 cl) sechelele p o s t t r a u m a t ic e

în tr e c u t s e c h e le le p o sttr a u m a tic e n u a u rep re z e n ta t u n „ p ro fil" d e

p a to lo g ie n o m in a liz a t'c a a ta re p e n tr u cura b aln eară. Cu to a te a c e ste a , în
sta ţiu n ile b a ln ea re r e co m a n d a te p e n tr u b o lile reu m a to lo g ic e , tr e p ta t, p e
m ăsu ră c e m o rb id ita te a de ca u ză tr a u m a tică creştea , p u tea u fi în t îln iţi to t
m a i m u lţi p a cien ţi cu c e le m a i v a r ia te s e c h e le p o sttra u m a tice. A stă z i, c în d
a fe c ţiu n ile p o sttra u m a tic e au a ju n s p e lo c u l 3— 4 al in c id e n ţe i d e m o r b id i­
ta te, iar in d ic e le d e g r a v ita te fu n c ţio n a lă e s te ex tr e m d e rid ica t, lo c u l şi
im p o rta n ţa sta ţiu n ilo r b a ln ea re în c o n te x tu l a siste n ţe i m e d ic a le a a c e sto r
a fe c ţiu n i treb u ie reco n sid era t. D e a ltfe l, în p rez e n t nu m a i v o rb im d e s t a ­
ţiu n i cu p r o fil reu m a to lo g ie , ci sta ţiu n i cu p ro fil lo co m o to r in c lu z în d a lă ­
tu ri d e b o lile reu m a tic e , şi s e c h e le le p o sttra u m a tice ca şi u n e le a fe c ţiu n i
c r o n ic e n e u r o lo g ic e . S e ju stific ă a c e st p u n ct d e v e d er e d e o a rece a tît fa c ­
to rii n a tu r a li te r a p e u tic i r ec u n o sc u ţi ca e fic ie n ţi în b o lile r e u m a tism a le
se in d ic ă p en tru a c e le a şi m o tiv e şi în s e c h e le le p o sttra u m a tic e ia r p e d e
a ltă p a r te în trea g a g a m ă a in s ta la ţiilo r şi a p aratu rii de fiz io te r a p ie p e n tr u
su fe r in ţe le r e u m a tic e sîn t a c e le a şi şi p en tru a sisten ţa p o sttr a u m a tic u lu i.
S ta ţiu n e a b aln ea ră p rezin tă aşa d a r p o sib ilită ţi d e o se b ite p e n tr u a s is ­
ten ţa ter a p e u tic ă , ca şi r e cu p e ra to rie a p a c ie n ţilo r cu s e c h e le p o sttr a u ­
m a tice. D e sig u r n u se p u n e p r o b lem a a siste n ţe i p r o fila c tice în a c e s te c a ­
zu ri, în a fa ră doar d e u n e le a sp e c te a le p r o fila x ie i secu n d a re. D e z v o lta r e a
în u lt im ii a n i a in te r v e n ţiilo r p rto p ed o -c h ir u r g ic a le co recto a re p e n tr u d i­
v e r se a fe c ţiu n i re u m a tism a le (o steo to m ii, te n o - şi o ste o p la stii, a r tr o p la s-
tii — p r o te z e a rticu la re p a rţia le sa u to ta le) au lă r g it m u lt ga m a stă r ilo r
,,p o sttr a u m a tic e “ (căci in te r v e n ţia ch iru rg ica lă p oate fi co n sid e r a tă o a s t­
fe l d e stare).
D e sig u r că la b aza a siste n ţe i m e d ic a le a .p a c ie n ţilo r cu s e c h e le p o s t­
tr a u m a tic e stau m e to d e le m e d ic in ii fiz ic e şi în p rim u l rîn d k in e to te r a p ia .
A c e ste m e to d e p o t fi.a p lic a te a ce sto r p a cie n ţi în se r v ic iile d e fiz io te r a p ie
şi r ecu p era re m ed ica lă d in p o lic lin ic i şi sp ita le . Cu toate a cestea , tr im it e ­
rea p o sttr a u m a tie ilo r in sta ţiu n i b a ln eo clirn a tice e ste in d ica tă în d iv e r s e
e ta p e a le e v o lu ţie i se c h e le lo r p e n tru a p o rtu l cu ra tiv c a r a c te r istic ca re se
ad au gă m e to d e lo r c la sic e fiz io te r a p ic e . E le m e n te le c u r a tiv e p rop rii s t a ­
ţiu n ilo r b a ln eo clirn a tice care in te r fe re a ză u n e le a sp e c te p a to m o r fo fu n c -
ţio n a le a le se c h e la r u lu i p o sttr a u m a ţic sîn t u rm ă to a rele :

I. M E D I U L / C L I M A T I C Ş I A M I 3 IE X T A L A L S T A Ţ I U N I I

E ste c u n o sc u t d e m u lt e fe c tu l fa v o r a b il o steo fo rm a to r a l c lim a tu lu i

d e lito r a l, al h elib te r a p ie i, ceea ce a ju s tific a t trim iterile u n o r o ste o p a tii
c ro n ice în sa n a to r iile m arin e cu m u lte d e c e n ii în u rm ă. D e sig u r că a c e st
e fe c t a fo s t e x tin s şi în tra u m a to lo g ie, ca fa cto r fa v o rizn n t al c o n so lid ă r ii
m ai ra p id e a fractu rilo r. în tr e g u l c o m p le x dc factori n a tu ra li te r a p e u tic i
ai lito r a lu lu i care- co n tu rea ză te r m e n u l d e ta la so tera p ie s-a d o v e d it a
e x e r c ita a c ţiu n i n e sp e c ific e asu p ra o r g a n ism u lu i în g en era l şi asu p ra u n o r
m o d ifică ri p a to lo g ic e ca r a cteristice în s e c h e le le p o sttra u m a tice în p a r ti­
c u la r. E ste d o v ed ită creşterea o x ig e n ă r ii ţesu tu r ilo r , d eterm in a tă a tît p r in
c r eşterea circu laţiei, p e rife r ic e e ît ş i prin cea a tra n sp o rtu lu i sa n g u in de O2
(h e m a to critu l şl h em o g lo b in a cresc). S u b a cţiu n ea fa cto rilo r ta la so te r a -
p ic i se in sta le a z ă tr ep ta t un r e g la j v a sc u la r p erife r ic m u lt m ai b u n ca

73
 răspuns aciap tativ la v a r ia ţiile term ice clin m ed iu . T o a te a c e s te a e x p lic ă
dim ir.uarea e d em elo r, a m elio r a r e a stă rii tr o fo -v a sc u la r e a ţe s u tu r ilo r in ­
teresa te in p ro cesu l tr a u m a tic ca şi a fe n o m e n e lo r in fla m a to r ii.
T e n n o te m p ia ce şe p o a te e x e c u ta p e p la je le s t a ţiu n ilo r 'd e p e lito r a l
(h e lio te r a p ic + p sa m o tc r a p ie sa u p rin o n c ţiu n ile cu n ă m o l) r e p r e z in tă u n
e x c e le n t m ijlo c te r a p e u tic în s in e clar şi d e p r eg ă tire a r e g iu n ii tr a u m a ti­
za te p entru k in e to te r a p ia în apă (m are sa u g h io l) ş i p e u s c a t, .
L itoralul ro m â n esc m a l are ş i a lţi fa c lo r i n a tu ra li te r a p e u tic i d e m a re
v aloare (n ăm olu l, ap a să ra tă , ap a su lfu r o a să ) d esp re ca re s e ' v a a m in ti
m a i d ep arte. - . .
C lim atu l a lp in şi r e s p e c t iv sta ţiu n ile m o n ta n e n u au a v u t o tr a d iţie
recu n oscu tă in tr a ta m e n tu l a fe c ţiu n ilo r p o sttr a u m a tice . F a p tu L s -a d a to r a t
n u e x is te n ţe i u n o r c o n tr a in d ic a ţii fo rm a le p en tru a c e st c lim a t 'c i m a i a le s
d ificu ltă ţilo r d e ab ord are a u n o r a stfe l d e z o n e d e că tre a c e ş t i p a c ie n ţ i’
Cu toate a cestea c lim a tu l a lp in oferă o se r ie d e a c ţiu n i d ir e c te te r a p e u t ic e
care p ot fi lu a te în c o n sid e ra r e p e n tru a fe c ţiu n ile p o sttr a u m a tic e cu m
ar fi : creşterea c a p ila r iză r ii tisu la r e m a i a le s a p e r fu z ie i m u sc u la r e ,' cu
m ărirea e x tra c ţie i 0 2 la p e r ife r ie , creşterea a c tiv ită ţii su p r a r e n a le , d e p la ­
sa rea raportu lu i K /C a d in p la sm ă în fa v o a re a Ca, e c h ilib r e a z ă d is t o n iile .
n e u r o v e g e ta tiv e etc. E ste a d e v ă r a t că în a c e la şi tim p c lim a tu l a lp in sc a d e
co a g u la b ilita tea sîn g e lu i p r e d isp u n în d la h em o ra g ii. ;
In ţara n o a stră in să s ta ţiu n ile c lim a tic e care b e n e fic ia r ă d e c lim a t
a lp in (P redeal, L acu l R o şu , P ă ltin iş , S tîn a d e V a le, P o ia n a B r a ş o v , S e ­
m e m e etc.) n u s în t d o ta te c u .in sta la ţii şi ap aratu ră d e f iz io te r a p ie n e c e ­
sa ră tratam en tu lu i şi re c u p e r ă r ii se c h e le lo r p o sttra u m a tic e . A s t f e l d e in ­
s ta la ţii se g ă se sc în să în s ta ţiu n ile b a ln ea re d in z o n e le su b a lp in e , dc' d e a l
sau pădure, adică d in c lim a te d e cru ţare şi se d a tiv e ca re n u a u p r a c tic
a c ţiu n i sp ecific e d ir ec te a su p ra se c h e le i p o sttr a u m a tic e . D a r a c e s t e s t a ţi­
u n i ex ercită în g e n e r a l u n e f e c t ca lm a n t, de sed a re a s is te m u lu i n e r v o s
c e n tr a l prin m o n o to n ia fa c to r ilo r to p o clim a tici cît ş i prin e le m e n t e le d e
e steto elim a tism . A stă zi se c o n sid e r ă că a c e st c fe c t a l s ta ţiu n ilo r b a ln e o -
c lim a tic e este p rin c ip a lu l a r g u m e n t ni su p e rio rită ţii in c o m p a r a ţie c u s e r ­
v ic iile dc fizio te ra p ie şi r ec u p er a re o r ă şe n e şti p e n tru tra ta rea ş i r e c u p e ­
rarea p osttrau m a ticilo r. L a a c e ş ti p a cien ţi e s te b in e c u n o sc u tă a m p r e n ta
p sih ic ă lăsată de tr a u m a tism , sta r e a lo r d e p r e siv ă şi s e n tim e n tu l d e d e ­
p en d e n ţă d eterm in a te d e d is fu n c ţio n a lită ţile rez u lta te. Or, • s e ş t ie că
a c e a stă stare rep rezin tă c el m a i im p o r ta n t h a n d ica p p en tru a s is te n ţ a d e
recu p erare. T o ta lita tea c o n d iţiilo r a m b ie n ta le pe care sta ţiu n e a b a ln e o c li-
m a tic ă le oferă in flu e n ţe a z ă p u te r n ic în m od p o z itiv sta rea p s ih ic ă â p a ­
c ie n ţilo r care d e v in m u lt m a i c o o p cra n ţi la tra ta m en tu l c la s ic fiz ic a l.
2. A P E L E M I N E R A L E Ş I N Ă M O L U L T E R A P E U T I C

D in m etod ologia de bază a te ra p ie i şi recu p eră rii se c h e le lo r p o s t tr a u -

n ia tic e se ştie că te r m o ler a p ia şi h id r o k in e to ler a p ia s în t d ou ă d in p r in ­
c ip a le le p roced ee fiz ic a lc u tiliz a te .
S taţiu n ea b aln eară p rin fa c to r ii n a tu ra li p e care Si p o sed ă p o a te să
lc c::c :u te la un grad clc e fic ic n ţ ă m u lt sp o rit u tiliz în d a ce şti fa c to r i. A s t ­
f e l, term oterap ia se e x e c u tă cu a ju to r u l îm p a c h e tă rilo r d e n ă m o l s a u a a p e i
m in e r a le calde iar h iclro k in eto tera p ia în b a z in e şi căzi n u cu a p ă s im p lă
ci cu apă m inerală.

74
 în c ă nu e x is tă stu d ii su fic ien ta p en tru a se putea c x p lic a e fc c lu l lo r-
m oteru p ici cu năm ol. E xistă in să o Im presionantă practică m ed ica lă care
a te s tă răspun sul n e t m ai fav o ra b il a l a cestu i g en de term o tera p ie in com ­
p a ra ţie cu a lte procedee (parafină, term op ack etc.) in d iv erse se c h e le p o st-
tra u m a tice. A stfe l, am in tim e fe c te le an tiin fla m a to rii, de reso rb ţie a le e d e ­
m u lu i, efectele va scu lo tro fice asu p ra teg u m en telo r, p relu n girea în tim p a
r e a c ţic i vasculare postcăld u ră etc. D esig u r că treb u ie adm is în cazu l term o -
te r a p ie i cu năm ol ş i un e fe c t propriu, ch im ic, al acestuia. |
P e de altă parte, a p ele m in era le ex er c ită şi ele acţiu n i sp e c ific e im ­
p o r ta n te pentru a ceste a fecţiu n i. , ,
— A pele cloru rosod ice co n cen tra te, in bazine, ex ercită e fe c te h id ro ­
s ta tic e d e d escărcare a g reu tă ţii c o rp u lu i ceea ce dă p o sib ilita tea u n e i m ai
u ş o a r e posturări in apă şi h id ro k in eto tera p ii. In acelaşi tim p e fe c te le a n ti-
in fla in a to rii, h ip erem ia tegu m en tară, e x c ita ţia receptorilor cu ta n a ţi cu d e ­
c la n şa r e de r e fle x e la d istan ţă, scăd erea ex cita b ilită ţii n erv o a se p erife r ic e
d u rero a se etc. s în t dc a sem en ea a rg u m en te p entru u tiliza rea a cesto r npe
la se ch ela rii posttraum a'tici. •
::— A p ele su lfu ro a se p en tru e fe c te le lo r ch era to litice asupra te g u ­
m e n te lo r , p entru vaso d ila ta ţia a tterio la ră p c care o produc, ca şi p en tru
in te r v e n ţia lor. în m eta b o lism u l c a rtila ju lu i articu lar îşi g ă se sc lo c u l d e
a se m e n e a în cu rele p acien ţilo r p o sttra u m a tici.
— A p ele carb ogazoase ca şi m o fe te le n a tu ra le sîn t u tiliz a te a tit p e n ­
tru e fe c te le circu latorii p eriferice c it şi p en tru valoarea lo r în reg la rea
n e u r o v e g e ta tiv ă şi scdarca s.n.c.. E v id e n t n u se fa ce k in eto tera p ie 111 opă
carbogazoasă.
M ai m u lte am ăn u n te desp re c fc c te le acestor factori n a tu ra li (n ăm o­
lu ri, ap e m in erale, m ofete) se p ot c iti în c a p ito le le r esp ectiv e de la în ­
c e p u tu l accstei lucrări.
A lătu ri de a ceşti factori tera p eu tici sp e cific i ai sta ţiu n ilo r b a ln e o -
c lim a tic e , bazele de tratam en t d in sta ţiu n i posedă dotările c o m p le te d e
fiz io te r a p ie n ecesare o b iectiv elo r tera p eu tice şi de recupcrare p en tru se­
c h e la r ii posttraum atici (k in eto tera p ie v ariată, electroterap ie, m a so teru p ie,
h id ro tera p ie etc.). (. .

INDICAŢIILE ŞI CONTRAINDICAŢIILE PENTRU TRIMITEREA

IN STAŢIUNI

S ec h e lc p ot lăsa trau m atism ele tuturor r eg iu n ilo r an atom ice. P c baza

c la s ific ă r ii ob işn u ite se v o rb eşte d e tra u m a tism e cran io-cereb rale, to racice,
ab d om in ale, ale m em b relor şi co lo a n ei. In accep ţiu n ea p rezen tu lu i c a p ito l
n e in teresează u ltim e le 2 categ o rii, se c h e le le celo r cran io-cereb rale in -
trîn d la cap itolu l b olilo r n eu rologice.
S e c h c lc lc p o stlra u m a lic e a le m em b relo r n u p ot fi în to td ea u n a în ca­
d ra te în en tităţi nosologice bine d efin ite. De a ceea în en u m erarea in d i­
c a ţiilo r vor apare a tit sindroam e c it şi b oli ele cauză posttrau m atică. Se
v o r p rezen ta a ceste in d ica ţii pe b aza stru ctu rilo r an atom ice le z a te in
trau m atism , in d ife r e n t d e reg iu n ea in teresa tă . D esig u r că în cazu l leză r ii
m ai m u lto r structuri, cum se in tîm p lă fr e c v e n t, sec h e la se v a ju d eca prin
p rism a ordinu lui de g ra v ita te a le z iu n ilo r şi d isfu n cţio n a lită ţii d iv erselo r
stru ctu ri.

75
 E x istă in co n testa b il d ifer e n ţe im p ortan te din aceste p u n cte de v e d e r e
şi în fu n c ţie d e regiu n ea în care d iv e rse le structuri au fo st in te r e sa te . D i­
fe r e n ţe le acestea p u n p ro b lem e sp ec ia le su b raport m etod ologic te r a p e u tic
sau recu p era to r şi mai' p u ţin su b raportul indicaţiei de cură sau a s t a ţiu ­
n ii b a ln ea re. A şa, spre e x e m p lu , se ch ela unei fracturi la coapsă s a u la
gam b ă rid ică a cele a şi p ro b lem e d e trim itere în staţiu n e a p a c ie n tu lu i (a
se v e d e a m ai d ep arte).
0 o a re c a re p a rtic u la rita te p re z in tă traum atism ele c o lo a n e i'v e rte b ra le
so ld a te cu fra ctu ri. în a ce ste cazuri d e la început trebuie d ifere n ţia te s e ­
c h e le le p o sttra u m a tice v erteb ra le cu le z iu n i m edulare (care in tră în c a p i­
to lu l d e a fecţiu n i n eu ro lo g ice) şi se c h e le le posttraum atice fără a stfe l d e
le z iu n i care se în ca d rea ză in d ica ţiilo r g en erale descrise m ai jos, cu u n s in ­
gur c o r e c tiv : fra c tu rile in sta b ile cu p o ten ţia l de afectare m ed u lară s e c u n ­
dară nu p o t fi trim ise la cură d ecît 5n m om entul cînd a cest p e ric o l e s t e
e x c lu s , co n sid e rîn d terap ia activă ca re se aplică p acien tu lu i în s ta ţiu n i.

3. SECHELELE CUTANATE ŞI SUBCUTANATE

D in tr e u rm ă rile tra u m a tism elo r asupra teg u m en tu lu i şi ţe s u tu lu i
c o n ju n c tiv su b c u ta n a t p u n p ro b lem a iu ie i terapU fizica le : ' ■• ••
— e d e m u l , care d esig u r in teresea ză şi planurile mai p r o fu n d e .'M e n ­
ţin erea lu i d u ce la a d eren ţe şi fib rozări ale planurilor de a lu n ecare t is u ­
lare cu c o n se c in ţe d is fu n c ţio n a le ;
— p l a g a g r e f a tă , n u m a i d ev rem e d e 4 săptâm îni de la grefă (în c a z u l
u n ei e v o lu ţii c lin ic e n orm ale). O b ie c tiv u l trim iterii este ob ţin erea u n e i
bun e tr o ficită ţi şi fu n c ţio n a lită ţi a seg m en tu lu i in teresat m ai a le s d u p ă
im o b iliza rea im p u să ele g refă ;
— c ica trice a h ipertrofieri şi atrofică, cicatricea hip erero m ă ' şi d i s -
crom ă (u n e le ) sîn t in d ic a te curol b a ln ea re chiar în a in te d e te rm in a r ea
m atu rării (sub 6 lu n i). S c o p u l tera p iei fizica le va fi obţinerea u n e i c ic a -
trici c ît m ai fu n cţio n a le fără co n secin ţe mari al£ devierilor p a to lo g ice d e
e v o lu ţie a le c ic a tric ii, p recu m şi m en ţin erea sau recîştigarea vinei b u n e
tro ficită ţi şi fu n c ţio n a lită ţi a le în tr e g u lu i m em bru afectat.
D e sig u r că a tit p en tru p la g a grefa tă c it şl pentru cicatrice esto : vorb a
de in teresa rea u n or su p r a feţe în tin se cu tan ate sau de zone m ai r e s tr în s e
dar cu d eterm in ă ri d isfu n c ţio n a le (de ob icei zonele d in jurul a r tic u la ţi­
ilor ctc.). P rin cip a la cauză a a cestor se c h e le este arsura.
■ V om p refera să tr im item aceste cazuri în sta ţiu n ile balneare cu a p e
su lfu ro a se şi cu n ă m o l u n eo r i ch iar Sn cele cu ape a lcalin o-teroase. D e c i
•se vor p u tea in d ica : B ă ile H ercu la n e, B ăile Govora, Pucioasa, C ă lim ă -
n eşti. M a n g a lia , E fo rie, N ico lin a , S ă eelu , Slănic-M oldova, S în g eo rz-B ă l.
T ech irg h io l etc.
N u v o r 11 tr im işi în s ta ţ iu n i p a c ie n ţii care p rezin tă :
•' — p lă g i n ec ic a tr iz a te c o m p le t;
— p lă g i g ra n u la te ; .
— p la g ă g refa tă , în p rim ele 3— 4 săp tăm în i după grefă ;
—> cic a tr ic e ch eloid ă ; •'
— -cicatrice' h ip o c r o m ă ; • •• - •
■ —■ fic-iitrice- u lcera tă ;
— ed em p e fo n d u l u n ei tro m b o fleb ite recente. ■' 1

76
 2. SECHELELE M U S C U L A R E

T ip o lo g ia se c h e le i m u scu lare p o sttra u m a tice p o a te fi u rm area u n o r

tra u m a tism e d irec te asupra m u şch iu lu i sau in d ir e c te (în să şi im o b iliza rea
p u ţin d fi vin a s tfe l de trau m atism ). P en tru a in d ic a a s t fe l d e s e c h e le ia
cu ră b aln eară d esig u r că treb u ie să ex iste o in te r e s a r e a m a i m u lto r m a se
m u scu la rc cu e f e c t im p o rta n t disfur.cţional sa u a c e s te s e c h e le să f ie a s o ­
c ia te şi cu le z a r e a alto r stru ctu ri.
— r u p t u r a m u s c u la r ă (de fibre m u scu la re sau d e tendori) se p o a te
tr im ite după form a rea cicatricii, adică du p ă 2 — 3 lu n i d e la tra u m a tism .
O b ie c tiv u l cu r e i va fi d e refa cere a e la stic ită ţii ş i fo r ţe i m u s c u la r e ;
— a tr o f i a sa u h ip o tro fia m usculară a re b u n e in d ic a ţii p en tru tr a ta ­
m e n tu l c o m p lo t din sta ţiu n i în ved erea a m e lio r ă r ii stă r ii v a sc u lo tr o fic e
şi a c r eşterii f o i ţ e i şi r ezisten ţei m usculare ; ' : : ’ .
— r e t r a c t u r i l e şi c o n tra ctu rile m u scu lare b e n e fic ia z ă d e cură m a i a le s
p en tru e fe c t e le v a scu la re şi d e am eliorare a e la s tic ită ţ ii (fle x ib ilită ţii)
m u şc h iu lu i.
F orm a c lin ic ă cea m ai severă a fe n o m en u lu i d e r e tr a ctu r ă e ste :
—■ rutractu ra is ch em ic ă V olkm anr., sin d r o m d is fu n c ţio n a l u n eo ri d e
m are g r a v ita te , p o a te fi trim is în sta ţiu n i în o r ic e fa z ă in d ife r e n t dacă
a n c e e sita t in te r v e n ţie op eratorie sau nu. O b ie c tiv e le te r a p e u tic e şi r e 7
cu p era to rii s în t m u ltip le : am eliorarea v a sc u la r iz ă r ii m e m b r u lu i in te r e ­
sa t, refa cerea e la s tic ită ţii m u scu lare, rem o b iliz â re a a r tic u la ţiilo r cu r e ­
d oare, reto n jfie r e a m u scu lară, îm bunătăţirea tr o fic ită ţii ţe s u tu r ilo r ;
— m i o z i t a cqlcară, ca urm are a hem a toni u lu i m u s c u la r im p r e g n a t cu
c r ista le d e c a lc iu am orf, e ste indicată în s ta ţiu n i In v e d e r e a g ră b irii
reso rb ţiei a c e stu i h em a to n şi a refacerii fu n c ţie i m u s c u la r e . -
" . — S t ă r i l e p o s t o p e r a to r ii după h em atoam e m u s c u la r e cv a c u a te , te n o -
to'mii, te n o - snu lig a m e n tc p e x u etc. sîn t in d ic a te tr a ta m e n tu lu i b a ln ea r
în sp e c ia l p en tru gră b irea refacerii ţesu tu rilor şi a m e lio r a r e a fu n c ţie i s e g ­
m e n tu lu i in te r e sa t. T rim iterea la cură se p o a te fa c e im e d ia t, cu a v iz u l
c h iru rg u lu i, p en tr u tratam en t chiar în a in te d e a fi p e r m isă m o b iliza rea
s e g m e n tu lu i. M ai tirziu in d icaţia este in p r im u l rîn d cu sc o p recu p era to r.
S ta ţiu n ile in d ica te p en tru scch elele m u sc u la r e p o sttr a u m a tic e s în t :
A m ara, G ovora, B azn a, V atra D ornei, S ă ce lu , M a n g a lia , .E fo rie, T e c h ir ­
g h io l, C ă lim ă n eşti, H ercu lan e, G eoagiu. L acu S ă r a t, F e li x etc.
N u e x is tă con tra in d ica ţii pentru trim ite r ea în s t a ţiu n i a se c h e le lo r
m u scu la re p o sttra u m a tice, cu ex cep ţia e x is te n ţe i in fe c ţie i.-

3. S E C H E L E L E A R T I C U L A R E

: R ep r e z in tă m ajo rita tea cazurilor p en tru ca re u n p a c ie n t care a s u ­

fe r it un tr a u m a tism n ecesită o asistenţă de fiz io te r a p ie şi recu p era re m e­
d ica lă . In d ife r e n t de tip u l traum atism ului (p la g ă a r tic u la r ă — in c lu siv
op era to rie — , entorsă, lu x a ţie, fractură in tr a a r tic u la r ă , im o b iliz a r e p r e­
lu n g ită p en tru fractură extranrticulară) se c h e la a r tic u la r ă a re p u ţin e v a ­
ria n te de m a n ife sta r e clin ică : .. .....
— a r t r i t a p o s t tr a u m a ti c ă beneficiază de o b ic e i-d e tr a ta m e n t m ed ica ­
m e n to s şi fiz ic a l (nebalnear) antiin flam ator d a r în c a z u r ile trenante- care
se p r e lu n g e sc sau recid ivează cu uşurinţă, cu ra b a ln e a r ă p o a te fi d e u n
rea l folos. P r o c e su l in fla m a to r de obicei n u e s te n u m a i-a r tic u la r ci şi p e r i­
a rticu la r în c a re caz b e n e fic iu l prin această cură e s t e m a i im p ortan t.

;77
 I n d ic a ţia p e n tr u c u r ă b a ln e a r ă a a r t r it e i tr a u m a t ic e s e f a c e n u m a i
d u p ă c c p e r io a d a d e im o b iliz a r e a r t ic u la r ă a f o s t d e p ă ş ită .
— r a d o a r e a a r t ic u l a r ă îm p r e u n ă cu h ip o tr o fia m u scu la ră a d ia c e n tă
r ep r e z in tă ta b lo u l c lin ic c e l m a i fr e c v e n t în t îln it ca se ch e lă p o sttr a u m a -
tică . E ste cea m ai im p o r ta n tă in d ic a ţie p e n tr u s ta ţiu n ile b a ln ea re d eo a r e ce
cu co n trib u ţia fa c to r ilo r c u r a tiv i n a tu r a li, r e a liz ă m , cu m ai m u ltă u şu ­
r in ţă am elio ra rea tr o fo v a sc u la r ă lo c a lă , r e fa c e r e a fo r ţe i m u sc u la r e , r e s­
p e c tiv a s ta b ilită ţii a r ticu la re, ca ş i r e in o b iliz a r e a a rticu lară .
E ste dc p r efer a t ca p a c ie n ţii să f ie tr im iş i în s ta ţiu n e c ît'm a i p r e co c e
d u p ă su sp e n d a r ea im o b iliz ă r ii sa u p e r m ite r e a în c e p e r ii în că rcă rii a r ti­
c u la ţie i. ' . . '
— in s t a b i l i t a t e a a r t ic u l a r ă e s t e o se c h e lă m a i d ific il d e r e c u p e ra t
c u e x c e p ţia c o m p o n e n te i ei m u s c u la r e . In s ta b ilita te a a rticu la ră e s te in d i­
cată cu rei b a ln e a r e în sp e c ia l d u p ă in t e r v e n ţia o rto p e d o c h ir u r g ic a lă , p e n ­
tru e fe c tu l tr o fic l o c a l ;
— a r t r o z a p o s t t r a u m a t i c ă e ste o se c h e lă ta r d iv ă şi b e n e fic ia z ă în m od
d e o se b it d e tr a ta m e n t în sta ţiu n i în a c e le a ş i c o n d iţii şi in d ic a ţii ca şi ar­
tr o z e le d e a lte c a u zc ; ‘ ' •”
— a r t r o p la s ti il e , in c lu s iv p r o te z e le a r tic u la r e p a r ţia le sau to ta le d e v e ­
n in d to t m a i n u m e r o a se r e p r e z in tă a zi o in d ic a ţie im p o r ta n tă p e n tru a sis­
te n ţa recu p era to rie în sta ţiu n i. M o m e n tu l d e tr im ite r e d u p ă in te r v e n ţie
e s t e în g e n e r a l p reco ce dar v a fi p r e c iz a t d e m e d ic u l o p erator.
A p roap e to a te s ta ţiu n ile b a ln e a r e in d ic a te a fe c ţ iu n ilo r r e u m a tism a le
s în t in d ica te şi în to a te a c este s e c h e le a r tic u la r e p o sttr a u m a tic e p r e fe r in d
to tu şi p e a ce le a care au o m a i b u n ă d o ta r e p e n tr u h id r o k in e to to ra p ie . P e
p r im u l p lan p en tru în tr e g u l an v o m in d ic a : F e lix , A m a ra , M a n g a lia , T e ­
c h ir g h io l, E fo rie, S o v a ta , H e r c u la n e , O cn a S ib iu lu i, C ă lim ă n e şti-C ă c iu -
la ta , G eo a g iu , G ovora, M o n e a s a ,' S lă n ic -M o ld o v a , P u c io a sa , L acu S ă ra t,
N ic o lin a , S ă r a ta -M o n teo r u , O cna S u g a ţa g e tc . In a l d o ijea rîn d , ş i m a i
a le s în se z o n u l c a ld : O cn ele M ari, S ă c e lu , O cn iţa , B îr la -B ă d e şti, Ţ ic le n i.
T e le g a , S lă n ic -P r a h o v a , B a lta A lb ă e tc .
S e con tra in d ică tr im ite r ii la cu ră :
— a rtr ite le tr a u m a tic e s e p tic e ;
— se c h e le le a r tic u la r e cu fr a c tu r i n e c o n s o lid a te ;
— s e c h e le le a r tic u la re cu c o rp i str ă in i in tr a a r tic u la r i ;
— s e c h e le le a r tic u la re cu c ă lu ş u r i m a ri v ic io a s e p a ra a rticu la re :
— a n k ilo z e le c h iru rg ica le sa u n e c h ir u r g ic a le ;
— in s t a b ilit ă ţ i a r tic u la r e im p o r ta n t e .
U ltim e le 4 n u s în t p r o p r iu -z is c o n tr a in d ic a ţii, ci d e fa p t n e in d ic a ţii,
p a c ie n ţii n e p u tîn d b c n e fic ia d e c u r a b a ln e a r ă fără o p r ea la b ilă in t e r v e n ­
ţie ch iru rg ica lă .

4. SECHELELE OSOASE
In teresa r ea o su lu i în p r o cesu l tr a u m a tic d e te r m in ă u n grad crcscut.
d e g r a v ita te , n e c c silîn d o a siste n ţă o r to p e d ic ă sa u o rto p e d o c h iru rg ic a lă .
Cu u n e le c x c e p ţii, le z iu n ile o so a se tr a u m a tic e ca şi s e c h e le le a cesto ra n u
p o t b e n e fic ia d e cură b a ln e a r ă în m o d d ir e ct, ci d o a r în m ăsu ra în c a r e
a cc a sta c o n tr ib u ie la r e fa c e r e a g e n e r a lă a o r g a n is m u lu i. A stfe l :
— fr a c tu r a în p e r i o a d a d e c o n s o l id a r e , c u e v e n t u a l ă întîrzicrc* in
c o n s o lid a r e d ar c u o b u n ă c o n t e n ţ ie o r t o p e d o c h ir u r g ic a lă p o a te b e n e f ic ia
d e staţiu n ile clim atice de pe litoral, 111 sezon , sa u de c e le m o n ta n e în
to t cursul a n u lu i. N u se pune d ec i p roblem a de tr a ta m e n t b a ln ea r. C li-
m atoterap ia a ctiv ă favorizează form area c ă lu şu lu i ;
— fra ctu ra cu calus fo r m a t Jn m om en tu l în c e p e r ii m o b iliz ă r ii a re in ­
d ica ţie m ajoră pen tru cura b a ln e a r ă ,in v e d e r e a g ră b irii p r o ce su lu i d e
vin d eca re locală ca şi p entru tratarea sau r ecu p era rea fe n o m e n e lo r p a ­
to lo g ic e posttraum atice în s o ţito a r e ; 1 .
—■ a lgon eurodistrofia e ste in d icată p en tru cura b aln eară in to a te sta ­
d iile , cu cx ccp ţla fiizel dc debut a stad iu lu i 1. S e p o a te sc o n ta p e e fe c te
favorab ile asup ra tulburărilor va scu lo tro fice, a su p r a sin d r o m u lu i d u rero s
ca ş i a redorii articu lare. C urele p relu n g ite aju tă ş i la re fa c e re a m a i rap id ă
a osteoporozei lo ca le sau la oprirea e v o lu ţiei a c e ste ia . P e n tr u sin d r o m u l
alg o n eu ro d istro fic sîn t in d icate sta ţiu n ile de p e lito r a l ca şi c e le cu ap ă
carbognzoasă şi m o fete sau cu apă su lfu roasă (C ovasna, V a tra D o rn ci,
T u şn ad , D uziaş, C ălim ăneşti, Ilercu la n e, G ovora, P u cio a sa e t c .) ;
— osteo po roza sim p lă de im ob ilizare a re la r g i in d ica ţii p en tru cu ra
baln eoclim atică a tit pe lito ra l cît ş i în oricare sta ţiu n e m o n ta n ă ;
— u n ele stă r i postchiiurgiccilc cum ar fi : g r e fo a n e o so a se , d u p ă c u -
retaj osos, forări osoase cu plastii de ţesu tu ri şi m a i a le s d u p ă a rtro p la stii
psirţJalc sau to ta le sîn t in d ica te clirei balneare. M o m en tu l d e trim itere la
cu ră 51 stab ileşte chirurgul ortoped îri fu n cţie d e sta r ea lo c a lă şi g en e r a lă
a p acien tu lu i. ;; . . .
C ele m ai recom andate sta ţiu n i in aceste ca z u ri s î n t : E fo rie, M anga­
lia , T echirgiiiol, F e lix , H erculane, Govora, B azn a, G eoagiu , C ă lim ă n e şti,
A m a ra , Sovata, Ocna S ib iu lu i, S lăn ic-M old ova, P u c io a sa , L acu S ă r a t e tc .
N u sînt in d ica te curei baln eare p en tru p r o c e su l p a to lo g ic în sin e :
— pseudartroza ;
— osteonecroza aseptică isch em ică ;
— căluşul v icio s.
In aceste cazu ri terapia fizicală n u poate a d u c e v r eu n b e n e fic iu , n e -
c e sitîm l in iţial in ter v e n ţii chirurgicale. La a v iz u l o rto p ed u lu i şi d oar p e n ­
tru fen om en e p ato lo g ice asociate, p a cien tu l p o a te fi trim is în sta ţiu n i
b a ln ea re.
Sir.t total contrain d icate curei balneare :
— in fecţia o s o a s ă ;
— fracturile fără tendinţă la consolidare ;
— fracturile p e os patologic.

5. SECHELELE NEUROLOGICE

In cadrul traum atism elor cran io-cereb rale ş i a le co lo a n e i v e r teb r a le

p o t a p ă r e a m on op lcg ii, h em ip legii, p m ap iegii sau tc tr a p lc g ii. D e a se m e n e a ,
în trau m atism ele m em brelor pot fi lezion aţi n e r v ii p e r ife r ic i cu in sta la ­
rea p araliziilor resp ectiv e.
In d icaţiile şi con train d icaţiile acestor s e c h e le s în t d iscu ta te la ca p i­
t o lu l asupra a fecţiu n ilo r sistem u lu i nervos.

79
 C o n d iţiile d e tr im ite re la cură balneară
T rim iterea în staţiu n i balneare a p a cien ţilo r care prezintă se c h e le
d u p ă u n tra u m a tism este b in e să se facă cu respectarea u rm ătoarelor
co n d iţii :
— a v iz u l m ed icu lu i ortoped, ch iru rg sa u neurochirurg care a a v u t
fn tra ta m en t p a cien tu l. A ceasta este în sp e c ia l v a la b ilă în cazu l s e c h e le ­
lor după un tra u m a tism r e c e n t ;
— in d o sa r u l m edical al p a cien tu lu i a ju n s în sta ţiu n e să n u lip sea scă
ra d io g ra fiile re g iu n ii trau m atiz ate ca şi a n a liz e le : V.S.H., h em o ic u c o -
gram ă, e x a m e n d e urină. P entru p acien ţii m ai v frstn ici sînt n ecesa re în
p lu s : ureea şi EIvG ;
— p a c ie n ţii care poartă, aparate d e co n ten ţie , n ea m o v ib ile, v o r p u te a
fi trim işi n u m a i în staţiu n i clim atice d eoarece n u li se p o t ap lica p ro ce­
d u rile b a ln e o fiz ic a le ;
— p a c ie n ţii care au d ificu ltă ţi la m ers v o r fi trim işi cu cîrje sau b as­
ton, sta ţiu n e a n e p u tîn d u -le con fecţion a ;
■— tr im ite r e a p en tru tratam en t şi (sau) recu p erare în staţiuni se v a
fa ce c it m ai p r e c o c e p o sib il încă în cadrul co n ced iu lu i d e boală p en tru
trau m atism al p a c ie n tu lu i. D upă relu area a c tiv ită ţii, p en tru sech e lele ta r ­
d iv e tr im ite r ile p o t fi fă cu te în cadrul co n ced iu lu i de odihnă.
C o n tr a i n d ic a ţ ii g enera le p e n tr u p o s t tr a n m a ti c i
1. N u vo r fi trim işi în staţiu n i baln eare p a cie n ţii care nu se p ot d e­
plasa sin g u ri. S e v a am ina trim iterea p în ă cîn d a c e ştia se pot d ep lasa în
cîrje, cad ru d e m e r s etc. D e asem en ea n u vor fi trim işi n ici pacienţii care
n u se p o t a u to se r v i. In toate aceste cazuri b o ln a v u l poate fi trim is doar
cu în soţito r.
2 . S e c h e le le p osttrau m atice care p rezintă încă so lu ţii de con tin u ita te
ale te g u m en te lo r , sîn t contraindicate p roced eelor balneare.
3. B o ln a v ii se ch ela ri după trau m atism e de coloan ă care prezintă tu l­
burări s fin c te r ie n e .
4. F ra ctu r ile r ecen te n ecalcu late şi fără c o n te n ţie internă su fieien tă .
F ra ctu rile in s ta b ile ale coloan ei cu p o ten ţia l lo /io n n \ seeum lai' m ed u lar.
F ractu rile p e os p a to lo g ic.
5. N il se v a recom an d a tratam ent baln ear la p a cien ţii p o sttra u m a lici
la care e x is tă c h ia r şi su sp iciu n ea de in fe c ţie în fo ca ru l de traum atism .
6 . P a c ie n ţii cu n o scu ţi ca n ecooperanţi, sau cei cu tulburări p sih ice
d ecom p en sate s în t con train d icaţi curei balneare.
7. C ontrain d icaţii)!; gen erale ale trim iterilo r la orice cură baln eară
râm in v a la b ile şi p en tru această categorie de p acien ţi.

2. A F E C Ţ IU N I A LE SIST E M U L U I N ER V O S

a ) A F E C Ţ I U N I N E U R O L O G IC E P E R I F E R I C E

în trea g a p a to lo g ie a sistem u lu i n ervos p eriferic p o a te fi sistem atizară

în două m ari sin d ro a m e : sindrom ul n ev ra lg ie şi sin d rom u l neuropatic.

80
 I. S IN D R O M U L N E V R A L G I C

S in d r o m u l c e se c a r a c te r iz e a z ă p r in d u r e r i s p o n t a n e ş i p a r e s t c z i i în
te r ito r iu l d e d is tr ib u ţie al p r o lo n e u r o n u lu i s e n z i t iv .
A fe c ţiu n ile pe care le v o m p re z e n ta în tr -o c la s ific a r e p r o p r ie s în t
con sid erate ca fâcînd p a rte din p a to lo g ia „de g ran iţă" d is p u ta tă d e n e u r o ­
log i, in tern işti, ortopezi, b a ln e o fiz io te r a p e u ţi şi r e c u p e r a to r i m e d ic a li.
Fără a su b estim a a p o rtu l s p e c ia lită ţilo r m e d ic a le în r u d it e , c o n s id e ­
răm că m ed icin a fizică joacă u n rol im p o rta n t în r e c u p e r a r e a a c e s to r b o l­
n a v i, în sp ecial in ca zu rile cro n ice , tr e n a n te, cu e tio lo g ic p r e c iz a tă ş i în
afara in d ica ţiilo r n eu ro ch iru rg ica le ş i o rto p ed ice.
1) N evralgia c er v ic o -o c c ip ita lă A rn o ld .
2) C ervico-b ra h ia lg iile :
a) prin su ferin ţă v e r te b r a lă : p o stir a u m a tism d ir e c t s a u in d ir e c t ,
(fracturi, lu x a ţii fără in te r esa r e m ieltcă ), d isc o p a tii c e r v ic a le , s p o n d ila r -
trită an ch ilozan tă, sp o n d ilite sp e c ific e , u n e o -d isc a r tr o z a c e r v ic a lă e tc . ;
b) prin p rocese m e n in g e a le in fla m a to r ii (a r a h n o id ita c r o n ic ă , p a h i-
m en in g ita cronică cerv ica lă , ep id u r ita cron ică) ;
c) prin iritatia p le x u lu i b r a h ia l d e n a tu ră tr a u m a tic ă : e lo n g a ţ ii, c i-
ca irici irita tiv e, n ev ro a m e ;
d) în sindrom ul d e a p ertu ră toracică : sin d r o a m e d e c o a s t ă c e r v i­
cală, sind rom ul d efile u lu i sc a le n ic , sin d ro m u l de h ip e r a b d u c ţie ; , •
e) în alg o n eu ro d istro fii r e fle x e — e x . sin d r o m u l u m ă r -m în ă -
3) A m iqtrofia n ev r a lg ic ă sc a p u lo -h u m e r a lâ (s in d r o m u l P a r s o n a g e -
T urner).
4) N ev ra lg ii to ra eo -a b d o m in a le :
a) d e cauză lo c a lă : fa cto ri r a h id ie n i (s p o n d ila r tr o z ă , tr a u m a tis m
verteb ral, sp ond ilită sp e c ific ă sau n e sp e c ific ă , a r a h n o ld ite s a u e p id u r ite ) şi
factori extrarah id ien i (fra ctu ri c o s t a le ) ;
b) de cauză gen era lă : de o b icei du p ă in fe c ţii v ir a le c u h e r p e s
zoster.
5) N evralgia lom bară.
6) N evralgia cn ira lă .
7) N evralgia sciatică.
;t) N evralgia de f e m u r o - c u t a n a t (n ev ra lg ia p a r este z ic â ).
M etodologia d e recu p era re e ste co m p le x ă şi p o a te f i a p lic a tă in p r in ­
cip al in servicii de fiz io te r a p ie şi recu p era re m e d ic a lă d o ta t e cu s e c ţ ii
com p lete tio eloctrolerap ie, term o tera p ie, h id r o k in eto şi k in e t o te r a p ie a n a ­
litică şi glob ală. Intern area în a ce ste se r v ic ii p o a te fi in d ic a tă im e d ia t d u p ă
d ep ăşirea stad iu lu i acut. A lg iile r ezid u a le, fără c o m p lic a ţii fu n c ţ io n a le ,
p ot fi tratate in am b u lator f ie în se r v ic iile b in e d o ta te f i e în s e r v ic ii d e
fizio tera p ii m ai puţin d o ta te în ceea ce p r iv e ş te k in e to te r a p ia ş l h id r o -
lu n eto tera p la dar care p o t in flu e n ţa fa v o r a b il d u re r e a p r in p r o c e d u r i
elec tro şi term oterapice.
în m area m ajoritate, a fe c ţiu n ile en u m era te m a i su s c u n o s c o c a u z ă
rahidiană în declanşarea d u rerii, m ed ia n a p sih ică , p e lin g ă n u m e r o a s e le
p o sib ilită ţi de tratam en t sim p to m a tic al d u rerii in t e r v in e c u s u c c e s în
p ro fila x ia recidivelor c o rectin d tu lb u ră rile d e sta tic ă , d is s in e r g is m e le
m u scu lare, 5n special p rin k in e to şi h id ro k in eto te r a p ie .

6 — C u r a b a ln e o c lin a U c ă — c d . 103 31
 R e c u p e r a r e a a c tiv ită ţii g e s t u a le c u r e n te tu lb u ra tă d e h ip o - sa u im o ­
b iliz a r e a a n ta lg ic ă a s e g m e n te lo r a fe c ta te e s te p o sib ilă to t p rin k in e to ­
tera p ie c o m p le ta tă cu te r a p ie o c u p a ţio n a lă .
A c o lo u n d e d u rerea se a so c ia z ă cu h ip o lr o fia m u scu lară, recu p era rea
m e d ic a lă o cu p ă un lo c d c m a x im ă im p o rta n ţă , a tît în tera p ie c it şi în
rccupcnirc.

II. SINDR O M UL NEUROPATIC

N e u r o p a tia e ste u n sin d r o m c a r e se ca ra cterizea ză p rin tu lb u ră ri m o ­
torii a so c ia te cu tu lb u ră ri d e s e n s ib ilit a te su b ie c tiv ă şi o b ie c tiv ă , tr o fice
şi v e g e ta t iv e .
In g e n e r a l , fă c în cl a b s t r a c ţ ie d e p a r t ic u la r it ă ţile le g a t e d e to p o g r a fie ,
o r ic e a t i n g e r e a m o t o n e u r o n u lu i p e r i f e r i c i n t r - u n p u n c t a l t r a ie c t u lu i să u
d ă u n t a b lo u c li n i c a s e m ă n ă t o r .
S in d r o m u l d e n eu ro n m o to r p e r ife r ic se caracterizează p rin :
1) p a r a liz ii lim ita te , d e o b ic e i, la un n u m ă r red u s d e m u şch i ;
2 ) p a r a liz ie fla scă . T o n u s u l m u s c u la r fiin d un fe n o m e n r e fle x , in t e -
resarea n e u r o n u lu i m o to r p e r if e r ic in d u c e su p rim a rea ram u rii e fe r e n te a
a c e stu i r e fle c ;
3) r e f le x e le o s te o te n d in o a s e a b o lite ;
4) a tr o fie m u sc u la ră , n e u r o n u l m o to r p e r ife r ic fiin d c e n tr u l tr o fic a l
n e r v u lu i ş i a l m u ş c h iu lu i ; r e f l e x e le id io m u sc u la r e p ă stra te e le n e d e p in -
zîn d d e in e r v a ţ ie ; ,
5) ta b lo u l c lin ic , p a r a liz ia , f la c c id it a t e a ,' a tro fia m u scu lară, a b o lirea
r e fle x e lo r o ste o te n d in o a s e a r e u n c a r a c te r to p o g ra fic lim ita t se g m e n ta r ;
6) p r e z e n ţ a r e a c ţ iilo r e le c t r i c e d e d e g e n e r e s c e n t ă ;
7) t u lb u r ă r i d e s e n s i b i l i t a t e î n l e z i u n i l e p le x u r ilo r şi tr u n c h iu r ilo r
n erv o a se. ■•
O rice a tin g e r e a m o to n e u r o n u lu i p e r ife r ic in tr -u n p u n ct d in tr a ie c tu l
său dă u n ta b lo u c lin ic a se m ă n ă to r .
In te r e sa r e n m o to n c u r o n ilo r d in c o a r n e le a n terio a re ale m ă d u v e i s p i­
n ării d au a m io tr o fii a c u te sa u le n t p r o g r e siv e .
1. A m io t r o fiile n e u r o g e n e a c u te s în t r e p r ez e n ta te de p o lio m ie lita
an terio a ră a c u tă ;
2. A m io t r o fiile n e u r o g e n e le n t p r o g r e s iv e în tiln im în :
a) p o lio m ie lita a n te r io a r ă c r o n ic ă ;
b) s c le r o z a la te r a lă a m i o t r o f i c ă ;
c) m ie lo p a lia c e r v ic a lă ;
d) sir in g o m ie lia .
S e e x c lu d p e n tr u tr a ta m e n t b a ln e o fiz ic a l a m io tr o fiile le n t p ro g re­
siv e d in c o m p r e s iu n ile m e d u la r e tu m o r a le , p recu m ş i a m io tr o fiile din
le u c o n e v r a x ite u n d e e v o lu ţia c a p r ic io a să a b o lii p o a te fi agravată.
în m a jo r ita te a c a z u r ilo r n e u r o p a tia rec u n o a şte ca u ze d e te r m in a n te
— n c u r o p a tii se c u n d a r e , d ar m a i e x is t ă c a z u r i u n d e etio lo g ia n u p o a te fi
p recizată — n e u r o p a tii e s e n ţ ia le . E tio lo g ia n e u r o p a tiilo r e ste v a ria tă , ca u ­
z e le id e n t ific a te fiin d g r u p a te a s t f e l :
a) c a u z e lo c a le : tr a u m a tic e (p lă g i, c o n tu z ii, elo n g a ţii de răd ăcin i sau
tru n ch iu ri n e r v o a se ), p r o ce se c o m p r e s iv e d e v e c in ă ta te (calu s o so s, fr a g ­
m en te o so a se d e p la s a te p r in fr a c tu r ă ), co m p rim a rea tru n ch iu lu i n e r v o s
p eriferie îr .tr -u n c a n a l a n a to m ic în g u s ta t (e n tr a p e m en t n eu ro p a th ies) ;

B2
 b) cauze gen era le : factori fizici (frig, u m ez e a lă , cu rc n t elec tric), in -
fecţioşi (difteric, b o tu lism ,-febră tifo id ă etc.), a le r g ic i (serovaccin oterap ia),
to x ic i (plumb, arsen, su lfam id e), m eta b o lici (d ia b et, c a ren ţe v ita m in ice),
vasculari.
TIPURI ANATOMO-CUNICH DE NEUROPATH
1. R a d ic u l o p a ti i: sin d r o m u l d e c o a d ă d e c a l t o t a l sa u p a r ţia l r e p r e ­
z in tă ta b lo u l c lin ic d e r a d ic u lo p a tie c e l m a i b in e c o n tu r a t. C a e tio lo g ic
r e c u n o a şte c a u z e lo c a le : r a h id ie n e : s p in a b ifid a , t r a u m a t is m e le v e r t e ­
b ra le, h ern ia d e d isc , s p o n d ilita tu b e r c u lo a s ă ş i in t r a r a h id ie n e ■— a r a h -
n o id ita c ro n ică . C a u z e le g e n e r a le s în t m a i p u ţin f r e c v e n t e , i n f e c ţ i i le v ir o -
tic e ş i lu e su l fiin d m a i im p o r ta n te .
2. P lex u lo p a tii. Cea m a i frecv en tă este n eu ro p a tia d e p le x brahial
totală sau parţială g en erată de cau ze lo ca le : c o m p r e siu n e p rin fracturi
de claviculă şi lu x a ţii sca p u lo -h u m era le, secţiu n e p rin p lă g i p rod u se de
arm e albe sau de foc, e lo n g a ţii şi sm u lg eri prin tr a u m a tism e în accid en te
rutiere sau d e m uncă, m a n ev re o b stetrica le. C au ze g e n e r a le : in fe c ţii v i­
rale şi acciden tele p o stvaccin oseroterap ie.
lnteresarea p lex u r ilo r cervical şi lo m b o -sa c r a t sîn t m a i ra re b e n e fi­
ciin d in aceeaşi m ăsură de tratam en t fizica l.
3. M on o n evrite
a) m ononevrita ram u rilor co laterale ale p le x u lu i b ra h ia l :
— m on on evrita d e : n. su p rascap u lar ;
n. m arelu i d in ţ a t ; ,
n. m arelu i dorsal ;
n. p ectoral rnare
b) m onon evrite ale ram urilor term in a le a le p le x u lu i b ra h ia l :
— m on on evrita n. m edian ;
n. cubital :
n. ra d ia l;
n. circu m flex ;
n . m u scu lo-cu tan .
c) m on onevrite ale m em b ru lu i in fer io r :
— m on on evrita crurarului
ob turatorului ;
g en ito -cru ra ru lu i ;
ic m u r c -c u ta n a tu lu i;
scia tică ;
sc ia tic p o p liteu e x te r n ;
scia tic p op liteu in tern .
Dintre ca u zele locale factorul trau m atic e ste d o m in a n t fiin d urm at
d e com presiunile tru n ch iu rilor n erv o a se sau a l a rterelo r c a ic le irigă.
N cui o p a tiilc d e c o m p r e siu n e p r in in te rc s.u l p c c a r e 11 p r e z in t ă p e n tr u
tr a ta m e n tu l b a ln e o -fiz ic a l d e r e c u p e r a r e (d u p ă e lim in a r e a fa c to r ilo r c o m -
p r e siv i) im p u n o p r e z e n ta r e m a i d e ta lia tă .
După cau zele care le d eterm in ă se c la sifică în :
— neuropatii p r o fesio n a le şi prin p oziţii n c fiz io lo g ic e p r elu n g ite :
— reuropatii dc încarcerare ;
—■ neuropatii de com p resiu n e pe fon d u l u n e i p red isp o z iţii fa m ilia le.

83
 In c la s if ic a r e a b o lilo r n e u r o m u s c u la r e a F e d e r a ţie i M o n d ia le d e N e ­
u r o lo g ie (1 9 0 8 ) s în t m e n ţio n a te u r m ă to a r e le tip u r i d e „ e n tr a p e m e n t n e u r o ­
p a th ie s" :
D e n ervi cra n ien i :
— co m p resiu n ea n. fa c ia l în fo ra m en u l stilo -m a sto d ia n (p aralizia
B ell) ;
— sp a sm u l facial c r o n ic ; , : ; ■. >
— p a ra liz ia facială fam ilială ro cu ren tă ..
A l e e x t r e m it ă ţ ilo r su p e r io a r e :
— sin d ro m u l d e npertură toracică şi can al c e r v ic o -a x ila r ;
— n e r v u l m ed ia n la a n teb ra ţ (sin d rom u l pronator) ; *
— n erv u l m ed ian la p u m n (sin d ro m u l d e tu n e l c a r p ia n ); :
— n erv u l c u b ita l la cot ;
— n e r v u l c u b ita l la p u m n ; •
— n erv u l ra d ia l la şa n ţu l d e torsiu n e ;
— n erv u l rad ial la a n teb ra ţ ; ■
— n erv u l in te r o so s p o sterio r la a n te b r a ţ;:
— n erv u l su p rascap u lar la u m ăr. ■
A le e x tr e m ită ţii in ferio a re :
— n erv u l sc ia tic la ie şire a din p e lv is ; 1’
— n erv u l ob tu rator în ca n a lu l ob tu rator ;
— n erv u l p ero n ea l in ju r u l ca p u lu i p e r o n e u lu i;
— n erv u l tib ia l p osterior în tu n e lu l tarsal. ■• •
4. P o lin e n r o p a tii
S în t rep rezen ta te de sin d ron m e în care su ferin ţa e ste extin să şi s is ­
tem a tiza tă în to td ea u n a c o n c o m ite n t p e m ai m u lte tru n ch iu ri n e r v o a se .
S în t in te r e sa te m a i a les m em b r e le in ferio a re. E tiologia e ste d om inată d e
ca u ze g en era le : b oli in fe c ţio a se b a cterien e (d ifterie, botulism ), v ir a le
(gripă, ru jeo lă , ru b eolă, m o n o n u cleo ză , in fecţioasă), accid en te v a c c ln o -
şi sero tera p ice, in to x ic a ţiile p r o fe sio n a le şi/sa u a ccid en ta le, m ed ic a m e n -
ten se, factori fiz ic i (electrici), ca ren ţe v ita m ln iee , a fe c ţiu n i m e ta b o lic e
(d iab et zaharat), b o li v a scu la re (trom b an geită o b literan tă, ateroscleroza
cu sindrom d e isc h e m ie periferică).
5. P o lira d ic u lo n c u ro p a tiile
S in d ro m care d e fin eşte a fecta rea ex tin să , sistem a tiza tă şi co n co m i­
ten tă a răd ăcin ilor rah id ien e şi a n erv ilo r p eriferici :
— p o lira d icu lo n eu ro p a tia p rim itiv ă (sin d rom u l G u illain -B arre) ;
— p olira d icu lo n eu ro p a tii secu n d a re de cauză in fecţio a să (bacteriană
şi virală), p o stv a cc ln o - şi sero tera p ie.
A v în d Sn v e d e r e n u m ero a sele p o sib ilită ţi ce stau la baza in sta lă r ii
u n u i sin d rom d e n e u r o n m o to r p erife r ic p rim u l tim p a l recuperării îl
c o n stitu ie p recizarea d ia g n o sticu lu i co m p let c lin ic, etio lo g ic, top ografic,
d e stad iu e v o lu tiv şi fu n cţion al.
D eci, în m o d o b lig a to r iu p e lin g ă e x a m e n u l c lin ic şi n e u r o lo g ic t r e ­
b u ie e f e c t u a t e e x p lo r ă r ile p a r a c lln ir e m lervnU ! lO ectn xlln yn iislU 'iilu l m»-
tim in iisc u ltu ' (liM Cî, V C M , c u r b ă 1T, e iim a liz ă e tc .), p r e c u m şi b io p sia
m u s c u la r ă .
I n d ic a ţii în c e e a c e p l i v e ş t e m e to d o lo g ia d e r ec u p e r a r e fu r n iz e a z ă
b ila n ţ u l a r tic u la r p a s iv ş i te s t in g u l m u s c u la r . '

84
 Ideea cen tra lă p e ca re se b a zea ză în t r e g u l p r o c e s d e r e c u p e r a r e fu n c ­
ţională în le z iu n ile do n e u r o n m o to r p e r if e r ic o r e p r e z in tă p o s ib ilita te a
regenerării fib r e i n e r v o a se p e r ife r ic e .
D in d a te le p r e z e n ta te p în ă a cu m r e ie s e în m o d e v id e n t că d a to r ită
d en ervării ap are u n d e fic it m o to r to t a l sa u p a r ţia l în t e r ito r iu l a fe c ta t,
tulburări d e s e n s ib ilita te şi d e r e f le c t iv it a t e în s e n s u l d im in u ă r ii sa u
ab olirii acestora, m o d ific ă r i d e e x c it a b ilit a t e n e u r o m u s c u la r ă ş i m o d ific ă r i
v n scu lotroficc în s o ţite in c o n s ta n t d e d u r e r i d e tip c a u z n lg ic cu c o m p o ­
n en tă v e g e ta tiv ă v a r ia b ilă in fu n c ţie d e n e r v u l a fe c t a t. S e c u n d a r p r o c e ­
su lu i de d en erv a re se p r o d u c a tr o fii şi tr a n s fo r m ă r i fib r o a s e a le fib r e lo r
m u scu lare p recu m şi m o d ific ă r i la n iv e l u l tu tu r o r s t r u c tu r ilo r c o n ju n c tiv e
articu lare, p eria rticu la r e, c a p s u lo lig a m e n ta r e ş i te n d in o a s e . D a că fa c t o ­
rul cauzal d isp are, sa u d a că in te g r ita te a n e r v u lu i a f o s t r e fă c u tă , în c e p e
procesul sp o n ta n d e r e in e r v a r e ca re p o a te f i in f lu e n ţ a t fa v o r a b il (în s e n ­
su l con servării m o r fo lo g ie i n o r m a le a e fe c to r ilo r ) p r in tr a ta m e n tu l d e
recuperare.
M etodologia d u p ă ca re s e d e sfă şo a r ă p r o g r a m u l d e recu p erare" fu n c ­
ţională v a riază în fu n c ţie d e d ia g n o s tic ş i s t a d iu l e v o lu t iv a l b o lii. In
p rincipiu, în p erio a d a d e d e n e r v a r e s e a p lic ă p e n tr u s e g m e n t e le d e f ic i­
tare un tra ta m en t p o stu ra l a d e c v a t şi u n p r o g r a m d e k in e t o te r a p ie p a siv ă
cu scopul în tr e ţin e r ii m o b ilită ţii a r tie u lâ r e , a p ă str ă r ii in f o r m a ţie i c h ih e s -
te zice m io ten d in o a r tic u la r e şi e v ita r e a r e fr a c ţ ie i m u s c u la r e .
E lectro stim u la rea a n a litic ă cu c u r e n ţi e x p o n e n ţ ia li cu p a n tă v a r ia ­
bilă efectu ată la p a r a m e tr ii r e z u lta ţi d in e le c tr o d ia g n o s t ic a r e d r e p t sc o p
m en ţin erea tro fic ită ţii m u sc u la r e şi îm p ie d ic a r e a m o d ific ă r ilo r b io c h im ic e
şi h istologice c e ap ar la m u ş c h iu l d e n e r v a t.
Pentru a m elio ra r ea v a sc u la r iz a ţie i ş i im p lic it tr o f ic ită ţii lo c a le se u t i­
lizează şi p roced u ri de te r m o te ra p ie p r e c u m ş i m a sa j lo c o r e g io n a l.
P urtarea u n e i o rte z e d in a m ic e a d a p ta tă la d e f ic it u l m o to r r e p r e z in tă
o m etodă tera p eu tică de m a x im ă e fic ie n ţ ă în c o n s e r v a r e a m o b ilită ţii a r ti­
culare şi p ăstrării u n u i to n u s m u sc u la r p e r m a n e n t e v it în d u - s e a s t fe l a n ­
ch ilo zele a rticu la re şi retr a c ţia m u sc u la r ă . A c e s te o r te z e d in a m ic e 'v o r fi
purtate atît în p erio a d a d e d e n e r v a r e c ît şi fin p e r io a d a d e r e lu a r e a in e r -
vaţiei.
O dată cu relu a re a p ro g r e siv ă a a c tiv ită ţ ii n e u r o n i u s c u la r e în . t e r i ­
to riile rein er v a te p o n d erea c e a m a i m a r e .în c o m p le x u l d e r e c u p e r a r e o
are kin etoterap ia a ctiv ă fo lo s in d u -s e c o n tr a c ţii iz o m e tr ie e Şi iz o d in a m ic e
efectu a te îm p o triv a u n e i r e z iste n ţe p r o g r e s iv e . P r o g r a m u l k in e to te r a p e u -
tic debutează cu m işcă ri a n a litic e a le fie c ă r u i s e g m e n t p e n tr u ca p r o g r e ­
siv să se treacă la e x e r c iţii g lo b a le e f e c t u a t e cu s c o p u l r e in te g r ă r ii s e g ­
m entu lui d e fic ita r în a ctu l m o to r c o m p le x d e s f ă ş u r a t a r m o n io s.
în paralel se lu crea z ă p en tru r e c u p e r a r e a s e n s ib ilit ă ţ ii.
P e lin g ă k in e to te r a p ie , e r g o te r a p ia r e p r e z in tă u n m ijlo c te r a p e u tic
de rrtnre efic ie n ţă în reluuroii g e stic ii uzuale». ..
E voluţia p ro g reselo r e s te u rm ă rită p r in r e p e ta r e a b ila n ţu r ilo r la In­
tervale regulaţi;. A co lo u n d e d u p ă 2 a n i d e 'ti-a ta m e n t, e f e c t u a t co rect, n u
se obţin rezu lta te le sco n ta te, se fa ce a p e l la c h ir u r g ia p a le a tiv ă care p e r ­
m ite intr-o oarecare m ăsu ră red u c er e a d e f ic it u lu i'f u n c ţ io n a l. ■

Bb
 E ta p iz a ro a r e c u p e r ă r ii n c u r o m o to r ii în ca zu l sin d ro a m elo r n c u r o p a -
tice r e c u n o a ş te u r m ă to a r e a filie r ă te r a p eu tică :
1) S e r v ic iu l d c n e u r o lo g ie sa u n e u r o c h ir u r g ie p e n tr u faza acu tă Sn v e ­
d erea d ia g n o s tic u lu i ş i tr a ta m e n tu lu i m e d ic a l sa u ch iru rg ica l în a c e st
sta d iu ;
2) s e r v ic ii d e fiz io te r a p ie şi recu p e r a r e m ed ica lă cu d otare m a te r ia lă
(electro , h id r o t e r m o te r a p ie şi în s p e c ia l k in e to te r a p ie b in e p u să la p u n ct).
In tr-o p r im ă e ta p ă b o ln a v u l e ste in te r n a t în v e d e r e a te stă r ii c lin ic e .ş i p a -
r a c lin ic e a d e f i c it u l u i n eu ro m o to r , bilanţ; p r e v iz io n a l şi p reciza rea co n ­
d u ite i d e r e c u p e r a r e . î n eta p a a d o u a se c o n tin u ă â la lo n g p ro g ra m u l d e
r ecu p era re s t a b ili t şi c o n d iţ ii d e a m b u la to r ;
3) s e r v ic ii d e fiz io te r a p ie e x is te n te în p o lic lin ic i sa u sp ita le , p e n tru
c a zu rile r e z o lv a t e n e u r o m o to r , d ar c a re m a i p re z in tă u n e le sim p to m e
a lg ice sa u p e n t r u b o ln a v ii n e r e c u p e r a b ili fu n c ţio n a l to t cu sc o p te ra p e u ­
tic al s u f e r in ţe i a lg ic e sa u d e a m e lio r a re a c o m p lic a ţiilo r o stco a rticu la re
secu n d a re im o b iliz ă r ii (re d o r i a rticu la re, tu lb u ră ri tr o fic e u rin a re etc.).
R e c u p e r a r e a fu n c ţ io n a lă în a fe c ţiu n ile n e u r o n u lu i m otor p e r ife r ic
e ste d c c e le m a i m u lt e ori în c u n u n a tă d e su c c e s, r e z u lta te le fiin d in c o m ­
p arab il m a i b u n e d e c it în c a z iil le z iu n ilo r d c n e u r o n m o to r cen tra l. B o l­
n a v ii s în t r e c u p e r a b ili în c e a m a i m arc p a rte n u m im u l p en tru fa m ilie ,
ci şi p en tru o o c tl v it a le so c ia la u tilă . In fu n c ţie d c d e fic itu l fu n cţio n a l
r e sta n t şl d c c a p a c it ă ţile d e su p le er e , b o ln a v u l îşi p o a te relu a a c tiv ita te a
sau p o a te fi r e c a lif ic a t p e n tr u un a lt loc: d e m u m ă m u ie p o a le fiice faţă
cer in ţe lo r Im p u se tic .sp eeiricu l a c tiv ită ţii.

b) A F E C Ţ IU N I ALE SISTEM ULUI NERVOS CENTRAL (SNC)

IN D IC A ŢII METODOLOGICE DE RECUPERARE FUNCŢIONALA

A HEMIPLEGIILOR
P rin h e m ip le g ie în ţ e le g e m d e fic itu l de m o tr ic ita te v o lu n ta ră a u n e i
ju m ă tă ţi d e c o r p d a to r a tă le z iu n ii u n ila te r a le a că ii p ira m id a le .
E tio lo g ia h e m ip le g iilo r e s te d o m in a tă d e a c c id e n te le v a scu la r c c e r e ­
brale dar s e d e s c r iu şi a lt e c a u z e ca : tr a u m a tism u l c r a n io -cereb ra l, p r o ­
cese in fc c ţio a s e , in f la m a t o r ii s a u tu m o ra le.
în ceea c e p r iv e ş t e m e c a n ism e le fiz io p a to lo g ic e ce sta u la baza d e fi­
c itu lu i m o to r r e ţin e m :
— e fe c t e d a to r a t e a b s e n ţe i fu n c ţie i n o rm a le a s iste m u lu i p ir a m id a l
ce con stau d in p a r e z a sa u p a r a liz ia cu d im in u a re a sau a b o lirea m işc ă r ilo r
v o lu n ta r e ce in t e r e s e a z ă u n .h e m ic o r p ;
-— e fe c te d e te r m in a te d e e lib era rea u n o r a c tiv ită ţi în m od n o rm a l
in h ib a te de c ă tr e s is t e m u l p ir a m id a l :
a) h ip e r r e f le c t iv it a t e o ste o te n d in o a să ;
b) sp a s tic ita te p ir a m id a lă .
P e lin g ă a c e s t e d o u ă m a ri ca teg o rii d c m o d ifică ri fiz io p a to lo g ic e Ia
c o m p le x ita te a d e f ic it u lu i m o to r p a rticip ă în g ra d e v a r ia b ile şi a lte tu lb u ­
rări cu m ar fi : s i n c in e z iile , tu lb u r ă r ile tro fic e , tu lb u ră ri n e u r o lo g ic e a so ­
cia te, m o d ifică r i a le f u n c ţ ie i p s ih ic e şi in te le c tu a le , d u rerea.
U n d e fic it f u n c ţ io n a l c u a c e a stă c o m p le x ita te d e m o d ifică ri fiz io p a to ­
lo g ic e ridică p r o b le m e d e o s e b ite d e recu p era re.

ac
 BAZELE FIZIOLOGICE ALE RECUPERĂRII FUNCŢIONALE
IN LEZIUNILE NEURONULUI MOTOR CENTRAL

D eşi nu p u tem vorb i d e p rocese de reg en era re la n iv e lu l sistem u lu i

n ervos central, se ştie că d u p ă u n in te r v a l v a ria b il d e la m o m e n tu l in sta ­
lă rii leziu n ii e x is tă un grad d e recu p era re sp o n ta n ă a fu n c ţiilo r care in i­
ţial au fost p ierd u te total.
A ceastă recuperare p o a te fi e x p lic a tă a s t f e l :
a) P rin ex iste n ţa u n o r tulburări fu n c ţio n a le r e v e r sib ile la p eriferia
focaru lu i lezion al. D acă terito riu l cen tra l e ste d istru s şi irep a r a b il teri­
toriu l periferic al le z iu n ii m a i p ăstrează o circ u la ţie ce n u sc a d e su b 20%
d in d eb itu l circulator n orm al.
A cest d eb it nu asigu ră fu n c ţio n a lita te a c e lu le i n e r v o a se d ar îi per­
m ite supravieţuirea. R efa cerea co n d iţiilo r circu la to rii lo ca le p erm ite re­
luarea funcţiei la n iv e lu l a c e sto r celu le.
b) R educerea e d em u lu i p erilezio n a l, m ai e v id e n t în h e m ip le g iile se ­
cu n d a te traum atism elor cra n io -cereb ra le e ste r e sp o n sa b il d c rev en ir ea
m otorie din p rim ele zile.
c) Un alt fenom en nccep tu t îl rep rezin tă rem ie lin iz a r c a . In fa za in i­
ţială de com presiune, m ie lin a e ste d istru să şi a stfe l se în tr er u p e co n d u ­
cerea nervoasă. D upă în d ep ărtarea co m p resiu n ii c e lu le le S c h w a n n pro­
liferează şl re Inc teaca de m le lln ă r e lu in d u -se a stfe l c o n d u cerea nervoasă.
d) A ctivarea prin te h n ic i de recu p era re sp e cific e a cir c u ite lo r d e re­
zervă de care d isp u n e siste m u l n erv o s cen tra l.
e) O posib ilita te in te r esa n tă o rep rezin tă crearea d e n oi le g ă tu r i între
cen trii n ervoşi după ce le g ă tu r ile in iţia le a u fo s t d istru se. R eg e n era rea fi­
brelor lu n gi nu e ste p osib ilă dar e x istă c o n d iţii fa v o ra b ile u n e i în m u g u riri
d e fibre scurte ce nu d e p ă şesc 1 m m ş i sta b ilirea d e n o i le g ă tu r i care d eşi
au sem n ificaţie fu n cţio n a lă n u pot în lo c u i to tu şi fib ra lu n g ă .
T abloul c lin ic al h e m ip le g ie i recu n o a şte trei sta d ii d is tin c te : stad iu l
d e com ă, stadiul de h e m ip le g ie fla scă ş i sta d iu l de h e m ip le g ie sp astică.
S u ccesiunca sta d iilo r n u e ste ob ligatorie.
In funcţie cle p a rticu la rită ţile fiecă ru i sta d iu se c o n tu rea ză şi o b ie c ti­
v e le recuperării fu n c ţio n a le cu m en ţiu n ea că acea stă recu p era re treb u ie
in stitu ită foarte precoce ch ia r d in faza de com ă, în m o m en tu l în c a r e .fu n c ­
ţiile v ita le şi ech ilib ru l h em o d in a m ic a l b o ln a v ilo r p erm it. D e r eg u lă nu
se d epăşesc 3— 5 z ile d e la in sta la rea h e m ip le g ie i. în fe lu l a c c sta se pre­
vin efe c te le n edorite ale sin d ro m u lu i de im o b iliza re (tu lb u ră ri tr o fic e m u s­
cu lare articulare şi osoase, tu lb u rări m eta b o lice , circu la to rii e tc.) ca re în ­
greu nează m ult şi red u c e fic ie n ţa c o m p le x u lu i te r a p e u tic d e recu p era re.
In h em ip legia flască o b ie c tiv e le recu p erării fu n c ţio n a le se p o t rezu m a
a stfe l :
a) prevenirea sin d ro m u lu i de im o b iliza re ;
b) refacerea m a tricei c e n tra le re fle x e şi p eriferic e a p ro g ra m u lu i
m otor.
M ijloacele tera p eu tice u tiliz a te sîn t : postura, m o b iliza rea p a siv ă şi
m obilizarea activă aju tată a co lo un d e e ste p o sib il.
La m em brul su p erior e x is tă p ericolu l p erm a n en t a l blocării u m ă ru lu i
in adducţiune şi rotaţie in tern ă , p ron aţie ired u ctib ilă a a n te b r a ţu lu i şi
redoare în flex ie a p u m n u lu i şi d e g etelo r cu p o lic e le in a d d u cţie şi

87
 fle x ie . P e n tr u a evit;i a cest n e a ju n s se p ostu reazâ c o r e c t m em brul su ­
p erior cu um ărul in uşoară a b d u cţie an teb ra ţu l in e x te n s ie sau fle x ie
uşoară p e braţ, degetele! i'n s e m ifle x ie şi p o lic e le în ab d u cţie.
La m em b ru l in fe r io r se v a e v ita in sta la rea redorii în fle x ie şi rotaţie
extern ă a şo ld u lu i, fle x u m al g e n u n c h iu lu i şi d ev ia ţia în var eq u in a p i­
ciorului. T ra ta m en tu l p ostu ral v a v e g h e a a su p ra păstrării bazinului lip it
d e p lan u l p a tu lu i fără să se p e r m ită n ic i un g ra d de fle x ie a şold u lu i şi se
va cala cu p ern e m e m b ru l in fe rio r p en tru ca acesta să n u cadă în rotaţie
extern ă. P icio ru l va fi m e n ţin u t în u n g h i d rep t pe gam bă c u ajutorul u n e i
g u tiere p osterioare b in e ca p iton ată.
C el d e -a l d o ilea o b ie c tiv a l recu p eră rii e s te asigu rat d e m ob iliză rile
p a siv e a tu tu ro r n rtieu laţiilp r m e m b r e lo r b o ln a v e e fe c tu a te în a m p litu d in e
com plota, şe d in ţe scu rte 5— 10 ' r e p e ta te de 4 — 5 ori po zi.
P rev en irea tu lb u rărilor tr o fic e cu ta n a te se realizează prin sch im b a­
rea p o ziţiei b o ln a v u lu i d e m ai m u lte ori în c u r su l zilei ş l m asaj trofic al
p u n ctelor d e p resiu n e.
A ceastă fază a recu p eră rii tr e b u ie in stitu ită în se r v ic iu l d e n eu ro ­
logie şi n u n ecesită n ic i un fe l d e a m en ajări sp ecia le. U n m inim um d e
cu n oştin ţe d e k in e to te ra p ie ş i c o n ştiin c io z ita te în în g rijirea b o ln a v u lu i
aduc se rv icii p reţio a se recu p erării fu n c ţio n a le în sta d iile urm ătoare.
D upă in sta la rea sp a stic ită ţii o b ie c tiv e le recu p erării fu n cţion ale îş i
propun in flu en ţa r e a tu tu ro r m o d ifică rilo r fizio p a to lo g ic e gen eratoare d e
d isfu n oţie în ved erea relu ă r ii u n ei fu n c ţio n a lită ţi a h em icorp u lu i bolnav
c ît m ai ap ro p ia tă de n o rm a l. .
E ste p erio a d a de recu p era re c e treb u ie să fie in iţia tă în tr-u n cen tru
sp ecializat d e către o ec h ip ă c o n stitu ită d in m e d ic k in eto tera p eu t, cad ru
m ed iu sp e c ia liz a t în p ro b le m e le p a r tic u la r e p e care le rid ică recuperarea
a fecţiu n ilor n eu r o lo g ic e.
E ste ob lig a to riu ca c e n tr u l d e recu p era re fu n cţio n a lă a h em ip leg icilo r
să aibă săli d e k in e to te r a p ie bin e u tila te , p o sib ilită ţi de h id ro k in eto tera p ie,
k in eto tera p eu ţi sp e cia liz a ţi în recu p era rea n eu rom otorie. D eoarece, c h ia r
şi secţiile de recu p erare d in sp ita le a u durată d e sp ita liza re lim itată, e ste
absolu t n e c e sa r oa se r v ic iile do recu p era re p en tru b oln avii a m b u la to n să
lie foarte b in e d otate şl sâ preia b o ln a v ii e x ter n a ţi în v e d e r e a co n tin u ă m
program ului d e recu p erare n eu r o m o to r ie, tim p d e m ai m u lte luni. X um ai
în felu l acesta se poate sp e ra la o b ţin e r e a unor cîştig u ri fu n cţio n a le sem ­
n ifica tiv e.
S ta ţiu n ile b aln eare n u p ot r e z o lv a d ecit p arţial p ro b lem ele lega:»* d e
recup erare n eu ro m o to rie to t din c a u z a lim itării curei san atorialo la I.'i—
21 zi lo.
M ijlo a cele tera p eu tice fo lo site, d esfă şu ra rea p e etape a program ului
do recuperare vor fi sta b ilite in u rm a an alizei m in u ţio a se a bolnavului şi
a d eficitu lu i m otor.
P en tru a cea sta sin t n ecesa re o se r ic de e x a m e n e : ex a m en clinic te m ­
p let, ex a m en n eu rologic’, b ila n ţ a r ticu la r pasiv, b ila n ţ m otor activ, b ila n ­
ţul sp a sticită ţii, b ila n ţu l sin c in e z iilo r , b ila n ţu l a lto r tulburări m otorii, b i­
lan ţu l fu n cţio n a l şi bilan ţ p rev izio n a l.
S p a stic ita te a prin rep a rtiţie r.eu n iform ă are ca rezu lta t fixarea arti­
cu la ţiilo r în p o z iţii v icio a se , n e fu n c ţio n a le . P o sib ilită ţile d e in flu en ţa re in

88
 s e n s u l d im in u ă r ii s p a s tic ită ţii s în t în c ă d e s t u l d e lim ita te . D e şi s -a u la n ­
sa t în te ra p ie n u m e r o a s e d r o g u r i d e c o n tr a c lu r a n te , e fic a c ita te a lo r e s te
d isc u ta b ilă .
O p o sib ilita te d e r e d u c e r e a s p a s t ic it ă ţ ii m a i-p u ţin fo lo sită în h e m i­
p le g ie , o r e p rezin tă in filtr a r e a p u n c t u lu i m o to r a l m u ş c h iu lu i s p a s tic cu
o so lu ţie d ilu a tă d e a lc o o l sa u fe n o l. A v a n t a j u l în tr e r u p e r ii c o n d u c e r ii n e r ­
v o a se şi im p lic it r e d u c e r e a s p a s t ic it ă ţ ii a n ta g o n iş tilo r p e r m ite o m a i b u n ă
u tiliz a r e a m u s c u la tu r ii a g o n is te d e f ic it a r e in s u fic ie n te p en tr u a c o n tr a ­
b a la n sa a n ta g o n is ta sp a s tic i.
C rio tera p ia e s te u tiliz a tă p e n tr u e f e c t u l d e c o n tr a c tu r a n t al r ă c ir ii lo ­
c a le p e c a re D on T ig n y o e x p lic ă p r in s c ă d e r e a e x c it a b ilită ţ ii fu s u lu i n e ­
u r o m u sc u la r d a to r ită red u ce i-ii a c t iv it ă ţ ii s is te m u lu i g a m m a . D e fic ie n ţa
m e to d e i rezidă d in fa p tu l că e f e c t u l d e c o n tr a c tu r a n t s e p ie r d e r e p e d e şi
a p lic a r e a g h e ţii e s te lim ita tă d e c o e x is t e n ţ a tu lb u r ă r ilo r tro fice lo c a le ş i
tu lb u ră rilo r v a sc u la r e p e c a r e le a g r a v e a z ă .
E le c tr o te r a p ia s p a s tic ită ţii c o n s t it u ie în c ă o p r o b le m ă d isc u ta tă .
In g e n e r a l s - a r e n u n ţa t Ia io n o g a lv a n iz ă r ile cu clo r u r ă d e c a lc iu
tr a n so r b ito -c e r v ic a lă in iţ ia t e d e B o u r g n ijn o n p r e c u m şi la g a lv a n iz ă r ile
p e zo n e r e fle x e care n u ş i- a u d e m o n s tr a t e fic a c ita te a .
E le ctr o tera p ia m o d er n ă f o l o s e ş t e c u r e n ţi r e c ta n g u la r i d e b ita ţi pe' d ou ă
c a n a le d e e x c ita ţie , a sin c r o n , d u p ă te h n ic a H u ffs c h m id t, p r e c u m şi e le c tr o ­
stim u la r e a p e un sin g u r c a n a l a l m u ş c h ilo r a n ta g o n iş ti m u s c u la tu r ii s p a s ­
tice. A p lic a ţia c it m a i p r e c o c e , în a i n t e d e in s ta la r e a sp a s tic ită ţii p o a te p r e ­
v e n i sp a s tic ita te a se v e r ă sa u a c o lo u n d e e s t e in s ta la tă o p o a te r e d u c e p e n ­
tru in t e r v a le v a r ia b ile d e tim p (o r e s a u z ile ).
D e sfă şu r a r e a a u d io - v iz u a lă a a c t iv it ă ţ ii e le c tr o m io g r a fic e ( f e e d -
b a c k -u l EM G ) c o n s titu ie o m e to d ă m o d e r n ă d e c o n tr o l v o lu n ta r al s p a s ti­
c ită ţii ş i a n tr e n a m e n t s is te m a tic a l r e la x ă r ii v o lu n ta r e .
RECUPERAREA C O NTR O LU LUI VO LU N TA R A L M lŞC A R ir •

H e m ip le g ia n u a n tr e n e a z ă u n s im p lu d e f ic it m o to r ca în le z iu n ile d e
m o to n eu ro n p e r ife r ic , c i o tu lb u r a r e c o m p le x ă a c o m e n z ii v o lu n ta r e .
In c u rsu l m işc ă r ii v o lu n t a r e la in d iv id u l să n ă to s s e n s ib ilita te a f u s u ­
rilo r m u sc u la r e e ste c r e sc u tă la m u ş c h ii a g o n iş ti ca re tr e b u ie să se s c u r te z e
şi m a i m ică a a n ta g o n işti. L a h e m ip le g ie i s e p r o d u ce o fa c ilita r e d ifu z ă a
tu tu ro r fu s u r ilo r n c u r o m u s e u la r e a le m u s c u la tu r ii m e m b r u lu i c e tr e b u ie
să e x e c u tc m işca re a v o lu n ta r ă d e u n d e e x a g e r a r e a h ip e r to n ie i p e to a te
g r u p e le m u sc u la r e şi m a i a le s p e a c e le a u n d e ea e ste d e ja crescu tă .
D in a cea stă c a u ză s -a u c ă u ta t o s e r ic do. m ijlo a c e ca re să fa v o r iz e z e
rep a rtiţia ton ică a r m o n io a să în m e m b r u l c a r e e fe c tu e a z ă m işc a r e a v o lu n ­
tară şi care să p erm ită d e sfă şu r a r e a c ît m a i n o r m a lă a a c tu lu i m o to r. C e le
m al cu n oscu ţi: te h n ic i d e fa c iU la r c n e u r o m u s c u ln r ă sfn t c c ic d csc r iso de
K a b a t şi B ob ath .
Ivabnt ş i-a fu n d a m e n ta t p r o g r a m u l k in e t ic p c u r m ă to a r e le d ou ă n o ­
ţiu n i d e bază :
a) E x c ita ţia su b lim in a lă n e c e s a r ă e x c c u tă r ii u n e i m işc ă r i p o a te fi în ­
tă rită cu stim u li d in a lte su r s e ; •
b) fa c ilita r e a m a x im ă s e o b ţin e p rin e x e r c iţiu in te n s cu m a x im u m d e
e fo r t d e p u s con tra r e z iste n ţă .

89
 T e lm ic a B o b a th se fu n d a m e n tea z ă p e u rm ă to a rele p r in c ip ii:
a) in h ib iţia sa u su p r im a r e a a c tiv ită ţii to n ig e n e re fle x e cu rezu lta te
în r e d u c e r e a ş i r e g la r e a to n u s u lu i m u scu la r ;
b) fa c ilita r e a in te g r ă r ii r e a c ţiilo r su p e rio a re d e ridicare şi ech ilib ru
în s c c v e n ţ a d e z v o ltă r ii lo r a d e c v a te , u r m a tă de u n progres a l activ ită ţii
e le m e n ta r e .
P e lin g ă d c fic itu l d e co m a n d ă v o lu n ta r ă a l m u scu la tu rii agoniste,
s p a s tic ita te a a n ta g o n iş tilo r în g e n e z a d e fic itu lu i m otor, un lo c im p ortan t
îl o cu p ă s in c in c z iile . .
A u to r ii a n g lo -s a x o n i fo lo s e s c sin c in e z iile în tr -o prim ă fa tă de recu ­
p e r a r e cin d n u se p o a te o b ţin e c o n tr a c ţie m u sc u la r ă v o lu n ta ră izolată in ­
tr -o a n u m ită g ru p ă m u scu la r ă . A c e a stă a titu d in e e ste ju s tific a tă .în sen su l
că p e r m ite „ r e d e şte p ta r e a c o n tr a c ţie i m u s c u la r e 11. î n eta p ele • ulterioare
a le r e c u p e r ă r ii c in d se sc h iţe a z ă c o n tr a c ţii v o lu n ta r e lizola.te, sin c in e ziile
c o n s t itu ie u n h a n d ic a p se r io s în r e cu p er a r ea fu n c ţio n a lită ţii corecte, şi
s în t n e c e sa r e m ă su ri e n e r g ic e p en tr u e lim in a r e a lo r. In a c est sen s ed u ­
ca rea v o in ţe i b o ln a v u lu i do a c o n tr o la m işc a re a şl d e n elim in a volu n tar
m iş c ă r ile in u tile ca re p a r a z ite a z ă a c tu l m o to r e ste de cea mai m a re im por­
ta n ţă . Ca reg u lă g e n e r a lă în tr a ta m e n tu l k in e tic al cin cin iv,iilor r.o in lo r-
z ic e co n tra cţia Îm p otrivit u n ei r e z iste n ţe ca re a cccn tu ea z ă în totd eau n a sin -
c in e z iilc .
M a i n o u , e lim in a r e a s in c in e z iilo r este: fa v o r iza tă do o tehnică m odernă
curo u U llzea ză p r e z e n ta r e a a u d io v iz u a lă a a c tiv ită ţii EM G (feed back, D is­
p la y E M G ).
A fa z ia , a p r a x ia p re c u m şi a lte tu lb u ră ri n e u r o lo g ic e a so cia te repre­
z in tă h a n d ic a p u r i în p lu s p e c a re recu p er a to r u l tr e b u ie să le aibă în
vedere. '
D a c ă ce a m a i m a re p a r te a b o ln a v ilo r h e m ip le g ie i recuperează u n
m e r s u til, r e z u lta te le re c u p e r ă r ii fu n c ţio n a le a m em b ru liii su p erio r sîn t
m a i p u ţin sa tisfă c ă to a r e . D e c e le m a i m u lte o ri ch ia r după o^recupcrare
b in e co n d u să , m e m b r u l su p e r io r h e m ip le g ie n u p o a te fi u tiliza t d e c ît p en ­
tru u n s p r ijin g r o sie r , m işc ă r ile d e fin e ţe fiin d ir e m e d ia b il p ierd u te.
C u to a te a c e ste in c o n v e n ie n te a c tu l te r a p e u tic d e recu p erare fu n cţio ­
n a lă în h e m ip le g ie e s t e p c d e p lin ju s tif ic a t d e r e z u lta te le o b ţin u te care
p e r m it b o ln a v u lu i să se a u to se r v e a sc ă , să se d e p la se z e ş i să se in teg reze
în v ia ţa fa m ilia lă şi p a r ţia l în v ia ţa so c ia lă . E x ersa r ea con com iten tă a
h e m ic o r p u lu i să n ă to s p e r m ite h ip e r tr o fia U nor fu n c ţii care p ot su p lin i in ­
tr -o o a r e c a r e m ă su ră d e fic itu l m o to r a l h e m ic o r p u lu i b o ln a v .
In c a z u r ile m a i u şo a r e u n d e d c fic itu l fu n c ţio n a l e s te m ic şi fu n cţi­
ile p s ih ic e şi in te le c tu a le n u s în t a lte r a te e s t e p o sib ilă rein tegrarea bol­
n a v u lu i în a c tiv ita te a p r o d u c tiv ă în d ie în d u -s e e x e r c ita r e a u n o r p rofesii
p e r m ise d e d e fic itu l să u fu n c ţio n a l.

RECUPERAREA FUNC ŢIO NALA A P A R A - ŞI TETRAPLEGICILOR

P r o c e s u l d e r e c u p e r a r e fu n c ţio n a lă a a c e s te i c a teg o r ii de b o ln a v i re­

p r e z in tă o a c tiv ita te c o m p le x ă ş i su s ţin u tă c a re a re d rep t scop fin a l reda­
rea b o ln a v u lu i c a p a c ita te a d e a s e a u to se r v i, d ep la sa şi d e a -1 reîn cad ra
în s o c ie ta te şi fa m ilie o fe r in d u -i p o sib ilita te a d e a -ş i cîştig a sig u r e x is ­
ten ţa cu to t d e fic itu l p e ca re îl a re. P e n tr u a s e a sigu ra caracteru l unitar
al a c tu lu i d e rccu p c r a r e , e ste n e ce sa ră o m u n că de ech ip ă din ca re fac

90
p a r te medici d e d iferite sp e c ia lită ţi şi p e r so n a l m ed iu ' sp ecia liza t in în g r i­
jir e a acestor b o ln a v i, d esfă şu ra tă în c e n tr e dc recu p era re fu n cţion ală do­
t a t e cu bază m a teria lă co resp u n ză to a re n e c e sită ţilo r terap eu tice d in d ife ­
r it e le etape a le ev o lu ţie i b o lii.
In principiu, recu p erarea ir.cepe im ed ia t, d in m om en tu l in stalării
p a r a - sau tetra p leg iei u rm ărin d m ai m u lte eta p e e v o lu tiv e :
— recuperarea în fa za d e şoc (n eu ro ch iru rg ica l) ;
— recuperare în faza d e im o b iliz a r e la p a t v a f i Iniţiată şi con tin u ată
In c lin icile de n eu ro lo g ie şi n e u r o c h ir u r g ie ;
— recuperare în faza d e m o b iliza re p ro g resiv ă ; •
— recuperare în faza d e te ra p ie ocu p a ţio n a lă .
V a fi e fectu a tă în s e r v ic ii de recu p era re sp e c ia liz a te , în con d iţii de
in te r n a r e acolo u n d e sîn t s e c ţii cu p a tu ri sa u în a m b u la to r. N ecesită bază
m a te r ia lă (în p rim u l rînd k in e to şi h id ro k in e to ter a p ie, b in e p u se la punct)
ş i personal teh n ic sp ecia liza t în recu p era rea n eu ro m o to rie.
In tot cu rsu l ev o lu ţie i, in d ife r e n t de sta d iu , se u rm ăresc îndeaproape
tr e i m uri a sp e c te :
— tulburările sfln c te r ie n e ;
— tulburările trofice ;
— tu lb u r ă r ile m o to rii.
T ra ta m e n tu l ele r e c u p e r a r e al t u l b u r ă r i lo r sf in c te r ie n e
In cazul tra u m a tism elo r v erteb ro m ed u la re g en e r a to a r e de tetra- sau
p a ra p le g ie se in sta lea ză o v e z ic ă p a ra liz a tă în care jo c u l r e fle x d in tre d e­
tr u s o r şi sfin cter este p r o fu n d a fe c ta t ş i în care a p a r o serie d e con se­
c in ţ e fiziop atologice gra v e. D a că le z iu n e a in te r e sea z ă m ăd u va sacrată sau
r ă d ă c in ile cozii d e cal, v e z ic a se g ă se ş te co m p let iz o la tă n em aifiin d su b
c o n tr o lu l cen trilor sp in ali. P o a rtă n u m e le de v e z ic ă autonom ă ş i co n sti­
t u ie cazul cel m ai grav d e o a re c e n u p u te m spera in tr -o reeducare a a c ti­
v it ă ţilo r sp ecifice acestu i organ . D a că le z iu n e a se p a r ă cen trii sacra ţi de
r e s t u l m ăduvei, vezica se g ă se ş te le g a tă d e cen trii să i m edulari ş i poate
f i reeducată (v ezică n eu rogen ă).
In faza in iţia lă a tr a u m a tism u lu i su p r a v eg h e r ea u rologică e ste in d is­
p e n sa b ilă şi p în ă în să p tă m în ă 2— 6 e s te n ecesa ră sondarea în m etoda
d r e n a ju lu i p erm a n en t d e sc h is. în g e n er a l, după 2— 6 săp tăm in i apar p ri­
m e le sem ne care in d ică în c e p e r e a tr a in in g u lu i v e z ic a l. A ceste sem n e s î n t :
p e n tr u vezica n eu rogen ă c en tr a lă : g o lir e a sp o n ta n ă a vezicii şi p o z itiv a -
r ea reflex u lu i la apă rece, ia r p en tru v e z ic a n e u ro g e n ă p eriferică : apari­
ţia p osib ilităţii elim in ă rii u r in ii prin c o m p resiu n e m a n u a lă .
Trainingul ve zic ii n e u r o g e n e c e n tr a le
Stabilirea u n u i program de g o lir e rep eta tă a v e z ic ii la in terv a l de
2 o r e în tim pul z ile i. In tim p u l n o p ţii, la fieca re în to a rcere a b oln a v u lu i
s e v a declanşa şi r e fle x u l d e m ic ţiu n e. P e m ăsură c e a cest r e fle x d ev in e
m a i eficien t in te r v a lu l d in tr e c a teteriză ri e ste c re sc u t p rogresiv la 8, 1 2 ,
24 ore, apoi la 2 z ile şi o să p tă m în ă . A s tfe l, prin sp a ţie r e a p rogresivă a
ca teteriză rii v e z ic a le se fa v o r iz ea z ă r e lu a r e a e lim in ă r ii sp on tan e a urinii.
Trainingul v e z i c ii n e u r o g e n e p e r i f e r i c e
In faza in iţia lă cateteriza re la fie c a r e 2 ore cu restrîn gerea a p ortu lu i
lic h id ic la 1 000 n il/z i. D upă u n in te r v a l d e 2 să p tă m in i se va încerca g o ­
lir e a vezicii prin co m p resiu n e su p ra p u b ia n ă . O dată cu realizarea g o lirii
v e z ic ii prin a ceste m a n ev re s e sp a ţia ză c a te te r iz ă rile şi apoi se în trerup,
d u p ă care se p oate creşte a p o rtu l d e lic h id e la 2 500 m l/z i. T rebuie av u te
91
 în v e d ere In p erm an en ţă u rm ă to a rele p osib ilită ţi de com p licaţie urologică :
in fe c ţia tra ctu lu i u r o -g en ita l, litia z a v ezic a lă şi r e flu x u l vezico-ureteral,.
E ste o su p ra v eg h ere d e ,lu n g ă d u ra tă d e care d ep in d e prognosticul v ita l
c u n o sc u t fiin d fa p tu l « ă B0% din c a u z e le de dcees se datorează complica-^
ţiilo r cc au la bază in fe c ţia u rin ară.
j\Tu va fi n e g lija tă n ic i su p r a v e g h e r e a in testin a lă ş i anorectală 1u in ­
el u -s e m ăsu ri p en tru a e v ita staza in te stin a lă şi con stip aţia.
P r e v e n i r e a ş i tr a ta re a tu lb u ră rilo r trojice
în c e p e clin p rim ele o rc a le in s titu ir ii paraplegiei şi răm îne în a ten ţie
toată viaţa, in p r im e le 2 să p tă m în i sch im b a rea p o ziţie i b o ln avu lu i in p a t
se va fa c e la 2 — 3 o re a so c iin d u -se m a sa ju l trofic a l p ie lii şi ţesu tu lu i ce­
lu la r su b cu ta n a t la n iv e lu l p u n c te lo r d e p resiu n e (5 m in u te p en tru fieca re
zonă) p en tru a in d u ce o v a so d ila ta ţie satisfăcătoare. Z onele p e care se
ap lică m asa ju l s î n t : sacru l, r e g iu n e a trohanteriană, sp in a jlia că a n tero -
su p erioară, isc h io n u l ş i r e g iu n e a ca lc a n e a n ă . D e im p ortan ţă m ajoră e ste
resp ecta rea ig ie n e i p a tu lu i (cea rşaf m o a le , bine în tin s fără n ic i o cută).
In tim p u l să p tă m în ilo r şi lu n ilo r urm ătoare sch im b area p o ziţiei b o l­
n a v u lu i se p o a te fa c e la in te r v a le m a i m ari, 6— 8 o re. D in m om en tu l 5n
care b o ln a v u l p o a te să m e n ţin ă p o z iţia a şe za t n u m ai e s te nevoie ele e u i-
tor e l fiin d cap a b il să -şi sch im b e sin g u r p o ziţiile.
ln s itu a ţiile escn rel c o n stitu ite se im p u n e tratam en t chirurgical.
fteeciuenrea m o t o r i e
O b ie c tiv u l p rin cip a l îl c o n stitu ie recu p erarea u n ei autonom ii m oto: ii
m a x im e posibile*. M ijloacele! sp e c ific e recu p erării fu n cţion ale m otorii vor
fi u tiliz a te su s ţin u t p en tru a o b ţin e :
.1. C o n serv a rea sau recu p erarea u n u i jo c articular norm al,
2 . M en ţin erea u n u i to n u s m u sc u la r şi a un ei m o tricită ţi r e fle x e co­
resp u n zătoa re.
3. A m elio ra rea c ît m a i m u lt p o sib ilă a m ob ilităţii volu n tare.
M eto d o lo g ia de recu p erare r e c u n o a şte trei mari asp ecte d istin cte :
1. B ila n ţu l ca p a cită ţii fu n c ţio n a le re sta n te cu ap recierea cap aih ă'.ii
de m u n că, c a lifica re sau r e ca lifica re p ro fesio n a lă în v ed erea ivinjier;!».!
sociale.
2. A n tren a rea ş i co m p en sa rea fu n c ţiilo r d eficitare p rin m ijloace :i~
zio k in eto ter a p ic e şi protezare.
3. F o lo sirea tu tu ror m ijlo a ce lo r ed u ca ţio n a le sociale şi profesior.a’e
în v ed erea r e in ser ţie i fa m ilia le şi so c ia le a b o ln a \u lu i.
In d iv id u a liza rea c o m p le x u lu i te r a p e u tic recuperator se face pe b a:a
ex a m e n u lu i c lin ic co m p let, n eu ro lo g ic, p re c u m şi prin b ilan ţu rile d ife r i­
telor a c tiv ită ţi m otorii.
B ila n ţu l p a siv u rm ă reşte e v id e n ţie r e a gradului de m o b ilita te articu ­
lară şi a e v e n tu a le lo r o b sta co le o rg a n iza te care reduc a m p litu d in ile :le
m işcare (ex. p a ra o steo a rtfo p a tii).
B ila n ţu l sp a stic ită ţii u rm ă reşte e v id e n ţie r e a ..stretch r e fle x -u lu r în
sp ecial la u rm ă to a rele gru p e m u scu la re : adductori, cv a d ricep s şi isch io -
gam b ieri la p a ra p leg iei şi în p lu s fle x o r ii şi ex ten sorii p u m nului, proba­
torii şi su p in a to r ii, e x ten so r ii şi fle x o r ii an teb raţu lu i în cazul tctraplfâ'i-
cilor.

92
 B ila n ţu l c o n tr a c tu r ilo r .. C o n tr a c tu r ile in te r e s e a z ă m u ş c h ii m e m b r e lo r
in fe r io a r e s a u ni c h in g ii a b d o m in a le . S e n o te a z ă d a că e s t e o c o n tr a c tu râ
sp o n ta n ă s a u d e c la n ş a tă la a n u m iţi s tim u li, d a că c d u r e r o a să sa u n u .
B i l a n ţ u l m o t o r a c t i v p e r m it e e v a lu a r e a g r a d u lu i a c t i v i t ă ţ i i m u s c u la r e
f u n c ţ i o n a l e p e c a r e 0 p o a t e e f e c t u a b o l n a v u l p r e c u m ş i a p r e c ie r e a a s u p r a
c a r a c t e r u lu i c o m p l e t s a u i n c o m p l e t a l d e f i c i t u l u i .
B i l a n ţ u l t u l b u r ă r i lo r d e s e n s i b i l i t a t e e s t e o b lig a t o r iu .
în c ă d o la in s ta la r e a p a r a - sa u te tr a p la g ie i se a re în v e d e r e p r e v e n i­
rea d e fo r m n ţiilo r ş i a jo c u lu i a r tic u la r . E s te o p r o b le m ă e se n ţia lă d e c a r e
d e p in d e în m a r e m ă s u r ă r e z u lt a tu l r e c u p e r ă r ii m o to r ii.
M e c a n is m e le r ă sp u n z ă to a r e d e lim ita r e a m o b ilită ţii a r tic u la r e s în t în
p rin cip a l u r m ă t o a r e le : r e tr a e ţia fib r o a să m u s c u lo lig a m e n ta r ă ş i c a p su la r ă ,
s p a s tic ita te a ş i p a r a o ste o a r tr o p a tia .
R ă s u n e tu l f u n c ţ io n a l a l d e fic itu lu i d e m o b ilita te 'a r tic u la r ă ţin e în
p rim u l r în d d e g r a d u l d e lim ita r e a l m işc ă r ii ş i a p o i d e to p o g r a fia a r tic u ­
la ţie i in t e r e s a t e . L a a r tic u la ţia c o x o fe m u r a lă lim ita r e a e x t e n s ie i e ste to t
aşa d e g r a v ă ca ş i r ed u c e r e a f l e x ie i s u b 90°. L im ita r e a f l e x ie i îm p ie d ic ă
r ea liza rea p o z iţ ie i a şe z a t ia r lim ita r e a e x t e n s ie i în g r e u n e a z ă d e c u h itu l
dorsal. L a g e n u n c h i lim ita r e a e x te n s ie i je n e a z ă r itm u l" m e rsu lu i. T e n d in ţa
In vn rus e q tiin nl p ic io r u lu i d a to r ită s p a s tie ită ţli ş l/s a u r e tr a c tu r ii tr ic e p -
su lu i su r a l în g r e u n e a z ă m e r s u l. . . ,
R e fr a c ţiile m u s c u la r e s în t in f lu e n ţa t e p r in k in e to te r a p ie fo lo sin d cu
p recă d ere p o s t u r ile şi În tin d e r ile p a siv e in a so c ie r e cu m a sa j. în caz d e
e şe c e ste n b c e s a r ă c h ir u r g ia c o r e c to a r e (d e z in se r ţfi m u s c u la r e , (e n o to -
m ii etc.).
P a r a o s te o a r tr o p a liile , o a ltă cau ză d e lim ita r e a m o b ilită ţii-a r tic u la r o
con stau d in m a s e d u r e cu fo rm ă b in e d e lim ita tă s tr în s u n ite d e m a s e le
m u scu la re, e v id e n ţ ia b ile r a d io lo g ie . C la sic a p a r la 3 lu n i d e la d e b u t d ar
în p ractică p o t f i în t îln it e ş i m a i p reco ce. E x e r e z a c h ir u r g ic a lă e ste sin g u r a
p o sib ilita te te r a p e u t ic ă d eşi r e c id iv e le sîn t a p r o a p e d e re g u lă .
In c e e a c e p r iv e ş t e sp a s tic ita te a se în c e a r c ă r e d u c e r e a e i p rin to a te
m ijlo a c e le c u n o s c u t e : m e d ic a m e n to s — ■d e c o n tr a c tu r n n te p e ca le g e n e r a lă
clin oare c e l m a i e fic a c e p are să fie p r o d u su l B a c lo fe n , p e cu le lo ca lă , a lc o -
olizări şi fe n o liz ă r i In p u n c te le m o to rii, fiz ic a l p r in c r io tc r a p ie şi e le c t r o -
terap ie d e c o n tr a c tu r a n tă p r e c u m şi p rin m ijlo a c e k in c to te r a p ic e fo lo sin d
te h n ic ile d e f a c ilit a r e n e u r o m u sc u la r ă şi m a i n o u t e h n ic ile d e e v id e n ţie r e
a u d io v iz u a lă a a c t iv it ă ţ ii E M G a m u ş c h iu lu i s p a s tic ş i r e la x a r e v o lu n ta r ă .
T r a ta m e n tu l c h ir u r g ic a l e s t e r e z e r v a t c a z u r ilo r în ca re n u p u te m in ­
flu en ţa în n ic i u n m o d s p a s tic ita te a .
In to a t e c a z u r i l e r e c u p e r a r e a m o t r ic it ă ţ ii t r e b u ie să în c e a p ă p r e c o c e
c h ia r d in f a z a d e ş o c s p in a l p r in p o s t iir a r e a c o r e c t ă a s e g m e n t e l o r şi m o ­
b iliz a r e a p a s i v ă a a r t ic u l a ţ i il o r m e m b r e lo r p a r a liz a t e .
P a r a p le g ia p r e z in t ă c îte v a p a r tic u la r ită ţi fiz io p a to lo g ie e d e care tr e ­
b u ie să se ţin ă s e a m a :
1. T u lb u r a r e a s e n s ib ilit ă ţii p ro fu n d e cu r e p e r c u siu n i în p ă stra rea
ech ilib r u lu i, v a f i s u p lin ită cu a lt e in fo r m a ţii s e n z o r ia le , în s p e c ia l v iz u a le .
2 . I l ip o t e n s iu n e a o rto sta tic ă tr e b u ie e v ita tă p rin rid ic a r e a p r o g resiv ă
a b o ln a v u lu i la d i f e r i t e u n g h iu r i d e în c lin a ţie p în n cin d se nl-lnge p o z iţia
verticalei.
 : S. T u lb u ră ri r esp ira to rii — in flu e n ţa te fa v o ra b il de gim n astica r e s­
p ir a to r ie . . • -
P r a c tic recu p e ra r ea m o tr ic ita tii tr e e c p rin 4 e ta p e su ccesiv e : V ' '
E ta p a 1 e s t e eta p a d e r id ic a re p r o g r e siv ă a b o ln avu lu i la v ertica lă .
C o n c o m ite n t s e to n ific ă m u s c u la tu r a c e n tu r ii seap u lare şi m u scu latu ra
sp in a lă a v în d în v e d e r e că b o ln a v u l v a treb u i să folosească 5n e ta p e le
u lte r io a r e c ir je le . D c a se m e n e a , se p u n e u n a c c e n t d eoseb it pe reed u carea
e c h ilib r u lu i in p o z iţia a şe z a t ş i o rto sta tic ă . " .
E tap a a 2 -a e s te eta p a în ca re se r e a liz e a z ă tran sferu l din p at in fo ­
to liu r u la n t şi în v ă ţa re a a u to s e r v ir ii ş i d ep la să rii cu ajutorul fo to liu lu i.
E ta p a a 3 -a co n stă d in c o n tr o lu l v o lu n ta r a l ortostatism u lu i în tr e
b a re p a ra lel şi în c e p e r e a în v ă ţă r ii m e r s u lu i în tr e bare. ■ !•
E ta p a a 4 -a e ste e ta p a in c a re b o ln a v u l r e ia m e rsu l cu cîrjele.
P r o g n o stic u l r ecu p eră rii fu n c ţio n a le e s te g reu d e stab ilit in iţia l. P u ­
te m să n e o r ie n tă m in m a re fo lo sin d 2 p a ra m etri : n iv e lu l leziu n ii şi g ra ­
d u l d e fic itu lu i n eu ro m o to r. i. . .
C la s ic s in d r o a m e le d e t r a n s s c c ţ iu n c m e d u la r ă so în ca d rea ză în u m ili­
t o a r e le 5 g r u p e :
1. T ra u m a tism e le c e r v ic a le — c e i m a i m u lţi răm in im obilizaţi în
fo t o liu l r u la n t ş i au n e v o ie d e a ju to r u l u n e i a lte p ersoan e.
2. L eziu n i v e r te b r o m e d u la r e în tr e T j— T 8. D acă leziu n ea este in tr e
T 5— T 8 e ste p o sib ilă rid ica rea d in fo to liu ş i m e n ţin e r e a ortostatism u lu i fă ră
a ju to r . M ersu l e s te p o sib il cu a p a ra te în a lte c u cen tu ră p elvin ă. D easu p ra
d e T 5 sta b ilita te a e s t e co m p ro m isă .
3. L eziu n i s itu a te in tr e T 9— T j2 p o t recu p era u n m ers ajutat cu cir je
şi cu ap arate H e s sin g . E ste u n m e rs a n e v o io s care solicită, un efo rt m a re
cu c o n su m m a re d e o x ig e n . R ă m în e u n grad d e dep en d en ţă de fo to liu l
r u la n t p en tru d e p la s ă r ile m a i lu n g i.
•1. L e z iu n ile situ a te în tr e L i— L3 r e cu p erea ză m ersu l care e ste p o si­
b il p rin jjroteza rea cu a p a ra t d e b lo ca re a g e n u n c h iu lu i şi 2 cirje a x ila re
sa u ca n a d ie n e .
5. L eziu n i su b L 4 r e c u p e r e a z ă d e s tu l d e u şo r m ersu l dar din cau za
d e fic itu lu i m u ş c h ilo r fe s ie r i ş i d e ci a in s ta b ilită ţii b a zin u lu i este n e v o ie
d e cirje.
O d ată cu re e d u c a re a m o to r ie , în v e d e r e a r ec a lifică rii b oln avu lu i i n ­
t r - o m u n că c o m p a tib ilă cu g r a d u l d e in v a lid ita te care să -i asigure m ăcar
p a r ţia l in d e p e n d e n ţa , se în c e p e şi tera p ia o c u p a ţio n a lă .
D acă m area m a jo rita te a te tr a p le g ic ilo r r ă m in to ta l dependenţi, to tu şi
o p a r te d in ei p r in p r o c e su l d e r e c u p er a re trec în grupa parap iegiilor
în a lte şi dacă in e r v a ţia m a r e lu i d o rsa l n u a fo s t in teresa tă se p o t rid ica
în şe z u t, a lim e n ta ş i o a recu m în g r iji sin g u r i. U n ii se p o t recalifica p en tr u
m u n c i m a n u a le ce n u n e c e sită d e p la s ă r i ş i- ş i p o t c îştig a ex isten ta sin gu ri.
P a r a p lc g iile , cu c ît s în t d a to r a te u n o r le z iu n i m a i joase, conferă un grad
m ai m a re de in d e p e n d e n ţă ş i p e r m it b o ln a v ilo r să se autoservească, să se
d e p la s e z e şi s ă - ş i c îş tig e e x is te n ţa p r e stîn d a c tiv ită ţi cu grade d iferite d e
c o m p le x ita te p e ca re le -a u în v ă ţa t în ca d ru l p ro cesu lu i com p lex de re ­
cu p erare.

94
 c) B O M P S IH I C E

IN T R O D U C E R E

R ezu lta tele fa v o ra b ile a le tratam en telor cu factori b aln eotizicn li şi

clim a tic i in n ev ro ze, au fă c u t ca a ceste grupe d e a fe cţiu n i să fie con stan t
m en ţio n a te în m a n u a lele d e sp ecia lita te. P rescrierea b a ln ea ţiei cald e sau
cu relo r K neip p, în fu n c ţie d e rea ctiv ita tea g en era lă a o rgan ism u lu i şi
p a rticu la rită ţile fu n c ţio n a le a le sistem u lu i n ervos au fo st su b lin ia te şi in
lu c ră rile creatorilor şc o lii r o m â n eşti de b aln eologie, cum au fo s t p rofesorii
M ariu s Sturza la C luj şi A n ib a l T eo h a ri la B u cu reşti.
D elim itarea n ev ro zelo r ca tu lb u rări fu n cţio n a le a le sistem u lu i n ervos
d e n atu ră p sih ogen ă, a rea c tu a liz a t b aln eo fizio tera p ia ca m ijlo c p sih o tera -
p e u tic care fa c ilite a z ă d ia lo g u l n e v ro ticu lu i cu a m b ian ţa m ed iu lu i său.
A v a n ta ju l aplicării p sih o tera p iei în sta ţiu n ile d c p ro fil e ste rep rezen tat şi
d e e fe c te le spccificc a le fa cto rilo r n atu rali care prin acţiu n i fizicoch im ico
şi b io lo g ice fa cilitea z ă in le r r e la ţiile b oln avilor cu m ed iu l a şa cum o fac
ş i drogurile p sih otrop e.
P rogresele u ltim ilo r 15 ani referitoare la p sih ofarm acologia bolilor
p sih ic e a readus în a ctu a lita te două asp ecte a le b u ln eofizioterap iei n ev ro ­
zelo r ; prim ul p a to g en ic şi a l d o ilea m etod ologic. P rim u l asp ect p riv eşte
ro lu l ch im ioterap iei p sih o tro p e în restructurarea fu n cţiilo r in tegrative
co rtico-su b corticale, prin m ec a n ism e cen tra lc şi p eriferice. A cţiu n ea lor
se desfăşoară în cad ru l u n o r „ siste m e d e reglare n eu ro cib ern etice şi in flu ­
en ţea ză a ctiv ită ţile in te r co n e c ta te a le m ed iatorilor ch im ici, n eu rom od u la-
to rilo r şi n eu rotran sm iterilor, clucînd la o reech ilib ra re fu n cţio n a lă a sis­
te m e lo r n eu ron ale ch im ic co d a te“ .
A stfel, e fe c tu l a n x io litic al b eta b lo ea n telo r care n u trec bariera h em a -
to en cefa liei, se e x p lic ă p rin tr-u n m ecan ism d e „ca n a liza re14 a im p u lsu rilor
d e reglare in teg ra tiv ă cu p u n c t d e plecare p eriferic, o b ţin u t prin sta b ili­
zarea m em bran elor celu la re, a recep torilor şi d ep ozitelor d c m ediatori
ciilecoln n iln lcl.
ln acelaşi sen s, e fe c tu l a n x io litic , ce în so ţeşte pe cel vasod ilatator
p e riferie al p roced u rilor d e h id roterap ie, e ste m al p reg n a n t în cazul în
care balneaţia se fa ce cu a p e m in era le cu c o n ţin u t carb ogazos, radioactiv
sa u sulfuros.
A cţiu n ea p erifer ică a term o tera p iei şi su b sta n ţelo r d in b ă ile m in erale
m en ţion ate, a fo st pusă în e v id e n ţă prin stu d ii clin ice şi e x p erim en ta le
care dovedesc m o d ifică rile m e d ia ţie i ch im ice p rod u se cu a ce ste „droguri
n a tu ra le'1.
A stfel, tera p iile cu factori n atu rali rev in m ereu in actu a lita te în n e ­
vro ze, în care tu lb u ră rile fu n c ţio n a le d e reglaj ale s.n.c. d em on strate e x p e ­
rim en ta l de I. P . P a v lo v şi şc o a la sa, sîn t rea firm a te în tr -o co n cep ţie in te ­
g ra tiv ă care e s te ap rofu n d ată în p rezen t p în ă la n iv e l b ioch im ic.
A l doilea a sp ect g e n e ra t d e progresele p sih o farn w co b g iei se referă
la p rin cip iile m etod o lo gice iile terap iei cu factori n atu rali.
M enţinerea cla sifică rii b o lilo r p sih ice după criterii n oso lo g ice, n ece­
sară indicării ch im io ter a p iei d u p ă sim p to m ele „ ţin tă 11, e ste in concordanţă
cu prescrierea a g en ţilo r tera p eu tici b a ln eo fizica li în a ceste sindroam e. D e
ex e m p lu , în cazu l p red om in an ţei sim p to m elo r clin ic e n e v ro tice an xioase,

95
 se indică aleger ea clim a tu lu i sedativ dc d ealu ri şi colin e şi a ap elor m in e ­
rale earbogazoase, olig o m in era îe şi rad io a ctiv e.
în fo r m e le d e p r e siv e şi cen estop ate se in d ica a p ele clovurosodice, a l-
calin o tero a se, su lfu r o a se şi a clim a tu lu i stim u le n t de şes, lito r a l sail
su b alp in .
U tiliza rea c h im io ter a p iei cil r e zu lta te b u n e şi în nevroze a p erm is
aplicarea în sta ţiu n ile baln eare de p ro fil a u n u i tratam en t c o m p lex , cu
factori n atu rali şi m ed icam en tos, alătu ri de p sih o tera p ie.
M ăsu rile orga n iza to rice de a sisten ţă p sih ia trică cu înfiinţarea la b o ra ­
toarelor d e să n ă ta te m in talii şi ex p e rie n ţa acu m u laţii d e staţiu n ile d e p ro­
fil, a perm is o lărg ire a sferc-i b olilor p sih ic e in d ica te pentru cura b al­
neară. . ■“ .
P r in c ip a le le g ru p e de boli care b e n e fic ia z ă de cură balneară sîn t :
1. T u lb u ră rile n e v r o tic e cu p red om in an ţa stă rilo r anxioase d ep re siv e ,
a ste r ic -ir ita b ile (n eu ra sten ice), a fo rm elo r o b se siv o fo b ice şi hipocondriace
(cen estop ate).
2. S in d roa m ele n eu ra sten ifo rm e cu co m p o n en tă som atică fu n cţion ală.
U r.ele n ev ro ze m otorii (ticuri, to rtico lls, cram pa profesională).
4. S in d ro a m ele n eu ra sten ifo rm e cu tu lb u rări de p ersonalitate u şo a re,
do tip a sten ic, a n x io s, care apar în raport d irect cu nevroza.
C lasificarea O .M .S. (revizia IX d in 1975) a d op tată în prezent la n o i în
tară, m e n ţin e d istin c ţia d in tre n ev ro ze şi p sih o ze, cu toate d ificu ltă ţile
d ia g n o stic u lu i bazat p e d escrierea e x p e r ie n ţe i ş i com p ortam en tu lu i b o ln a ­
v u lu i. D e aceea , orice in d ic a ţie de trim itere la cură, trebuie, să fie fă c u tă
cu a v iz u l m e d ic u lu i n eu ro p sih ia tru .
P rin term e n u l g e n e r ic de tulburări n e v r o tic e , în clasificarea m e n ţio ­
n ată n u se co d ifică n u m a i ce le trei m ari e n tită ţi, neurasten ia d escrisă
de B eard, is te r ia de C harcot şi p sih a sten ia d e J a n et. In acest co n tex t,
un boln av cu tu lb u rări n ev ro tice treb u ie in v e s tig a t cu m in u ţiozitate cu
a tit m ai m u lt cu cit sim p to m a to lo g ia clin ică Îm bracă un caracter d e gra­
n iţă în tre b o lile so m a tice şi b o lile psih ice.
D in p u n ct tio v e d e r e al tratam en tu lu i b a ln e o fiz ic a l se contraindică
tu lb u rările n ev r o tic e ca re fa c parte din c e le d ou ă m ari en tităţi n ev ro tice,
isteria ş i p sih a ste n ia .
N evroza isterică se contraindică p en tru că tu lb u ră rile m in tale cu în ­
g u sta rea cîm p u lu i c o n ştiin ţe i sin t p a to g en ic m ai a p rop iate de psihoze, ia r
practic fe n o m e n e le de con v ersiu n e se p ot ex a g era clupă tratam ent, prin
iatrogen ic, F o lo sirea su g e s tie i terap eu tice în iste r ie , n u se poate con fu n d a
cu o Ie d e le p slh o ter a p e u tlc c ale b a ln eo flzio tera p lei care n u relevă circu m ­
sta n ţe p sih o tra u m a tiza n te.
T u lb u ră rile n e v ro tic e cu stări o b se siv o -e o m p u lsiv e sîn t dificil d e d i­
fe ren ţia t d e p sih a ste n ie , fiir.d de a sem en ea co n tra in d ica te pentru tra ta ­
m e n t b a ln e o liz ic a l.
T u lb u ră rile co m p o rta m en ta le g en era te de in su fic ie n ţa frînei a fe c tiv e
d in p sih o p a tii, ca şi c e le g e n e ra te de im a tu rita tea c o g n itiv ă d in o ligofren ii,
se co n tra in d ică p en tru tra ta m en tu l b a ln eo fizica l care nu poate restru c­
tura p erso n a lita te a acestora.
S tă rile p sih o p a to id e după diverse b oli org a n ice cereb rale (en cefalo­
patii cronice, m e n in g ite p osttrau m atice) sîn t con train d icate n efiin d a c­
cesib ile prin in s ta b ilita te a a fectivă şi le z iu n ile irev e r sib ile cerebrale.

9G
 P s ih o z e le , tie o r ic e n a tu r ă r e p r e z in tă c o n tr a in d ic a ţii g e n e r a le p e n tr u
b a in e o fiz io te r a p ie . D e a se m e n e a , s e c o n tr a in d ic ă o s e r ie d e sin d ro a m e
c u d ia g n o s tic d e g r a n iţă ca s tă r i d e p r e s iv e ş i d isc o r d a n te , d e dezvoltare,'
p s ih o z e r e a c tiv e , p sih o z e r e m ise sa u cu ca r a c te r s u s p e n s iv .

ETAPIZAREA TRATAM ENTULUI B A L N E A R DE C U R A . •

. a) Pentru tulburările nevrotice indicate la punctele 1—2—3—4,, tra­

t a m e n t u l b a ln ea r a re u n c a r a cter p r e d o m in a n t te r a p e u tic.
b) F a c to r ii p r e d isp o z a n ţl sa u fa v o r iz a n ţi a i tu lb u r ă r ilo r ., r.evrotice
c o n s t it u ie in d ic a ţii p e n tr u p r o fila x ia p rim a ră . r. ; . ■.
A s t f e l, se p o t tr im ite in s t a ţiu n i b a ln e a r e in d ife r e n t d e s e z o n , în tim p u l
c o n c e d iu lu i d e o d ih n ă p e r so a n e a p a r e n t să n ă to a se , ca re au p r e z e n t a t : • -
— n o x e p r o fe s io n a le cu s u p r a s o lic ită r i . f iz ic e (s u r m e n a j a c tiv ită ţi
monotone sau cu ritmicitate somn veghe inadecvată); ' . • . f; :
—- tra u m e p sih ic e (s itu a ţii c o n flic tu a le fa m ilia le , p r o fe s io n a le ) '
■— b o li so m a tic e r e p e ta te c u stă r i d e d e b ilit a te fiz ic ă (in to x ic a ţii, s u ­
p u n e r e la z g o m o te, tr e p id a ţii etc.).
î n c e e a ce p r iv e ş te u n ii fa c to r i c o n stitu ţio n a li, se in d ic ă a d o le sc e n ţii
s a u t in e r ii cu u n e le tr ă să tu r i c a r a e te r ia le d e t i p a s te n ic în v e d e r e a r e ­
e c h ilib r ă r ii fu n c ţiilo r n e r v o a se .
c ) P e n tr u p r o fila x ia se c u n d a r ă s e tr im it b o ln a v ii c a r e - a u p rezen ta t
t u lb u r ă r i n e v r o tic e , în p r e z e n t r e m is e , în v e d e r e a c o n s o lid ă r ii r ez u lta te lo r
ş i p r e v e n ir e a r e c id iv e lo r . ‘ j
F a c to r ii te r a p e u tic i n a tu r a li s î n t r e p r e z e n ta ţi d e a c ţiu n e a c lim a tu lu i
ş i a a p e lo r m in e r a le s u b fo rm ă d e b ă i, în p r in c ip a l a c e lo r ca rb o g a zo a se
ş i a c r a to te r m e sla b r a d io a c tiv e ş i în m od se c u n d a r , a c e lo r a lc a lin o te r o a se
.şi s ă r a te sla b c o n c e n tr a te . :
C lim a tu l in d ic a t în tu lb u r ă r ile n e v r o tic e e s t e în g e n e r a l d e cruţare,'
la c a r e a d a p ta rea o r g a n is m u lu i s e fa c e fără e fo r t. P e is a ju l, a tm o sfe r a p ă ­
d u r ilo r d e d e a l ş i c a lin e cu a e r o io n iz a r e n e g a tiv ă şi a e r o s o li v e g e ta li, au
e f e c t e s e d a t iv e şi e s te in d ic a t în fo r m e le h ip e r a c tiv e , a n x io a s e , a ste n ic ir i­
ta b ile , d e p r e s iv a n x io a s e .
C lim a tu l stim u le n t clin zo n a su b a lp in ă c e a c ţio n e a z ă -a su p r a org a n is­
m u lu i p rin p r e siu n e a a tm o sfe r ic ă scă zu tă , ir a d ia ţle c r e sc u tă cu u ltr a v io ­
le t e ş l fa c to r u l rece, s o lic ită c a p a c ita te a de a d a p ta r e a o r g a n is m u lu i. A c e sta
e s t e in d ic a t în sp e c ia l în s in d r o a m e le n e u r a ste n ifo r m e cu c o m p o n e n ta s o -
m a tic o -fu n c ţio n a lă p r e d o m in a n t e n d o c r in o -m e ta b o lic ă .
C lim a tu l d e şe s ş i lito r a l cu a c ţiu n e e x c it a n tă so lic ită r e z e r v e le fu n c ­
ţ io n a le a le o rg a n ism u lu i ş i se in d ic ă în s in d r o a m e le n e u r a s te n ifo r m e cu
c o m p o n e n ta so m a tică fu n c ţio n a lă , h ip o r e a c tiv ă e n d o c r in o -m e ta b o lic ă . C li­
m a t u l d e ste p ă d in c îm p ia B ă r ă g a n u lu i, tr e b u ie in d ic a t c u p r u d e n ţă p en ­
tru a r.u su p r a so lic ita m e c a n is m e le d e a d a p ta r e şi aşa d e r e g la te la n e ­
v r o tic i.
A P E L E M IN E R A L E

— A p e le ca rb o g a zo a se în cu ră e x te r n ă , a c ţio n e a z ă p r in C O 2 cu e fe c te
s e d a t iv e h ip o te n s iv e ş i s im p a tic o litie e . S în t in d ic a te în n e v r o z e le h ip e r -
r e a c tiv e cu c o m p o n en ta fu n c ţio n a lă c a rd io v a sc u la r ă . t .

7 — C u r a b a ln e o c llx n a tic i — c d . 103 97

 — A p e le a cr a to te rm e sla b ra d io a c tiv e , a cţio n ea ză p rin terapie avincî
a c ţiu n e s e d a t iv c e n tra lă , in flu e n ţe a z ă g la n d e le en d o crin e şi sistem u l ne-^
u r o v e g e ta tiv . S e in d ic ă in n e v r o z e le h ip e r r e a c tiv e şi cu com ponentă e n d o -
c r in o - m e ta b o lic ă ' fu n c ţio n a lă . •“ •
— A p e le m in e r a le a lc a lin o te r o a se şi să r a te sla b con cen trate in flu e n ­
ţează s is te m u l n e r v o s v e g e ta tiv ş i g la n d e le e n d o crin e şi se indică în n e ­
v r o z e le h ip o r e a c tiv e ca şi în sin d r o a m e le n eu ro a ste n i form e cu com p on en tă
so m a tică . ■ • ■
— A p e le m in e r a le su lfu r o a se ş i n ă m o lu l se in d ică cu prudenţă în
fo r m e le d e n e v r o z ă cu h ip o r e a c tiv itâ te p e n tr u a n u su p rasolicita fu n c ţiile
o rg a n ism u lu i ş i în sin d r o a m e le n e u r a ste n ifo r m e cu com p on en ta so m a tică
a so cia tă . / : . ; ; ■
î n cu ra in te r n ă , a p e le m in e r a le in flu e n ţe a z ă tu lb u ră rile,fu n cţio n a le-
a le s in d r o m u lu i n e u r o a ste n ifo r m e cu c o m p o n e n tă ; som atică ' (digestivă,,
ca r d io c ir c u la to r ie , e n d o c r ih o -m e ţa b o lic ă , r esp ira to rie etc.).
S e v o r a le g e s ta ţiu n ile care co resp u n d R eactivităţii n ev ro ticu lu i ş i
n u s e v o r in d ic a sta ţiu n i cu fa c to r i e x c ita n ţi, care p o t gen era •e fe c te n e ­
g a tiv e . • • ••••
I n a fa ra fa c to r ilo r 'n a tu r a li sp e c ific i, sta ţiu n ile b aln eare perm anente-
s în t d o ta te ş i cu in s ta la ţii p en tru tr a ta m e n te h id ro electro term o tera p iceK
sală d e g im n a s tic ă m e d ic a lă sau b a zin e. ■. ‘ '
Im p o r ta n ţa lo r e ste r e a c tu a liz a tă p e b aza co n c e p ţiilo r p şiţio fizio lo g ice
m o d ern e. :,-v . . .... , . ... •. • ’
E le c t r o te r c ip i a s e in d ic ă p e n tru e f e c t e le e i term ice an algezice, r e v u l­
siv e ş i a n tisp a stic e . E a se a p lică d u p ă m e to d o lo g iile fo lo site în p a to lo g ia
g e n e r a lă . ' ‘
I o n iz ă r ile tra n sc ereb ro m ed u ln re cu s u lfa t d e m a g n eziu , rad io tera p ia
d ic n c e fa lic ă a u in d ic a ţie în tu lb u r ă r ile d e d is p o z iţie . şi a fectiv ita te ia r
to r p ila ju l fa r a d ic în tu lb u ră rile c e n e sto p a te ş i h ip ocon d riace. sin t p roce­
duri d e v e n it e c la s ic e . i . .
A c tin o te r a p ia (u ltr a v io le te le , in fr a r o şiile şi d ia term ia cu u n d o u ltra ­
scu rte) au r e z u lta te b u n e .în ce n e sto p a ţii. .
L a n o i în ţa ră se fo lo se sc cu r e z u lta te b u n e e x istîn d o bogată e x p e ­
rien ţă în a p lic a r e a cîm p u r ilo r e le c tr o m a g n e tic e de joasă frecven ţă d ife ­
r e n ţia te în fu n c ţ ie d e d ife r ite le fo r m e c lin ic e d e n e v ro ze la a d u lt şi cop ii-
V ib r o te r a p ia şi m a sa ju l s în t fr e c v e n t fo lo s ite p en tru .u şu ra rea creării
r e la ţiilo r in te r p e r so n a le a le b o ln a v ilo r n e v r o tic i. . ‘
H i d r o t e v a p i a fo lo s e ş te o gam ă laTgă d e b ă i şi d u şu ri cald e cu p resiu n i
m o d era te p e n tr u e fe c t e se d a tiv e . P r o c e d u r ile a lte r n a n te sau reci d e scu rtă
d u rată sc p r e sc r iu p e n tr u c fe c tc le lo r s tim u la n te . E xecu tarea lor dc c â n e
un cad ru sp e c ia liz a t, fa ce ca tra n sfe r u l să sc p roducă m ai uşor so iic itin d
m ai p u ţin p c to ro p eli t.
Ca p s i h o t e r a p i e în sta g iu n ile d e p r o fil se fo lo se sc con vorb irile in d i­
v id u a le , ia r d in m e to d e le de gru p s -a u a d o p ta t te h n ic ile de r e la x a r e
S c h u ltz, sta d iu in fe r io r şi m eto d a d e c o n tr a c ţie -r e la x a r e Jacobsohn.
î n e ta p a a c tu a lă , c o le c tiv e le d e te r a p e u ţi sp ecia liz a ţi din sta ţiu n ile
p r o fila te , p r e fe r ă g im n a stic a m ed ica lă ca m e to d ă d e reed u care corporală la
care a so c ia z ă v ib r o te r a p ia ş i în o tu l te r a p eu tic . C u rele de teren sîn t fr e c­
v e n t fo lo s ite . ■

an
 E rgoterap ia n u a p u tu t intra în p ractica cu ren tă fiin d n e c e sa r e cure
d e tratam en t p relu n g ite .
In ansam blul, in d icaţiilor, ei, terap ia cu ag en ţi fiz ic i p e lin g ă fa cto rii
n a tu r a li d e cură a ju tă la reconstituirea relaţiilor in te r p e r so n a le n orm ale
d e tip a d u lt fiin d un p reţios ajutor p en tru p sih o te r a p ie .! '' '
O b iectiv ele cu rci balneare s î n t : ' :’> . i - j; .1
— In flu en ţarea con stelaţiei co n flictu a le prin sco a terea n e v r o tic u lu i
dir. m e d iu trau m atizant psihic. - : . j1
— In flu en ţarea reactivităţii in d iv id u a le d ism etrice p rin p ro ced u ri care
s e ad resează siste m u lu i n eu rovegetativ ş i e n d o c r i n o m e t a b o l i c . ' ; j
— A cţiu n ea co m p lex ă corticosubcorticaiă cu p u n c t d e p le c a r e p eri-
le r i c c u efect a n x io litic şi an tid ep resiv, am eliorarea tu lb u r ă r ilo r d e .so m n
ş i to n u s postural. ..., ...ir ,
O b iectiv ele sîr.t a tin se prin tra ta m en t c o m p lex în cat;e p sih o tera p ia
a r e r o lu l principal fiin d facilitată de p roced u rile b a ln e o fiz ic a le şi'/tr â ta -’
m e n tu l m ed ica m en to s psihotrop. S e fo lo se şte in' sp e c ia l m e d ic a ţia tra n ch i­
liz a n tă ş i sedativă u şoa ră care scu rtează p erioad ele d e b oală. N u sîn t in ­
d ica te n eu ro lep ticele in ten siv e care slă b esc p o sib ilită ţile c r eă r ii re la ţiilo r
in terp erso n a le m ed ic-p a cien t.
I N D I C A Ţ I I P E N T R U C U JIA B A L N 'E O C U M A T IC A ,

S e fa c in d iv id u a liza t, in fu n cţie de form a clin ică, sta d iu l e v o lu tiv al

n e v r o z e i şi a fe cţiu n ile asociate (după in v estig a ţii p r e a la b ile p e n tr u e lim i­
n area u n o r a fecţiu n i organice ş i după co n su lt n e u r o p slh ia tric d e sp e­
c ia lita te ). ■ .
1. Form ele a s t e n ic iritabile (n eu rasten ice) şi a n x io s d e p r e s i v e , b e n e fi­
cia ză c e l mai m u lt d e tratam en tu l cu fa cto ri n a t u r a li: ' - ■*
a) A ceste fo rm e cîn d sin t in sta d ii recen te d e c o n v a le sc e n ţă d u p ă stă ­
r ile a c u te sau de rem isiu r.c a lor du p ă tratam en te e fe c tu a te în scc ţiile
sp ita lic e şti sau se r v ic iile de p sih iatrie d in p o liclin ici se v o r tr im ite p en tru
tra ta m en t curativ d e consolidare a rezu ltatelor, în sta ţiu n ile cu san atorii
b aln eare profilate cu m sint : S in aia, T uşnad, S o v eja , S tîn a d e V ale.
B o ln a v ii se trim it cu b ilete de tratam en t p e p ro fil, în c o n d iţii d e con ced ii
m ed ica le avizate d e m cd icii n eu rop sih iatri şi b e n e fic ia z ă ’ d e tratam ent"
c o m p le x b aln eofizieal, psihoterapic-şi m ed icam en tos.
b) In stadiile ta rd iv e a.le form elor a sten ic ir ita b ile , a n x io s d ep resiv e,
d a r fără tendinţa la cronicizare, b o ln a v ii se pot tr im ite p e n tr u p ro fila x ia
r e c id iv e lo r şi în a lte staţiu n i in fu n c ţie de m a n ife stă rile fu n c ţio n a le v is ­
cerale. S c indică In m iL -m i lor In tonte a n o tim p u rile şl în co n ced ii de
od ih n ă, fiind cazuri clin ic rem ise.
2. Formule, clin ica de n evro ze cu e le m e n te o b s e s l v o - j o b l c e suit c e - ,
n e s t o p a t e sint mai p u ţin in flu en ţate de tratament, ele fiind indicate numai
p e n tr u staţiu n ile d e profil, atit în perioada recen tă d u p ă sta d iile acu te,
c it şi în stad iile cro n ice . M edicii p sih ia tri vor ap recia în fu n c ţie de parti-!
c u la r ită ţile prem orbid e ale p erson alităţii b oln avu lu i, m o d a lită ţile d e ap li­
ca re a curei (in r e g im curativ cu con ced ii m ed icale sa u în co n ced iu d e
o d ih n ă). .

Oi)
 3. S in d r o a m e l e n e u r a s te n if o r m e cu c o m p o n en ta /s o m a t ic ă îm b r a că
d ou ă a s p e c te : . . . ■; ‘ 1 , '
a) B o lile în a căror e tio p a to g c n le factorul p u s\lio -cm o \io n n l este d e ­
term in a n t şi ca re cup rin d e n e v r o z e le cu m a n ife stă ri s o m a ti c e fu ncţionale-
(n evroza d e organ ). A ce ste a fe c ţiu n i se v o r indica în s ta ţiu n ile co resp u n ­
zătoare r e a c tiv ită ţii b o ln a v ilo r ş i în .c a r e factorii de cură. se. adresează m a ­
n ife stă r ii v is c e r a le resp ectiv e (a se v e d e a ca p ito lele r e sp e c tiv e şi tabelul.,
cu b oli asociate). : • ; ,
b) B oli p s i h o s o m a t ic e ca re se m a n ifestă c el p u ţin în . sta d iu l initial;
p rin tr-u n sin d ro m neurasteniform .- A ic i se încadrează h ip erten siu n ea a r ­
teria lă esen ţia lă , u lce ru l gastro d u o d en a l, astm u l b ro n şic p s ih o g e n ,'o b e z i­
ta tea , u n ele d erm a to z e etc. A c e ste a fecţiu n i se tratează şi în sta d iu l h e u r o -
g en , în staţiunilt? in d ica te p en tru a cestea la c a p it o le le 'r e s p e c t iv e '(a se-
v ed ea tab elu l cu b o li a so c ia te).'. *' 1 ' . ' ''/u;

: CONTRAINDICAŢII SPECIALE > •

— P sih o z e le d e orice n atu ră, în toate stad iile.

— E p ilep sia . ‘ . .. . .. i
— Isteria. : -' '' • .:. .'I ii. ii.."! ■
— P sih a ste n ia . ' ■ - ‘ • • '• 1 •'
— P sih o p a tii, stări p sih o p a to id e, o ligofren ii. i "; >> ‘
— N ev ro ze m otorii (e x c e p t în d . fo rm ele in d ica te p e n tr u , h ip e r to n iî
m uscu lare).

TABEL REZUMATIV

S taţiuni Indicate
In d ic a t!
GcntT.ito ]U * rin n n cn lc t.o c u lo i> ennr»m m lo n'ztmlero
1 2 ■ 3 4

A . C ur ă In scop p r o fi la x ie p r i ­
m a ră
J . P e rso a n e a p a r e n t s ă n ă to a s e V a tr a 'D o r n e l L îp o v a , •• V ilc d e
c u co n d iţii d e s u p ra so lic i­ B orsec M aînaş i B ib o rţc n i
ta r e din m e d iu l e x te r n şl T in ca Y aţa dc J o s IT om orod
in te r n (n o x e p ro fe sio n a le . M oneasa 1 Jig o d in R ră d e t
t r a u m e p sih ic e, d e re g lă ri G eoaglu B alv an y o s B u g b ea
n euxo v eg etaU v e d u p â boli S in g eo rz C orund
so m atice) S o v a ta C îm p u îu n g
2. T u lb u ră ri c a r a c te r ia le de S lăn ic M o ld o v a M oldovenesc
tip a ste n ic a n x io s e tc . O lăn eşti D n e şU -H a rg h ita
C illim âncşU O d o rh c iu l S e c u ie sc
O zu n ea
B. C u r ă In scop de pro filax ie
secundară
T u lb u ră ri n e v ro tic e re m ise Idem 'Id em Idem
p e n tr u m e n ţin e re a r e z u lta ­
te lo r şl p ro fila x ia re c id i­
v e lo r

ioo
 'la id (coatinanrc)

1 I.. i. ■■ • ’ |. l î l ;.r 1 3 i
C. lCttr ă in acop terapeutic •
2. l'iiîk u r/f ri n c v r o l l c c f o r m e Tii.jrind . ! ; j 7 __ —

n stcn iclritn fo ile , a n x io s d e ­ S! un la

p re s iv e fa s ta d ii ta rd iv e S o v e ja
f ă r ă te n d in ţă Ia c ro n ic iz arc S tîn a d e V a le
^ • B o rsec t.- • .. •• - •
M oncnsa
S fn g eo rz
TOlăncŞll ; 1.-
.... ^ - *•
C ă lim ă n e ş ti'
2 . { T u lb u r ă r i * n e v r o t i c e f o r m e S in a ia ' 1 ' 1 ■ ’ •i: • ' • 1' : li .‘ ii. . . .
>i n s te n ic -Irlta b lle , a n x io s d e J •T u şn ad i i :■ (■• . ‘r i ' j ţ i i :
p re s iv e !n s tă r i re c e n te d u p ă S o v e ja r f .. (..*■' ' i : .i
p u s e e le a c u t e . ■> < • - . • ♦ ...» * .r l. . ,
■; 1 11 KM< ’
3. T u lb u r A r i n e v > o llc e f o n h e S in aia
obsesivofobfO c c en e sto - T u ş n a d 1 • •
: p a t e In ) s ta d i i • r c c e n t c •• şl S o v e ja — .;. i. • •. • i \ ■. ’ ' * • ■:{ . i v : ' . v -

ta r d iv e d u p ă p u s c e le a c u te io-> i i î t - v l
4 . .U n e le , , n e v ro z e . ...m o to rii T u ş n a d ..; f :’ t J J : .w - t
M'( c r a m p a s c r iito ru lu i,' to rti- S i n a i a '
c o lii p s ih o g e n ) ' • -v Soveja:
1 M al ■■ vi:-

1 , i i ': ’ *.' '• > *• :î: * ' r f Geoagiu :■ 3 ‘ ; ■ f.

M o n easa i,. •. C!
:w>. •; ij , î l ; . . . ....;

BO LI ASOCIATE
(a se vedea capitolele respective)

| J''T u lb u r ă r i n e v r o tic e cu m a n ife stă r i v is c e r a le f u n c ţ i o n a l e : : ; ^ '

T. C a rd io v a scu la re
' ;- . : M A,
2 . D ig e s t iv e ; ■
a) G a stro d u o d en a le cu h ip e r -
îu n c ţ ie se c r e to r ie
b ) G a str o d u o d e n a le cu h ip o -
f u n c ţ ie se c r e to r ie
c) T u lb u ră ri d is c h in e tic e -b ili-
■' are
3 . E n d o crin e
a) Cu h ip e r fu n c ţie tir o id ia n ă '
b) Cu h ip o fu n c ţie tiro id ia n ă
c) Cu h ip o fu n c ţie p aratiro id ia n ă
4. G in e c o p a tii cro n ice
fu n c ţii h o rm o n a le ;
T u şn a d , B o r se c , L ip ova, B a lv a n y o s,
.V ■
V H cole, J ig o d ln , V a [a dp J o s ,
— T in ca , S în g e o r z , S lă n ic .--î M o ld o v a ,
i B o g d a , M o n ea sa ,
— B o r se c, S ă c c iu , L ip ova, C a şin -Ia co -
benl : ■ ..
— B o d o c , T in c a , • C iu n g et, Z izin , B u ş­
te n i, S ă ra ta -M o n teo r u , Ivanda, V a ţa
d e J o s, O lă n e şti, C ă lim ăn eşti, S ă c c iu ,
B a la , D r în c e n i, S tru n g a
— T u şn a d , B o r sec , V a tra D orn ei, V a le a
.. V in u lu i, O zu n ca ; .
— O lă n e şti, C ă lim ă n e şti, S ă ra ta -M o n te­
o ru , S ă c e lu
— T u şn a d , B o rsec, V îlc e le , 1 G eo a g iu ,
M o n e a sa ■ •••’• ■
cu d is - — C ojocn a, C alacea, V a ţa d e J o s, M o ­
n e a sa , B u g h e a , P raid , S tru n ga, S ă ­
c e lu , B e ltiu g , B ogd a

101
 5. R e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e — G eoagiu , M o n ea sa , 1 M ai, C alacea,
V aţa d c J o s, T in ca , S o m e şe n i, B e l-
tiu g, C orund, B iz u şa
0. D e r m a to lo g ic e — M oneasa, G e o a g iu ,, ,B o rsec, ..V ilcele,.
V aţa, L ip o v a . . •r.-.-i.Mi.r
•• ■..‘.'••.’• i i : - ; !•:
■ • ■. : • ' . . i: v->n|
i , - ‘-vil
3. BOLILE C A R D IO V A S C U L A R E

B o lile c a r d io v a s c u la r e — c e ocu p ă lociid. I în m o r b id ita te a g e n e r a lă

— c o n s titu in d u n a d in c a u z ele c e le m a i im p o r ta n te a le .,m o r ta lită ţii; la .
v ir s te tin e r e , — s în t în u ltim e le d e c e n ii în p r e o c u p ă r ile p rio rita re:.a le
O rg a n iza ţiei M o n d ia le a S ăn ătăţii. •:•.•••. itV tr.i-//ioni
E fo n tu r ile a u fo s t a x a te p e p r o fila x ia a c e sto r b o li — cti' stu d ii ,r&pi-„
d e m io lo g ic e p r iv in d d ep ista rea factorilor d e r is c a t e r o s c l e r o t i c ri'întive-
d erea u n ei p r o fila x ii p rim are efic ie n te — p r e c u m ş i a p r o fila x ie ii s e c u n ­
d are a b o lii c o r o n a r ie n e d eja c o n stitu ite . 1 ' ,:ii • •
iln p a r a le l, O rg a n iza ţia M ondială a S ă n ă tă ţii a ela b o r a t u n ‘p ro g ra m 1'
a m p lu d e r e c u p e r a r e a b o ln a v ilo r ca rd io v a scu la ri, c u ■aocent p rin cip a l p e
a fe c ţiu n ile c o r o n a r ie n e .
M e d ic in a fiz ic ă p recu m şi terap ia c u fa c to r i n a tu r a li sp e c ific i u n o r
sta ţiu n i b a ln e o c lim a te r ic e îşi a u locu l 3or d in ce în c e m a i b in e c o n tu ra t
în a n sa m b lu l te r a p e u tic a p lica t în p r o fila x ia ş i r e c u p e r a r e a b o lilo r ca rd io ­
va scu la re.
In R o m â n ia e x is tă sta ţiu n i b a ln eo clim a terice {C ovasn a, B u ziaş, V a tra
D orn ei) c u v e c h e .trad iţie în tra ta rea b o lilo r c a r d io v a sc u la r e . î n u ltim e le
d ecen ii, e x p e r ie n ţ a a lto r şc o li d e m ed icin ă ’(so v ietic ă , g er m a n ă , b u lgară),
tra n sp u să în ţa ra n o a stră ; — ţară t u b ogate r e z e r v e d e 'f a c t o r i n a tu r a li
— a im p u s s tu d ie r e a a p e lo r su lfu ro a se şi a c o m p le x u lu i ide fa cto ri n a tu ­
rali ai lito r a lu lu i ro m â n e sc , in v ed erea a p lică rii lo r în p r o fila x ia b ililo r
ca rd io v a sc u la r e . - ■' ; -..O
M e d ic in a m o d e r n ă a Im p u s’în să stu d ii c it m a i e x a c te p r iv in d -m e c a ­
n is m e le de a c ţiu n e a le fa cto rilo r n a tu ra li d in sta ţiu n i, p r e c u m ş i o;eVa=i
lu are r ig u ro s ş t iin ţ ific ă a e fic ie n ţe i lor te r a p eu tic e in v e d e r e a sta b ilir ii
u n ei m e to d o lo g ii e x a c te d e tratam en t. ■
T r e b u ie să m e n ţio n ă m do In în c e p u t că tr a ta m c n tiil e fe c tu a t u n u i
card iac in tr -o s t a ţ iu n e rep rezin tă num ai u n a s p e c t d in c o m p le x u l d e m e ­
tod e p e c a re m e d ic in a m od ern ă în g en era l ş i m e d ic in a fiz ic ă în p a rticu la r
le u tiliz e a z ă în p r o fila x ia sa u recuperarea b o lilo r c a rd io v a scu la re.
A stă z i, d u p ă s t u d ii efe ctu a te la’ n oi în ţară, o b se r v a ţii c lin ic e d e sfă ­
şu ra te p e fo a r te m u lţi ani şi ex p erie n ţa a lto r ţări în a c e st d o m en iu , p u ­
tem sp u n e cu în ţiirn noastră ho conlurciizii 4 tip u ri p r in c ip a le de fa cto ri
n a tu ra li a le c ă r o r e fe c t e b u n e în p ro fila x ie ş i re c u p e r a re a b o lilo r c a rd io ­
v a scu la re a u p u t u t f i d em o n stra te :.
1. C o m p le x u l d e fa cto ri n atu rali a i lito r a lu lu i ro m â n esc al M ării
N eg re. . . . .• •, ).
(2. A p e le s u lfu r o a s e co n cen tra te ap licate în cu ră e x te r n ă (H ercu lan e,
P u cioasa).

102
 3. A pele carbogazoase ap lica te în cură extp' .iâ (C ovasn a, B u z ia ş, V a ­
tr a D ornei, T uşnad, Dorsec).
4. M ofetele (em anaţii n atu rale de ’COo g a z u scat) cu p o n d e r e 'm a jo r ă
în p rofilaxia Secundară şî recu p erare (C ovasn a, T u şn a d , B â lv â n y o s). -
— C lim atul ţ i m icro clim a tu l — ’ (in d ife r e n t d e fa o to r u l te r a p e u tic
a p li c a t ) — are un rol d e .sa n o g en eză a te sta t ştiin ţific .
■Există o varieta te d e d im a te c a r a cteristice fie c ă r e i sta ţiu n i, Sn g e ­
n era ], ş i fiecărei staţiu n i c u p r o fil ca rd io v a scu la r în p a rticu la r, c lim a t c e
a r e un rol m ajor in d efin irea u n ei sta ţiu n i b a ln ea re, c a : „o u n ita te te r a ­
p e u tic ă specifică11. : ; .. . ■ i;
N um itorul ccm un il rep rezin tă e x is te n ţa u n o r d ife r e n ţe _sem n ificar
t i v e în tre m icroclim atul cen trelo r u rb a n e şi Cel a l sta ţiu n ii. (j>
• ’P entru b o lile card iovascu lare e le m e n te le p rin c ip a le a le 'm ic r o c lim a ­
tu lu i sîn t reprezentate de n eb u lo zita te, U m id itate ş i în că rca r e c u 'a e r o r
io n i'p o z itiv işi'n e g a iiv i.- " • •- • * '■ • ■■■
'." " .— Un a lt avantaj al staţiunilor*- b a ln e a r e e s te p o sib ilita te a ^efectuă^-
r ii antrenam entului fizic d o za t în sco p profilactifc şi m a i a le s r e c u p e r a to r .
J — La toate aceste m ijlo a ce sp ec ifice sta ţiu n ilo r , s e ad a u g ă , t o a t e c e ­
le la lt e m e to d e .d e hid rok in etoterap ie, e lec tro tera p ie e tc .. c u ca re s ta ţiu ­
n ile sîn t bine dotate. ........... 1 ...........
Pe lingă terap ie c u -fa c to r i n a tu r a li a te n ţia tre b u ie ; c o n c e n tr a tă
în staţiu n ile balneare cu p rofil card iovascu lar către e d u c a ţia (sanitară o r­
g a n iza tă şi crearea unor d ep rin d eri a lim en ta re pe c a r e b o ln a v u l s ă le
resp ecte acasă. .. i
: ! ' " în perioada curei b aln eare b o ln a v u l d isp u n e d e tim p ş i r e c e p tiv ita te
crescu tă pentru a-şi crea n işte d ep rin d eri d e .v ia ţă ca re s ă -l fa c ă a p t
p e n tr u o activitate p rofesion ală ş i so cia lă cât m a i b u n ă.

OBIECTIVELE CUREI BALNEARE IN BOLILE CARDIOVASCULARE

O biectivu l profilactic rep rezin tă o b ie c tiv u l m a jo r c e îl u rm ă rim cin d

.trim item bolnavii la cură b aln eară. In a c e st o b iectiv in tră 2 c a te g o r ii de
in d ic a ţii. . . . . ................. ...
I. Profilaxia prim ară a fa cto rilo r d e risc a te ro sclero tic şi a fa c to r i­
lo r d e risc coronarian.
Factorul de risc rep rezin tă o cord laţie în tr e o vu ria b llă X în tim p u l To
ş i u n evenim en t E su rven in d u lterio r in tr-u n ' tim p e g a l c u To + T .
R eiese d in d efin iţie că a cest fa cto r e ste o v a r i a b il ă p r e d ic tiv ă ş i d e c i
corectarea factorului de risc n u a n tren ea ză o b lig a to riu d isp a riţia r is c u lu i,
a fară de cazul cind variabila b iologică lu a tă în d isc u ţie e ste o c a u z ă a
b o lii.
■ Pornind de Ja acc sie premize, reiese că trebuie elab orată o adevărată
str a te g ie profilactică in b o lile card io v a scu la re în care fieca re fa c to r te r a ­
p e u tic (igieno-dietetic, m ed icam en tos, fizio b a ln ea r) treb u ie să c o n c u r e la
realizarea pe c it posibil a o b iectiv u lu i p rop u s — p r o fila x ia p rim a ră .
i n fio c ţ ie de tipul factorului de r isc a te r o s tle r o tic a l p a c ie n ţilo r p r e ­
c u m şi do boiilc asociate lor, vor fi în d ru m a ţi către a n u m ite s ta ţiu n i
balneare.

103
 R ezu m ativ , m e ca n ism ele d e a c ţiu n e a le d iv e r şilo r fa c to r i n a tu r a li d e
cură în p r o fila x ia prim ară a b o lilo r ca rd io v a scu la re, s e p o t s in te tiz a a s t f e l :
I. C o m p lex u l de factori n a tu r a li a i lito r a lu lu i M ă r ii N e g r e ’( h e lio te -
rapic, năin olotera p ie, ta la so tera p ie, c llm a ţo le r a p ie m a r in ă ) : .
a) in flu en ţa rea term o reg lă rii în s e n s u l u n ei a d a p tă ri pronYpte şi e c o ­
nom ice la fa cto r ii te n n ic i c o n t r a s t a n ţ i;
b) a d ap tare econ om ică la etfort fiz ic .prin in flu e n ţa r e a r e g lă r ilo r d e
tip sim patic şi m n o n il.ş i m o d ific ări d e tip c a te c o la ih in ic ;' -
c) m od ificări « le film u lu i lip id ic în se n su l u n e i s c ă d e r i se m n ific a tiv e
a co lestero lu lu i lib e r cu c r e şter e a a lfa-lip op ro'tein eîor, ' c e e a c e - a r p u tea
su gera un m e ca n ism d e tr a n sfe r n e e n z im a tic a l lip o ip ro tein elo r d e jo a să
d en sita te că tr e 'lip o p r o te in e le c u d e n sita te m a r e ;! . w '
d) stim u la re se m n ific a tiv ă a T S H -u lu i ca re aduiee a r g u m e n t e ‘.pentru
im plicarea u n or v e rig i m u ltip le e n d e cr in o -m e ta b o lic e c u p o n d e r e m a rca tă
p e h orm on ii tiro id ien i şi c o m p le x e le c a te m la m in ic e ; . ;
e) s-a d em o n stra t o c r e şte r e a a c tiv ită ţii r en in ic e p la s m a tie e în c u r su l
talasoterap iei precu m şi a a c iz ilo r g r a şi lib eri şi ca te p o la m in e lo r u rin a re,
fapt ce p resu p u n e risc tro m b o ţic la b o ln a v i cu h ip e r te n siu n e .a rteria lă ,
D e c i v or fi în d ru m a ţi p e n tr u c u r ă b aln eară p r o fila c tic ă ' p e lito r a l,
su b iecţi cu fa cto r i d e r isc a te r o sc le r o tic ş i co ron arian a v în d o a te n ţie
deoseb ită p en tru h ip e r te n siv i c a r e v o r f i trim işi în r e g im sa n a to ria l s u ­
pravegheat. ■ .
II. A p e le su lfu ro a se c u c o n c e n tr a ţie m are (H ercu la n e, P u cio a sa ) a p li­
cate in cura ex te r n ă a u d e a se m e n e a e fe c te în p r o fila x ia 'prim ară a a te r o -
selerozei. i ;
R ezu m ăm c îte v a din m e c a n ism e le d e m o n stra te p în ă în p r e z e n t : .
— creşterea p u terii d e su lfo c o n ju g a r e a fe n o lilo r ;în p e r e te le a o r t e i;
— asigurarea r e z e r v e i d e s u lf în p e r e te le a r te r ia l; . ..
— scăd erea lip id e lo r p la sm a tic e ; t
— scăderea e fe c te lo r de tip ca te c o la m in ic m ai a le s p e m iocard ş i p e
vasu l p e r ife r ic ; ' ■; .................
— a cţiu n e h ep a rin ică sa u h e p a r in o -g e n e tic ă (p rob ab ilă).
III. B io x id u l d e carbon s u b fo rm ă d e b ă i e a r b o g a zo a se şi m a i a les
m o fete, ocu p a de a se m en ea u n lo c în p r o fila x ia p rim ară d a r p o n d erea lu i
este m ai m ică în a c e st d o m e n iu fa ţă d e r o lu l c h e ie o c u p a t în p r o fila x ia
secundară ş i recu p erarea b o lilo r ca rd io v a scu la re.
M en ţion ăm că sta ţiu n i ca B o rsec, V a tr a D orn ei, T ii ş n a d , c u 'c lim a t
m ai ex cita n t, u m id ita te m are şi v a r ia ţii p resio n a le a tm o sfe r ic e m a i fr e c ­
ven te, ce nu s i n t in d ic a te ca rd ia cilo r, le vo m p rescrie n u m a i p a c ie n ţilo r
ce n ecesită p r o fla x ie prim ară.
P rin trad iţie, d a to rită e x is te n ţe i a p elo r earb ogazoase ş i /s a u m o fe te ­
lor, a ceste sta ţiu n i s in t soco'tite c a p r o fila te p e n tru tra ta rea b o lilo r
card iovascu lare. -
M enţionăm 'că a ceste sta ţiu n i d a to rită fa cto rilo r c lim a te r ic i ş i d e r e ­
lie f nu le v o m in d ica b o ln a v ilo r c u b o li ca rd io v a scu la re c o n s titu ite şi
care n ecesită cură de p r o fila x ie sec u n d a r ă sa u -tratam ent recu p era to r.
In plus, tra ta rea u nui c a rd ia c ,înitr-o sta ţiu n e r e p r e z in tă u n a c t m e ­
dical d e co m p ete n ţă d eo seb ită , ca re presuipuno p r eg ă tire sp e c ia lă a p e r ­
sonalulu i sa n ita r şi dotare cu ap a ra tu ră a d ecvată a s e r v ic iilo r m e d ic a le.

104
 ■2. P r o fi'la iia secu n d a ră s6 a d r e se a z ă u n e i p o p u la ţii, cu o -boală' car­
diovasculară Ideja constituită.- : ‘ ‘ ' " “ ••
■ P e n tr u aplicâVea u n e i stra teg ii p r o fila c tic e -p e c ît p o s ib il e fic ie n tă ,
tr e b u ie să s e c u n o a s c ă : 1 ' 1 i; . . ;
■ li. is to r ia natu ra lă a b d li i; " ■ : r'! -•
2 . m e c a n is m e le (fiziopatologiee a le d ife r ite lo r tip u ri d e c o m p lic a ţii.;
3. te n ta tiv e le 'terap e u tic e d e ja f ă c u te .''; -: :: -
In d ic ă m m a i jo s top u rile 'de afecţiuni 'cardiovasculaVer'indicate -'pen­
tru1c u r ă b aln eară' d e ' tip' p ro fila x ie secu rtd a ră :'în s t a ţiu n ile b a ln e a r e d e
p r o fil (C o v â sn â , -Buzfâş).1; '• : ; ' •'* "• •' / >"
P r e z e n te le iridicâ'ţii air fo s t f i l a t e d e o c o m isie d e exiper'ţi ca r d io lo g i
ş i b a ln e o fiz io te r â p e u ţi Siîb .coordonarea -c lin ic ii'd e c a r d io lo g ie -a s p ita lu lu i
F u r id e n i şi In s titu tu lu i ^e-^medicină fiz ic ă , b a ln e o c lim a to lq g ie ş i ^recuperare
m e d ic a lă , iri1debefribrie i 9 8 0 / ' ; ‘'i ■■ cr.
il, A r te r io p a tii / . .-i-rsa/i....:!
- ateposclero'ză 'dbliterantă p e r ife r ic ă în to a t e s ta d iile (e x c lu siv c e le
care p r e s u p u n in t e r v e n ţii:6 1 îiru rg ica le); * : '5.
:1b ) troih b arigeitk 'B îirger. ‘ ‘ ‘ • : -[■' '■■■■'■ ■ i ■■ n - -i -
2 . C a rd io p a tie cron ică isch em ică "J r * •' -i: -•-
' ' a)’ in farctul' m iocard ic. 1 - .............. . ■ ‘ î-
■ — fa z a a r i-â de're'chp& rare'după e p is o d u l acut, d u p ă te s ta r e p r e a la ­
b ilă în t r - o c lin ic ă d e sp etia litâ te .- *-ru : •
■Bolnavii v o r f i la 3 lu n i de la e p is o d u l iacut, fără tu lb u r ă r i de r itm ,
fără a n g o r in sta b il, e ch ilib ra ţi h em o d in a m ic. ■■ ■■ •- ' ■ .L
b ) A n g o r d e efortp ah gw - sta b il. '.■:. : ;i : . ■ L
, c j c a r d io p a tie cron ică isc h e m ic ă fă r ă angor, cu m o d ific ă r i E K G t ip
is c h e m ie şi b lo c d e ram ură, i ■ • r f. • : ' ■- . v.
' '3 , H ip erten siun e-''arterială e se n ţia lă sta d iu l I şi II,: su b . con trol m e ­
d ica l, fă ră b o li asocia te care să c o n tr a in d ic e tra ta m e n tu l c u factori n a ­
tu ra li. : h ' . t : .• .': .■ ; ......................: i; : :■
4. V a lv u lo p a tii
a) v a lv u lo p a tii reu m a tism a le fă r ă tu lb u ră ri c lin ic e h e m o d in a m ic e ;
b) v a lv u lo p a tii o p era te fără tu lb u ră r i c lin ic e şi h e m o d in a m ice . s e m ­
n if ic a tiv e , la 3 lu n i d e - l a ! op eraţie (tr im ite r ile v o r fi fă c u t e d e m e d ic u l
ca rd io lo g in te r n ist care sta b ileşte m o m e n tu l p o stop era to r in d ic a t p e n tr u
tr a ta m e n t b aln ear). i : ' ■ -. • ■
. 5. S e c h e le - p osta o cid en te .vascu lare-. cer eb ra le (de p r e fe r a t tr o m b o -
tice) ia 'b o ln a v i ech ilib ra ţi ca rd iocircu lator. ■
'■ ' 6 . B o li c r o n ic e ale' V ănelor ; . ■ :
!. a ) 's e c h e le posttr'om boflebită. , ' •
"Principalii factori n a tu ra li a p lica ţi în a cest tip d e p r o fila x ie s î n t ;
. 1. A p e le su lfu ro a se co n cen tra te ap/licate în cură e x te r n ă (H ercu la n e)
p en tr u u r m ă to a rele e fe cte :
— v a so d ila ta ţie cu ta n a tă (probabil p rin scăderea to n u s u lu i sim p a tic
ş i a c ţiu n e d e tip colin ergic).
■S im p a ţic o liz a .pşte realizată p rin e fe c t d e su lfo co n ju g a re a c a tec o la —
m in e lo r d in p eretele v a su lu i.
— c r e şte r e a flu x u lu i san gu in m u sc u la r (m u lt m a i m o d e s tă d erît în-
m o fe to te r a p ie ). ~ .
 2. A p e le ca rb o g a zo a se ş i m ai a le s m o fe te le o c u p ă .u n , lo c c h e ie în
tra ta re a c u fa c to r i n a tu ra li a b o lilo r ca rd io v a scu la re. , . .i .;: .
P r in c ip a le le e fe c te • a le tera p iei c u b io x id d e ca rb o n m a i ales s u b
form ă d e m o f e t e n a tu r a le, s în t u rm ă to arele : : ... .... .
— v a s o d ila ta ţia cu ta n a tă p rin a cţio n a re d ire c tă a C O j g a z la n iv e lu l
m cta a r te r io le i ; •i
— c r e şte r e de flu x sa n g u in cereb ra l cu 75% d u p ă , m o feto tera p ie,
p rin in h a la r e d e C 0 2 în c u r su l tr a t a m e n tu lu i; , :. ; .
— c r e ş te r e a f lu x u lu i sa n g u in m u sc u la r în m u ş c h ii scheleticii p r in
e fe c t lo ca l a l C 0 2 d iz o lv a t în sîn g e şi a ju n s la n iv e lu l,m e ţş a r te r io le i d in
m u şc h iu l s c h e le tic (p ă tru n d erea e s t e to t pe c a le ir.h a la to rie) .
— m o fe to te r a p ia t(a ş i tera p ia cu băi C 0 2 p r o d u ce o . in flu e n ţă c e r tă
a d in a m ic ii'c a te G o la m in e lo r /u r in a r e p recu m şi a a c tiv ită ţii r e n ln ice.p ^ a s-
m a tice a tit ca r ă sp u n s im e d ia t c it şi p e p erioad ă lu n g ă , -în. cursid. c u r e i
b a ln ea re. • i;t, ' .. i
î n c o n t e x t c u d a te le d in litera tu r ă (K d e s a r ş i c o l.) în cer c etă r ile fă ­
c u te de c o le c tiv e le I n s titu tu lu i d e B a ln e o fiz io tera p ie n u s - a u g ă sit m o d ir
fică ri a le c o r tiz o lu lu i seric n ic i ca v a lo ri b a za le n ic i în ,e x p e r im e n t a c u t
su b a c ţiu n e a te r a p ie i c u b io x id d e carbon. . '
T reb u ie să m e n ţio n ă m că tr a ta m en tu l e fe c tu a t u n u i b o ln a v In tr-o
sta ţiu n e b a ln e a r ă re p r e z in tă n u m ai u n a sp e ct d in c o m p le x u l d e : m eto d e
p e c a r e m e d ic in a m o d e rn ă le u tiliz e a z ă în p r o fila x ie s a u .recuperare b o j
Iilor ca r d io v a sc u la r e , v; • '[
2. O b ie c tiv d e recu p er a re ■ r ...
î n u lt im ii 20 d e an i, p e lin g ă e fo r tu r ile le g a te d e p r o fila x ia b o lilo r
c a r d io v a scu la re , O rg a n iza ţia M on d ială a S ă n ă tă ţii a ela b o r a t u n program
a m p lu p r iv in d recu p era rea b o ln a v ilo r ca rd ia ci în g e n e r a l şi a celor;coro-^
n a rien i, (s e c h e la r i d e in fa r o t m io ca rd ic în p a rticu la r, p r ip .' a n tren a m en t
fiz ic dozat. - ...■; ■ : : • b
O b ie c tiv e le r ec u p eră rii a u fo s t sta b ilite a f i u rm ă to a r e le : ' • ■
1 . C r e ş te r e a c a p a c it ă ţ ii d c e f o r t f iz ic . 1
2. R ed u c e re a c o n se c in ţe lo r p sih o lo g ic e a le b olii.
3. F a v o r iz a r e a în to a r c e r ii c it m a i p recoce în p ro d u cţie a u n u i n u m ă r
c it m ai m are d e b o ln a v i, cu to a te c o n se c in ţe le eco n o m ic e ce le com portă.
4. în tîr z ie r e a pe c ît p o sib il a r e c id iv e lo r b olii.
5. C reşterea sp e r a n ţe i d e v ia ţă a recu p era ţilo r. P e m ă su ra a p lică rii
a n tr e n a m e n tu lu i s - a că p ă ta t o e x p e rie n ţă în c e p r iv e ş te b e n e fic iile r e a le
ş i e x a c te p r e c u m ş i r isc u r ile ş i e v e n tu a le le e şe c u r i a le a n tr e n a m e n tu lu i
fiz ic . La cel d e -a l V lll - l e a C o n g res in te r n a ţio n a l .de m e d ic in ă fizică ş i
recu p era re d e la S to c k h o lm d in 1980 s - a c o n tu r a t u n b ila n ţ a l stu d iilo r
e fe c tu a te în tirrap p e b o ln a v ii se ch ela ri d e in fa rct. • ' . '
C e le 5 d e z id e r a te p reco n iza te de O .M .S. (m ai s u s m e n ţio n a te ) au că ­
p ă ta t a lte d im e n siu n i. ‘ ' "
R ed u cerea c o n se c in ţe lo r p sih ic e a le b o lii şi c r e şte r e a sp e r a n ţe i d e
v ia ţă a b o ln a v u lu i ca p ă tă p o n d erea m ajoră in ceea ce p r iv e ş te b e n e fic iile
recu p erării. C r e şte r e a c a p a c ită ţii d e efort, d eşi e s te rea lă (în m e d ie 20—
25% ), r e in s e r ţia p r o fe sio n a lă n u e s t e d icta tă în p rin cip a l d e ea ci d e
a sp ecte ce ţin d e în lă tu r a r e a h a n d ica p u lu i p sih ic' al b o ln a v u lu i ş i de a s -
p c c te v o c a ţio n a le .

106
j: C it priveşte întârzierea sa u red u cerea r e c id iv e lo r ,'-stu d ii a m p le , e fe c ­
tu a te p e m ulţi a n i .pe b o ln a v i su p u şi? a n tr e n a m e n tu lu i fiz ic ş i p e m a rto ri
(fără antrenam ent) nu. au p u tu t r ă sp u n d e fa v o r a b il la a c e st-p u n c t. A c e ste
co n clu zii a u fă cu t c a a n tren a m en tu l fiz ic să d e v in ă u n fa c to r te r a p e u tic
in tr -u n com plex r e c u p e r a to r ' a stfel in c it iretfu p era reâ u n u i coi'on arian cu
sa u fără infarct; în 'a n te’c e d e n te presupunei'i-
'L: D iagn ostic-'(în :î'Vederea - unei'-"evaluări -rig u ro a se ^a b o ln a v u lu i ce
u rm ează a fi su pus p ro g ra m u lu i d e r e c upe r ar e ) i : i ;
II. Terapie ^ i-;, ;
■ p sih o te r a p ie ' p e n tr u în lă tu ra rea .fricii, 's tă r ii d e p r e siv e ,' 'lip sei d c
•Curaj a b o ln a v u lu i.' • '• ;v'-:' - • i ■ m •'
— Educaţie sa n ita r ă (lă m u rirea b o ln a v u lu i' asU p ra p a to g ertiei b olii,
•acţiu n ea factorilor d e ir lsc ’etc.y. ;■>:*> ■ « iso - r*.
;; . — A n tren am en t fiz ic 'dozat, co n tro la t, în t r e p t e ş i v a r ia t (c ic lo e r g o -
m e t iie , înot; g im n a stică ); ' . .-••••: ■ •• i;" . - i; .
- -r-. Terapi a fa c to r ilo r d ^ risc. ^ r>■ : 1 l . i : u! ir-'
R euşita un u i p rogram d e recu p erare - l a u n ' b o l n a v coi-onarirtn d e ­
p in d e în -p rim u l riad d o u n d ia g n o stic c lin ic ş i fu n lcţio ria l’ r ig u r o s care-
să elim in e în procen t :o ît m â i m are a c c id e n te le s a u in c id e lile le riedoiite-
c e p o t surveni în cu rsu l p rogram u lu i.■ ,.Tiri!r.:.i i;: i. •'l : *

.. Schema de 'organltdfe h iiUui prCAiram de recuperare a 'bolnavului ‘coronarian.

(K. W. W essennann 1979) . . . j. <

ior
 F a za I d e recu p erare d u p ă ep iso d u l coro n a ria n acut, aşa c u m :se ş tie
se fa c e în sp ita l d e c a rd jo lo g ie sa u m e d ic in ă in tern ă . i i,I r ; •; -.ir.'-t
F aza ft II-a în cep în d d in a 6 -a să p tă m în ă , se face în x en 'tre. d e "rea­
b ilita r e . . ... • • •■■■■' ■ ■■ . . . . i:r,
A c e a stă fa z ă a II-a se su b îm p a rte în 2 etap e.v - , . r!-Y: :
— eta p a p r e c o c e la 4 — 6 să p tă m în i d e da p ă ră sirea sp ita lu lu i; â!
— o e ta p ă ta rd iv ă d e 4—6 s ă p tă m în i.d e :1a p ără sirea icen tru lu i d e
re c u p e ra re p tn ă ln reinso rţin 'p ro fesio n al& . • ' ■ 1 . ... iV r- I&l -.-w j
F a z a a II I-a d u rea ză toată v ia ţa . .î l
S ta ţiu n e a b a ln ea ră c a p ă tă .u n lo c . d in ce în .c e m ai bine con tu rat în
a n sa m b lu l te r a p e u tic a p lic a t în fa z a a I I -a ta r d iv ă .şi în if a z a a J itia .'de
recu p era re a in fa r c tu lu i d e m io ca rd . ; . i — •■'<
Ş c o a la germ a n ă (W esterm a n n , B r e n g , R ein h o ld ), şcoala sovietică (S o ­
rok in a, A 'chedshenov), b u lgară (N ico lo v a ) ş i m â i ales şcoala iu goslavă, a u
d eja e x p e r ie n ţă ş i sta tis tic i p riv in d b e n e fic iile recu p erării . in farctu lu i >în
sta ţiu n i b a ln ea re. P e lin g ă p sih o te ra p ie , a n tr en a m e n t fizic, dietă,- e d u ­
ca ţie sa n ita ră , s e a d a u g ă te ra p ia cu fa c to r i n a tu r a li. . ■.1 (,'iru iii ’•
C lim a tu l şi a ero tera p lâ rep rezin tă , a$a c u m ;a m m ai spUs, un n u m ir
tor com iun te r a p e u tic la ca re s e a d a u g ă , th a la ssa te r a p ie , băi' iodurate,>să ­
rate, în fu n c ţie d e sp e c ific u l sta ţiu n ii. v : ... , ' . 1 x ir:!.*:; K.«ţ V.>
R e z u lta te le d a te d e a u to ri şiret b u n e .pentru a sp ectele lor im ed ia te.
E x p e r ie n ţa d in Fţom ânia e ste p in ă în p re z e n t n u m ai în sta ţiu n i’.cu
ap e ca rb o g a zo a se şi m ai a le s m o fete.
P in ă în p r e z e n t, p e n tr u recu p era rea d e fa z a a II-a tardivă este in ­
dicată n u m a i sta ţiu n e a C ovasn a, d in u rm ă to a r e le m o tiv e :
— D in p u n c t d e v ed e r e m e d ic a l sta ţiu n e a C ovasn a e ste singura în
care e x is tă sp ita l d e recu p era re p e n tr u b o li card io v a scu la re cu 900 pa­
turi, c e d isp u n e de săli d e a n tren a m en t fiz ic d o ta te cu m onitoare E K G
si c o m p le x tU< r e su scita re cnrd iorosp iratn rle p recum şl onilre medicalii cu
<‘om pi'ti'n|fl firt fm-fl nieuiperniv ‘In bohvuvll coroivni'lcnl. !
— A l d o ile a m o tiv e ste d e ordin ştiin ţific . L u crările noastre din u l­
tim ii 16 a n i a u d e m o n str a t c ă în c u r s vil "terapiei c u m o fete bolnavii in ­
halează 1,5— 5o/a v o lu m e CO2, fa p t ce r e a liz e a z ă pe c a le humorală o creş­
tere d e flu x sa n g u in m u sc u la r cu 50% Şi d e f lu x cerebral cu 75%.
— A lte stu d ii au d em o n stra t sc ă d e r e a e lim in ă r ii urinare de n o r -
ad ren a lin ă şi a d ren a lin ă d u p ă cură.
— D e term in ă ri r e c e n te arată v a lo ri fo a rte m ari de aeroioni n eg a ­
tiv i in m o fetă (5 000—<2Q 0 0 0 /c m 3 aer), c ifr e sim ila r e c u cele ob ţin u te
pe c a le artific ia lă .
In afară d e a c e st g e n de recu p era re s e poate fa c e recuperare de fa za
a IIT-a fin s ta ţiu n ile C ovasna, Buzia.ş, L ip ova.
P e n tr u a lt f e l d e a fe cţiu n i d e c ît c e le co ro n a rien e, cerebrale şi hiper­
te n s iv e a r te r ia le (m en ţio n a te m a i su s in ta b e lu l b o lilo r in d icate pentru cură
în sta ţiu n i) b o ln a v ii p ot fi trim işi la V a tra D o r n e i, T u şn ad şl BAIvânyos.
S u c c e su l recu p eră rii u n u i b o ln a v c a r d io v a scu la r în tr-o sta ţiu n e b a l­
neară d e p in d e Jn p rim u l rîn d d e c o r ectitu d in e a c u ca re m ed icu l d e m ed i­
cin ă g e n e r a lă sa u m ed icu l sp e c ia list ii in d ic ă m o m en tu l curei şl staţiunea
b aln eară ş i în al d o ile a rînd d e c o m p eten ţa ş i d o rin ţa colectivu lu i m e -
d ic o -sa n ita r d in sta ţiu n e d e a ie şi d in u n e le tip a re stereo tip e încă e x is ­
ten te în sta ţiu n i.

100
 T A D EL R E Z U M A T IV

! ' In d ic a ţii" V • S ta ţiu n i ' 11 ;,v

1C

1. P r o f ila x ie p r i m a r ă a b o l i l o r .c a r d i o v a s c u l a r e ' ^ L ito ra l ■' ■

( b o ln a v i cu f a c t o r i d c r i s c c a r d i o v a s c u l a r s a u __ H e rc u la n e
u to r o g e n ) . .r r P u c io a s a *•
— T uşnad . *
i • • • - — B o rse c ' ' ‘ ; ••
— B â lv â n y o s
‘ j. V a t r a D o r a c i ; ’ .!
2 . P r o f ila x ie s e c u n d a r ă .( b o l n a v i c u a f e c ţ i u n i c a r d i o - C ovasna - . ^ .
- 'v a s c u l a r a d e j a c o n s t i t u i t e ) - . — B u z la ş .
H e rc u la n e ‘ . ■ >- - -
.. :; • . — L ip o v a ( -
.............. •••■ • — L i t o r a l £ p L v e n o p a tii ) *
*' U c c u p e r a r e i a b o li lo r c a r d i o v a s c u l a r e . i • t
•' I. R e c u p e r a r e d e f a z a a I I - a t a r d i v ă Ia c o r o r ia - — C ovasna ’ •
rle n l i •.
* J l f . R e c u p e r a r e d e f a z a a I I J - a la c o r o n a r i c n i şl r c - — C ovasna
• - * c u p c r a r e In a l t e a f e c ţ i u n i a le c o r d u l u i ş l v a s e l o r B n z la ? .,: • h
.---' V a t r a D o m e i ( p e n t r u a r t e r i o p a l l l
p e rlfe rfc c .. . <•-
T u ş n a d - B îî v in y o s ( p e n tr u a rte ^
i: :■ . y 7. r i o p a l i l p e r if e r ic e ) '

.•>.v A v;î : j ' ;

■'4;.''A F E C Ţ IU N I.R E S P IR A T O R II '/V 3 -. ...

D n ln eofiziotp ra p ia în a fe c ţiu n ile r e sp ir a to r ii a rc o v c c h c tr a d iţie .în

nniOi! ;itnţltini d in ţnni nmislrfl; Cti toiitfi .cW/VoHnron ternpliH .fn ctllcn -
m e n to a se d in u ltim e le 3 — 1 d e c e n ii, ’terap ia b n ln e o -flz le a lâ nu- şi-a < p le r-
*d lit in te r e su l i n ' ca d ru l b o lilo r r e sp ir a to r ii, f i i n d . în s ă r e c o n sid e r a tă în
lu m in a n o ilo r -a c h iz iţii do fizlo p n to lo g le . A c e a sta p e d e o p arte d a to rită
lim ite lo r p e c a re m e d ica m e n te le le au în r e z o lv a r e a v e r ig ilo r fiz io p a to -
lo g ice ale b o lilo r Cronice bronhoptilm oriare ş i e x t r a p u l m a n a r e c u r ă su n e t
p u lm on ar, iar p e d e a ltă p arte d a to rită c u n o ş tin ţe lo r m u lt m a i a p ro fu n ­
d a t e p e c a r e :l e Javern a-supra m e c a n ism e lo r d e a c ţiu n e a te r a p ie i b a ln e o -
fiz ic a le , C u n oa şterea a c e sto r 'm e c a n ism e d e a c ţiu n e a d e te r m in a t ş i q n ou ă
o rien ta re a su p ra , o b ie c tiv e lo r pe ca re ]e a re a s tă z i, cura b aln eară în pa-
■drul b o lilo r resp ira to rii. A c e ste o b ie c tiv e v iz e a z ă p r o fila x ia , terapia,; p r e -
•cuni ş i a siste n ţa de recu p orare a a cesto r b o ln a v i. ■ . ;
■ P in ă n u d e m u lt;s in g u r u l o b ie c tiv a l b a ln e o te r a p ie i era d o a r; as­
p e c tu l c u r a tiv o -p r o fila c tic . In u ltim u l tim p se d e z v o lt ă tot m a i m u lt ;as-
p e c tu l do recu p era re, ca şi cel d e p r o fila x ie , în s ă în tr -o a cc e p ţiu n e m ai
largă a a c estei n o ţiu n i. ■ • ■ l>'~.

■FACTORII ŞI'MIJLOACELE TER A PEU TIC E .D IN STAŢIUNI

S ta ţiu n e a baln eară rep rezin tă u n lo c d e o s e b it d e fa v o r a b il-p e n tr u
a siste n ţa b o ln a v ilo r -respiratori datori tă " c o m p le x u lu i de fa cto r i ş i m ij-
Uoace tsr a p e u tic e pe care îi poate a v e a la d is p o z iţie .

.1 0 9
 a) C l i m a t u l .ji m i c r o c l im a tu l sta ţiu n ii 'reprezintă u n p r im ş i im p o r ­
ta n t m ijlo c d e p r o fila x ie şi terap ie p en tru a fe c ţiu n ile r e sp ira to rii. S c o a ­
terea b o ln a v u lu i d in m ic r o c lim a tu l lu i ob işn u it — d e o b icei1p o lu a t şi a g r e ­
siv' p en tru c ă ile resp ira to rii — şi in tro d u cerea in tr -u n n o u .m ic r o c lim a t
n ep o lu a t, e s te o in d ic a ţie m ajoră p en tru un brbrîhopulm onar. A d ă u g in d
la a cca sta şi a sp e c te le le g a te de e ste to c lim a tism u l sta ţiu n ilo r c u in f lu e n ţa
lu i r e la x a n tă asupra siste m u lu i n e r v o s se în ţeleg e, d e ,ce sta ţiu n e a c r e ­
ea ză in p r im u l rîn d c o n d iţii de m e d iu a d ecv a te a p lică rii te r a p ie i a c tiv e
p e n tr u a c e şti b o ln a v i. . "
C lim a te le cu fa c to r i so lic ita n ţi care obligă o rg a n ism u l la adaptare*
cu m ar fi c lim a tu l a lp in şi .cel d e lito ra l, p ot rep rezen ta e le m e n te te r a ­
p e u tic e im p o r ta n te în ca d ru l u n e i e lim a to tera p ii a ctiv e.
A stfe l, p en tr u c lim a tu l a lp in , .presiunea scăzirtă;' ra d ia ţia so la ră in ­
ten să , tem p e r a tu ra sc ă zu tă dar b in e su p ortată de o rg a n ism , u ta id ita te a
red u să, io n iz a r e a p u te r n ic ă a a eru lu i ca ş i p u rita tea lu i r e p r e z in tă f a c ­
tori e x te r io r i so lic ita n ţi p en tru p r o c e su l d e a d a p ta re-a clim a tiza re şi c a r e
d eterm in ă am eliorarea' v e n tila ţie i ş i circu la ţiei p u lm on are,' d r e ş t e r e a -c ir -
c u la ţie i tisu la r e p e r ife r ic e cu îm b u n ă tă ţirea u tiliz ă rii O2 la p e r ife r ie , a m e ­
lio ra rea d is c r in ie i b ro n şice, c reşterea r e ziste n ţei g e n e r a le ,a o r g a n is m u lu i
e tc . T o a te a c e ste a fa c c a in sta ţiu n ile c lim a tice a lp in e (S tin a d e V a le ,
R â n c a ,; P ă ltin iş , S e m e n ic , P oian a B raşov, L acul R oşu etc.) să b e n e fi­
c ie z e b o ln a v ii c u a stm b ron şic, B PO C (fără CPC), p n eu m o c o n io z c , tu ­
bercu loză, sin d ro m p o sttu b e rc u lo s, b ron şectazii, stări după p n e u m o p a tii
a c u te etc.
C lim a tu l d e lito ra l d in se zo n u l d e vară (p resiu n ea co n sta n tă , r a d ia ­
ţia in te n să , io n iza rea crescu tă a a tm o sferei, u m id ita tea r e la tiv ă rid icată*
tem p era tu ra c r e scu tă d ar cu ca p a cita te d e răcire a corp u lu i p r in c u r e n ţii
d e aer co n sta n ţi) d e te r m in ă m od ificări, a d a p ta tiv e ’ d e a se m e n e a im p o r ­
t a n t e 'la b o ln a v ii resp ira to ri. N u m ero a se stu d ii au c o n fir m a t e fe c te le . f a ­
v o r a b ile a le lito r a lu lu i cu m ar fi : scăd erea h ip er a e tiv ftă ţii . b r o n şic e ,
a m elio ra rea d isc r in ie i şi h ip ererin iei b ron şice cu îm b u n ă tă ţirea cJ ea ra n -
c c -u lu i bronşic; c r c ştc r c a v e n tila ţie i d ar cu scăderea tr a v a liu lu i v en tila to r,,
creşte r e a tra n sp o r tu lu i d e O2 (h em a tii şi h em oglob in a), a m elio ra rea m e ­
c a n ism elo r d c l c m i o r p g l i i r « . ; < ’ U \ T on te u a M i t o n JustiflcA IikII(,’i i | I U i ; p en tru
a stm u l bron şic, B l’OC, b ro n şccta zic ca ş i p en tru d isfu n c ţille r e s t r ic tiv e
d c cau ză tora cică (c ifo sc o lio z e , sp o n d ilite, p a h ip leu rite etc).
î n cad ru l fa c to r u lu i m icro clim a t treb u ie in te g r a t şi u n a sp e c t m a i
p a r tic u la r ; u tiliz a r e a în scop tera p eu tic a m ic r o c l im a tu lu i d e sa lin ă sau.
grote.
E x istă o p r a ctică d e ap roap e 100 ani în care zeci d e m ii d e a stm a ­
tic i a u u rm a t cu re r e p e ta te d e sa lin ă . L a n o i în ţară e x p e r ie n ţa a c e sto r
c u re d atea ză d o a r d e cca 20 an i. S a lin e le s î n t : P raid, S lă n ic -P r a h o v a şi
T g. O cna. F a c to r ii m ic r o c lim e i d e sa lin ă c u p o ten ţia l te r a p e u tic în a s t­
m u l b ronşic, b ro n şita cro n ică astm a tifo rm ă , a lerg ia c ă ilo r a e r ie n e s u p e ­
rio a re s î n t : b o g ă ţia a e r o so lilo r sa lin i şi a a eroion ilor m ic i, p u r ita te a
a e r u lu i (lip sa to ta lă in a lerg e n i), tem p eratu ra şi u m id ita tea c o n sta n tă ,
lip sa m işcă rii a e r u lu i, c r e şte r e a c o n c e n tr a ţie i de C 0 2 d in aer (u n eo ri p în ă
la de 10 ori) e tc . N u se p o t în că fa c e ap recieri asupra r o lu lu i ş i im p o r ­
ta n ţe i fiecă ru ia d in tre a c e şti factori în e fe c te le fa v o ra b ile o b ţin u te în b o ­
lile d e m ai su s.

110
 b) A pele m in e r a le d in staţiu n i rep re z in tă a l 2 -le a factor terap eu tic
n a t u r a l de m are e ficien ţă în b o lile c ă ilo r r e sp ira to rii superioare şl in f e ­
r io a r e . U tilizarea lo r in a c este ca zu ri e s t e în p r im u l r în d prin aerosoli.
A p e le m in era le a ero so liza te au în m od ce r t u a e fe c t de „spălare" a
m u co a selo r d e sec r e ţiile şi d e tr itu su r ile g r e u d e ta ş a b ile , precum ş i d e
uim idificm e. R o lu l p rin cip al în c fe c te le a cesto r a e ro so li l-ar juca Sn .pri­
m u l rînd m in era liza rea to ta lă a a p elo r ş i n u p r o p r iu -zis com poziţia lo r.
C e le m a i b u n e rezu ltate o b ţin în d u -se c u a p ele s la b h ip erton e sau h ip o -
to n e d e c i in ju r u l izo to n iei — care ar a m elio ra fu n c ţia a p a ra tu lu i.m u co -
c ilia r . P ot f i u tiliz a te şi a p e cu m in e r a liz a r e m a i m are pentru e fe c t u l
stim u la to r secreto r sau cu co n cen tra ţii sc ă z u te p e n tr u e fe c tu l p ozitiv .a su ­
p r a circu laţiei m u co a sei b ron şice. In a fa ră d e m in e ra liz a re u n rol im por­
ta n t îl prezintă p H -u l a p ei, n eu tru sa u u şo r a lca lin , a p e le m a i acid e n e fiin d
recom an d ate d a to rită e fe c tu lu i lor cilio in h ib rtor.
A r e x ista ş i o serie de e fecte s p e c ific e ale a c esto r a p e : a n tia lerg iee
ş i sp a sm o litice Şapele su lfu ro a se), a n tiin fla m a to r ii ş i a n tisep tice (idem ),
r e v ita liz a n te a le cililor v ib r a tili şl a n tiin fla m a to r ii (a p ele bicarbonâtate),
flu id ifia n te , v a so d ila la to a r e ş i tro fice a le m u co a sei (a p ele clorurosodice ş i
Io d u r a te ) etc. P e u n ele d in aceste e fe c t e , s e . p o a te co n ta , pentru a lte le
•ar m a i fi n ecesa re cercetă ri d e v e r ific a r e . S e p are că p en tru m u coasa
c ă ilo r aeriene su p erioare a c este e fe c te s în t m a i c e r te .
c ) Rolul fa c to r u lu i p s i h o te r a p i e tr e b u ie lu a t în considerare ca un r ea l
•şi e fic ie n t fa cto r tera p eu tic a l sta ţiu n ii, p e n tr u o r ic e b o ln a v în g en era l
•şi p en tru b ron h o p u lm o n a ru l cronic în sp ec ia l. S e .ştie ce reprezintă co m ­
p o n e n ta p sih ică în c o n te x tu l stării d is fu n c ţio n a le ş i în prim ul rînd p en ­
t r u d isp n eea acestor b o ln a v i. •
■Desigur că n u treb u ie să se p u n ă p e se a g ia a c e stu i factor to a te 'r e ­
z u lt a t e le bune ca re se o b ţin in p r o fila x ia , tera p ia s a u recuperarea b o l­
n a v ilo r respiratori. •- • '
d ) Un a lt avan taj p e care îl p r e z in tă sta ţiu n e a e ste posibilitatea d e
a org a n iza t an lrcn iim en to la efo rt d o z a t în a er lib er su b form a n şu -n u -
m it e lo r „cure d e teren", fa cto r te r a p c u tlc d e o m a re valoare pentru b o l­
n a v u l d ispnclc. ;
o) l,u toate aceste m ljlo co tera p eu tici! p roprii d o a r unei staţiuni b a l­
n e a r e trebuie adăugate to a te c e le la lte m i jl o a c e Jlzioterap icc e x is te n te In
s ta ţiu n i : h id roterm o tera p ic, k in e to te r a p ie , elec tr o te ra p ie , precum şi in ­
s t a la ţ i il e de p n eu m o tera p ie din sta ţiu n ile p r o fila te (G ovora, S lă n ic -M o l-
d o v a ).
1. O b ie c tiv u l p ro f ila c tic .
In acest o b ie c tiv in tră citev a c a te g o r ii de in d ic a ţii. , .
a) In p rim u l rir.d e s te vorba d e m u n c ito rii ca re lucrează în m e d ii
•cu n o x e respiratorii (p u lb eri, scam e, g a z e to x ice, u m id ita te sau aer u scat,
v a r ia ţii de tem peratură c lc .) şi care s în t p red isp u şi la boli in flam atorii
s a u alergice b ron h o p u lm o n a rc. Dacă s în t şi fu m ă to r i, pericolul d e v in e .c u
a tît m ai m are.
C ura p rofilactică în sta ţiu n i p e n tr u această ca tcg o rie urm ăreşte m a i
m u lt e scopuri :
— S coaterea din m e d iu l nociv, c h ia r p en tru o perioadă lim itată, m a i
« Ie s dacă e ste periodic rep etată, a re e fc c te fa v o r a b ile asupra stării de
ir ita ţie a aparatu lu i n m co cilia r b rcn şic. In p lu s, aerosoloterapia n atu rală

Jll
 (de ex e m p lu la m a lu l m ă rii) sa u cea cu a p e m in era le (în special a lc a lin e )
rev ita lizea ză m işc a r e a c ililo r v ib ra tili, r e sta b ilin d mecanismul fiz io lo g ie
de apărare b ron h o p u lm o n a ră (sistem u l m u co cilia r ş i c e l macrofagic). 1
— C lim a to tera p ia , re g im u l d e 'v ia ţă ord on at, m işcarea, eventual p ra c ­
ticarea sp o rtu rilo r, ca ş i o se r ie de p roced ee hidroterapeutice diic la c ă -
lirea şi a n tren a r e a în tr e g u lu i organ ism , la creşterea stării de să n ă ta te ,
creşterea c a p a c ită ţii d e apărare p e n tru p r e v e n ir e a eventualelor stă ri iri-
fecto -in fla m a to r ii b ron h op u k n on arc.
-— E d u ca ţia sa n ita ră (ren u n ţn tu l la fu m a t, alim entaţia ■echilibrată,
n ecesita tea p e tr e c e r ii c it m a i m ult' d in tim p u l lib er în aer curat, lu p ta c o n ­
tra se d e n ta r ism u lu i, îm b ră că m in tea a d e c v a tă ’sezo a n elo r eţc.) rep rezin tă
un m ijlo c im p o r ta n t p r o fila ctic, sta ţiu n ea fiin d un Joc id eal'p en tru a o-
ap lica. ' ■ ■.--• ■ : • ■■ ' ' 1
— G im n a stic a resp ira to rie — în v ă ţa rea de către bolnavul broriho -
pu lm on ar â m e d u lu i cum să -şi a m elio reze ventilaţia'^am plitudine,; r itm
respirator, ţo n ifie r e a m u scu la tu rii toraco-ab d arn in ale etc.).’ ^
■ ti) A .d o u a c a te g o r ie o rep rezin tă p e r so a n e le cu u n ele afecţiuni c e p o t
d ezv o lta în v iito r d isfu n c ţii v e n tila to r ii -.o b e zii, u n ii sechelari bacilâri c it
fib roze, c u a d e r e n ţe sa u sim fiz e p leu ra le, c ei cu deform ări ale. c o lo a n e i
v erteb ra le d o rsa le, se c h e la r i du p ă trau m atism e sau operaţii pe forace e tc .
S ta d iile m ai a v a n sa te nla a cesto r a fe c ţiu n i d eterm in ă dlslu n cţie ventilatorie-
restrictivă (desp re ca re se v a d iscu ta Ja p ro b lem ele de recuperare). D e ci
scopul p r o fila x ie i v a fi d e a p rev en i in sta larea ev en tu a lă a anostei d ls -
fu n rţll. In ncvln.fl tim p în să , dacă «ceste p ersonne fa c parte şl d in ca te­
goria d e la p u n c tu l p erico lu l de n d ezv o lta ş i o tUsfuneţle o b str u ş-
Uvă e s t e m u lt m ul m a re d e e ît la in d iv iz ii Îndem ni.
O b ie c tiv e le ş i m ijlo a c e le p r o fila c tic e în sta ţiu n e se suprapun c e lo r
arătate m ai s u s (p u n ctu l ,,a“) c u a ccen t pe c ă lir e ş i antrenare, precum ş l
pe g im n a stică r e sp ira to rie ş i de corectare a tu lb u ră rilo r m u scu lo -sch e-
letale. "
c) O a tr e ia r ca te g o r ie o rep rezin tă în p rim u l rînd 'persoanele c a r e
au în a n te c e d e n te r e p e ta te p n e u m o p a tii b a c ter ie n e sau virotice, s a u o
m are se n s ib ilita te d e a fa c e „răceli" în se z o a n e le reci, iar în al d o ilea
rînd cei cu fe n o m e n e a le r g ic e ale căilor a erie n e superioare. Aceştia din
u im ă in tră d e fa p t la c a p ito lu l de in d icaţii şi co n tra d icţii în afecţiu n ile
O.R.L. şi sîn t d isc u ta ţi acolo.
F r ecv en ţa d eo se b ită a fe n o m en elo r in fla m a to rii bronhopiilmonare p e
care o în tîln im la u n ii in d iv iz i are d esigu r m u ltip le cauze printre care,
poate ce a m ai im p o r ta n tă , aşa cu m au arătat o s e r ie d e stu d ii, este p ertu r­
barea m e c a n ism e lo r d e term o reg la re. R eg la rea acestor mecanisme v a fL
deci o b ie c tiv u l m a jo r al p r o fila x iei a cestor p ersoan e p en tru a preveni in ­
stalarea u lterioară p o sib ilă a in fla m a ţie i cro n ice b ron şice. M ijloacele s î n t
cele arătate m a i s u s p en tr u călirea şi antren area organism ului şi în p r i­
m u l rînd a m e c a n ism e lo r d e term o reg la re.
P en tru a sp e c te le d e p r o fila x ie s în t in d ica te num eroase staţiuni d in
ţara n o a stră : sta ţiu n ile de pe lito ra l sa u sta ţiu n ile subcarpatice.
T rim iterile în sc o p p ro fila ctic treb u ie să b e n e fic ie z e de aceleaşi b ile t e
de cură c a şi p e n tr u b o ln a v ii resp ira to ri trim işi p en tru tratament. T ri­
m iterile v o r f i fă c u te în co n c ed iu l de od ih n ă p la n ific a t. In curînd se v o r

112
 o rgan iza ,,eure b a ln e a r e p r o fila c tic e active" ş i p e n tr u p r o fila x ia b o lilo r
resp ira to rii.
C azarea p e r o a n e lo r tr im ise în scop p r o fila c tic s e p o a te f a c e :îr i'h o -
te lu r i sa u p a v ilio a n e , fă ră siste m 'să h a to r ia l. T r e b u ie în ţ e le s în să că â fa c e
p r o fila x ia acesto r p e r so a n e în s e a m n ă a face o p r o fila x ie arm ată prin! a p li­
carea tu tu ro r fa c to r ilo r te r a p e u tic i a d ecvaţi d in sta ţiu n e , în fu n c ţie de-
o b ie c tiv e le arătate.' ' - * :-:c- t .. . ■: \ ..
2. O b iectivu l te r a p e u tic ' ’ • ror:!
In a c e st o b ie c tiv in tr o d u c e m : a cele a f e c ţ iu n i1 resp ir a to r ii -câre -p ot
să -şi g ă sea scă o re z o lv a r e , .fie v in d eca re, .fie d o a r o am eliorare, im p o r­
tan tă, p r in utilizare-a fa cto ri lo r:, tera p eu tici d in s ta ţiu n i. A c e şti (factori
n a tu ra li te r a p e u tic i ipot li'.a d ju v a r iţi la te r a p ia m e d ic a m e n to a să s a u - în
a lte c a z u r i p o t fi p r in c ip a lii.fa c to r i d e tra ta m en t. P e n tr u e fe c te strict ter a r
p eu tiee s e in d ică tr a h e o b r o n ş ite le tren a n te s a u x e c id iv a n te , tr a h e o b r o n -.
şitelp sp a s tic e , a s tm u l pu r a le r g ic , b ro n şiecta zia (d u p ă a n tib io te ra p ia d e
ste r iliz a r e şi în . afară., d ş -fo r a je le rh em op ţp ice),-,-b ron şita c r o n ic ă -şim p lă ,
n ev ro za r e sp ira to r ie m a n ife stă c u sa u fără fe n o m e n e d e p se u d o a stm , co n ­
valescen ţii.- după p n e u m o p a tii -acute b a c te rie n e s a u -virotice. In afara
acesto r a fe c ţiu n i, aspefcte .ter a p e u tic e apar ş i la a lt e b o li resp ira to rii, ,clat;
d eo a rece p rin cip a lu l o b ie c tiv la a cestea este re c u p e r a re a fu n c ţîo n a lă ; 'cle
s în t dfcjeutate « ţa i d e p a r te . ... , . ’
T r a h e o b r o n şite le ’ tr e n a n te -sa u re c id iv a n te 's în t în .g e n e r a l în t r e ţ in u t e '
do c o n d iţii p o lu a n te d n 'm e d iu ,,d o fu m at, cori.şum c x n g e m t d c nlcţiol, e x ­
p u n ere )n sch im b ă ri b ru şte â e / tem p eratu ră (civm s e în tim p lă î n ' u n i l e
in d u strii). ■/ ' : ’ ' ' ■ .'
T o a te acestea du'c la sc ă d e r e a p o te n ţia lu lu i d e -autoapărare a că ilo r
r esp ira to rii (siste m u l m u c o c ilia r ş l sistem u l m a cr o fa g ic), p erm iţin d e x a ­
cerb area m ic r o b ism u lu i local' b ro n şic iar în fin a l e x tin d e r e a acestu ia' c ă -
tre b r o n h io le le te r m in a le ş i r esp ira to rii, o b iş n u it ste r ile . T erap ia în ^sta­
ţiu n e va u rm ări d e c i sco a terea b o ln a v u lu i d in m e d iu , d ezo b işn u irea (sau.
m ăcar red u cerea) fu m a tu lu i, c o n su m u lu i de a lc o o l, r e sta b ilir e a -unei fu n c ­
ţiu n i n o r m a le a c e lo r 2 ,-sistem e b r o n şic e d e a p ă ra re, d esin fla m a re a m u ­
coasei b ron şice, to n ifie r e a g e n e r a lă a o r g a n ism u lu i. ' ■t...r. ■
A t e s t e o b ie c tiv e s în t r e a liz a te în sta ţiu n i p r in . clim a to te ra p ie, :.-aero-r
so li c u ape m in e r a le (d in tre c e le m a i im p o rta n te fiin d c e le alcaline,'suW
fu roase şl elo ru ro so d ice, io d u ra te), k in e to te ra p ie r e sp ir a to rie , p r o c e d e e .d e
h id ro term o tera p ie, p r ecu m şi d e e lectro tera p ie. . . ,•:■'':
P e n tr u b o ln a v ii.c u b r o n şie c ta z ii p r o b le m ele s în t a s e m ă n ă to a r e ,-ipu-
n in d u -se în p lu s a c c e n tu l ş i p e realizarea u n u i d re n a j b ron şic e fic ig n ţ
prin p o stu r ile d e d r en a j a so c ia te şi v ib ro m a sa ju l toracic. . ■
P e n tr u tratarea a'cestor a fe c ţiu n i sin t r eco m a n d a te sta ţiu n ile .- G ovora,
Slănifc-M oldovn, C ă lim ă n e şti-C ă ciu la ta , S tru n g a , Să.qelu, H ercu la n e, P u ­
cioasa, ca şt ce le d e p e litoral. '
A s tm u l b ron şic a tip ic, ca ş l tra h eo b ro n şitele sp a stic e (care în m ajo­
rita tea ca zu rilo r a n u n ţă d e b u tu l u n u i astm tip ic) p u n , în id eea o b ie c ti­
v u lu i tera p eu tic a l cu rei, b a ln ea r e, p rob lem e d e o se b ite , resp e ctiv trata­
rea fo n d u lu i alerg ic.
S u b a cest rap ort p rob lem a a r e 2 asp ecte d is t in c t e : p e de o p a rte
sco a terea b o ln a v u lu i a lerg ic d in m e d iu l să u o b iş n u it d e v ia ţă ,'u n d e e ste
su p u s a tit a îerg e n ilo r ‘ exogeni» c ît şi d iv er se lo r so lic ită r i n e u ro p sih ice.

8 — C u r a b a ln c o c H m a t lc ă — c d . J02 113
 A c e a s tă sc h im b a r e d e m e d iu p oate fi în. u n e le ca zu ri sa lu ta ră , d a r în g e ­
n era l n u m a i a tu n ci cin d ea e ste p relu n g ită c ite v a lu n i sa u m a i m u lt. C u r a
o b iş n u ită d in sta ţiu n e p e -p e r io a d e r e la tiv sc u r te n u p o a te a v e a a c e a stă
p r e te n ţie , c u to a te că ea d eterm in ă in tr -u n n u m ă r im p o r ta n t d e c a z u r i
a m e lio r ă r i p e r sisten te . , i ,i .
•Pe d e a ltă parte, cu ra b aln eară are u n e le p o sib ilită ţi'd e d e s e n s ib ili­
zare n e sp e c ific ă . C lim a tu l, în cărcarea io n ic ă n e g a tiv ă a a tm o s fe r e i, a lţi
fa cto ri n a tu r a li n ep r e c iz a ţi p o t d eterm in a sc ă d erea ih ip er r e a c tiv ită ţii b r o n ­
ş ic e n e s p e c ific e la a stm a tic i, aşa cu m s - a o b ser v a t pe lito ra l.
I n a c ela şi tim p e ste d o v e d it că u n e le a p e m in e ra le (cu c o m p o n e n tă
su lfu r o a să ) au o a c ţiu n e .a n tia lerg ică im p o r ta n tă p rin c r e ş t e r e a : p u te r ii
h is ta m in o p e x ic e a se r u lu i. Iz v o a rele 7 ş i 15 d in O lă n eşti c a ş i n o ile iz ­
voare fo r a t e în zo n a C ăciu la ta -C o zia , u tiliz a te p a ren tera l, s în t . d e ja cu-r
n o sc u te în acea stă d irecţie.
L a to a te a c estea se a d a u g ă o serie d e p ro ced u ri fiz io te r ă p ic e c u a n u ­
m ită tr a d iţie în a stm {b ă ile h ip erterm e, u ltr a v io le te le , a e r o so lii ’ c u ‘ a p e
m in e r a le , cam era p n e u m a tic ă , cura d e sa lin ă etc). ; >.i , ■ r.
I n a s tm u l b ron şic a le r g ic p u r, ca şi în tr a h e o n şite le s p a s tic e '•sînt'1r e ­
c o m a n d a te sta ţiu n ile d e p e lito ra l, O lă n eşti, G ovora, S lă n ic -M o ld o y a , C ă -
lim ă n e şti-C ă c iu la ta , P ra id , S lă n ic -P r a h o v a . 1 1
I n c e e a c e p r iv e ş te c o n v a le sc e n ţii d u p ă p n eu m o p a tii a c u te b a c te r i­
e n e s a u v ir o tic e , e i au a c e le a şi in d ica ţii a ră ta te la o b ie c tiv u l p r o f ila x ie i
p u n c tu l „c“, a tit în c e p r iv e ş te m ijlo a c e le te ra p eu tic e c ît ş i s t a ţiu n ile .
N e v r o z a resp ira to rie, a tit form a n e siste m a tiz a tă c it ş i c e a s i s t e m a ­
tiza tă (p seu d o a stm u l), b e n e fic ia z ă în p r im u l r în d d e tera p ia b a ln e a r ă şi
m u lt m a i p u ţin d e tera p ia m ed ic a m en to a să (se d a tiv e , tr a n c h iliz a n te , a n t i -
d e p r e siv e ). L a b aza a c e ste i b o li sta u a tîţ d e r e g la r e a d in a m ic ii c e n tr ilo r
r e sp ir a to r ii c it ş i d e r e g la r e a d in a m icii to ra cice p rin d im in u a r e a m o b i li­
tăţii d ia fr a g m a tic e ş i to r a c ic e ,-c u in a d a p ta b ilita te resp ir a to r ie l a e fo r t.
S ta ţiu n e a o feră p o s ib ilită ţi d e r e la x a r e n e u r o p ’s ih ită , d e to n ifie r e , a
s is te m u lu i n erv o s, ter a p ie a c tiv ă d e reg la re ş i co o rd o n a re r e sp ir a to r ie , d e
a n tren a re a m u scu la tu r ii resp ira to rii, ca şi d e ad a p ta re la e fo r t. M ij lo a ­
c ele u tiliz a te s î n t : g im n a stic a resp iratorie, m e r s u l dozat, e x o u r siilc , sp o r ­
tul, b ă ile d e C 0 3, b ă ile d e p la n te, h id ro tera p ia K n e ip p ctc., la c a r e s e
ad au gă c stc to c lim a tism u l sta ţiu n ii. , .
P e n tr u tratarea n e v r o z e i resp ira to rii reco m a n d ă m sta ţiu n ile T u şn a d ,
S in a ia , B o r se sc , V atra D o r n e i, S o v eja , ca ş i c e le 2 sta ţiu n i p r o fila te p e n ­
tru a fe c ţ iu n ile resp ira to rii : G ovora şi S lă n ic -M o ld o v a .
T r a ta m e n tu l b o ln a v ilo r cu a fe c ţiu n ile c u p r in s e în a c est a l d o ile a
o b ie c tiv se ap lică în c o n d iţii d e sa n a to rizare în care r e g im u l d e c u ră ,
p ro g ra m u l tera p e u tic şi a siste n ţa m ed icală e s te d ife r e n ţia tă . T r im ite r ile
a cesto r b o ln a v i se fa c in c o n c ed iu l de o d ih n ă , d ar m o m e n tu l a c e s t e i tr i­
m ite r i, d e c i şi a c o n c e d iu lu i v a fi sta b ilit d e m e d ic , în fu n c ţie d e sta r e a
b o ln a v u lu i şi fa z a b olii.
3. O b i e c t i v u l d e r e c u p e r a r e
A c e s t o b ie c tiv treb u ie să d ev in ă o b ie c tiv m a jo r p en tru s t a ţiu n ile p r o ­
fila te p e b o lile a p a ra tu lu i respirator, d a to rită a tit creşterii m o r b id ită ţii
b o lilo r cro n ice b ro n h o p u lm o n a re, cît şi fa p tu lu i că m e to d e le f iz ic e s în t

114
d e n eîn lo cu it în p rogram ele de recu p erare a acestor b o ln a v i. In a sisten ţa
d e recuperare nu. v o r in tra d ecit acei b o ln a v i respiratori c a r e ' p rezin tă o
tulburare ’ .a * fu n c ţiei 1resp iratorii,-’’r e sp e c tiv o ' d isfu n cţie -ven'tilâtorie.
E x istă 2 categorii de d isfu n cţii v e n t ila t o r ii: d isfu n cţie o b stru ctiv ă ş l-d is ­
fu n c ţie restrictiv ă , com b in area celo r două fiin d ' fr e c v e n tă ' (d isfu n cţie
m ix t ă ) .. \ : /' ' .
. â) D isfu n cţia o b stru ctiv ă se ca ra cterizează p rin p rezen ţa sin d rom u lu i
o b stru ctiv b ro n şic g en er a t de in fla m a ţia şi h ip ertro fia tnucoasei'i H e'se1-
cr c ţia in tralu m en ală, d e ed em şi sp a sm bronşiolar. O b stru cţia 'b ro rişică
d eterm in ă tu lb u rări d e d istrib u ţie in tra p u lm o n a r ă ' a a er u lu i, 'yeiiU laţie
alveolară d eficita r ă , c eea ,!ce'C onduce la' sch im b gazos in a d eo y a t.:!£>iridro-
m u l ob stru ctiv creşte rezisten ţa d in a m ic ă intrabronşi'ca’ d eterm in îijd ''u n
tr a v a liu .v en tila to r :m ărit. T oate a c e ste m eca n ism e fizio p a to lo g ice.’a u p u ­
ţ i n e şanse de. a f i in flu e n ţa te d e tera p ia m ed icam en toasă. In sfe ra ip u see-
lo r d e acutizare a b o lilo r ob stru ctiv e. , . '' " . ''!/
' ' • ’ ; i i: • • ' ' f :■:’ ' ' ~ PI *.>' ' * f
: P r in c ip a le le 'b o li c r o n ic e ,c a r e se încadrează în d isfu n cţia ob stru ctivă
şi se pretează la recu p erare s i n t : b ro n şita cronică,' e n ifiz e m u l' p u lm on ar
(b ron h op n et|in op atie o b s t r u c t i v ă cronică n esp ecifică ) şi a stm u l/b r o n ş ic
c ro n ic - ' ' . i-i:: '
M etod ele fizic a le prin care a cţio n ă m a s u p -a m e ca n ism elo r fizio p a to -
lo g ice din d isfu n c ţia v e n tila to rie o b stru ctiv ă s î n t : k in eto tera p ia co m p lexă
respiratorie, in h a lo tera p ia , resp iraţia în p resiu n e p ozitiv ă in term iten tă ,
an tren a m en tu l la e fo rt d ozat, m eto d e le de călire şi an tren are a org a n is­
m u lu i, precum şi p sih oterap ia. T oate acestea îşi găsesc in sta ţiu n ea b a l­
n eară locul id ea l d e ;a p lic a r e , d a to rită asocierii e fe c te lo r fa v o r a b ile ”ale
c lim atu lu i, r e la x ă r ii n eu ro p sih ice, fa c to r ilo r n a tu ra li sp ecifici. - r f ,
A sisten ţa d e recu p erare ,1a a c e şti b o ln a v i urm ăreşte d ezo b stru cţia
bronşică, am eliorarea v e n tila ţie i a lv eo la re, scăd erea tr a v a liu lu i'v e n tila ­
tor, în văţarea u n u i n o u ste r eo tip resp irator, antrenarea la e fo r t a b oln a­
v u lu i, precum şi că lirea şi antren area m ecan ism elor d e term oreglare
p en tru p reven irea fre c v e n te lo r p u see in fla m a to rii bronşice.
b) A doua ca teg o rie d e b oln avi ce intră în o b iectiv u l d e recuperare
s în t cei cu d isfu n cţii r estrictiv e de c a u ze p u lm on are sau ex tra p u lm o n a re
(aceştia din urm ă a vîn d plăm înii în d em n i). E ste o ca tegorie heterogen ă,
Sn care intru fo a r le m u lte en tită ţi n o so lo g ic c ,'d a r ;c a r c au cn factor co ­
m u n im p osib ilita tea u n ei ex p a n siu n i n orm ale to ra co p u lm o n a re,. c ee a ce
d eterm in ă o scăd ere m arcată a cap acităţii, v ita le . Ş i aceşti b o ln a v i .au un
tra v a liu v e n tila to r crescu t dar n u d a to r ită iv r e u n u i o b stacol în că ile r e s­
p iratorii, ci d ato rită rig id ită ţii toracopulirionare sau im p o sib ilită ţii de
a-.şi m obiliza siste m u l toracop u lm on ar p entru asigurarea u n e i v e n tila ţii
n orm ale. R e z u lta tu l com un al acestor p e rtu rb ă ri e ste o h ip o v e n tila ţie a l­
v eo la ră ce d eterm in ă m a i devrem e s a u m ai tîrziu in su ficien ţa respiratorie
(h ip oxem ică ş i h ip ercap n ică). . ' .
B olile care in tră in această g ru p ă s i n t : fib ro zele p u lm o n a re, p n eu -
m ocon iozele, s e c h e le le după p n eu m ecto m ii, p ah ip leu ritele, b oli a le d ia -
fragm u lu i, cifo sc o lio z e le , sp on d ilita an k ilo p o etică , ob ezitatea, m lo p a tiile,
se c h e le le d u p ă p o lio m ie lite etc.

115
 -A sisten ţa d o r e c u p e r a r e d in s ta ţiu n i în a c este b o li v a v iz a d ou ă o b i­
e c t iv e p r i n c ip a le : • j
1) C orectarea p e c it p o sib il, a c a u zei disfuncţiei restrictiv e. In fu n c ­
ţ ie de e n tita te a n o so lo g ic ă , m e to d e le sîn t desigur d iferite .(tratam en tu l
recu p erator a l c ifo sc o lio z e i, a l spondili'tei, a l obezităţii etc.). , , •
2) C orectarea h ip o v e n tila ţie i a lv eo la re — rezu ltatu l com u n al a c e s­
tor boli, se rea lizea ză p rin k in e to te r a p ie respiratorie, resp iraţie în p r e si­
une pozitivă, o x ig e n o te r a p ie , m e to d e de antrenare şi'c ă lir e ete.,'iea şi re ­
g im a lim en tar, m e d ic a ţie a d ecv a tă .
. R ecu p erarea d is fu n c ţie i resp ira to rii la acest gen d e b o ln a v i, m ai a les
cînd in su ficien ţa re sp ira to rie e s te ; in stalată, necesită dotări coresp u n ză­
toare, ca şi un c o le c tiv m e d ico -sa n ita r bine in str u it'în «această d irecţie.
S ta ţiu n ile reco m a n d a te sin t : G ovora şi Slănic-M oldova.
T rim iterile b o ln a v ilo r b ron h op u lm on ari cronici care fac ob iectu l re ­
cuperării în sta ţiu n i se v o r fa c e în p rin cip al în cadrul con ced iu lu i m e ­
d ica l, în m o m e n tu l d e p is tă r ii b o ln a v u lu i1, sa u c ît m a i aproape' p o sib il d e
a c e st m o m en t. T r im ite re a a cesto r b o ln a v i în cadrul con ced iu lu i d e od ih n ă
va putea să rep rezin te p o sib ilita te a p en tru o a doua cură de recuperare.
B o ln a v ii p en tru ro cu p era re v o r fi cazaţi !n secţii sp ecia le, cu a sis­
ten ţă m ed icală d e recu p erare.
B O U ASOCIATE •
E x isten ţa şi a a lto r a fe cţiu n i aso cia te l a un b oln a v respirator ridică
p en tru m ed icu l cu ra n t care face in d ica ţia de trim itere în staţiurii două
“p r o b le m e : "■1 • ': ■
’ '
a) B oala a sociată să n u r e p rezin te o contraindicaţie ab solu tă p en tru
orice fe l d e cură b a ln ea ră . In a c e a stă d irecţie orientarea e ste dată prin
citirea ta b elu lu i d e la în c e p u tu l a cestu i îndreptar. . * -
b) B oala a socia tă rep r e zin tă ea în să şi o indicaţie p entru o cură b a l­
n ea ră (de m u lte ori b o ln a v u l în su şi so licitîn d o ’terapie concom itentă în
staţiu n e p en tru toate a fe c ţiu n ile sale). ■'
In cad ru l sta ţiu n ilo r reco m a n d a te p en tru afecţiu n ile respiratorii e x istă
p o sib ilita te a ’ tratării c o n c o m ite n te ş i a a lto r boli a stfel :
— A so cierea b o lilo r d ig e s tiv e o rien tează indicaţia s p r e : S lăriic-M ol-
.d o v a , C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta , O lă n eşti, S in a ia . . . . ;.
— A so cierea b o lilo r u rin a re orien tea ză indicaţia spre : O lă n eşti, 1C ă-
lim ă n eştl-C ă ciu la ta .
— A so cierea b o lilo r r eu m a tism a le, sa u ginecologice orien tează in d i­
c a ţia spre : G ovora, C ă ciu la ta , S ă celu , litoral, S lănic-M oldova, H erculan e,
P ucioasa. . .
; — A so cia ţia b o lilo r ca rd io v a scu la re orientează in d icaţia sp re : V atra
D ornei, B orsec, T u şn a d . , .
L a ca p ito le le r e s p e c tiv e sîn t trecu te am ănunte în p rivin ţa form elor
■de boală cu in d ic a ţiile lor."
T reb u ie să fie în să b in e p reciz a t de către m edicul curant care este
boala p rin cip ală p en tru care se fa ce trim iterea în staţiu n e. D acă boala
respiratorie e s te o boală de bază, se v or respecta in d ica ţiile din tabel şi
nu m ai in c a zu l în care e s te p o sib ilă aleg erea unei staţiu n i şi p en tru boli
a so cia te se v a in d ic a acea sta ţiu n e.

116
 CONTRAINDICAT^ SPECfALE
1 . V e z r c o r itr a in d ie a ţiile g e r ie r a le .............. ..... " ' ' •'
2 .~T oate fo r m e le d e tu b ercu lo ză -p u lm o n a ră a c tiv e i i
3.-M icozele-p ulm on are -V—------- — • ■- ------------- —:-----------
4. B ronşiectazille cu form e hem optoice severe . ,j. ,ui.[
5. Silicotuberquloza i . ., . "
6 . I n s u fic ie n ţa resp ira to rie m a n ife stă cu S a 0 2 su b 9 0 % :
7. C ord u l p u lm o n a r cro n ic d e c o m p e n s a t 1 '
8 . D isp n e e le d e gra d u l IV ş i V in d ife r e n t d e cau ză (a p a r iţia d is p n e e i
la m işc ă r ile u zu a le : sp ălat, îm b ră ca t, v o r b it etc. sa u d is p n e e a d e r e p a u s)
9. A stm u î b r o n ş ic cu c r iz e şu b ln tr a n te sa u stă r ile d e ’ r â u ‘'a s tm a tic
1 0 . 'Infecţia b ro n şică cu s p u t e - in t e n s p u ru len te (ca în b r o n şie c ta z ia
în .puiseu, hroruşifeij cro n ică ) v a f i in iţia l a sa n a tă c u a n tib io tic în a in te d e a
f i tr im işi b o ln a v ii î n sta ţiu n e. ' '■

' ' I T A IIB I. R EZU M A TIV

V; ' Staţiuni intUcalc . > . //nO ..1

Iim!leitţ II i | '
1 (ir-.Kntlc jHrrmum'itttt jr^oc.i/o pcrrnnncnla J , ; ■
' ' \ :•»•: ./>
.A. Pentru cură tn'scop'pro­
filactic - - j : ,.ii. jrqo.’isoV * '. r
T. Muncitori care lucrează Băile Govora, Bfllle Pisici. Lipova; | Băile Horiiordtl, Bră-
in medii cu noxe respi­ Herculane, Băile 0 - Nicolina-Iaşl ’> det/ Bugtiea de^Sua,
ratorii lineţti, Bălţătcşti, îl'C h n p \ilu n gM old o­
Borsec, Călimăneşti- venesc, Homorod,
Căciulata, Eforfe * Ozunca-5Băi;;,!îPrni3,
Nord, Mangalia, ■■■Rcmetea'! Sînsimion,
Neptuu, Puclqnsa, Strunga,'Sugn$,‘
Sicriu, Slngeorz, Vllcelc-: (
Sîiolc Moldova, Te­ m. : •. .-1ji:: i•. -'!(i •
chirghiol, Vatra • . ' • ii
Bornei
2 . Bolnavi cu afecţiuni to- Idem Idem
rnco-musculo-scheletale
care pot dezvoltă, dis-
funcţii restrictive
.2. Persoane cu frccventc Idem Ideia Idem
pneumopatii bacteriene,
sau vlroticc ta antece­ •- * y ' i - i: ’r:
dente cu sensibilitate ;fiu
• crescuţii la schimbările
meteorologice
B. Penlrit cură ln scop : . r o
terapeutic /; „ . - rreiTiiv;.
1. Astmul alergic pur (la B^ile Govora, t Băile Tir^u Ocna il Prald; SMnic; Prahova
tineri) şl trabeobronşi- 0!incştl, C;Mlnnri- •v ; :
tefe spastice ’ n*şti-Căchilatn,
•oii
Eforie l>oriit Man-
.< giHa, Slilnlc Mol­ •i--
dova, Techirghiol
2. Traheobronşitele tre- Idem ; N’icoHna-faşi Praid,' Slănic, Prahpv.i,
nante. Bronşita cronică Strunga
simplă

Î17
 Ta be l (c o n tin u a re )*

* -S ta ţiu n i îndlcdtc' ’ * T.'iITT7'

In d icaţii
Gcncr;ilc p erm an en te jLocuIc p e rn ia n e n to j Localc jezonier

3. B ro n ş ic c ta z ia B ăile G o v o ra ,-1 1 B ăile IdeiH r > 1 'I d e m ,’l! • "

H c rc u la n c , B ăile i
. O U iic şli, C ălin iă-
' n e şti-C ă c iu tn ln r,'• :J-i ,;r '!.•
H foriu , N o rd , • M au- flJ. j j U ■ > . V.
gulia, P u c io a sa ,
'4 /> ' •- S lân fc M o ld o v a, * ; .// l ^ - ; . V . - : . ' '■
.1
.u ^. .i: l , i
- ’ '.i •; . -r „ .■ 1- ; T e c h irg h io l.' .*' K .. 1/- 1 •N>J -- l M } i ţ ;"! ! > -
4. , N e v ro z a r e s p ir a to r ie ^ . B ă iîe G o v o ra , . B ăU c B ă l v â n j o s , . • .... B ă ile H o m p ro d r .B ibor~
Ţ u şriad ,' B o rs e c * ,to - \ j i g o d i r i , : . ’ ?l- ’ 'J J ţ c n l ' 'B rădcţ,' B uyhcai
. ». v'nsna, i G e o a g iu ,1 S i­ '•LfpoV a, f*'' ,Jr*y ' d c S u s / C o ru n d ,
.........•, ■ .'! •: :. 'r. n a ia , S lă n ic.M o ld o v a; Y a ţa t a J o s . \: \ :G îrţo ; C îm p u lu n g \
V a tra D o in e i î i*>l<îţ<}0.Yfel)CŞC?; p ă - ; 1
n c şti-H o r^ h ila * . ;
O d o rh e lu l S ccu icsch
7 ’J^vJ V: • O zim ca, S tîn a de
■— •; .. _ ... .. . -..................... _ . -VflîCr V ilc e le —- • .
5. C o n v alesc en ţi (lu p a Băile,:*; G o v o ra , B ă ile N ic o lin a -Ia ş I S tr u n g a
p n e u m o p a tii a c u t e b a c ­ “ O lă n c ş ti, C ălim ă* - ------ f.,; , v .
te rie n e s a u v itio ric e 1 n e şti-C âc iu la ta V ' S ă - M j
edu
C. Pe ntr u recupcrarc ' l i;--- v • ./
1. B ro o h o p n e u m o p a tia o b ­ B ă ile G o v o ra , . S lă n ic — j 1 — ■
s tr u c tiv e c ro n ic ă (b r o n ­ • M o ld o v a, ( r., li \ ,; >r, . i ;
ş ita c ro n ic a , cm rizcm • • - •. *. : •W
p u lm o n a r, a s tm b ro u ş lc 1
cro n ic) » • , • .• iV '■ . ■.:['*{ ’I t
2 . D is fu n c ţiile re s tr ic tiv e B ăile G o v o ra , S lă n ic
fib ro ze p u lm o n a re , p n e u - M o ld o v a 1 .T, 5. .
in o co n io ze, to ra c o p îa s tii, * • •j
paljip Icu rItc,cifo sco lio zc, - ' : "■ <:•'
obezitate» s p o n d llitc , f;’. I
m io p a tii e tc .) . - . :.V-,
•••ill I
J' rv •••>’;. .•.:!••••■. >
5. A F E C Ţ IU N I A L E T U B U L U I D IG E S T IV . r •■
• ■. i-* ‘■i;î
, - .

S u fe r in ţe le tu b u lu i d ig e s tiv d e ţin în s o c ie ta te a c o n te m p o r a n ă .« n u l
d in p rin c ip a le le lo c u r i în m o r b id ita te a c u in c a p a c ita te . tem p o ra ră dc
m uncă, c o n stitu in d , d in a c e st m o tiv , o p ro b lem ă d e o s e b ită .p en tru p ractica
m edicală.
D in e x p lo r ă r ile ra d lo lo g fce, e n d o sco p lc o , b ia p lic e , racH oizotopicey elcc-,
trom an om otrice, p r ec u m şi in v e s tig a ţiile b io c h im ic e , a u a d u s d a te n o i şi
v aloroase a su p ra e tio p a to g e n ie i, 1 d ia g n o s tic u lu i ş i . s u b s tr a tu lu i a n a to m o ­
patolog ic, tr a ta m e n tu l c o n ser v a to r a l a c esto r a fe c ţiu n i c o n tin u ă să f i e - d i -
fic il. . i ' "
T erap ia etio lo g ic ă fiin d u tiliz a tă fo a r te rar, m i j l o n c c l a tcrn p cu ticc cu
acţiu n e p a to g en ctic ă .şi sim p to m a ticii p rin tre ca re se în s c r iu şi b a ln eo cti-
m atoterap ia şi fiz io te r a p ia , d e ţin p r in c ip a lu l lo c în tr a ta m e n tu l /s u fe r in ­
ţelo r d ig e s tiv e . : ’>■

118
 U tilizarea în a c e st scop a m ijloacelor te r a p e u tic e ig ie n o -d ie te tic e , cre-
n o tera p tice ş i balneoh id roterm oelectroterap ice d e care d isp u n şţa ţiu n ile
balneare, au o v e c h e .tradiţie in tara noastră.- ,
Iaclu'să în p la n u l terapeutic com plex a l u n o r a fe c ţiu n i d ig e s tiv e , sta ­
ţiu n e a balneară in te r v in e mai puţin asupra (factorilor ca u za li ş i m al ales
asupra că ilo r d e a cţiu n e şi m odificările p e ca rc a c e ş tia le p ro d u c asilpra
organ ism u lu i. ' "I
D in a cest m o tiv , indicarea unei cure b a ln e a r e im p lică p e lin g ă d ia g ­
n osticu l corect a l su ferin ţelo r bolnavului şi o b u n ă c u n o a ştere a factorilor
terap eu tici d in sta ţiu n e a recom andată. - - 1:1,:

.BOLILE INDICATE ’ t ! . ,-
D eşi m u lte d in sta ţiu n ile balneoclim atice a u p o sib ilita te a d e a .p u n e
la dispoziţie m e d ic u lu i practician m ijloace te r a p e u tic e în a p ro a p e toate
a fe c ţiu n ile tu b u lu i d ig estiv , u n aport im p o r ta n t’îl a d u c m ai a le s în g a s t r o -
d u o d en itele cron ice, u lc e r gastric şi duodenal, ’ u n e le su fe r in ţe d ip ; cadrul
sto m a cu lu i op erat p en tr u ulcer, unele d iărei ş l c o n stip a ţii, p r e cu m şi în
tu lb u rările fu n cţio n a le ale colonului. • 1' • -
D in cau za e v o lu ţie i particulare, în d elu n g a te, a cad ru lu i p a to lo g ic com ­
p le x al a fecţiu n ilo r d ig e stiv e şi m ai ales a p o s ib ilită ţilo r r e d u se d e .eva­
lu a r e (ji sta b ilire a u n o r bilanţuri fu n cţion ale, n o ţiu n e a de r e c u p e r a r e in
patologia tu b u lu i d ig e s tiv este m ai puţin p r e c is co n tu ra tă d e c ît în ,p a to lo ­
g ia altor, aparate. A c ea sta face ca in sta ţiu n ile, b a ln e a r e p o n d e r e a ,tr a ta ­
m en tu lu i de recu p era re a l acestor afecţiuni să f i e red u să.
Jn sch im b , p o sib ilită ţile profilactice ş i c u r a tiv e o fe r ite d e ’.sta ţiu n i
s în t deoseb it d e im p o rta n te pentru practica m e d ic a lă , d a to rită n u m ăru lu i
Toarte m are d e b o ln a v i care beneficiază a n u a l d e tr a ta m en t b a ln ea r în
sta ţiu n ile d e p r o fil. :
Cura cu s c o p profilactic. C ondiţiile d e su p ra so licita r e, a lim en ta ţia
neraţională cu m e se neregu late şi exces d e a lim e n te irita n te , a lco o l, tu ­
tu n , cafea etc. fa c ca frecven ţa su ferin ţelor d ig e s tiv e să fie c u m u lt. m ai
m a re d ecît a ca zu r ilo r care se adresează d ife r ite lo r u n ită ţi m ed ico -sa n i-|
ta re p entru c o n su lta ţie. A ceste suferinţe n e siste m a tiz a te , d e . in te n sita te
m oderată) care n u deranjează prea m ult b o ln a v u l c o n ştitu ie -a d e se o r i.p r e ­
lu d iu l v iito a relo r a fe c ţiu n i d igestive cu e v o lu ţ ie în d e lu n g a tă , tratam en t
d ificil şi zile n u m ero a se de incapacitate tem p o ra ră d e m u n că . E ste e v i­
d e n t că trim iterea u n or asem enea su ferin zi în co n c ed iu l lo r d e odihnă
Snlr-o sta ţiu n e cu p o sib ilităţi de tratam ent a rcn o tera p ic, d ie te tic şi e v e n ­
tu a l hidro- şi elcctro tera p ic, constituie o b u n ă a c ţiu n e d e p rev en ire a
in stală rii u n o r a fe c ţiu n i digestive bine c o n tu ra te . B o ln av ii d in această
categoric b en eficia ză d e o largă reţea de sta ţiu n i, m a i a le s de in te r e s local,
cum s î n t : D ib orţen i, B izu şa, B ixad, Brădet, B u g h e a d e S u s, D ă n e şti, D iîn -
ccn i, H arghita, H om orod-O dorhei, Jig o d in -B ă i, L cgh en , L lp o v a , M aln aş-
B ăi, M oncnsa, O zu n ca -B ă i, Som eşeni, S tru n ga, S u g a ş, V aţa d e J o s, V ilcele.
E xistă de a se m e n ea m ulţi bolnavi care, d a to rită unor a fe c ţiu n i b in e
conturate, au fo s t su p u şi unui tratament c o m p le x în tr-o u n ita te sp ita li-

119
 ceaşcă saw 'acasă, 6iilb Supravegh ere m edicalii. 'Dwpă term inarea tra ta ­
m en tu lu i îşi reiau 'a ctivitatea fără acuze aau cu su fe r in ţe cu totu l n e în ­
sem n ate. In a ceste situ aţii; m ai a les’ în co n d iţiile p e r siste n ţe i; factdriloi1
rare au p rovocat îm b o ln ă v irea şi ţinînd seam n de e v o lu ţia e iclică 'a a fe c ­
ţiu n ilor d ig e s tiv e , p etrecerea con ced iu lu i de o d ih n ă in tr -o sta ţiu n e d e
profil, cu tr a ta m en t ad ecvat, co n stitu ie .o .verita b ilă p ro fila x ie» a -u n o r;n o i
P u se e - '..'.’y ••. >
D a c ă . a fe c ţiu n e a n u p u n e 'probleme d e o s e b ite ,! în e a z u l. unor R e a c ti­
vări (gastrită cu clo rh id rie scăzu tă sau crescută, tu lb u rări fu n cţio n a le1a le
in te stin u lu i), b o ln a v ii p ot b en eficia .de tra ta m en t in sta ţiu n ile .de in te r e s
local a m in tite.
P en tru b o ln a v ii cu su ferin ţe ce pot da co m p lica ţii u n eori grave în
p erioad ele d e rea c tiv a r e (ulcer gastric ş i d u od en al, se c h e le le sto m a cu lu i
operat), tr im ite r e a , este. in d ica tă în tr-o sta ţiu n e-icu p o sib ilită ţi’m ai la r g i
de tra ta m en t ca : B o rsec, C ălim ăn eşti, S in g e ro z -B ă i, S lă n ic M o ld o v a ^ .o
C u ra c u s c o p ' t e r a p e u t i c ; Iri c eea ce p riv e şte tra ta m en tu l su fe r in ţe lo r
d ig e s tiv e m a n ife ste ;-a c e sta 'face în sta ţiu n ile b a ln ea re m a i’ ale£ p en tru
u rm ătoarele a f e c ţ iu n i: ■■■> " : • • • ; i :v.
A ) B o li in d ic a te . G a str ite le cronice. A ceste a fecţiu n i in flam atorii n e ­
specifice,- d ifu ze sa u parcelare^ a le m u coasei gastrice,- ou'-;evbluţie**ln'de-
Jungată ş i ten d in ţă Ia atrofie- beneficiază* în m are m ăsură d e tratam en tu l
b a ln eo fizica l' d in staţiuni.- !I n :fllegerea tip iilu i d e apă m in era lă -pentru
cură, ca ş i in a lcă tu ir e a presCripţiei' o im p ortan ţă d eoseb ită o - a r e 1capa-,
cita tea secreto rie gastrică.- Peritru drenoterapia fo r m e lo r 'c u secreţie şi
clorh id rie crescu tă s e a le g ape c u acţiu n e in h ib ito rie, .n eu tr a li/a n tă p e
fu n cţia secreto rie g a strică . P en tru form ele eu a cid ita te scă zu tă , se v o r
aleg e d im p o triv ă a p e cu. a cţiu n e stim u len tă . A cta k n e n te sîn t recu n oscu te
p en tru rezu lta te le b u n e ob ţin u te în tratam en tu l g a stritelo r cu a cid ita te
crescu tă, a tîţ prin c a lita te a ap elor m in e /a le c ît şi prin. p o sib ilită ţile de
a plicare a unor tra ta m e n te d e h id ro - şi .electroterap ie, c a ş i , a . regim u lu i
ig ie n o -d ie te tic coresp u n zător, sta ţiu n ile S în g eo rz ş i S lă n ic M old ova. P e n ­
tru fo rm ele m a i u şo a r e de boală pot fi in d ica te şi a lte sta ţiu n i cusn nr
fi T inca, M nlnaş, C ovasn a. La d om iciliu pdt fi fo lo site ape îm b u telia te
din a cele a şi sta ţiu n i b aln eare’. ■ :’ ‘ -r
In g a str ite le Cu a cid ita te'scă zu tă ; b o ln a v ii'b e n e fic ia z ă de tra ta m en t
coresp u n zător în sta ţiu n ile S lă n ic M oldova, S în georz, C ă lim ă n e şti,'O lă ­
n eşti, B orsesc. In fo r m e le m ai uşoare pot fi in d icate de a sem en ea şi cu re
cU ape m in era le în sta ţiu n i ca S ă celu , H arghita, V îlc e le ş.a. ' ■
D acă g a str ite le s în t asociate u n e i su ferin ţe h ep atob iliare vor fi pre­
fe r a te sta ţiu n ile S în g e o r z , S lă n ic M oldova, O lăn eşti, C ălim ăn eşti. S u fe­
r in ţe le reu m a tice a so c ia te fa c să fie in d icate m ai aleS sta ţiu n ile de p e
v a lea O ltu lu i: C ălim ă n eşti, O lăn eşti. In cazul co ex isten ţe i Unei su ferin ţe
v a scu la re p eriferice s e p referă staţiu n ile- B o rsec sa u C ovasna.
U lc eru l, le z iu n e rotu n d ă sau ovalară a m u coasei gastrod u od en ale, c e
v in e în co n ta ct cu su c u l gastric acid, pune d in p u n ct d e v e d er e a l prac­
ticii b aln eare p ro b lem e de tratam ent, asem ăn ătoare g a stritei cro n ice cu
se c reţie şi clorh id rie crescu tă. O b iectiv ele p rin cip ale de tratam en t sîn t

120
 scă d e r e a a g r e siv ită ţii clorhidrc-pep'ticc. Şi e m ite r e a r e z is te n ţe i m u c o a s e i.
C ehi m al fo lo site ap e în tratam en tu l . u lc e r u lu i sîn t c e le d e t ip a lc a lin ,
ca re produc n eu tra liza rea co n ţin u tu lu i, g a str ic , in h ib iţia s e c r e ţ ie i , g a s t r ic e
du p ă trecerea în duoden, iar după a b so r b ţia v a le n ţe lo r a lc a lin e î n s în g o ,
com b at reacţia acid ă tisulară (C iu n get, B o d o c , T in ca). La n o i în ţisj-ă s î n t
m u lt fo lo site a p e le a lca lin e c lo r u r a te -so d ic e , e a lcice, c fir b o g a z o a se \vd e la
S în g eo rz, ca ş i a p e le cîorurate, b ic a r b o n a ta te , so d ice, c a r b o g a z o a s e . d e . l a
S lă n ic M old ova, sta ţiu n i profilate p e tr a ta m e n tu l a fe c ţiu n ilo r , t u b u lu i 'd i-
g e stiv , in care b o ln a v u l ulceros are p o s ib ilita te a e fe c tu ă r ii u n u i tr a t a m e n t
In condiţi d e san n torizare, cu resp e c ta r e a r e g im u lu i ig ie n q ^ d ie te tic 'co r e s­
pu nzător. .............' " '*
, S to m a c u l o p e r a t p entru ulcer, p r e z in tă în 15— 20o/a d in c a z u r i.'s u f e ­
r in ţe postop erato rii al căror tra ta m e n t e s te ad eseori fo a r t e d ific il.'. B o l­
n a v ii cu sindt'oam e postprandiate n u b e n e fic ia z ă în m o d o p t im d e ’; cu r a
h id ro m in era lă dat- s în t in flu en ţa ţi fa v o r a b il d e sco a ter e a d in m e d iir /p r ln
■trimiterea la cură, d e acţiunea se d a tiv ă a c lim a tu lu i, p r e c u m ^ i d e a p li­
ca ţiile e x te r n e su b form a de băi c u a p e m in e r a le . G a strita c r o n ic ă a b o n ­
tu lu i g astric e ste tratată ca orice g a str ită c u r eg im a lim e n ta r , c u a p e a l­
c a lin e in cură in te rn ă şi externa. In c e e a 'c e p r iv e şte t r a t a m e n tu l u lc e r u -
lu i (peptic p o sto p era to r In sta ţiu n e, a c e sta tr e b u ie fă c u t 'tu fo a .r te .ir iu lta
a ten ţie, h em o ra g ia .şi perforaţia fiin d m a i fr e c v e n te ş i m a i 'g r a v e ’ d ecât
in ulceru l g a stro d u o d en a l, p r e fe r in d u -se s t a ţiu n ile S în g e o r z ş i S lă n i c M o l­
d o v a , care p o t o fe r i co n d iţii co m p lex e d e tr a ta m e n t. : ■j>r[
In ceea ce p r iv e şte patologia i n t e s t i n u l u i , .sta ţiu n ea b a ln e a r a p r in
fa cto rii tera p eu tic i co m p lecşi d e o a r e d is p u n e , îşi a d u c e u n a p o r t im p o r ­
t a n t in tra ta m en tu l tulburărilor fu n c ţio n a le a le -c o lo n u lu i, u n e le d ia r e i ‘ş i
u n e le co n stip a ţii. D eoarece d ia g n o sticu l tu tu r o r a cesto r a f e c ţ iu n i e s t e '’-uri
d ia g n o s tic d e elim in a r e, trebuie să f ie u tiliz a te m ijlo a c e d e in v e s tig a ţie !
c i t m ai com p lexe' în a in te de trim iterea 'b o ln a v ilo r în s ta ţiu n e ,', d e o a r e c e
n u m a i u n d ia g n o s tic corect perm ite o b ţin e r e a 'd e r e z u lta te b u n e . ' .
T u lb u r ă r ile fu n c ţio n a le ale c o lo n u l u i (co lo n u l ir ita b il, c o lit a m u c o -
m em b ran oasă) to lerează in general g r e u ' a p e le m in e r a le în c u r ă in te r n ă ,
c h ia r in d oze rnici şl concentraţii sc ă z u te , In fu n c ţie d e a c id ita te a g a s tr ic ă
şi s u f N in fe le tu b u lu i d ig e siiv aso cia te. S e p r e fe ră a p e le c îo r u r a te ,. s la b
m in e r a liz a te sa u a p ele bicarbonatate, c îo r u r a te so d ic e d e t ip S l ă n i c ’M o l­
d o v a . S ta ţiu n ile în care bolnavi: cu a c e ste su fe r in ţe p o t b e n e f ic ia d e u n
tr a ta m en t coresp u n zător, cu condiţia c o n se r v ă r ii u n ei stă ri g e n e r a le - b u n e ,
s î n t num eroase. P rin tre ac?stea. c e le m a i im p o r ta n te s î n t : S în g e o r z ,' Slâ-*
n ic M oidova, B orsec, Căl;măneş'.i, O lă n e şti, S in a ia , M a ln a ş, T u ş n a d , S ă ­
c e lu . V i> e le , ia r p en tru tratam entul în cu ră ex tern ă a p e le a c r a to te r m e
ten m ale sla b ra d io a c tiv e de tip F e lix , 1 M a i, a p e n e u r o s e d a t iv e . :
C o n siip a ţia cro n ică p o şte f: trim isă la c u r ă n u m a i d u p ă o in v e s t i­
g a r e atentă, ca re să perm ită elim in a rea c o n stip a ţiilo r o r g a n ic e c u m . a r f i
c e le dare d e n e o p la sm e sau anom alii c o n g e n ita le etc.) E ste im p o r t a n t d e
asem en ea să se sta b ilea scă pred om in an ţa e le m e n tu lu i s p a s tic s a u a to n în
v e d e r e a d ife r e n ţie r ii tratam en tu lu i. A p e le in d ic a te p e n tr u c u r ă , s î n t c e le
su lfa ta te so d ice şi m n gn ezien e, ap ele c îo r u r a te (H y g e e a -H e r c u la n e , B a z n a ),
ap e su lfu ro a se cîo ru ra te m ix te (C ă lim ă n eşti, O lă n eşti, iz v o a r e le m a i c o n ­

12 1
 c e n tr a te ), iar p e n tr u c u r ă 'e x t e r n ă , m a i a le s în c o n stip a ţille d u rero a se cu;
e le m e n t sp a s tic im p o r ta n t, ■a p e le n e u r o s e d a t iv e (F e lix , 1 ' M ai; G e o a g iu )’
F o a rte im p o r ta n te s în t p r o c e d u r ile d e Hidro term o eletetfo tera p ie'şi n ia î
ales r e g im u l, igien o -d iete.'tic, c a r e ' s e a so c ia z ă tr a ta m e n tu lu i crenoterâpic.'
D i a r e i le ' c r o n ic e a le a d u lt u lu i b e n e fic ia z ă d e tra ta m en t'b a ln ea r,'' m a l
ales în fo r m e le e& tr a d lg cstiv e ş l în m ă s u r ă m a i m ic ă in t e l e d ig e s tiv e .
D in a c e st m o t iv u n d ia g n o s tic e t io lo g ic ’c it m a i c o r e c t e ste in d isp e n sa b il,
L ocul p r in c ip a l e s t e o c u p a t Sh c o m p le x u l 'terapeutic d e d ie tă , la ca re se-
adaugă a c ţiu n e a s e d a tiv ă a c lim a t u lu i, a p e le m in e r a le în cu r ă e x te r n ă
ş i in tern ă, "ca ş i p r o c e d u r ile d e h id r o - , te r m o - şi e le c tr b te r a p ie . ','
In d ia r e ile , g a str o g e n e rş i h e p a t o g e n e s e a d m in istrea ză a p e m in erale-
coresp u n zătoa re a fe c ţ iu n ii d e b a z ă . C e le m a i im p o rta n te sta ţiu n i Iri oare
sîn t tratate a c e s te , s u fe r in ţe s în t S lă n i c M o ld o v a , S în g e o r z, B o rsec, C ă li—
m ăn eşti, O l ă n e ş t i .''

FACTORII TERA PEU TICI P R IN C IP A L I■Ş I : MECANISMELE " '.' . .

" L O R D E A C Ţ IU N E ' -.i:. :

1. R e g im u l ig i e n o - d i e tc ^ i c . ^ l e m e n t d e b a z ă a l o r ic ă r e i t e r a p ii â a f e c ­
ţiu n ilo r d i g e s t i v e , es.te C o n s t a n t u t i l i z a t î n c o m p l e x e t e r a p e u tic e a p l i c a t e
în s t a ţ iu n ile n o a s t r e d e p r o f i l. ; =-. '
R eg im u l a lim e n ta r , a lc ă t u it p e . b a z a u n e i b u n e c u n o a ş t e r i e f e c ţ e l p r
p e care d iv e r s e le p r in c ip ii..a lim e n ta r e l e a u a s u p r a -m o tilită ţii ş i fu n c ţie i
secretorii d ig e s tiv e , c a u tă s ă .fie c î t m a i c o m p le t, e c h ilib r a t ş i v a r ia t.- S în t.
ap licate a stfe l r e g im u r i d e c r u ţa r e m e c a n ic ă , c h im ică ş i 'term ică (gastrite-
cu h ip erâ cid ita te, u lc e r e g a s tr o -d u o d e r ia le , sin d r o a m e d ia reice), d e s tim u ­
la re a fu n c ţie i se c r e to r ii (g a s tr ite c u " b ip o â c id ita te , d ia rei g a str o g e n e) sa u
d e stim u la re a m o t ilită ţii in t e s t in a le (c o n s tip a ţie h a b itu a lă ).. • •’
2. A p e l e m i n e r a l e r e p r e z in tă p r in c ip a lu l fa c to r te r a p e u tic n a tu ra l clin
staţiu n i, care p o a te fi a p lic a t a t ît în c u r ă in te r n ă c ît ş i î n cu ră ex tern ă ..
F iecare apă m in e r a lă e s t e o in d iv id u a lita t e tera p eu tică . E a a cţio n ea ză
prin com p oziţie c h im ic ă , m o d u l d e a s o c ie r e a l să ru rilo r ş i a l io n ilo r, p r e ­
cum ş i p rin te m p e r a tu r ă , c a n tita te ş i r it m d e a d m in istra re în ra p o rt cu
m asa.
. In a fe c ţiu n ile tu b u lu i d ig e s t iv a p e le c e le m a i fo lo site s î n t :
a. A p e le a lc a lin e , în c a r e s u b s ta n ţa ch im ic ă p r e d o m in a n tă e ste b i­
carb on atu l d e s o d iu (C iu n g e t, B o d o c , T irica , M a ln a ş ) ; a d m in istr a te o d a tă
cu a lim e n te le s a u c u p u ţin tim p în a in t e d e m a să , a ce ste a p e e x c ită s e ­
creţia gastrică ; in g e r a te c u p e s te o o r ă în a in te d e m asă, e le n eu tr a lize a ză
acid u l clo rh id ric , a f la t în s o lu ţie în s to m a c , p rin v a le n ţ e le a lc a lin e pe-
carc le con ţin , ia r d e la n iv e lu l d u o d e n u lu i p ro d u c in h ib a r e a se c r e ţie i
gastrice. i ■ ' ' ' ■ '
b. A p e le a la c a lin o -te r o a se , c a r b o g a z o a se d e tip B o r se c, T u şn a d , B u -
ziaş ex cită se c r e ţia g a str ic ă . " ■ '
c. A p e le b ica r b o n a ta te , c lo r u r a t e -s o d ic e , ca rb o g a zo a se d e p e v e r sa n ­
tu l e stic a l C arp aţilor s în t m a i b o g a te în. clq ru râ d e so d iu (S lă n ic M old ova),
c e le de p e v e r s a n tu l v e s t ic în b ic a r b o n a t d e so d iu , c a lc iu ş i m a g n e z iu
(Sîngeorz). '

122
 E le deprim ă in gen eral secreţia ş i m o tilita te a g a str ic ă , ■a cţio n în d de
.'la n iv elu l.d u o d en u lu i. E fectele lor d e p in d d e tim p u l d e a d m in istr a r e în
rap ort cu m asa. . -.yili . .• Jfîr-rr.
d . A p ele earbogazoase sim p le a u a cţiu n e e x c ita n tă asu p ra ''secreţiei
.gastrice-(B iborţeni, S aru l D orriel). :. ' ■ : ,i -:il
e. A p ele clorurate sodice, b o g a t rep rezen ta te în ţara n o a stră , sîn t fo­
lo s ite pentru cură internă n u m ai p în ă la co n cen tra ţia d e 10— 1 5 g / l . Cele
h ip oton e (H erculane-H ygeea, B azn â)’ a u e fe c te p red o m in a n t in h ib ito rii
« su p r a secreţiei gastrice, în fu n c ţie d e, tim p u l a d m in istr ă r ii in rap ort cu
m asa. ' ....... :• . .'
; ? 1' ■ : - . . f ! •. ■«:....... , :. 1 . • , •' •. l.J 1 \:
i. A p ele su lfu roase con ţin h id ro g en su lfu r a t (C ă lim ă n eşti,: O lăn eşti)
ş i au in gen eral acţiune stim u la n tă pe se cr e ţia g a str ic ă ş i m o iiţiţa te a tu ­
b u lu i d igestiv, efectele variin d , iii fu n c ţie ş i d e su b s ta n ţe le a so c ia te din
•com poziţia apei. _ . . "î;
3. C lim atul are o im p ortan ţă , certă in , terap ia b o ln a v iiiu L n d ig estiv .
P en tru bolnavii c u . tulburări n eu ro .-v eg eta tiv e m a ţo a te cu spasm e; ale
m u scu latu rii netede, dureroase la. d iv e r s e n iv e le nle' tu b u lu i d igelsţlv, este
fo a r te convcnabil clim atu l se d a tiv d e â ltitu d in e m e d ie (600— 1 0 0 0 m ), cu
z o n e îm pădurite şi variaţii cât m â i r e d u se d e teitiperatură/'urniditate.'.'şi
p resiu n e, asem ănător c e lu ird in ap roap e to a te sta ţiu n ile n o a str e p ro fila te
p en tru tr a ta m e n tu la fe c ţiu n ilo r d ig e s b iv ş/ ;B o ln a y ilp r c u h îp orn otijitate
.intestinală,' sed en tari,1 asteni’c i le fa c e d in 'c o n tr ă m a i'b in e u n c li m a t e x ­
c ita n t de tipul celu i m aritim sa u alp in ; t u c o n d iţia ' u n ei .stă ri 'geberale
corespunzătoare şi ab sen ţei co n tra in d ica ţiilo r d in p a r te a a lto r ■apiarate'.
4 . B id ro term o tera p iă fo lo se şte fa c to r u l term ic, v e h ic u la t d e a p a sim ­
p lă sub form a d iferitelor p ro ced u ri d in h id ro tera p ie, ca re a c ţio n în d 'a su ­
pra pielii, prin in term ed iu l a cesteia , in flu e n ţe a z ă d ife r ite le fu n c ţii 'ale o r­
g a n is m u lu i, printre care ş i ;sccreţin ş l m o tilita te a tu b u lu i d ig e s tiv . A stfe l,
procedurile hidroterapice reci p r e lu n g ite scad p e r ls ta ltis m u l ş l secreţia,
în tim p ce aplicate pe ab d om en sa u p e în trea g a su p ra fa ţă a 'tegum en­
tu lu i pentru perioade scu rte, a u e fe c t stim u la n t d e p ersista ltid a ş i.s e c r e ­
ţ iile d igestive. C ăldura, prin a cţiu n ea a n tisp a stică p e m u scu la tu ra n eted ă ,
favorizează p cristaltism u l şi în a c ela şi tim p co n tr ib u ie la n orm alizarea
secreţiilor m odificate p atologic. In sta ţiu n ile care p o sed ă d ife r ite n ăm o­
lu r i, acestea sint fo lo site sub form a cata p la sm elo r, în a cest caz l a factoru l
term ic adăugindu-se şi acţiu n ea unora d in e le m e n te le c h im ic e p e care le
co n ţin e. . •■ ■ ■. '
6. E lectroterapia asociată în ca d ru l u n o r sc h e m e c o m p le x e d e trata­
m e n t iiklroterm oterapiei, fo lo seşte ca a g e n t te r a p e u tic e n erg ia elefctrică sub
fo rm e variate. In terapia a fe c ţiu n ilo r d ig e stiv e sc fo lo se sc în m od d eo ­
se b it : curentul galvan ic p e n tr u a c ţiu n e a sa ca lm a n tă ş i a n tisp a stic ă ; cu ­
r e n ţii de joasă frecv en ţă p e n tru c re şte re a ex c ita b ilită ţii tu b u lu i d ig estiv ,
în a lta frecvenţă ca c e l m ai e fica ce m ijlo c fiz io te r a p ie c u a c ţiu n e a n tisp a s­
t i c i (K owarschik) ; in fra ro şiile p e n tr u e fe c te le ca lo r ic e, cu a c ţiu n e a n ti­
sp astică ; u ltravio letele p en tru e fe c te le to n ice g e n e r a le ş i p en tru a cţiu n ea
r e fle x ă obţinută cu dozele eritem .
6. Cultura fizică m e dicală e ste fo lo sită tot m a i m u lt în te r a p ia com ­
p le x ă a afecţiunilor d ig estiv e p en tru e fc c te le re g la to r ii asu p ra siste m u ­

123
lui n erv o s cen tral şi şi v eg e ta tiv p e c a r e îe a u e x e r c iţiile fizice ritm ice,,
ca şi p en tru m o d ific ă r ile 'im p o r ta n te p r o d u s e 'asupra m eta b o lism u lu i şi
fu n cţiilo r o rgan elor d igestive. •" i: '
In nfarn factorilor'.de mai su s, c o m p le x e lc terap eu tice aplicate Sri s t a ­
ţiu n ile b aln eare cu^iiind în ca zu rile str ic t in d ica te şi o i terapiei rn cd icn -
m en ton să ad ecvată..- ..(• .•/.
f.'7 ) *' ' 1' ' li J j') i: ! '' .‘7 ' ■ .
.. INDICAŢIILE DE CURA . ■ , |;j ■■„■picric:
In d ica rea tratam en tu lu i b a ln ea r im p u n e ex a m e n u l com plet' a l b o l­
n a v u lu i d ig e stiv , în vederea sta b ilir ii u nui d ia g n o stic co rect şi e v ită r ii
con tra in d ica ţitlo rv ; ' : ' V ' 'J‘ :
' D ia g n o stic u l p o zitiv a l m ultor a fe c ţiu n i d ig e s tiv e fiin d în ;rpriniul 'rîn d
un d ia g n o stic prin elim in a re’ iii afara ex a m e n u lu i c lin ic ' am ăn u n ţit s e
im p u n e efectu a rea u n u i se t de in v e s tig a ţii -paraclinice p en tru care Sri'sta­
ţiu ni n u e x is tă n ic i tim p u l şi nici m ijlo a c e le n ecesa re. . j r V.rs'i! » .!■
•Pe lin g ă in v e s tig a ţiile u zu ale c u p r in se in fişa m ed ica lă p e n tr u 'c u r ă
b aln eară, (V .S .H ., hem oleucograrnă, e x a m e n u rin ă) R x . p ulm onară) .e s te
bin e c a b o lh â v tilu i d ig e stiv să i s e f a c ă ş i R x . g a stro in testin a l ş i ch im is-,
m u l g a stric: _ V.'. /
■ E x a m e n u l b aritat, ţ e lingă im p o r ta n te le e le m e n te d e diagnoştic.’ţnor-*
fo lo g ic pe care le dă^vizuializind le z iu n ile .(m â i .a le s u lceroase şi tu m o ra le)
ev id en ţia ză şi e v en tu a le le tulburări d e tra n zit d e o se b it d e im portante în
sta b ilirea ca n tită ţilo r, ritm u lu i şi c ă ilo r d e ad m in istra re a apei m in er a le .
D a te le ,fu r n iz a te d e ch im ism u l g a str ic (te stu l su b m a x im a l cu h is ta -
m ină) sîn t d e a sem en e a im p ortan te în a leg e r ea tip u lu i de apă m in era lă ,
a ritm u lu i şi ca n tită ţilo r ad m in istrate. • ■- i ; •
A co lo und e a u fost efectu a te in v e s tig a ţii en d o sco p ice şi/sa u b io p -
tice p recu m şi a le fu n c ţie i de a b so r b ţie e s t e b in e ca d a te le o b ţin u te să
Însoţească fişa m ed ica lă d e tr im ite r e .. .
N u m ai d u p ă stab ilirea d ia g n o sticu lu i co r ec t ş i com p let al a fe c ţiu n ii
d ig e stiv e , dar şi a l ev en tu alelor a fe c ţiu n i a so cia te poate fi făcută o ’in ­
dicaţie d e cu ră corespunzătoare.
A s tfe l v o r p u tea fi indicate :
A. C u ra în sc o p p r o f ila c t ic .
— B o ln a v ilo r cu su ferin ţe d ig e s tiv e n esiste m a tiz a te ca re trăiesc sa u
m u n cesc în co n d iţii d e sup rasolicitare, c u a lim e n ta ţie n eraţion ală şi -abu­
zu ri de ir ita n te d ig estiv e.
— B o ln a v ilo r cu gastrite cron ice h ip erclo rh id rice ş i celo r cu u lc e r
gastric sa u d u od en al, n eccm p lica te, în tre p u se e , p en tru .p rev en ire a
acestora.
—- B o ln a v ilo r c u tulburări fu n c ţio n a le a le co lo n u lu i (colon iritab il)
sau în a fe c ţiu n i cron ice ale in te stin u lu i în fo r m e uşoare ş i în faze de
aca lm ie. ‘
B. C u ra in s c o p terapeutic
— B o ln a v ilo r cu gastrite cronice cu clo rh id rie scăzută, sindrom d is -
p ep tic m o d erat, sta re de n u triţie bu n ă ş i fără sa u cu m od erate tulburări
de tran zit. ........ ■: '■ .-' .• •

124
 -— B o ln a v ilo r cu g a str ite cro n ice cu c lo r h id r ie c r e s c u t ă .
■■—- B o ln a v ilo r cu u lc e r e g a str ic e ş l •• d u o d e n a le n e e o m p lic a t e .sa u c u -
c o m p lic a ţii. h em o ra g ice In c e l p u ţin . 3 lu n i d e ş ir i a c c id e n t u l h em o r a g ie .
— B o ln a v ilo r cu s e c h e le a le sto m a c u lu i r e z e c a t p e n t r u u lc e r ,'in afara
u lc eru lu i p e p d c şl sin d ro m u lu i de rm iln b soiib ţic. ' i " , —
- — B o ln a v ilo r cu tu lb u ră ri f u n c ţ i o n a l e l e c o lo n u l u i- { c o lo n - i r it a b il,-
co n stip a ţie cron ică h a b itu a lă ) sa u a fe c ţiu n i in f la m a t o r ii' c r o n ic e r ie s p e c i-
fic e a le in te stin u lu i,’ cu o. . b. .u n- ă ,sta
i
r e d e n u tr iţie .
(
('
,• i• -
•>.>.. .şir.li -.I-.:; 11... f .1
■ , ' B O L I A S O C IA T E A F E C Ţ IU N IL O R D I G E S T I V E r- 1 "

A d eseo ri in d ica ţia d e tr a ta m e n t b a ln e a r p e n tr u o s tife r ir iţă .1'd igestivă

se fa c e -la u n b o ln a v c u d e te r m in ă r i p a to lo g ic e ş i 'la n i v e l u l altoi- âpârate-
şi siste m e .
•In a ceste situ a ţii sta ţiu n e a a le a să tr e b u ie să p e r m ită ,tr a t a m e n tu l, a m - ,
b elo r ca te g o r ii d e su fe rin ţe . . i:- :;!•)
A stfe l, p en tru un b o ln a v c u g a str ită c r o n ic a h ip o c lo r h id r ic ă , "o tu l­
b u rare fu n cţio n a lă a c o lo n u lu i sa u o a fe c ţiu n e i n f l a n i a t b r i e 'Cronică; ne-'-
sp e c ific ă a in te stin u lu i, caro e ste şi h ip e r t e n s iv c u .'v a lo r i'm o d e r a te ’ sa u
u n v a sc u la r p eriferic, se v a in d ica p e n tr u ;c u r ă s t a ţ iu n e a B orsec.ir.. : ; : .r
Tot' la B o rse c v o r fi trim işi -b o ln a v ii ’c u m o d ific ă r i- d e 'tr & n z it în ca ­
d ru l u n u i h ip ertir o id işm in d ic a t p e n tr u c u r ă 'b a ln ea ră .
S u fe r in ţe le d ig e s tiv e , m a i a les ’V ele1- in te s t in a le şi h e p a to - b ilia r e a so ­
c ia te a d eseo ri cu a lergoze c u ta n a te b e n e fic ia z ă d e c u r e c r c n o te r a p ic c la :
O lăn eşti, C ă lim ă n eşti, S în g e o r z . . f.. !
■ iD atorită c o n ţin u tu lu i 5n CINa ş i H 2S a l a p e lo r d e la C ă lim ă n e şti ş i
O lă n eşti, in a ce ste sta ţiu n i v o r f i tr im iş i b o ln a v i d i g e s t i v i c u .a fecţiu n i
a so cia te ale ap aratu lu i lo co m o to r şi g in e c o lo g ic e . ‘ ,
'B olnavii d ig e stiv i cu a fe c ţiu n i u rin a re a s o c ia te s e t r im it la: B o rsec,
C ă lim ă n eşti, O lă n eşti ş i S lă n ic M o ld o v ă . D a te f i in d m a i a le s p o s ib ilită ­
ţile u n ei a lim en ta ţii d ie te tic e co r e sp u n z ă to a r e in a c e le a ş i s t a ţ iu n i v o r , f i :
trim işi şi b o ln a v ii d ig e stiv i c u b o li d e n u 'triţie a s o c ia t e . . j: ■
C o n tra in d ic a ţii. în afara, c o n tr a in d ic a ţiilo r g e n e r a le d e tr im ite r e l s :
cură, o a te n ţie d eoseb ită tr e b u ie a co rd a tă c o n t r a i n c l i c a ţ i i l o r s p e c i a l a care ţin
d e .patologia tu b u lu i d ig e s tiv de d ife r ite fo r m e ş i s t a d ii d e b o a lă , p re c u m
şi d e o serie d e b o li asociate.
— In u lc e r u l g a stro -d u o d en a l :
• u lc e r e le în p u seu d u reros, d e in te n s ita te m a r e , n e in f lu e n ţ a t de un
tra ta m en t co m p le x d iete tic ş i m e d ic a m e n to s tim p d e 3 s ă p tă m în i ;
• u lc e r e le cu h em o ra g ii în u ltim e le 3 lu n i-;
• u lc e r e le cu tulburări d e ev a c u a r e e v id e n te . . " ■/
— In su fe r in ţe le sto m a cu lu i o p e r a t p e n tr u u l c e r : .
• u lc e r u l p e p tic rapid r e c id iv a n t ;
• fis tu le le g a str o -in te stin a le ;
• sin d ro m u l de m a la b so rb ţie. ^ ’
— In a fe c ţiu n ile in te stin u lu i, r e c to c o lita u lc e r o - h e m o r a g ic ă , m a la d ia
C rohn, en te r o c o lite acu te, e n te r o c o lite c r o n ic e c u n u m ă r m a r e d e sc a u n e
şi sin d rom de m alab sorb ţie. '

125
 T A B E L R E Z U M A T IV

S ta ţiu n i in d ic a te
In d ic a ţii . .
G e n e ra le p e r m a n e n te L o c a le p e rm a n e n te . L o c a le sezo n iere
0 r '‘ 1 • 2 '• -3 !‘ ’ •

A . C u r a in sco p profila ctic

1. S u f e r in ţe d ig e s tiv e nesiste- B ă ile T u ş n a d , Si B aW onyos, B ib o rţe n i, B ix a tl, ,
m a tlz a tc la b o ln a v ii c n rc n n ia , T l n c a D rln c e n l, B ră d c t, B u g h ea
tră ie s c s a u m u n c e s c In co n F is ic i, Jig o d in , d e S u s, C o ste şti,
d iţit d e s u p r a s o lic ita r e , c u L ip o v a , C o ru n d , D ă n e ş ti-
a lim e n ta ţie n e r a ţio n a lă §1 M a lu a ş-B ă i ( . . H a r g h ita , O d o r-
a b u z u r i d e i r i t a n t e d ig e s ' î h c lu l S ecuicsc,
Uve ;' *• O z u n c a -B ă i, fSo-
in e şe n i, B e n je tc a ,
T ă m ă ş e u , V ilcele
2 . G a s tr ite c ro n ic c c u c lo rh i C o v a s n a , S in g e o rz , M aln a ş-B ăi.
d rii c rc s c u te î n t r e p u s c e S lă n ic M o ld o v a,
p e n tr u p re v e n ir e a a c c s to ra Tinea {**,.
3 . U lc e r g a s tr ic şi d u o d e n a l I d e m .: Id e m
n c c o m p lic a t î n t r e p u sce,
p e n tr u p re v e n ire a a c e s to r a
4 . T u lb u ră ri f u n c ţio n a le ' a le B ă ile .H e rc u la n e , . B a lv a n y o s , B ib o rţe n i, B ix a d , <j
co lo n u lu i (co lo n ir i ta b il ) B ă ile O lă n e ş ti, D rin c e n i, F isic i, B r ă d e t,. B u c h e a
B ă i le T u ş n a d , ' J ig o d in , L ip o v a, d e S u s, C o ste şti,
•' B o rs e c ,' B u zlaş, M a lu a ş -B ă i • '■ C o ru n d ,’ D ă n e ş ti-
• C ă lim ă n e ş ti-C ă - H o rg h ita , O d o r-
c iu îa ta , C o v a sn a , . b e iu l S ecuicsc, ,
S o v a ta , S in g e o rz , O z u n c a -B ă l, ., ^
S lă n ic M o ld o v a, : S o m eşcn i, B e n ic -
V a tra D o rn e l . t e a ,' T ă m ă ş e u ,
V ilcele
5. A fe c ţiu n i in f la m a to r ii c ro B ă ile O lă n e ş ti, B o r­
n ic e n e sp ccifice a le i n t e s ­ sec , C A Iim ăn eşti-
tin u lu i in fa z ele d c aca lm ie . C u c iu la ta , S ln -
g e o r z - B ă i ,. S lă n ic
M o ld o v a ,' T in c a
D. C u ra In scop terapctU ic
1. 13oH «lcslo m u eului
a) G a s tr itc c ro n ic c , c u c lo rh i- B ă ile O l ă n e ş t i , : S i ­ B n W a n y o s, B ib o rţe n i, B ix a d ,
d rlc s c ă z u tă , s in d r o m d is - n a ia , S in g e o rz , D rin c e n i, B r ă d c t, B ugU ca
p e p tic m o d e ra t, s tn r e ' d c S lă n ic M o ld o v a , jig o d in , ; d e S u s, D ă n c ş tl,
n u tr i ţie b u n ă , fu ra tu l b u r ă r i T in c a • L ip o v a , ; O d o rh e iu l S c c u -
d e tr a n z it M a ln a ş -B ă i iese, L e g h ia ,
O z u n c a -B ă l, So-
in e şe n i, S tr u n g a ,
S u g a ş, T ă m ă ş e u ,
. V U cclc
b ) G a s tr ite lc c ro n ic c c u c lo rh i- B ă ile O lă n e ş ti,
d ric s c ă z u tă s in d ro m d is p e p - B o rs e c , C ălim ă-
tic m o d e ra t, m o d e r a ta a l t e ­ n c ş tl- C ă c lu la ta ,
r a r e a s tă r ii dc n u tr i ţie ? ! m o ­ S in g e o rz , S in a ia ,
d e ra ţii tu lb u r a r e d c tr a n z i t S lă n ic M o ld o v a
c) G n s tr ita c ro n ic ă c u c lo rlii- C o v a s n a , S in g e o rz , M alnaş-Băi
d rie c re s c u tă S lă n ic M o ld o v a ,
T in c a
d ) U Jccrc g a stric e şi d u o d e n a le Idem
c ro n ic c n e c o m p iic n io , cu
p e rio a d e durcron.se s a u d c
s c u r tă d u r a tă şi d e in t e n s i ­
t a t e m ic ă

126
 Tabel (continuare)

0 1 3 .
: 2 ■/

c) U lccrc gnstricc şl duodc- S în g eo rz, S lu n lc :' ‘ ‘ . ;; •

hq I c cronice cii perioade M o ld o v a ., i 1 . r : • i; • ■■ ; • i , ;
d u rero ase in antecedente,
cu com plicaţii hciuorngicc
la o d ista n ţă dc p este 3 luni • • • r* • Ml , : 1
f ) Sechelc ale stom acului rc- Id e m v r. X i * ') ■'h—
z c c ta t p e n tru ulcer in a fa ra
u lceru lu i p e p tic rap id reci- ■! - . 1 ' - • • •'l '■
» ; r' ». : . .! ; .; y - ‘
d iv a n t şi sindrom ul dc . \r ' ' • .■
înniabsorbţlc >•; . / / I * : > : ■ •. i. : ‘ t ’ ■M'j .
2. Boli ale In te s tin u lu i : i ! ‘ ■ ■ j if ' • ’ f ; ,!:I ; ■■
a ) T u lb u r ă r i „ fu n cţio n ala ale B ă ile O lăn eşti, j ;M a ln a ş-B a ir f , . . . . Y ilc d c
colonului (colon iritab il, B ăH c ‘.Ţ u şiiad , . V
11. .

‘ B o rsec, C ă lim ă -k î -t’ / i i. . . •j. ■y . ■

c o n slip aţic cronica ' h ab i-
tu a lă ) [ - ■ . •n eşti- Căci ui a t a , o ; . . / ' : " 1 :fv ! v . .-.O :
S în g eo rz, S o v n tn ,
, Sltlnic M oldova,
i
T in c a • • .
b) Afecţiuni inflamatorii cro­ Băile Olăneşti,;) j .'Bâlvânyos, h i-'j- !1 i
n ic e ncspecificc ale in te s ­ B o rsec, C ălim ă- Malnaş-Băi
tin u lu i ncştl-Căciulata, •. \ j. ..
- •. f ' ' ■ , Sirigeorz, Slănip’ i i fir: : jk\ ■ ■
i :’ ' ■ î . ..p o ld o v a , T in ca 1 •!:

6 . B O L IL E H E P A T O -B IL IA R E .

• Cura balneară p e r s e n u r ep rezin tă tra ta m en tu l d e bază p e n tru nici

u n a d in afecţiu nile h cp a to -b ilia r c in d ic a te p en tru tra ta m en t b a ln c o -c li-
m a tic, ci intră ca factor a d ju v a n t în c o m p le x u l te r a p e u tic u tiliz a t.
Cura balneară sc in d ic ă c u sco p p r e v e n tiv s a u cui'ativ.
a. Fluidificarea b ile i, p rin scă d erea g ra d u lu i' d e v îsc o z ita te, în lă tu ­
rarea spasm ului la n iv e lu l arb o relu i b ilia r , poate f i g în d ită c a u n act
p rev en tiv in stalării u n ei c o le litia z e ; în a c e la şi m o d p o a te fi con sid erată
indicarea unei cure b a ln ea re b o ln a v ilo r cu p ilo ro p la stie şi v a g o to m ie to­
tală care au un risc rid ica t de a d e z v o lta p ie tr e in v e z ic ă b ilia ră (o cauză
obişnuită a stazei v ezic u la re este v a g o to m ia , stu d iile e x p e r im e n ta le d e-
m onstrind că bila a n im a lelo r v a g o to m iz a te are u n p o te n ţia l lito g e n e tic
crescut). •
A ceasta reprezintă fn a ce la şi tim p , o m o d a lita te d e in flu en ţa r e a unei
v e rig i fiziopatologics, p r e z en tă in ta b lo u l d isk in e z ie i b ilia re, sau a co le-
cistop atiei cronice a litia zic e ; p ro ced u rile u tiliz a te în acest sc o p devin
acte curative directe In litiaza veziculară constituită.
Dacă obiectivu l cu rei b a ln ea re î l rep rezin tă a n tren a rea u n e i v ezici
b ilia re hipotone — h ip o k in e tice , p rin p rovocarea r e p eta tă a r e fle x u lu i
b ilia r de evacuare sau ad ap tarea a r b o r elu i b ilia r d u p ă c o le c istc c to m ie ln
co n d iţiile nou create d c a ctu l operator, s e poate vo rb i de un tra ta m en t
cu rativ, care reprezintă im p lic it şi un a sp e c t p r e v e n tiv al u n ei c o m p li­
caţii (hipotonie veziculară — stază — in fe c ţie b iliară — c o lelitia ză ).
S u b acelaşi aspect treb u ie p rivită cu ra b aln eară in d ica tă în se c h e le le
b ilia re ale h ep atitei ep id em ice.
 V E R IG I F IZ IO P A T O L O G IC E IN F L U E N Ţ A T E D E T R A T A M E N T U L
B A L N E O - F I Z I C A L .. -

1. în lă tu ra rea h ip e r te n siu n ii b ilia re p r in rela x a rea sfin cteru lu i O ddi,

în lă tu ra rea sp a sm u lu i v ezic ii b ilia re , care in ter fe r în d c u funcţia sa de
rezervor, d eterm in ă creşterea p r e siu n ii b ilia r e şi d eci d u rere, se r e a li-
2 ează pi'in :
— p roced u ri te r m o te r a p îc e : a p lica ţii d e p arafin ă pe h ipccondrul
d rep t, catap la sm e d e n ăm ol ca ld la 42— 4 4 ° sau galv a n o -fa n g o tera p ie ;
— p roced u ri e lectro tera p icc d e joasă ş i în a ltă frecv en ţă cu ren t g a l­
v a n ic, io n o g a lv a n iz ă r i cu n o v o c a in ă p en tr u e fe c tu l c u m u la t a i n o v o ca i-
n e i şi al cu r e n tu lu i g a lv a n ic ; c u r e n ţi d in a m ic i p e h ip ocon d ru l drept, u n d e
scu rte cu u n elec tro d m u la t pe h ip o co n d ru l d r e p t şi un electrod de aceeaşi
d im e n siu n e p a ra v erteb ra l dorsal in ferio r, r a d ia ţii in fra r o şii 5n spaţiu des-'
c h is (so lu x ) sau în sp a ţiu în ch is (băi p a rţia le d e lu m in ă).
2. C orectarea h ip o to n iei v e z ic u la r e , a sta z e i v e zic u la r c se încearcă
p rin :
— m a sa j a b d o m in a l profund, stim u la n t (frăm ântări, fricţiun i, apăsări,
b a teri d u p ă n e te z iri şi fră m în tă ri tr a n sv er sa le a le în tr e g u lu i a b d o m e n );
g im n a stică ab d om in ală.
— E lectro tera p ie : cu ren ţii d e m ed ie fr e c v e n ţă în aplicaţii tran s­
v e r sa le şi su p ra m o d u la ţi p rovoacă co n tra cţii m u scu la re putern ice, n e d u -
rcroase c u r e n tu l c o n tin u u su b fo rm a io n iz ă r ilo r cu s u lfa t de M g 10%
p e h ip o co n d ru l d r e p t'e s te u tiliza t p en tru e f e c t u l co lec istok in etic al m ag-
n eziu lu i.
— C ren o tera p ie : c u izvoare m in era le su lfu r o a se , su lfa ta te , cloru rate
sod ice. ’ ‘ ’ -
A p a m in era lă se ad m in istrea ză rece, în p o rţiu n i m ici dacă se urm ă­
r eşte a n tren area v e z ic ii.b ilia r e ; p en tru p ro v o ca rea r e fle x u lu i biliar de
evacu are ap a se p o a te in gera în 2 reprize, c u 6 0 — 90' în a in te a m esei şi
a doua oară cu 20— 30' în a in tea a c e le ia şi m ese.
, Se u tiliz e a z ă a p e le m in e r a le su lfu r o a se (C ălim ăn eşti, Căciulata,
P ăuşa, O lă n eşti, H erc u la n e, M an galia) care s în t co le r e tic e , u n e le co lec isto -
l:in e tic e ş i en te r o k in e tic e , izv o a re clo ru ra te s im p le şi bicarbonatate (B uş­
ten i, H ercu la n e, S lă n ic M oldova) ş i ap eîe m in e r a le su lfa ta te .
3. F luiditficarea — 1 scăd erea g ra d u lu i d e v îse o z ita te a b ile i se obţine
prin ir.gestia d e ap e m in era le b ic a rb o n a ta te so d ic e , s im p le sau m ix te,
care sin t şi c o le r e tice , d e tip B od oc, C iu n get, T in ca , Z izin ş i oligcm eta-
Uce O litn eşti 24, C ă lim ă n eşti 7 şi 14, S lă n ic M o ld o v a izvoru l „300 d e scări11.
4 . P r o c e se le in fla m a to rii c r o n ic e v o r fi in flu e n ţa te p r in interm ediul
term o tera p iei su b form a a p lica ţiilo r d e p a ra fin ă sau n ă m o l pe hipocon­
d ru l d r e p t ş i o p ig a stru şi m ai a le s p r in in te r m e d iu l in d u cto term iei, res­
p e c tiv a u n d e lo r scurte.
D u p ă m e s e le p rin cip a le sîn t in d ic a te co m p r ese le c a ld e pe abdom en
ş i com p resele P r ie ssn itz .

128
 5. In flu e n ţa r e a p r o c e se lo r c ir c u la to r ii h e p a tic e şi a m e ta b o lis m u lu i
h ep a to c ltu lu l iii s e n s u l lim ită r ii p r o c e s u lu i d c d e g e n e r e sc e n tă celu la r ă ş i
c o n co m iten t fa v o r iz a r e a p r o c e se lo r d e r e g e n e r a r e h e p a tic ă (v e z i m a i d e ­
parte tr a ta m e n tu l h ep a titei, c r o n ic e ). ' ■

Sep ara rea n e tă ''în tr e 'c u r a b a ln e a r ă p rescrisă ' î n ' s c o p p r e v e n tiv şi

« a î n s c o p c u r a t i v o.ste g r e u d e f ă c u t Sn b o l i l e h e p a t o - b i l i a r e , p e n t r u m o ­
t i v e l e a r ă t a t e a n t e r i o r . T r e b u i e p r e c i z a t î n s ă c ă d i s k i n e z l a b i l ia r ă c a r e
apare în stările d e te n s iu n e p s ih ic ă s a u , c a ; s e c h e lă a u n u i f ic a t-o p e r a t,
ca ş i c o l e c i s t o p a t i a c r o n i c ă , a l i t i a z i c ă p o t f i , t r a t a t e î n . c o n d i ţ i i o b i ş n u i t e
d e s t a ţ i u n e , î n c o n c e d i u ; d e o d i h n ă a l b o l n a v u l u i , f ă r ă , să. f i e n e c e s a r ă
o s u p r a v e g h e r e c o n t i n u ă m e d i c a l ă . ,; : •
C e lela lte b oli h e p a to -b ilia r e c a r e s î n t d e s c r is e în c o n tin u a r e (c o le li-
tiazâ, h e p a t i t ă c r o n i c ă , p a n c r e a t i t ă c r o n i c ă ) e s t e d e d o r i t s ă f i e t r a t a t e
în s a n a t o r i i d e p r o f i l , c a r e p r e s p u n î n c a d r a r e ş i d o t a r e ( l a b o r a t o r ) . c o r e s ­
punzătoare, n e c e s a r e în g r ijir ii u n u i b o l n a v d ig e stv .

AFEC'JWNI H E P A T O -B IL IA R E .IN D IC A T E PE N T R U CURA

'■ 1.’ Disliinezîu biliarii r''

T u lb u rările fu n c ţio n a le a le (r a c tu lu i b iliar, d e şi a d m is ă de u n ii a u ­

tori ca e n t i t a t e n o s o l o g i c ă ş i n e g a :t ă d e m u l ţ i a l ţii , î ş i a r e ş i a s t ă z i l o c u l
în t r a t a t e l e d e s p e c i a l i t a t e . .. .. . . .
b. D i s k i n e z i a b i l i a r ă , i n c l u d e 3 t i p u r i d e d i s f u n c ţ i e m o t o r i e : ! .
— tulburări î n e v a c u a r e — d i s k i n e z i e
— tulbu rări a le t o n u s u lu i — d i s t o n i e
— t u l b u r ă r i -ale c o o r d o n ă r i i — d i s s i n e r g i a , c a r e a u f o s t g r u p a t e p e
c riter ii c l i n i c o - r a d i o l o g i e e î n m a i m u l t e f o r m e d c b o a l ă .
S e c o n sid eră a st ă z i,- în s ă , în m u l t e p ă r ţ i a le lu m ii, că n u m a i c in e -
c n l e c i s t o g r a f i a , u t i l i z a t ă p e n t r u c o m p a r a r e a .stru ctu rii .şi f u n c ţ i e i a r b o r e ­
lu i b i l ia r ş i r a d i o m a n o m e t r i a s î n t i n v e s t i g a ţ i i c u r e z u l t a t e c e r t e . ,
S în t in d ic a te p e n tr u b a l n e o f i z i o t e r a p ie a p r o a p e to a t e f o r m e le d e d i s -
k in e z ie b ilia r ă . V ezica n o r m o to n ă ( h i p e r k in e tic ă , h ip o k in e tie ă sau e u sp a sm
i n c i p i e n t d e s f i n c t e r O d d i) ; v o l u m u l c r e s c u t al v e z i c i i b i l i a r e d a t o r a t
u n u i s p a s m d e O d d i p r e l u n g i t Sn s t ă r i l e d e t e n s i u n e p s i h i c ă , m a n i f e s t a r e
r e f l e x ă a b o l i lo r c o l o n u l u i d r e p t , a o r g a n e l o r g e n i t a l e , a t r a c t u l u i u r i n a r ,
în p r o c e s e i n f l a m a t o r i i l o c a l e a l e r e g i u n i i a m p u l a r e s a u d a t o r a t u n e i v e ­
zici h i p o t o n e ş i h i p o k i n e t i c e ( c e a m a i c u n o s c u t ă f o r m ă d e d i s k i n e z i e b i ­
liară) ; v o l u m u l s c ă z u t al v e z i c i i b i l i a r e p r i n h i p o t o n i e d c s f i n c t e r O d d i ;
hip erto n ia v e zicu la ră , fib r o za p e r e t e lu i v e h ic u la r ( s e c u n d a r ă u n ei c o le -
c istite cron ice n e c a lc u lo a se ).
N u sîn t in d icate p e n tr u cu ră :
— d i s k i n e z i i l e c u v o l u m c r e s c u t al v e z i c i i b i l i a r e d a t o r a t o b s t r u c ţ i e i
a m p u l a r e s a u c o m p r i m ă r i i p o r ţ i u n i i t e r m i n a l e a c o l e d o c u l u i priri c a r c i -
nom d e c a p d c pan creas sa u d o ani pu l ă ;
—■ d isk in e ziile cu v o l u m s c ă z u t al v e z i c i i bilia re p r in o b stru cţia g î -
tu lu i v e z i c i i , c a r e î n 4 % d i n c a z u r i s e d a t o r e .ş t e u n e i a t r e z i i d c c i s t i c , o

0 — C u r a b u ln .w r lim a t ic ă — cd . lflJ 129

 d e z v o lta r e a n o r m a lă a v a lv u le lo r , a d e n o m a lo ză sau fibroză a in fu rid ib u -
lu lu i s a u 'c a n a lu lu i c istic . '
T r a ta m e n tu l b a ln e o -fiz ic a l u r m ă r e şte in flu e n ţa r e a verig ilo r ..fiz io p a -
to lo g ic e c a r e co n cu ră la r e a liz a re a ta b lo u lu i p a to lo g ic şi cuprinde fa cto rii
te r a p e u tic i m e n ţio n a ţi a n terior.
2. Colecistopatia alilin?u;1, colccistita cronicii uccalcuJoasă
I n fla m a ţia c ro n ic ă şi fib ro za cu r e tr a c ţie a p e r e ţilo r ’ v ez ic ii b ilia r e
d e te r m in ă u r tiiă to a r e le tu lb u r ă ri î n ' f l u x u l b ilia r norm al, lim ita rea p u ­
te r ii d e c o n c e n tr a ţie a m u c o a se i v e z ic u l a r e ; scă d erea cap acităţii d e d is -
te n s ie , - r e s p e c t iv p ie r d er e a f u n c ţ i e i ;d e c o n tr o l a p resiu n ii 'din a rb o rele
b ilia r, sc ă d e r e a c a p a cită ţii d e c o n tr a c ţie 'şi d c elim in a r e ritm ică n c o n ţin u ­
tu lu i v e z ic u la r in ca lc a b ilia ră p r in c ip a lă , cu tulburări d e 'd ig e s tie ; co n ­
s e c u t iv e . ■ . ! ■ , >!|-.:
P a c ie n ţilo r c u d is c o n fo r t1a b d o m in a l cro n ic, şi sim p tom e 'd isp ep tice
b ilia r e li ' s e s t a b ile ş te fr e c v e n t 'd ia g n o sticu l ele co le c istită cronică. In te r ­
v e n ţia c h ir u r g ic a lă , n u d e te r m in ă , în g e n e r a l, 'am eliorarea sim p tom elor.
T r a ta m e n tu l b a ln e o -fiz ic a l u lilz e a z ă c a fa cto ri p rin cip ali c r en o tera -
pia ş i te r m o te r a p iă p ro fu n d ă , b ă ile su lfu r o a se . C ele m ai u tiliza te izv o a re
m in e r a le s in t c e le su lfu ro a se ,..c lo r u ra te -şp cllco şl alcalin e, p entru a c ţiu ­
nea lo r col e re li.că ş i m ai a les c o le c isto k in e tic ă .

; i■- • . • i ' 3- Cplclitiaza . ...

B ila fiin d o s o lu ţie su p ra sa tu ra tă d e c o le ste r o l ş i b iliru b in ă, fa cto rii
care d eterir iin ă c r eşte r e a a c esto r c o m p o n e n te în b ila veziculară pot, tc o -
r e tic, să d u c ă la p r ec ip ita r e a lo r su b fo rm ă d e ca lc u li.
L u c r ă r i, m a i n o i au a v a n sa t ip o te z a că a p a riţia p ietrelo r .de c o leste ­
rol, c e l n ia i fr e c v e n t e ste r e z u lta tu l u n e i d is fu n c ţii hepatice' şi n u a
v e z ic u le i b ilia r e . D a te le su g er e a z ă că p r i m u m in o v e n s este rep rezen ta t d e
se c r e ţie d e că tr e fic a t a u n e i b ile a n o r m a le (lito g en etice) su p rasatu rată
cu c o le s te r o l. P a c ie n ţi cu p ie tr e d e c o le s te r o l au o scăd ere - a ip ool-u lu i
d e să r u r i b ilia re,' o red u cere a se c r e ţie i h e p a tic e d e săruri biliare şi fo s fo -
lip id e ş i . o s e c r e ţ ie de c o le s te r o l ca re n u e ste p r o p o r ţio n a l; d im in u ată.
R e z u lta t e le fa v o r a b ile a le b a ln e o fiz io te r a p e i ar p u tea poate fi ex p lic a te
p iin in t e r v e n ţia în a c e s t m ec a n ism . ■ • '. .
C e l m a i-im p o r ta n t fa cto r te r a p e u tic n a tu r a l îl rep rezin tă apa m in e ­
rală a d m in istr a tă în cură p rin in g e s tie . S e u tiliz e a z ă ape m in erale cu
e fe c t s e d a t iv a su p ra m o t ilit ă ţ ii' b ilia re , e v it in d a p ele pu tern ic e o lc c isto -
k in c tic c c a r e -p o t m o b iliz a c a lc u lii :
:— npc m in e r a le a lca lin e (B o d o c-IU a liid ) ;
— a p e b ic a rb o n a ta tc , e lo ru ra te so d ic e , earb o g a zo a se (M alnaş, S in ­
geo rz, C o v a sn a ) r e a liz în d a şa -n u m ita „ cu ră d e rep a u s a că ilo r biliare" ;
— iz v o a r e o lig o m e ta lic c , su lfu r o a se (B ă ile O lă n eşti 10, 11, 12 şi 24,
C ă lim ă n e şti iz v , 7, 14, izv . V a le a C iin e lu i, S in a ia ). Ca factori ad ju van ţi se
u tiliz e a z ă p r o c e d u r i l e se d a tiv e şi a n tisp a stica .
S i n t i n d i c a t e p e n t r u cură : litia z e le a sim p to m a tic e , litia z e le cu ca l­
cu li u n ic i 'm ari, litia z e le fără c o lic i fr e c v e n te şi r e p eta te, precum şi ca
a d ju v a n t al tr a ta m e n tu lu i p rep a ra to r al litia z e i v e z ic u la r e n ecom p licate.

130
 S in i contrainclicatc p e n tr u , c u n i ; litia z e le clc coled oc, litia z e le v e ­
h icu lare cu co lc c istită acu tă, litia z e le v e zic u la re c u c o lic i frecv en te şi re­
p eta te, litia z e le c u calcu li m ic i şi n u m ero şi ş i cu p u s e e de a n giocolită în
an teced en te. : ; 1 ■ • ' " ; . V j;
, 4. T u l b u r ă r i l e tlu p ft c o lc c is lc c t o m ic r

R e a p a r iţ ia s i m p t o m a t o l o g i e i ,.b i l i a r e " d u p ă c o l e c i s t c c t o m i e se ..dato-

r e s c u n o r c a u z e m e d i c a l e ş i c h i r u r g i c a l e . E s t e i n d i c a t ă p e n tr u c u r ă .: ' b o a l a
r e z i d u a l ă a t r a c t u l u i b ilia r c a r e i n c l u d e , c o l a n g i t a ' c r o n i c ă , h e p a t i t a c ro ­
n i c ă , p a n c r e a t it a c r o n ic ă ş i d i s k i n e z i a b i l ia r ă .
D e asem enea e ste in d ic a tă cura b a ln ea ră cu sc o p u l de a fa c ilita .r e a ­
daptarea fu n cţio n a lă a c a n a lelo r b ilia re care vor co m p en sa , în p arte, v e ­
zica biliară cxtii-p ată.
5. S c c lic le p o s t h c p a i i t i c c

Sindrom ul p o s t h ep a titic . , •
A stenia p o st virală, tu lb u ră rile d isp e p tic e b ilia r e discrete,- p o t per­
s is t a .6— 12 lu n i şi m a i m u lt d u p ă o h e p a tită . P r o b e le fu n cţio n a le h ep atice
s in t normale şi b iop sia nu nrată sem n e d e a c tiv ita te .
H epatita cro n ică p e r siste n tă I
(con valescen ţă in t im a t ă ) . ■
; H epatom egalia rezid u ală şi te s te le h e p a tice p o zitiv e in term iten t,
p o t persista c iţiv a ani d c la ep iso d u l acut. C r e şte r e a tranşam inazelor
scricc, poate fi sin g u ru l sen in d e lab o ra to r carc să in d ic e a ctiv ita tea a fec­
ţiunii! U na sau ’d ou ă ex a ccrb ă ri nu s în t n e o b işn u ite în evo lu ţia a fecţiu n ii.
H epatita cro n ic ă a g resiv ă
E ste o a f e c ţ i u n e p r o g r e s iv ă , d i s t r u c t i v ă a f i c a t u l u i , c a r a c te r iz a t ă prin
e v o l u ţ i e p r e lu n g i t ă cu n c c r o z ă hepatică, con tin u ă s a u e p i s o d i c ă ,' i n f l a ­
m a ţ i i ’ şi fib r oză d u c i u d la c ir o z ă .
In m ulte cazu ri se g ă se sc m a n ifestă ri e x tr a h e p a tic e ş i m od ificări se r o -
im unologice, fa p t din care rezu ltă v a r ie ta te a de te r m e n i su b care a fo st
descrisă.
D eşi nu s e poate v o rb i dc un c o m p lc x b a ln e o -fiz ic a l b in e con tu rat
ş i fundam entat in h ep a tita cronică, c u n o ştin ţe le a c tu a le p erm it aborda­
rea raţională a unor v e r ig i fizio p a to lo g ic e : in flu e n ţa r e a m e ta b o lism u lu i
interm ediar prin crcn oterap io alcalin ă ; in flu en ţa m eta b o lism u lu i hidro-
c lc e tio litic cu apo o lig o m iiicra lc tip O lă n eşti 24, S lă n ic M oldova —r.300
d e scări, in flu en ţa rea p ro ceselo r circu la to rii h e p a tic e prin term oterap ie pe
hipoconcfrul drept; in flu en ţa rea b iio g e n c z e i şi excreţiei biliare prin cre-
notcrapic alcalin ă şi term o tera p ie p e h ip o co n d ru l d rep t.
S i n t i n d i c a t e p e n t r u c i n ă s a n a t o r i a l ă n u m a i h e p a t i t e l e c r o n ic c p e r ­
s i s t e n t e şi s i n d r o m u l p o s t h e p a t i t i c , s t e a t o z a h e p a t i c ă . d i a b e t i c ă .
S in t contraind icate p en tru cură : h e p a tite le cro n ice sp len om cgalice,
h ep atitele cronice cu d isfu n c ţii h id ro electro litice.

131
 o. i'unirealita ironică

P oate fi in d ica tă pentru cură balneară a şa -n u m iia ..pancreatită cro­

nică m ed ica lă 11 care ev o lu ea ză a sociat cu a fe cţiu n i ale organelor vecine,,
resp ectiv litiază biliară şi a n giocolită.
T ra ta m en tu l b a ln eo -fizica ! v izea z ă stim u la rea funcţiilor pancreatice
prin cren o tera p ie cu ape alcalin c, ape b ica rb o n a ta te clorurate so d ice şi
su lfu roase. In flu en ţa rea p rocesu lu i in flam ator cro n ic se realizează prin
term oterap ic p ro fu n d ă . ' .
S în t co n tra in d ica te p en tru cură p a n cr e a titele cronice cu dureri m a ri
şi p a n crea titele cro n ice cil icter.

B O L I A S O C IA T E

A fe c ţiu n ile h e p a to -b ilia r e dacă sîn t a so cia te altor boli pot fi tratate
ş i în u rm ă to a rele sta ţiu n i : . ... ....
— boli c a r d io -v a s c u la r e aso cia te cu d isk in e z ie biliară, colecistită cro­
n ică, se c h e le b ilia re a le h e p a tite i e p id em ice : B orsec, O z u n ca ;
•— boli a le a p a r a t u lu i lo c o m o to r aso cia te cu : : '
a. d isk in ezie b iliară, co le c istită cron ică în sta ţiu n ile : Hercitktne, M an­
g a lia , A m ara, P u cioasa, S ă celu , 1 M ai, V aţa de J o s ; .
b. litia ză v ezicu la ră , se c h e le b ilia re, h e p a tită epidem ică, colecistită
cronică, d isk in e zie b iliară în sta ţiu n ile : F e lix , M oneasa, Săcelu, S o m e -
şen i, Su gaş ;
— boli a le a p a r a t u lu i u rin a r,-a s o c ia te cu a fe c ţiu n ile h ep ato-b iliare,
an terior d escrise : O lă n eşti, C ă lim ă n e ş ti;
— boli d e n u tr iţ ie (o b ezita te, d ia b e t, gu tă) a so ciate cu diskinezie b i­
liară, c o lec istită cron ică, litia ză v ezic u la ră : C ă lim ă n eşti, O lăneşti, S lă n ic
M oldova, S în g eo r z-B ă i, M on easa, S ă c e lu ; a so c ia te cu hepatită cronică
p ersisten tă , stea to z ă h ep a tic ă d ia b etică , p a n crea tită cronică în sta ţiu n ea
C ălim ăn eşti ; ’
— boli ale a p a ra tu lu i g en ita l a so cia te cu : d isk in ezie biliară h ip c -
tonă, co lec istită cronică în sta ţiu n ile : M an galia, A m ara. Som eşeni ;
-— boli d e r m a to l o g ic e aso cia te c u : d isk in e zie biliară, colecistită c io ­
nică in sta ţiu n ile H erc u la n e, M angalia, P u cioasa ;
— h e p a tită cronică p ersisten tă , litia ză v e zic u la r ă în staţiunile O lă ­
n eşti, C ălim ăn eşti ;

C O N T R A IN D IC A Ţ II S P E C IA L E

1. D isk in e z iile b ilia re (cu v o lu m crescu t al v e z ic ii) datorate obstruc­

ţie i am p u lei sau com p rim ării p orţiu n ii term in a le a coled ocu lu i prin ca r -
cin om -d e cap d e p an creas sau dc am pulă.
•— D isk in e z iile b ilia re (cu volu m scăzu t al v e z ic ii) datorate obstruc­
ţie i g itu lu i v e z ic ii biliare.
2 . C o lecistită cron ică alitia zică cu p u see fr e c v e n te de inflam aţie
acută.
3. L itia zele v e z ic u la r e eu co le c istită acută, litia z e le veziculare cu c o ­
lici fr ecv en te şi rep eta te, litia z e le cu ca lc u li m ici şi nu m eroşi cu pusee d e
angiocolită in a n tec e d e n te, litia z e le de coledoc.
4. H ep atita cron ică a g resiv ă , h ep a tita cron ică sp len om egalică.

132
 T A B E X K EZU M A T1V

S ta (iutii In d im te

In d ic a ţi] I-o cale '

G cncrM o p e r m a n e n te p r m a n e n te . I.o e n lc sezo n iere

A . C u ra în scap profilactic
1 . D isfcinezia, d issin e rg ia
tr a c tu lu i b ilia r (v e z ic a
n o rm o to n ă liip o c h in e -
ticfi)
2 . C o lecistU ă cronicii n c -
c alc u lo a să (c o le c isto p a -
tia a litîa z ic ă ) in a fa ra
p u s c u iu i a c u t
IJ. C ură tn scop tcrapcutic
1. C o lc îitia 2ă (c o lc d s tita
c ro n ic a calcu lo a să) ;
2 . T tiîb u ră ri «fupă co lecis-
tc c to m lc (/ie a tu l o p e ­
r a t ) : c o b n ^ ita c ro n ic ă ,
h e p a t ita cronicfl, p a n ­
c r e a tita cro n ică, d isk in e -
zia b ilia ră • ! r_
3. H e p a tita c ro n ic ă p e rs is ­
te n tă • m ă n e ş ti- C ă c iu la ta ,
A. S in d ro m u l p o s t h e p a titic
5. S tc a to z a lu -p atică d ia ­
b e tic ă
0. P a n c r e a tita c ro n ic ă
„ m e d ic a la -
B ă ile O lă n e ş ti, B o rs c c , D rin c e n i B ib o r ţe n i, B ix a d C os-
C ă lim ă n e ş ti, C ă d u - I e ş t i , _ C o rim d , H o -
la ta ,; G e o a g iu , S ă - m o ro tl, L e g h ia , T ă -
cclti, Sinaia, Slănic m ă ş e u , V a leq î n t u ­
M o ld o v a , S ln g e o rz - n e c o a s ă , V îlcelc
B ăi, T in c a
Id e m Id e m B îb o rţc n I, B ix a d H o -
m o r o d , V iîc e le
'B ă ile O lăn eşti,* '* C ă tt- L ip o v a, V ilccle
j, în ă iie ş ti- C ă c iu la tn , ' M a in a ş -B ă i
| C o v a s n a , S in a ia ,
.S în g e o rz -B ă i, S lă n ic
M o ld o v n ,'“T in c a
Id e m ■ Idem
B ăile. <-'O Jă n c şll, . C ăli- L ip o v a,
M alnns- B ă i
S în g e o rz -B ă l : '
T in c a : -
Id e m Idcm
B ă ile O lă n e ş ti, CâU- L ip o v a,
! m ă n c ş ti- C ă d n la ta . .Malnaş- 13fii
S în g c o rZ 'Iîiîi, T in c a
B ăile O lă n e ş ti, CăU- I.ip o v a ,
n iă n e ş ti- C ă c iu la tn , M alna? -B ă i
S in g e o rZ rB ă i,
T in c a

7. BOLI A L E R IN IC H IU L U I Ş l C Ă IL O R U R IN A R E ;

T erap ia b a ln e o -fiz ic a lă în b o lile r in ic h iu lu i ş i c ă ilo r u r in a r e are o

tr a d iţie bogată în ţara n o a str ă , r e z u lt a te le fa v o r a b ile o b ţin u te ju s tifir în d
lo c u l im p o rta n t c e i s e a c o r d ă în p r e z e n t în tr a ta m e n tu l c o m p l e x u l aces­
tor a fecţiu n i. ,
Cu to a te a c este a s în t în c ă c o n tr o v e r s e , a r g u m e n te in s u fic ie n te sau in -
s u fic e n te cu n o scu te caro e x p lic ă d ir ija r e a n esa tisfă c ă to a r e a b o ln a v ilo r de
că tre in te r n işti şi u r o lo g i sp r e a c e a s tă a lte rn a tiv ă te r a p e u tic ă .
P ro g resele în r e g is tr a te în u lt im e l e d o u ă d e c e n ii în d o m e n iu l e tio p a to -
g e n ie i, fiz io p a to lo g ie i şi te r a p ie i fa r m a c o lo g ic e , u r o lo g ie i c o n se r v a to a r e şi
ch iru rg ica le n u d im in u ă im p o r ta n ţa p r o b le m ei în c o n c e p tu l u n e i co n d u ite
d e c o n tin u ita te cu m ijlo a c e c o m p le x e .

133
 S tu d iile e x p e r im e n ta le .. de fa rm a c o d in a m ie şi clinicoterapeutice cu
m e to d o lo g ie m o d e r n ă de in v e s tig a ţie 'ş i 'c e r c e ta r e a u p erm is conturarea
m a i p re c isă a u n o r m e c a n ism e de a c ţiu n e a le balne'ofiziokinetoterapiei in
g e n e r a l ş i a le c r e n o te r a p ie i în sp ec ia l şi, în a c e st fe l, delim itarea e n tită ­
ţilo r n o so lo g ic e .şi a fe r m e lo r c lin ic e a le a cesto ra ca re sin t indicate p en tru
cu re p r o fila c tic e sa u te r a p e u tic e Sn s ta ţiu n ile b a ln e a r e .
In tr a ta m e n tu l c o m p le x ş i d e c o n tin u ita te în b o lile rin ich iu lu i ş i c ă i­
lor u r in a r e , cu ra d e sta ţiu n e îş i are r o lu l ju s tific a t a tît în ce p riv eşte a s­
p e c tu l p r o fila c tic , c ît şi de tera p ie p ro p riu -zisă . “ ‘
F a c to r ii d e tr a ta m e n t b a ln e o fiz io ld n e tic i şi clim a tici indicaţi-Sn b o ­
lile de r in ic h i şi a le c ă ilo r u rin a re : .....:
— c r e n o te r a p ia ;
-— a p lic a ţiile lo c a le şi g e n e r a le d e c ă ld u r ă ;
k in e to te r a p ia ; ..
— c lim a to te r a p ia . ' '
a) In tr a ta m e n tu l c o m p le x b a ln e a r al a fe c ţiu n ilo r aparatului.:urinar
s e im p u n e d e ta ş a t c r en o tera p ia . S ta ţiu n ile b a ln e a r e cu izvoare m in erale,
care p rin c o m p o ziţia şi c o n ce n tra ţia lo r se fa c in d ica te, şi care au c o lec ­
tiv e m e d ic a le c u e x p e r ie n ţă în m e to d o lo g ia d e tratam ent a acestor tifec-
ţiu n i s î n t : O lă n e şti (izv o a re o lig o m in e r a le ş i h ip o to n e), C âlim ăneşti,. C ă -
c iu la ta -C o z ia (iz v o a r e o lig o m in e r a le şi h ip o to n e ).
in d ic a r e a tip u lu i d e apă m in e r a lă r e v in e sp ecia listu lu i din" staţiu n e.
E ste in să n e c e sa r ă p reciz a rea d o z e lo r ca re a sig u ră efectu l diuretic': 35—
40 m l/k ilo c o r p /z i, în 5— 6 p rize, d in ca re u n a o b ligatorie la cu lca re şi
u n a fa c u lta tiv ă în cui-sul n o p ţii. B o ln a v ii tr eb u ie să deprindă irr sta ţiu n i
teh n ica c o r ec tă d e cu ră, care e ste v a la b ilă în con tin u are şi pentru ape
m in era le îm b u te lia te ş i p e n tr u c e le la lt e lic h id e kJiureticc ce trebuie in g e-
ra te în s is te m c o n tin u u la d o m iciliu . i
J u s tific a r e a tr im ite r ii în sta ţiu n i b a ln e a r e a b o ln a v ilor cu litiază uri­
nară sim p lă , in fe c ta tă sa u a c elo r c u p ie lo n e fr ită cronică pentru cren o-
tera p ie e s te m o tiv a tă p rin : .
1) N e c e s ita te a a sig u ră rii u n u i d e b it u rin a r c o n sta n t crcscut şi în acest
fe l rea liza r ea u n e i h ip o to n ic ită ţi u rin a re ce in flu e n ţe a z ă urm ătoarele v e ­
r ig i fiz io p a to lo g ic e :
— C o n c e n tr ă rile d e c r ista lo iz i şi c o n c r e ţio n a r e a lor calcară, ce se rea­
lizea ză la o d e n s ita te u rin ară m a i m ică d e 1012— 1 0 1 0 .
— A s c e n s iu n e a d ir e c tă a g e r m e n ilo r p rin c o lo a n a de lich id in lu -
m e n u l u r e te r a l, ce se p ro d u ce n u m a i pe o c o lo a n ă sta g n a tă sau îm p otriva
u n u i f lu x u rin a r m a i m ic d e 25 m l/o r ă . In c u r e le de tliureză flu x u l uri­
nar cr e şte la 150— 180 m l/o r ă .
— H ip e r lo n ia o sm o tică h a b itu a lă d in m e d u la r a ren ală, p entru a crea
co n d iţii d e a c tiv ita te n o rm a lă fa cto r ilo r d e ap ă ra re im u n ologică intrare-
nală (h ip e r to n ia m e d u la r ă o sm o tic ă h a b itu a lă in h ib ă procesele de fa g o -
citoză, a c tiv ita te a c o m p le m e n tu lu i se r ic , r e a c ţiile an tigen -an ticorp la
n iv e lu l m e d u la r e i r en a le — in te r stiţiu ). E x istă u n b o g a t m aterial de cer­

134
c e t a t e care a testă su sc e p tib ilita te a la in fe c ţii a rin ich iu lu i in co n d iţii de
aport .ţl$ lichid e red u s sa u ch ia r o b işn u it.
- .2 ) Favorizarea d ren a ju lu i urin ar prin stim u la rea p erista lticii bazi-
n eto -u retero -v ezica lă şi red u cerea fe n o m e n e lo r d isch in etice a le căilor
u rin are.
3) In fluenţarea favorab ilă- a m eta b o lism u lu i elec tro liţilo r, sărurilor
litoform atoare şi a in h ib ito rilo r p ro ceselo r de crista liza re (ten d in ţă la
norm alizare după cură a co n cen tra ţiei u rin are a m a g n eziu lu i, & raportului
c a lciu /m a g n eziu in u rin ă , ă ca lciu riei, u ricu riei şi m a i p u ţin a- oxalu riei),
ca ş i ten d in ţa d e n o rm a liza re a p ro d u şilo r d e d ep o lim eriza re a stib stan ţei
fu n d am en tale (acid sia lic , h ex o za m in e, a c id co n d ro itin -su lfu ric, glu cop ro-
tein e ); ce form ează m a tricea , e le m e n tu l a c tiv în form area con creţiu n ilor.
b) A p licaţiile lo ca le ş l g en era le "de căldură. In cad ru l terap iei co m ­
p le x e este b in e d e fin it p u n ctu l de v e d e r e p rivin d p roced u rile term ale
a p lic a te .p e regiu n ea lom bară sa u a b d o m in a lă sau su b form ă d e b ăi g e ­
n e r a le calde pen tru e fe c tu l,lo r a n tia lg ic, sp a sm o litic. -i
c) K inetoterapja. R eco n sid era rea im p o rta n ţei k in eto tera p iei e ste ju s­
tifica tă în co n d iţiile în caro d in tre fa cto rii p a to g en etici favoriznnţi se d is­
c u tă din. ce în ce m a i m u lt sed e n ta rism u l. S e in d ică m işcarea sub form ă
d e plim bări ziln ice d e 3—4 km; fra cţio n a te, ca şi g im n a stica de sală, eu
un program d e ex e r c iţii cu săritu ri p en tru stim u la rea p erista lticii b azi-
netri-iireterâle, ca ş i e x e r c iţii p e n tr u 'to n iz a r e a m u scu la tu rii abdom inale.
d) C lim atotcrapia d in sta ţiu n ile d e profil renal are u n rol a d ju van t
prin scoaterea, din. m ed iu a b o ln a v u lu i ş i prin ech ilib rarea n eu ro v eg eta -
tivă-co «e realizează in a c est clim a t sed a tiv .

C U R A IN S C O P P R O F IL A C T IC

Ş c indică în a cest sc o p cura d e sta ţiu n e in urm ătoarele situ a ţii :

a} subiecţilor ce a u în a n teced en te 1— 2 colici r en a le, cu elim in area
d e calculi, fără m o d ifică ri m o rfo -fu n c ţio n a le ale că ilo r urinare ;
h) subiecţilor care au in a n te ce d e n te p u see p asagere de in fecţii uri­
nare, fără leziu n i m o r fo -fu n cţio n a le de n efrită in t e r s tiţia lă ;
<:)•-subiecţilor cu b a cteriu rii se m n ific a tiv e asim p tom atice, fără alte
m odificări renoM iazin eto-u reterăle.
O biectivele cu rei p ro fila ctice s în t :
— evitarea rec id iv e i în tr-o litia ză cu elim in ă ri sp on tan e d e c a lc u li;
'-— 'evitarea rein fec tă rii ren a le Ia su b iecţi cu un puseu de in fccţie
urinară în a n tc c c d c n tc ;
— evitarea reinfec tă rii in tr-o p ielo nefrită stabilizată.
M ijloacele b a ln eo fizio k in eto ter a p ic e in d ica te s i n t :
—■ crenoterapia c u ap e o lig o m in e ra le (con cen traţii su b 1 g /litr u ) sau
h ip oton e (concentraţii m ed ii dc 3 g /litr u ), în doze de 35— 10 m l/2 4 ore,
in 5 prize, de tip O lă n eşti 24, 12, 14, C ozia 2, C ălim ăn eşti 7, 14, P ău ţa 1,
C ăciulaln 1 ;
 — terapia prin m işcare fracţionată, dozată, n esolicitan tâ, p en tru e v i­
tarea p ierd erilo r e x tr a r e n a le d e lichide.
S ta ţiu n i in d ic a te : B od oc, Boi-see, B uziaş, C ovasna, C ălim ăn eşti, C ă-
ciu la ta -C o zia , O lă n eşti, L ip ova, Sinaia, Slănic-JVloldova, T in ca, T u şn ad ,
V ilcele. • '

CURA IN SC O P T E R A P E U T IC

S e indică în acest sens c u r ă de staţiun e bolnavilor'- pu rtăto ri ai u r ­

m ă to a r e l o r boli ale rinichiului sau căilor excrctm i i :
— litiază ren a lă operată ;
— litia ză serm lă o p e r a tă ; î-ecidivată ;
— litia z ă r en a lă c u ca lp u li caliceai! sa u b a zin eta li, cu c ă i u rin are
p erm eab ile, in d ife r e n t de t ip u l ch im ic (acidă, alcalin ă sau m ixtă)
— c a lcu li u r e te ra li sa u bazineto-caViceaVi co m p atib ili cu e lim in a r e a ;
— p ie lo n e fr ite le c r o n ic e în afara p u se e lo r d e acutizare, fă ră fe n o ­
m ene de in su fic ie n ţă ren a lă d ecom p en sată, fără h ip erten siu n e a rteria lă ;
. — in fe c ţii u rin a re (fo lo sim acest term en p en tru bacteriurii se m n ifi­
ca tiv e tren a h te, c u sau fără sin d ro m disuric, fără sem n e de a fec ta r e tu -
bulară ren a lă — a lterarea c a p a cită ţii de con cen trare, a fu n cţiei d e a c id i-
fiere sau d e tra n sfer tu b u lar, e fe c tiv pentru so d iu , potasiu, apă sau c lo ­
rură de sod iu ). : .
T o a te a fe c ţiu n ile d e m a i s u s pot b en eficia d e cură h id rom in erală în
sta ţiu n i, cu co n d iţia pe;Tnqabi!ităţu căilor ex cr e to rii urinare a p recia tă
urografic sa u n efro g ra fic. ' '
P o t b e n e fic ia d e tra ta m en t în staţiuni b aln eare şi urm ătoarele a fe c ­
ţiu n i, cu co n d iţiile u n e i b u n e cu n oaşteri a grad u lu i d e afectare a p a r e n -
ch im u lu i ren al şi e x is te n ţe i u n u i colectiv m ed ica l c o m p eten t în sta ţiu n e :
— g lo m e r u lo n e fr ite le in fo ca r (forme fritste de g lom eru lon efrită d i­
fuză, cu tab lo u ri c lin ic e red u se la hem aturle sau protein u rie m o d e r a tă );
— g lo m e r u lo n e fr ite le v in d e c a te cu sech ele (p rotein u rii m od erate r e ­
zidu ale, h em a tu rii m od erate r ezid u a le, h ip erten siu n e arterială m od erată
reziduală) ;
— g lo m e r u lo n e fr ită cron ică (în stad iile d e m ai su s) asociată c u p ie ­
lon efrită cron ică.
S e le c ta r e a a cesto r cazuri tr eb u ie făcută d u p ă vm b ilan ţ fu n c ţio n a l
actual, a v în d în v ed ere p o te n ţia lu l lor e v o lu tiv cu d istru gerea p ro g resiv ă
a n efron ilor, c o n stitu it din u rm ă to a rele in v estig a ţii :
— e x a m e n c o m p le t d e u rin ă ;
— ca p a cita tea d e co n c e n tr a re a urinii (d in am ica d en sităţilor sp o n ­
tane m a tin a le sau p rob e d e c o n c e n tr a r e ):
— se d im e n t urin ar c a n tita tiv A d d is-H a m b m g er ;
— u ro cu ltu ri c a n tita tiv e ;
— a z o te m ie, cr e a tin in e m ie ;
— u r o g r a fie ;
— clea r a n c e-u ri tu b u lare (P A H ), cîearance-uri glom erulare (crea ti-
nină).

136
 N u 'treb u ie să a ju n g ă în sta ţiu n i b o ln a v i cu azotern ii p e s te 0 ,6 0 —
0 ,80 g u r e c /I it r u , e r e a tin in e m ii p e ste -I— 5 m g / l , c le a r a n c e d c P Â H s u b
40 0 m l / m i n u t , c le a r a n c e -u r i d c c r e a tin in ă su b G0 m l /m i n u t şi b o ln a v i cu
h ip e r t e n s iu n e arte r ia lă d e o r ig in e r e n a lă p e ste 180 m m H g p e n tr u m a ­
x im ă ş i 1 1 0 m m H g p en tru m in im ă .
O b ie c t iv e :
. — E lim in a r e a c a lc u lilo r u rin a ri e u d im e n s iu n i c o m p a tib ile c u j e x p u l-
z ia s p o n t a n ă (d ia m etru l su b 8 m m ) ; ,,
— S ta b iliz a r e a u n ei litia z e hi d im e n s iu n ile e x is t e n t e ;
— P r e z e r v a r e a f u n c ţie i d c c o n c e n tr a r e , a r in ic h iu lu i p rin so lic ita r e a
d ilu ţ ie i p r in d iu r e z ă ; ■ 1
•— • R e d u c e r e a p o te n ţia lu lu i lito g e n ;
— R e d u c e r e a n u m ă ru lu i d e c o lo n ii de g e r m e n i d in c ă ile ; u r in a r e şi
in t e r s t iţ iu s a u ch ia r ste r iliz ă r ii d e e ta p ă prin m e c a n is m e im u n o lo g i c e ;
— - R e d u c e r e a fe n o m e n e lo r d is c h in e tie e a le căiîoi; u r in a r e . ..
M ij lo a c e d e tra ta m e n t b a ln e o -fiz ic a l : .. t J ţ; '
— C u ră d e d iu reză p rin c r e n o te r a p ie eu a p e o lig o m in e r a le ş i h ip o -
to n e t i p O lă n e ş ti 24, C ă ciu la ta 1, C ă lim ă n e şti 7, 34.
■
— A p lic a ţ ii lo c a le sau g e n e r a le d e c a ld m o d e r a t p e n tr u e f e c t a n ti­
s p a s tic , a n a lg e tic . N u se in d ic ă p r o ce d u r i h ip e r te r m e p e n tr u a n u c r e şte
e lim in ă r ile e x tr a r e n a le d e apă. ■: • ■■
— T e r a p ie p rin m işca re. i
S t a ţ iu n i in d ic a t e : O lă n e şti, C ă lim ă n e şti, C ăciu lata-C ozk i;--•
C o n d iţii d e tr im iter e : c o n c e d ii d e o d ih n ă s a u m e d ic a le p e n tr u , b o l­
n a v ii p o s to p e r a to r sa u d u p ă sp ita liz ă r i p e n tr u n e fr o p a tii m e d ic a le .
C O N T R A IN D IC A Ţ II S P E C IA L E . ' :

— C a lc u lii c ă ilo r e x c r e to r ii ca re a u d e te r m in a t d ila ta ţii im p o r ta n te

în a m o n t e ; ; ■ •
— s t a z a s e p t ic ă ; : ,,
— lit ia z e le , in d ife r e n t d e d im e n siu n i, cu s im p to m a to lo g ie r e d u să dar
cu c o m u n ic a r e red u să cu c ă ile e x c r e to r ii ;
— c a lc u lii d iv e rtic u la ri ;
-— h id r o n e fr o z a c a lic e a lă şi b a z in e ta lă p e ste g r . 1 ;
— li t i a z e le u r e te r a le b ila te r a le c h ia r c u c o n c r e ţiu n i d e v o lu m r e d u s ;
— ■ p r e z e n ţa orică ru i a lt o b sta co l în sc u r g e r e a u r in ii ;
— li t i a z e le cu p u se e d e in s u fic ie n ţă r e n a lă a c u tă în a n te c e d e n te sa u
d e h e m a t u r iii m a s iv e r e p e ta te ;
— p ie lo n e fr ite le cro n ice în in s u fic ie n ţă ren a lă' c o m p e n sa tă , Cu r e -
te n ţle a z o ta tă p e s t e 0,80 g u r e e /lit r u ;
— p ie lo n e fr ite le c r o n ic e h ip e r te n s iv e cu m a x im a p e ste 180 m m H g
ş i m in im a p e s t e 110 m m H g ;
— g lo m e r u lo n e fr ite le c r o n ic e a z o t e m ic e ;
— g lo m e r u lo n e fr ite le cro n ice cu sin d r o m n e fr o tîc ;
■— g lo m e r u lo n e fr ite le cro n ice h ip e r te n siv e .

137
 T A U E L K liZ U M A T lV

S tn ţ i u n l Ind lc nte -
In d ic a ţii Generale Locnlc L ocjiIc
■ perm anente perm anente sezoniere

A . P e n lru cu ra în scop profilactic

1 , S u b ie c ţi cc n u In a n te c e d e n te B ăile O iuneîU , B ă Calnccn, Dll)0r(cm , U iz u jn -
1 — 2 colici r e n a le filru modill* ile T u ş n a d , B o r F is id , B ăi, B ogda, B ră -
c a ri m o rf o -fu n c ţio n a lc a le c ă ilo r sec, B u ziaş, Căli L ipova d e t, B u g h ca d c
u rin a re . m ă n e şti-C ă c iu - Sus, C osteţU , L c-
la ta , S in a ia , fiia, O z u n ca -B ă l,
‘ S lăn ic-M o ld o va • S ugaş •
2 . S u b ie c ţi ce a u în a n te c e d e n te Id e m Id e m Id e m ;
p u s e c p a s a g e re d c In fe c ţii u r i­
n a re fă ră le z iu n i m o rfo -fu n c ţio -
n a îc d c n e frită i n t e r s t a t a l ă . •{ ' i • ;■ • •
3. S u b ie c ţi cu b a c te r iu r ii se m n ifi­ Id em Idem Id e m . ..
c a tiv e a sim p to in a U c c f ă r ă .a lte
m o d ific ă ri b a z iiic to -u re te ra lc
B . P e n lr u cură ln scop cu ra tiv
1. L itia z a r e n a lă o p e r a ta . B ă ile O lăn eşti,
- C ăU m ănc$tl-C ă-
. ~ clu lata,. Cozia
2. L itia z ă r e n a la o p e ra ţii re c id i­ Id e m
v a tă (a c id ă , u lc n lin ă , m i x t ă )
-«ţu <■- .■ i-
3. L itia z a c a lic e a lă s a u b a z in e ta lă Id e m
cu cui u rin a re p e rm e a b ile (a c id ă
a lc a lin ă , m ix tă ).
4. L itia z a cu c a lc u li u re te ra li saii Id em > . .. :. -T-.
b a z in e to -e a îic c a li c o m p a tib ili
cil e lim in a re a . ' * ‘

5. P ie lo n e frita c ro n ic ă ( f ă r ă Iii Id e m -
p c rte n s iu n c a r te r ia lă ) . . • ;v. , .
0. P ie lo n e frita c ro n ic ă c u in s u fi­ Id en i -
c ie n ţă re n a lă c o m p e n s a tă cu
r e te n ţie a z o t a tă fix ă (0,60—
0,80 g uree/1)
7. In fe c ţii u rin a re c u o ric c tip d c Id e m - ' ; '
g e rm e n i (b a c lc r iu r ii se m n ifi­
c a tiv e fă ră s e m n e d e a lte r a r e
lu b u la ră re n a lă ).
S. G lo m c ru lo n e frita în fo c a r. Id e m - -- .

9. G lo m c ru lo n e frita c ro n ic ă la ­ Id e m ' _ . .

te n tă s ta b iliz a tă ( n c h lp e r tc n -
siv ă , fă ră s in d ro m n cfro tx c,
cu r e te n ţie a z o t a tă s u b 0 ,8 0 g
urec/I)
10. G lo rn c ru lo n c frita v in d e c a tă cu Id e m -
,
sc c h c lâ ( p r o te in u ric m o d e ra tă ,
h c m a tu ric m o d e ra tă , lilp c rtc n -
siuiiQ a r te r ia lă c u m a x im a
su b 180 m m H g şl m in im a
su b 110 m m H g ;.
11. G lo m c ru lo n e frita c ro n ic ă ( s ta ­ Id e m
diile d e m ul su s) a s o c ia tă cu
pieloncfr-JU i.cţQ uică ■

133
 8 . A FE C ŢIU N I GINECOLOGICE

J iv cn d iu l .programelor co m p lex e de tratam ent ale bolilor sferei g e n i­

tale la fem ei, etapa terapiei cu factori naturali şi k in e to -fiz io -te r a p e u tic i
prin b u n ele rezu ltate ob ţin u te în le ziu n ile locale şi în tu lb u rările fu n c ţio ­
n ale, s-n conturai ca ,,o arm ă terapeutică foarte im portantă*1 in u rm ă to a ­
rele a fecţiu n i :
boli in flam atorii cron ice ale organ elor p elvien e şi ţe s u tu lu i p e l-
v ia n lă fem ei ;
— sterilitatea fem in in ă secundară ;
— durerea ş i a lte sim p to m e în legătură cu organele g e n ita le ;
—- stări pre sau postoperatorii în sfera genitală.
C ura balneoclim atică cu scop p rofilactic se poare aplica în :
— stări d e d ezech ilib ru fu n cţion al hip otalam o-h ip ofizar. care p ot
îm p ied ica funcţionarea norm ală a gon ad elor (prin defect de stim u la r e ) şi
d eterm in ă tulburări m ens'truale (am en oree, oligom enoree), d ism e n o r ee ,
fr ig id ita te ;
profilax ia secundară a stărilor inflam atorii, prin creşterea r e z is­
te n ţe i generale şi locale n e sp ecifice , prin m odificarea re cep tiv ită ţii o rg a ­
n is m u lu i la agenţi m icrob ien i, şi prin o m ai adecvată adaptare la fa cto rii
ter m ic i.'
R ezu ltatele favorab ile se pot ob ţin e prin talasoterapie, cură n a tu ristă
cu fa ctîiri'term ici con trastan ţi pe lito ra l, băi in lacuri h elio term e (S o v a ta ,
O cn a S ib iu ). ' ' '
C u ra balneară are în a ce ste stări un rol de antrenare şi fo r tific a r e a
organismului femeii in general.' '
•C u ra'b aln eoclim atică joacă un rol m u lt niai im p ortan t în etap a
c u r a tiv ă prbpriu-zisă; în afara sta d iilo r acu te, prin : '
rezorb ţia ^ xu d a telo r in flam atorii cronice ; ■
■— stim ularea creşterii u teru lu i şi a m aturizării folicu lu lu i ;
• "=+-'! efecte de în lătu rare a tu lb u rărilor circulatorii din' sfera g e n ita lă .
In această etapă se pot ap lica corn.plexc terapeutice in d iv id u a liz a te ,’
adaptat^'-etapei de ev o lu ţie a b o lii'd e bază şi prezenţei b o lilo r aso cia te.
lh 'itera p ia com p lexă d e recu p e ra re :a afecţiu n ilor g in e c o lo g ic e tra ta ­
m e n t e le :prin factori' n atu rali se pot aplica urm ărind : '•
efecte b iotrofice g e n e r a le şi lo ca le ;
' vr- efecte fib r o litic tî; •
'îm bunătăţirea stării de p erm eab ilitate a canalului c erv ica l ;
-—• ■jiosibiln norm alizare a k ln e tk u tubare.
In sech elele in fla m a to rii tubare şi peritubare din ste r ilita te a s e c u n ­
dară^-precum ş i în tu lb u ră rile fu n cţio n a le şi in sindroam elc a d e r e n ţia le
postoperatorii se indică cu re baln eare 2 — 3 ani. r
A p ele minerale utilizate in aplicaţii generale (băi) şi locale (irigaţii
v a g in a le ) au efecte c v a sin e sp c e ific c d e tip antiinflam ator, atftialgic, se d a -
tiv , d econ gcstion an t, leg a te de p rop rietăţile lor fizice şi d e m in era liza re.
E le conţin şi su b sta n ţe cu e fe c te farm acodinam ice (iod, su lf, b io x id
de carbon, clorură de sod iu ) care p erm it indicaţii d iferen ţia te în a fe c ţiu ­
n ile gin ecologice.
A p e l e sărate m od ifică rea ctiv ita tea sistem u lu i n ervos v e g e ta tiv în
se n s sim p aticolitic. S e indică p redom inent in a fecţiu n ile in fla m a to r ii în

139
 stad iu ! su b a cu t şi croriic. paramc-'tropatia spastică, co n g estia p olv ia n ă , a m e -
n orea p sih o g en ă , c-lim actem i.
A p e l e io d u r a te pentru e fe c tu l lor rezorb tiv, fib ro litic se in d ic ă în
p ro cesele in fla m a to r ii torpide (a n ex ite , param etrite) şi în p rezen ţa i n s u ­
fic ie n ţe i tiro -o v a rien e.
A p e l e su lfu ro a s e acţionează trofic local a n tia lerg ic, d e se n s ib iliz a n t şi
sc u tilizea ză în prurit v u lv a r, e c z e m e locale, in fla m a ţii cronice v u l v o v a -
gin a le cu Jeucorec secundară.
A p e l e carb og azo ase produc h ip erem ia su p erficia lă a tractului v u l v o ­
v a g in a l, m o d ific ă recep tiv ita tea cen trilo r sex u a li. M ofeta în a p lic a ţie
locală are e fe c te favorab ile în ste r ilita te . Ele se in d ică în c lim a c te r iu c u
h ip e r te n siu n e a rterială, tulburări a le lîb îd ou lu i, fr ig id ita te .
iApele o lig o m e ta lic e prin e fe c tu l lor sed ativ g e n e r a l şi local, a n tia lg ic ,
se indică în sin d roam ? n ev ro tifo rm e în clim acteriu , în stări p r e d o m in a n t
a lg ic e (d ism en o r e e , dispareunie).
N Ă M O L U R I L E — in d ife re n t d e gen eza lor au proprietăţi f iz ic e a s e ­
m ăn ătoare d a r prod u c e fec te de grade d iferite în rap ort cu c o m p o n e n ţa
m in erală ş i o r g a n ică . N ăm olul fa v o rizea ză in a p lic a ţie generală ş i lo c a lă ,
creşterea în v o lu m a m e iu lu i şi rezorbţia proceselor in flam atorii c r o n ic e .
S e in d ică in in fla m a ţii cron ice, h ip o p la zie u terin â , sterilita te tu b a r ă ,'
d u reri ale re g iu n ii lom bosacrate, stări ad eren ţiale postoperatorii. ■ -
Cura b a ln eo clim a tică in g in e c o lo g ie trebuie p riv ită su b asp ectu l t e r a - '
p ie i d e r e la x a r e, m a i ales în stă r ile d e p reclim acteriu , tulburări n e u r o -
v e g e ta tiv e (d ism en o ree, p elv ia lg ii, tulburări ale c ic lu lu i m enstrual) ş i în
stă r i de c o n v a le s c e n ţă , cînd se v a in d ica o sta ţiu n e cu b io c lim ă 's w îa tiv -
in d iferen tă (D azn a, Ocna S ib iu , S o v a ta . G ovora. F e lix ).
C ura b aln eo clim a tică cu e fe c t b iologic p u tern ic stim u la n t, im p lic tn d
o a clim a tiza re m a i dificilă şi m o d ific a re a a x u lu i h ip o fizo -co rtico su p ra r.e-
n a lia n , se reco m a n d ă bolnavelor cu a fecţiu n i in fla m a to rii cronice «dar c u
resu rse fu n c ţio n a le c ît mai ap ro p ia te d e norm al (A m ara, Lacul S ă r a t,
litoral). .
C ura b a ln eo clim a tică cu e fe c t to n ic stim u la n t s e in d ică în c lim a c te r iu
eu tulburări n e u r o v e g e ta tiv e (C ovasn a, T uşnad, V atra D o m e i). •.
C u lt u r a f i z i c ă m ed icală se p o a te aplica a vîn d u n r o l profilactic p r in
d ezv o lta rea u n u i fiz ic arm onios, norm al şi p rin crea rea u n u i e c h ilib r u
'f iz io lo g ic în tre s tă r ile dc h ip erto n ie şi relaxare. Ca m ijlo c d e tr a ta m e n t
prin care se u r m ă r e şte îndepărtarea sta zei ş i co n g e stie i din m icul b a z in
se ap lică p ro g ra m e sp ecia liza te p en tru trenul in ferio r şi se obţin e f e c t e
rezo rb tiv e şi s p a s m o litic e în p r o cesele in flam atorii cro n ic e . Program e p r in
care s e u rm ă reşte to n ifierea m u şc h ilo r ab dom inali ş i a i p lan şeu lu i p e l -
v ia n ş e reco m a n d ă în retroversia u terin â m obilă.
-G im n a stic a m e d ic a lă se p o a te ap lica cu bune r e z u lta te şi su b a c v a l
(baziri' cu apă cloru rosod ică) u rm ărind e fe cte d e re d u c e re a tu lb u r ă r ilo r
circu la to rii d e tip n eu ro v eg eta tiv . S e am eliorează a s tfe l co n gestiile p e l -
v ic n e , lo in b a lg iile , h ip ersecreţia cerv ica lă , co n tractu rile dureroase, tu lb u ­
rările c ic lu lu i m e n str u a l.
M a s a ju l s e g m e n t e l o r (abdom en şi reg iu n e lom b osacrată) are e f e c t e
de ion if.ierevm u scu lară şi r eflex se d a tiv antialgic. S e in d ică în lo m b a lg ii,
m u scu la tu ra a b d o m in a lă hipotonă, tu lb u ră ri n e u r o v e g e ta tiv e în m ic u l
bazin, d ism en o ree.

140
 E le c t r o t e r a p i a arc un l'ol a d ju v a n t în c a d r u l cu r c i com ploxc b a ln e o -
fiz ic a le a a fe c ţiu n ilo r g in e c o lo g ic e . S e p o t o b ţin e e fe c te rezorbtive lo c a le
ş i a m en d a rea d u rerii lo c a le .
C ura b a ln ea ră a re e fe c te a su p ra b io lo g ie i s f e r e i g e n ita le la fe m e i şi
a m e c a n ism e lo r p a to g e n e tic e d in b o lile g in e c o lo g ic e . C om p lex u l de fa c to r i
n a tu ra li a i sta ţiu n ii a c ţio n e a z ă a su p ra o r g a n is m u lu i în se n s u l unui „ s tr e s s “
en d o crin , d e te r m in în d şi u n e fe c t d e c o m u ta r e v e g e ta tiv ă .
C ura b a ln ea ră d eter m in ă o r e str u c tu r a r e im u n o lo g ică h e sp e cific ă
g e n e r a lă şi lo ca lă cu c re şte r e a se c u n d a r ă a r e z is te n ţe i organ ism u lu i. L a
n iv e l lo ca l se p rod u c : •
h ip e r e m ia a c c e n tu a tă cu r ez o rb ţia e x u d a te lo r ; • • ;
— d r e n a j v e n o lin fa tic cu în lă tu r a r e a s ta z e i ş i a ed em u lu i
— e f e c t e d e în lă tu r a r e a sp a s m e lo r m u s c u la tu r ii neted e, ; . .
în a cest, fe l cre şte r e c e p tiv ita te a lo c a lă la h o r m o n ii steroizi o v a r ien i.
S e lim ite a z ă că ile d e p ă tru n d e r e a g e r m e n ilo r p a to g e n i p rin !,în d e-.
p ă r ta r e a se c r e ţiilo r g la n d u la r e locale. în e x c e s şi p rod u şilor .in fla m a to ri,
p a to lo g ic i, c a re m a cerea ză regiunecT.
S e m o d ific ă b io c h im ism u l v a g in a l ş i p H -u l cu norm alizarea flo r e i
v a g in a le . •■■!
S e e lib e r e a z ă m e d ia to r i u m o ra li a c tiv i (p r o sta g la n d in e) ce in te r v in
in m a tu ra rea o v u lu lu i, în c o n tr a c tilita te a tu b a ră ş i steroid ogen eza o v a -
rian ă. , ■ ■. -- - '
S e fa v o r iz e a z ă fe n o m e n e le lo c a l e .d e r e g e n e r a r e . ' .
S e in flu e n ţe a z ă • e x c ita b ilita te a r e c e p to r ilo r u te r in i cu rol în s e m n a t
în reg la rea fu n c ţie i g e n ita le . <’•
I n d i c a ţi i. In d ica rea c e le i m a i a d e c v a te s t a ţiu n i de cură treb u ie să
se e fe c t u e z e n u m a i d u p ă p reciza rea d ia g n o s tic u lu i şi a stad iu lu i de b d ală
d e că tr e m e d ic u l g in e c o lo g .
C ura b a ln ea ră se v a in d ica ţin în d c o n t d e sta r e a g en era lă a b o ln a v e i,
d e p a r tic u la r ită ţile ei n e u r o e n d o c r in e p r ec u m ş i d e p rezen ţa b olilor a s o ­
c ia te . E ste in d ic a t ca. b o ln a v a să fie tr im isă la c u r ă balneară în 'p r im e le
z ile d u p ă c ic lu l m en str u a l, a s tfe l în c ît fa c to r ii b a ln e o c lim a tic i să a c ţio n e z e '
a rm o n io s a su p ra fa z e lo r c ic lu lu i. . ■ .
In a fe c ţ iu n ile g e n ita le fe m in in e în c a r e r ă su n e tu l neuroendocrin v e ­
g e ta t iv jo a c ă un rol im p o r ta n t e ste in d ic a t să s e ţin ă seam a în a le g e r e a
s ta ţiu n ii d e se z o n u l cu fa c to rii m e te o r o lo g ic i a d e c v a ţi pentru a o b ţin e
u n e fe c t s tim u la n t sa u to n ic o -s e d a tiv d u p ă caz.
C ele m a i in d ic a te a fe c ţiu n i g in e c o lo g ic e p e n tr u tratam en tu l b a ln e a r
s în t p r o c e se le in fla m a to r ii c ro n ice şi e v e n tu a l su b a c u te in anum ite c o n ­
d iţii.
P o t fi tr im ise la cu ră c a z u r ile d e c o lp ite ş i c e r v ic ite cronice (fo r m a
e r ite m a to a să şi e r o z iu n e a d e col) n u m a i a tu n c i c în d sîn t asociate c u o
a ltă a fe c ţiu n e care are in d ic a ţie m a jo ră p e n tr u tr a ta m e n t balnear.
V u lv o v a g in ite le cu te n d in ţă la c r o n ic iz a r e (trich om on as) precum ş i
le u c o r e e a n e in fe c ţio a s ă v o r b e n e fic ia de tr a ta m e n te lo ca le după tra ta m en ­
tu l m e d ic a m e n to s.
M e tr o a n e x ite le su b a cu te du p ă v in d e c a r e c lin ic ă p o t b en eficia de tra ­
ta m en t b a ln ea r, cu m u ltă p ru d en ţă , în s ta ţiu n i c u a p e sărate.

141
 M c tr o a n e x ile lc c r o n ice sc in d ică după trei lu n i dc kt u ltim u l p u seu
e v o lu t iv p en tru tr a ta m e n t b a ln ea r ţinînd co n t tio :
— m o d ific a r e a stă r ii g e n e r a le a b o ln a v ei, cîn d se p r e fe r ă 'a p e ca rb o -
gnzOase'; ' • ''
— p roces in fla m a to r n eco n so lid a t, cîn d se in d ică ap e oliyoiriclalitrc ;
— fo rm e d u rero a se, fără tendinţă la h em oragii, cînd se p referă a p e le
su lfu r o a se ; ■ ;
— e v o lu ţia to rp id ă , în ca re ten d in ţa la rezorbţie c s le p r elu n g ită cîn d .
s e in d ică ap e să r a te c o n cen tra te, ape io d u ra te şi n ă m o lu ri.
C e lu litc lc p e lv ic n e cro n ice (p aram etrite la tera le, d o u g la site ) cu sa u
fără' tu lb u ră ri d e sta tic ă u te r in ă se am eliorează prin tra ta m en t cu năm ol.
S e c h e le d e T B C g e n ita l s e indică p en tru cu ră h elio m a rin ă .
în ste r ilita te a fe m in in ă tra ta m en tu l se c h ele lo r in fla m a to r ii tu b o -o v a -
r ie n e d u p ă in fe c ţii se v a e fe c tu a în sta ţiu n i care au p o sib ilită ţi d e ap lica re
a n ă m o lu lu i. A c e s te sta ţiu n i s e in d ică şi în tra ta m en tu l stă rilo r p ostop era­
torii a le trom p elo r, p e n tru a in flu e n ţa fa cto rii fu n c ţio n a li k in e to -se c r e to r i.
în c a z u l că e x is tă şi u n fa c to r h orm on al (h ip o fu n e ţie o v a ria n ă sau
r e c e p ţie lo ca lă ) se v o r in d ica sta ţiu n i cu ape să ra te din z o n e le de ş e s
(A m ara, lito r a l). r; , ,
- în c a z u l că e x is tă a so c ia te d ereglări n eu r o v o g e ta tiv e în se n s d e hip er--
fu n c ţie se in d ică s ta ţiu n i cu ap e sărate ca S o v a ta , O cna S ib iu . . i
In p re z e n ţa fa c to r u lu i u te r in (procese in fla m a to rii : h ip o p la z ia uterină.
co n se c in ţă a d e fic ie n ţe lo r h ip p fizoovarieijp , dar cu o b u n ă -r e c e p tiv ita te
u terin ă ) s e in d ică p e lo id o te r a p ia . . • : ,
F a cto rii c c r v ic a li (in fe c ţii, m o d ifică ri a le ;m u cu su lu i c e rv ica l) v o r b e ­
n e fic ia .d e tr a ta m e n t cu ap e să ra te .slab con cen tra te şi. m o fe te în a p lica ţia ,
locală. .. : • • -.rr-
P e n tr u tu lb u r ă r ile -fu n c ţio n a le , (spasm , ţubar, h ipo-ioligonienor.ee) s e
in d ic ă -a p e le e a rb o g a z o a se şi c e le să ra te slab c o n cen tra te.;. •• t . I
în; d is m e n o r e c a -'prim ară'(spastică -v eg e ta tiv ă ) şi In i c e a p sih o g e n ă 'ser
in d ică .b ă ile să r a te s la b co n c en tr a te şi c e l e :o lig o m e ta lic e. . . i : •
In d ism e n o r e e a d e cau ză o rgan ică (secundar in fla m â to r ie ) se v o r in d ica
tr a ta m e n te cu n ă m o l, a p e să ra te, a p e iodurate.' •>: • • r.,'
In .sindrom u l d e c o n g e stie p elv ia n ă şi d e te n siu n e p rem b n stru ală s&'
r eco m a n d ă ap e să r a te sla b co n cen tra te.
In v a g in ism , fr ig id ita te se v o r indica băi earb ogazoase p recu m şi
a p e su lfu r o a se . •; - ■’
S tă r ile pre şi p o sto p e r a to r ii b e n efic ia z ă d e tra ta m en t b aln ear. R ezo r b -
ţia p r o ceselo r in fla m a to r ii a n e x ia le in co m p let stin se v a crea c o n d iţii f a v o - :
r a b ile p e n tr u eta p a o p era to rie. In sta d iile p osto p era to rii cu sa u fără sin -
d r o a m e -a d e r e n ţia le şi tu lb u ră ri fu n cţio n a le se ob ţin amelioi'ări clinice.

IS O U A S O C IA T E .

A fe c ţiu n i r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e — T ech irg h io l, E fo r ie -N o r d , Ocna

S ib iu lu i, S o v a ta , B azn a, A m ara
A fe c ţiu n i r e u m a tism a le a b a rticu la re Idem
A fe c ţiu n i n e u r o lo g ic e p e r ifc r ic e Idem

142
 A fe c ţiu n i derm atologice — T ech irg h io l, E fo r ie -N o r d ,'B ă ile
O lăn eşti, B ă iie C ovasn a, iB ă ile
H ercu la n e, P u cio a sa , A m a ra
B o l i respiratorii c ro n icc Idem
13o) i a lerg icc — B ă ile O lă n eşti, ,j C .ăUm ăneşti,
1le ix u lm ie
B o lite căilor urinare •— O lăneşti, C ă lim ă n eşti . ,
B o li d ig estiv e Idem
A fe c ţiu n i cardio-vasculare — C ovasna, V n trn -D orn ei, B o r se c
CONTRAINDICAŢII SPECIALE
— C ondiţii fizio lo g ice : sarcină, p erioad a ce p reced e a p a riţia m e n ­
s t r u a l e i postpartum sau postabortum . •
— C ondiţii patologice : prezenţa fa cto ru lu i ca u za l (in fec ţii, in fe s ta ţii,
m ic o z e , procese tum orale).
— P rocese acute, cu sem ne ciin ice sau b io lo g ice : creşterea V S H ,
k ’u cociloză, h ip era lfa şi alfa^ glob u lin em ie.
— P rocese pseudotuinorale (hidrosalpinx, p io sa lp in x , h e m a to sa lp in x ,
e h is te m ari). ' , . . . . .
— F ibrom ioainele m ed ii şi mari şi c e le m ici în s o ţite , fie. m er io m etro -
vag ii. .
— P rocese in flam atorii specifice : tbc, lu es, b oii v en e ric e etc ., (S e ­
c h e le tb c sin t in d icate num ai după 2— 3 a n i d c la stabilizai'? p e n tr u cu r ă ,
h elio m a rin ă , cu evitarea apelor sulfuroase). ,
■— S tă rile precanceroase, leucoplazii e le . '• V.1,.
. — P rocesele tum orale benigne şi m a lig n e. ,
— T oate m en om etragiiic, cu ex cep ţia celo r m o d e r a te secu n d a re p ro ­
c e se lo r coiigestive. . ,
. — T u lburări de sta tică avansate : prolap s, gr. II ş i III. ' ' ’' ' ‘ "
— T oate m en o p a tiile m ajore prin e x c e s fu n c ţio n a l , n e u r o e n d o c r in ,
sa u tum oral.
— B o ln a v ele care au suferit un avort sp o n ta n sa u p rovocat, vor .v e n i
la cu ră după prim a m enstruaţie.

T A B E L R E Z U M A T IV

S ta ţiu n i Indicate —

Intllcalil C»cncraîc Localc 14*cnle

perm anente peruuînm lc SL’ZOIlivTC

_A. ('.ura în scop profilactic S o v a ta ,

1, T u lb u ră ri fu n cţio n ale in sfera g e n ita li: O c n a-S fb lu -
— In su ficien ţa o v a ria n ă cu sau îârâ a*»Ve tu l­ iu i, B a z n a .
b u ră ri endocrine E fo ric -N o rd , ‘l • . 1
— proccso. in c tro aiicx ialc v in d e c a ţi a c a to m ir Tcchlrgliiol ■' ' 1
— tu lb u ră ri locolc d c re e rp lie horîr.niw lâ şl P u c io a sa .
(frig id ita te e lf.)
— tu lb u ră rile secretorii cervicale
— s lu d ro a m c n ev ro tice '’ . ' i: : '
— tu lb u r ă r ile m in o re ale sim ţu lu i şe n ita l
(vaginLsm , d isp arcu n ic. p ru rit)
— alyli. în s f ţta g en itală (dism enoree I;

< 143
 T o b ei (ennUuuarc)

i.ulir-Ue

JjulJr;i|fl 1. <«•;»)*• l.ocnîn

JUM'HUUUtUll*

H. ('u r a tn scap tfru p riific S o v a ta ,

1. Proccse nii‘(ronnr.\(;ilf cronice Ţcclilrghlol,
*2 . Procese in c tro a n e x ia le su b a c u te stab iliz a te O cnu S ib iu ­
d u p ă 3 )tini d c îa p u seu lu i, E fo rie -
H. Sechele T13C s e n ilu l (lupii 2— mi i tlt* la N o rd , M an ­
sta b iliz a re g a lia , A m a ra
‘1. S te rilita te a sec u n d a rii p e ba?.a in d ic a ţiilo r
m edicului sp e c ia lis t 1
5. S td ri pre şi p o s to p e ra to rii in m icul h aziu

9. BOLI D ER M ATO LO G IC E

In d erm a to lo g ie , n u m eroase stu d ii şi c e rc e tă ri cu p riv ire la a e ţiu n ett

a tît cu rativă, cît şi p ro fila ctică a factorilor te ra p e u tic i n a tu ra li a u s t a b ilit
că an u m ite d erm a to ze pot fi tratate prin c u r e b n ln e o -d im n tie e r e p e ta te
sa u p o t b en eficia d e am eliorări de lu n gă d u rată, prin corectarea q n u m ito r
d e fic ie n ţe v isce r a le , tulburări m eta b o lice şau' cn d o c r in e-tir o id ie n e , stă r i
n ev ro tice asocia te fr e c v e n t cu b o lile de p ie le . 11 : ;
P rin p rop rietă ţile lo r factorii b a ln e o c lim a tici r e u s e d 'iă in flu e n ţe z e
m e c a n ism ele d er e g la te a le o r g a n is m u lu i; în g e n e r a l s în t b in e c u n o sc u te
e fe c te le tera p eu tic e o b ţin u te în d erm atoze sc u a m o a se (în sp ecial în p so ­
riazis, ich tio ze în sta d iu in cip ien t, k era to d erm ii şi'u n e o r i în p arap soriazis),
în sin d rom u l seb o reic (derm atita seb oreică, a en een p olim orfă, ;a c n e e a r o -
zacee), in alergod erm ji (eczem e şi urticarii, cro n ice), rieu rod erm iţe d ifu z e
şi lim ita te , p rurit, p ru rigou ri, eczem e p r o fe s io n a le ‘şi eczem a c o n stitu ţio ­
n a lă , (derm atita atop ică), tulburări de ir ig a ţie p eriferică , scle ro d e r m u ş i
a lte le . - - ' • ■

FACTORI TEIIAl'KU'f ICI BALNEO CLIMATICI INDICAŢI IN AFECŢIUNILE

DERMATOLOGICE

A. APELE MINERALE
S u lfu roaso (de tip C ălim ăn eşti-C ăciu lata, O lă n eşti, P u cioasa, H e r -
culnn e, M angalia etc.) cloru rate-sod ice (de c o n c e n tr a ţii d iferite ), a lc a lin e
şi carb ogazoase. ' - - -
M od alităţile de u tiliza re a ap elor m in er a le în a fe c ţiu n ile d e r m a to ­
lo g ice :
1. C renoterap ia ca m etodă a d ju v a n ts, u tilă p e n tru e fe c te le sa le c o le -
retice, colagoge, la x a tiv e şi diaforetice, p rin ca re co n trib u ie la e lim in a re a
pro d u selor to x ic e d in organism şi la co rectarea tu lb u ră rilo r d ig e s tiv e
h ep a to -in testin a le.
2. A d m in istra rea parenterală a ap elor m in e r a le , aşa cu m se p ra ctică
la O lă n eşti cu ap a izv o ru lu i 7, la C ălim ăn eşti cu izv o ru l 8 , la H erc u la n e
cu izv o ru l 2. L a O lă n eşti se ad m in istrează in je c ţii in tra m u scu la re sa u
in tr a v en o a se (d oze p ro g resiv e d e la 1— 40 m l/z i), tim p d e 20— 30 z ile , c u

144
 r e z u lta te b u n e în e c z e m e cron ice, d erm ite e c z e m a lifo r m e p ro fesio n a le ,,
p ru ritu ri şi p ru rigou ri cron ice, u rtic a r ie cronică rec id iv a n tă , a so c ia te c u
tu lb u rări g a s tr o -in te s tin a le şi u r o lo g ic e in d ic a te p en tru cu ră în .'această
sta ţiu n e. .
3. B a ln e a ţin e x te r n ii, cu e fe c te a tît g e n e r a le asupra o r g a n ism u lu i, cît
şi lo ca le c u ta n a te . P r in c ip a le le tip u r i de ape m in er a le in d ic a te p e n tr u băi
în a fe c ţiu n ile p ielii s în t : - -
a. A p e l e s u l fu r o a s e . A cţiu n e a b io fiz io lo g ic ă a a p elo r su lfu r o a se se
d a to r e şte h id r o g e n u lu i su lfu r a t, c a re p ă tru n d e în o rg a n ism , d u p ă rezorbţia--
sa prin p i e l e ; o p a rte ş e d ep u n e în siste m u l r e tic u lo e r id o telia l, p ro d u —
cîn d sc h im b ă ri fa v o r a b ile a tît în re a c tiv ita te a în tr e g u lu i o r g a n ism , cît
şi în m e ta b o lis m u l c e lu la r ; o a ltă p arte, ca re circ u lă în s în g e , excită-
in te r o c e p to r ii d in v a se , p rod u cîn d în a c e st fe l u n c o m p le x d e r e a c ţii re­
fle x e . S e s u s ţin e că s u lfu l ar a v e a şi u n rol d e se n s ib iliz a n t în organ ism .
U n e le d in e fe c t e le lo c a le d e m o n str a te a le ap elor su lfu r o a se 1 e ste e fe c ­
tu l k e r a to litic . W in zer şi P u le w k a nu co n sta ta t că c istin a d in stratu rile-
co rn o a se e s t e tr a n sfo rm a tă prin a lc a lin e le sulfuroase- într-O 1 co m b in a ţie
so lu b ilă în ap ă. ..
A lte e f e c t e lo c a le 'c o n s ta u in ' c r e şte re a ir ig a ţie i capilare;. în lătu rarea-
sta zelo r şi fa v o riza rea c u r e n tu lu i ca p ila r (B orin g), p recu m ş i, în, in flu e n ­
ţarea în v e liş u lu i acid nl te g u m e n tu lu i, care se e x e r c ită îrr sp e q ia l .după-
c u r e le d e su d a ţie (M a rch io n in i). ,
I n d ic a ţiile b ă ilo r c u ap e s u lfu r o a se in d erm a to lo g ie sîn t:',
!— P io d e r m ite c r o n ic e , ca s ic o z isu l g e n ita l şi asrilâr;: fu ru n cu loză:
cron ică . ' . ' >•-
— A c n e e a v u lg a r ă şi rozacefe','Eczema seb o reică ' 1
-1- N e u r o d e r m ite clifu ze şi li/n ita te
' — Tox^idermii şi d erm a to ze p r o fe sio n a le ..........
— E c z e m e c ro n ic e
— D e r m a to z e sc u a m o a se : p so ria zis, parapsoriazis-, ichl'ioze' (stadiu:
in c ip ie n t) k er a to d e r m ii.
• B ă ile c u ape s u lfu r o a s e se a p lică la tem p era tu ri d e 33^—38°, tim p de
15", ziln ic sa u la dou ă z ile in terv a l, în to ta l 15— 20 băi. îrr d e r m a to z e le a ler- - 1
g ic e u n ii a u to r i r eco m a n d ă pauze in tr e băi de 2— 3 zile .
în c u r su l tr a ta m e n tu lu i se o b se r v ă d eseo ri o e x a c er b a r e a e r u p ţie i c u ­
ta n a te, în c a re caz b a ln e a ţia se în tr e r u p e pîn ă la ced a rea fe n o m e n e lo r
acu te; d u p ă care se r e ia , scăzîn d d u r a ta b ăilor d e 10 ", iar' te m p era tu ra la*;
3 5 — 36°. î n e r u p ţiile în tin s e , b ă ile g e n e r a le eu s u lf s e c o m b in ă cu du şu ri
la te m p era tu ra d e 38° tim p de 10— 15' iar Sn le z iu n ile lo c a liz a te :m a i ales-
la e x tr e m ită ţi, se p o a te ap lica şi u n tra ta m en t lo c a l prin c o m p r e se P r ie s-
sn itz cu a p ă su lfu r o a să , tim p de 10— 15', 10— 15 z ile .
b. A p e l e a lcalin e c u e fecte k e r a to litic e .
c. A p e l e e a r b o g a z o a s e , p en tru e fe c te le lo r asupra- c ir c u la ţie i p e rife ­
rice, in d ic a te în a fe c ţiu n ile d erm a to lo g ic e în so ţite d e tu lb u rări circ u la to rii
cu ta n a te s a u p e r ife r ic e acrale.
d. A p e l e săra te.

10 — C u r a b o ln e o c H m o llc fl — c d . J03 145-

 B. N A M O L U IU L E

U tiliz a te su b d ife r ite fo rm e d e a p lica re : ■

a. B ă i de n ă m o l, la tem p era tu ri d e 3 6 — 373, cu d urata de 15—-30' d e
2 — 3 o r i/z i.
b. A p lic a ţii d e n ă m o l re c e (o n c ţiu n i c u n ă m o l) a so c ia te .c u h e lio te r a -
p ie ş i băi d e la c (e x . la T ech irg h io l).
A c e s te 2 fo r m e d e ap licare s e in d ică în p soriazis, e c z em e cro n ice , p r u -
ritu ri ş i p ru rig o u ri. _
c. Îm p a ch e tă r i cu năm ol cald , la tem p era tu ra d e 4G— 48;C, c u ^durate
d e 15— 3 0 ', in d ic a te în n e u r o d e m iite în tin se cu lich e n ifica r e, în fo r m e de
p so ria zis v e c h i, r e b e le la tr a ta m e n tele b a ln e a re o b işn u ite . i. '
C. C L IM A T O T E U A P IA !

C r e şterea r e z iste n ţe i o r g a n ism u lu i p rin e x c ita n ţii clim a tici d e term in ă

fr e c v e n t o d e se n s ib iliz a r e n e sp e c ific ă . P e p la n m o n d ia l e x is tă n u m ero a se
p reo cu p ă ri a le d erm a to lo g ilo r p e n tr u c lim a to tera p ia a le rg o d erm iilo r ş i în
s p e c ia l a d e r m a tite i atop ice.
L a n o i în ţară au fo st stu d ia te e fe c te le c lim e i de lito ra l, ca şi e f ic ie n ţ a .
m ic r o c lim a tu lu i d in sta ţiu n e a B o r se c în a fe c ţiu n ile d erm a to lo g ic e. .
S tu d ii co m p a r a tiv e în tre c lim a tu l su b a lp in a l sta ţiu n ii B o rsec ş i c li­
m a tu l m a r itim (su b in flu e n ţa ta la so te r a p ie i) au arătat e fe c te a se m ă n ă ­
to a re, c u te n d in ţe sp r e n orm alizare.'
P r in tr im ite r i o rg a n iza te p e o p erio a d ă d e 30 zile, tim p d e 3 — 4: ani
c o n se c u tiv la sta ţiu n e a B orsec, s-a a ră ta t că la sfîr şitu l u n ei c u r e -d e !c li-
m a to te r a p ie a so c ia tă cu cren o tera p ie şi r e g im d ietetic , m e ta b o lism u l b a ­
za i are te n d in ţe d e n orm alizare, e o z in o filia sc a d e iar în 60% d in cazuri
e x is tă o c o r e la ţie în tr e scăd erea m e t a b o lis m u lu i. bazai ş i a io d u lu i pro­
te ic d in s in g e ş i c r e şte r e a 1 7 -c e to ste r o iz ilo r u rin ari. T e ste le c u ta n a te la
h ista m in ă , se r o to n in ă , a cetilc o lin ă ,. p rezen ta u ten d in ţe la n o rm a liza re a
re a c ţiilo r n e u r o -v e g e ta tiv e . La s fîr ş itu l p r im e i cu re sed u rea n erv o a să a
fo s t rem a rca b ilă , so m n u l b in e r e g le m en ta t, iar creşterea în g r e u ta te de
1— 3 k g. ■<-. -
R e p e ta r e a c u r c lo r de c lim a to te r a p ie în sta ţiu n e a B o resc, an u al, e v e n ­
tu a l se m e str ia l, tim p de 2— 3 ,a n i a u arătat că p este 70% din a c e ş t i.p a ­
cie n ţi n u a u m a i p re z e n ta t eru p ţii c u ta n a te şi n u au m a i n e c e sita t u tili­
zarea a n tih ista m in ic e lo r , pe o lu n g ă p erioad ă d e tim p (2— 7 ani).
In tr a ta m e n tu l d erm a titei a to p ic e p rin c lim a to tera p ie, s-a u rm ărit
u n lo t d e b o ln a v i tra ta ţi în d iv erse sta ţiu n i d e m u n te (C heia, P o ia n a B ra­
ş o v etc.) şi p rin cu ră h elio m a rin ă . R e z u lta te le g lo b a le au fo s t fo a r te b u n e
şi b u n e în p r o c e n t d e 70% , cu d isp a riţia c lin ic ă a er u p ţiei în n u m ero a se
ca zu ri p e n tr u p er io a d e m a i lu n g i d e tim p (5— 6 lu n i şi m a i m u lt), cu te n ­
d in ţă e v id e n tă la n o rm a liza rea r e a c ţiilo r n e u r o -v e g e ta tiv e (testu l la a c e ­
tilco lin ă , r e v u ls in etc.).

C O N T R A IN D I C A /I I L E T R A T A M E N T U L U I U A L N E O C L IM A T lC
I N A F E C Ţ IU N IL E D E R M A T O L O G IC E

C o n tr a in d ic a ţiile g e n era le se r e fe r ă la d erm a to ze d esfig u r a tiv e (c o n -

tra in d ica ţie o rg a n iza to rică ) şi la stă r ile in fla m a to r ii a cu te ale te g u m e n ­
telo r, d erm a to ze co n ta g io a se , d erm a to ze în so ţite de sen sib iliză ri la lu m in ă

146
 (con train d icaţii medicale). P rin tr t a ccstca sc en u m er a : m ic o z e lc cu ta n a te
(tricofiţis, microsporia, fa v u su l, b lastom icoza, a c tin o m ie o z a , m ic e to m u l,
scab ia 'alte boli parazitare de o rig in e a n im ală a le p ie lii, p io d e r m ite le , le ­
pra, tuberculoza cutanată (form a u lc e r o -h ip e rtr o fic ă ), tu m o r ile m a lig n e
cu ta n ate, lup usul er::cm alos (acut, su b a cu t şi d is e m in a t, p r ecu m şi form a
d is c o id ă .in sezonul de prim ăvară şi vară), m a la d iile b u lo a s e (p em fig u s şi
M. D uhring), h en a to d erm iile (leu cem id e , m ico zis fu g o id ) şi eritr o d e rm iile.
E xistă şi o serie de co n tra in d ica ţii cu ca r a c te r m a i s p e c ia l, care tre­
b u ie cu n oscu te atit de m edici c it şi de pacien t. A c e ste a se r e fe r ă la im p o r­
tanţa care trebuie c'scordată p erio a d ei de a c lim a tiz a r e ş i m o d u lu i de a
p rev en i şi trata reacţiile b aln eare.
Cu toate reacţiile de ad ap tare, aclim a tiza rea d e te r m in ă o scăd ere bruscă,
a rezisten ţei organism ului. D u rata p erio a d ei d e a c lim a tiz a r e e ste str în s le ­
g a tă de vîrstă, tipul de r ea ctiv ita te, a ltitu d in ea lo c a lit ă ţii d e u n d e v in e pa­
cie n tu l, num ărul de cure fă c u te a n terio r în a c e e a şi sta ţiu n e , co n d iţiile
m eteorologice şi sezonul, p recu m şi sta d iu l e v o lu t iv a l d e r m a to z e i. A b u z u l
de ap e m inerale prin in gestie .şi acu m u larea de p r o c e d u r i b a ln e a r e in că din
p rim ele 2— 3 zile pot d eterm in a fr e cv e n t, la r p e r so a n e a p a r e n t să n ă to a se,
red eştep tarea unor vechi a lerg o d erm ii sau? a p a r iţia d e fo r m e e x tin se,,
u n eo ri im presionante de h erp es şi, c e v a m ai rar, d e z o n a z o ster.
P entru pacienţii cu a lerg o d erm ii, a c lim a tiz a r e a p o a te d u ra în m e d ie
de la 2— 3 z ile pină la 7— 8 z ile ; la a ceştia p r o c e d u r ile b a ln e a r e tr e b u ie
in trod u se treptat, incepind cu cren oterap ia, a p o i b a ln e o te r a p ia su b p ro­
tecţia unui antihistam inic (de tip u l c lo r fe n o x a m in u lu i s a u fe n ir a m in u lu i)
şi cu respectarea regim ului d ie tetic .
R eacţia balneară, m a n ifesta tă p rin ex a c e r b a r e a le z iu n ilo r c u ta n a te ,
frecv en tă Sn perioada de a clim a tiza re, dar p o sib ilă şi la m ijlo c u l cu rei, n e - .
cesită-în treru p erea b alncoternpici, rein trod u cerea a n tih is ta m in ic e lo r şi un
tra ta m en t local m edicam entos .a d ecv a t. R elu a rea tr a ta m e n te lo r balneare-
se face# în asem enea condiţii, p rin m eto d e de cru ţa re p r o g r e siv e . e>< •>•••-.■. ;;
U n capitol aparts î l :c o n stitu ie rea ctiv a rea u n o r d e r m a to z e ca b o li.
a so cia te unor afecţiuni m ajore {m a la d ie h ip e r te n siv ă , ca rd ia că ,: h ip erti-.
roidii, nevroze), în cursul tr a ta m en tu lu i cu băi ca r b o g n z o a se . A stfel,' e p i-
d erm o fiţiile şi eczem ele parazitare p la n ta re se p o t a c u tiz a , e c z e m a tiz a şi
u n eori suprainfecta, de ob icei du p ă a 4 -a — a 6-a b a ie . E p id e r m o liţiile p la n ­
tare, frecv en te şi ad t de d es n e g lija te, p ot fi tr a ta te m e d ic a m e n to s ch iar
în tim p u l cu rei iar exacerbarea lo r poate fi e v ita tă p r in s im p la izo la re a
reg iu n ilo r afectate (scoaterea e x tr e m ită ţilo r d in ap ă s a u iz o la r e a lo r cu
p u n gi din'm aterial plastic). S e p o t fo c e în să m o fe te a c o lo u n d e e x istă .
In d erm atozele de stază, ap a carbogazoasă u su c ă te g u m e n te le , p în ă la
form area de fisu ri, de unde n e c e sita te a u n ei p o m ezi g r a se , em O lien te, a p li­
cată pe tegu m en tu l afectat în a in te d e a intra in b a ie.
In cazul ulcerelor cronice v a rico a se a le g a m b e lo r , m o f e t e le dau re z u l­
tate foarte bune. Dară a fecţiu n ca m ajoră im p u n e p r a c tic a r e a d c băi c a r -
bognzoase, atunci membrul a fe c ta t treb u ie ferit d e c o n ta c tu l d ir ec t cu apa
carbogazoasă, fi? pr;ntr-un p a n sa m en t o c lu siv im p e r m e a b il, fie p r in lr -o

147
scu fundare con v en a b ilă în cadă, în aşa fe l în c ît s e g m e n tu l afectat să fie
ferit. Ia caz contrar, d eseo ri se c o n sta tă e x tin d e r e a u lc e r a ţie i şi ap a riţia de
dorm ite eczem a tifo rm e, fe n o m e n ca re im p u n e su sp e n d a r e a p roced u rii şi
in stitu irea u n u i tra ta m en t m e d ic a m e n to s g e n e r a l (a n tih ista m in ice) ş i local
m edicam entos. ■
In ce p r iv e ş te sta filo c o c iile — fo lic u lite p r o fu n d e , fu ru n cu le, fu ru n ­
culoze, su r v e n ite a ccid en ta l, 5n tim p u l tr a ta m e n tu lu i c u CO:>, ele n e c e sită
un tratam en t locnl si g en era l m e d ica m en to s, cu în tr e ru p e re a tem porară
ilar ob ligatorie a b ăilor. In a ce ste ca zu ri s-a c o n s ta ta t că apa gazoasă in ­
ten sifică a sp ectu l in fla m a to r a cu t ş i a v a n ta je a z ă d isem in a re a in fe c ţie i.
Mai treb u ie r e ţin u t d e a se m en e a că b ă ile c a r b o g a z o a se nu sînt in d ic a te
în derm atita atop ică (eczem ă c o n stitu ţio n a lă ), u r ţic a r iile cronice ş i e c z e -
m atid e, d ecît cu fo a r te m ari p r e c a u ţii ş i .că s în t s t r ic t co n tra in d ica te în
c-demul Q uincq ue. • - •' •
BOLI ASOCIATE •.
D intre sta ţiu n ile in d ic a te p e n tr u tr a ta m e n tu l a fe c ţiu n ilo r d erm a to lo ­
gice, selecţia p oate fi fă cu tă ş i în fu n c ţie d e, a lte a fe c ţiu n i asocia te , celo r
derm atologice, care a u d e a se m e n e a in d ic a ţie p e n tr u cu r ă balneară în sta ­
ţiu n ile resp ectiv e, d u p ă cu m u rm ea ză : ■; ;; - • ;;

Afecţiuni osoclatc Staţiunile Indicate .

1. Reum atism ale inflam atorii, degenerative sau A m ara, B ă ile H erculanc, B ălţfiteşti,
abarticulare p o sttraum atice, neurologice peri­ E forie N ord, M angalia, N eptun, P u ­
ferice cioasa, T echirghiol
2, Cardio-vasculare Borsec
3. Respiratorii şl O RL E forie N ord, M angalia, N eptun, '
Techirghiol
A. Digestive (tub digestiv şl licpatobUlarc) Batic O lăneşti, Cflllmancştl, Cilclulala
5* Boli dc n u triţie şl m etabolism Idem
e. Renale Idem
7. Ginecologice A m ara, E fo rie N ord, Mangalia, N eptun,
Techirghiol
S. Profesionale Băila O lăneşti, CiUlmiincşU, CAcliilatft

CONTRAINDICAŢII SPECIALE
1. A fecţiu n i d erm a to lo g ic e a c u te . . ■•
2. D erm a to zele d e sfig u r a tiv e (co n tra in d ica ţie org a n izatorică).
3. M icozele c u ta n a te (trico fiţie , m icro sp o ria , fa v u s u l, b lastom icoza,
.actinom icoza, m iceto m u l).
4. Scabia şi a lte b o li p ara zita re de o rig in e a n im a lă a le p ielii.
5. P io d erm ite le acu te.
13. Lepra.
7. T u b ercu loza cu ta n a tă (form a u lc e r o -h ip e r tr o fic ă ).
11. T u m orile m a lig n e cu ta n a te.

148
 9. L u p u su l crite m a to s acut, sub;icul şi d is e m in a t, p r e c u m şi form;i
■discoidâ în se zo n u l prim ăv;tră-v;uă.
10. M a la d iile b u lo a se (p em fig u s şi M . D u h tin g ).
11. H e m a to d e r m iile (leu cem iile, m ico za fu n g o id ă ).
12. E ritr o d e r m iile .

TAI1EI, HlîZUM ATIV.

S ta ţiu n i in d ic a te

In d ic a ţii l,ocalc
(•cnrralc* pcTMiaiHttta ,j , p m iia n i'iitc • ,. Localc sezoniere

JPentru cură p rofilactică sau'

Jerapcuticu ;

1. D e rm a to z e scu a rn o a se : A m a ra , B ăile O lă n eşti, N .lcoH na-îaşj B a lta A lb î, G iineni,

— p s o ria z is B ă lţă te ş ti, C âlim ăn eşti- H o m o ro d , L acu
— Ic b tlo z e In c ip ie n te C ă d u la ta , E fo rie N o rd , S ă r a t, S lă n ic ‘
— k e rn lo d e rm ii M angalia, N e p tu n , Pu> P rah o v a .
— p a rn p s o ria z is cio asa, T echirghiol
(se lec tiv )

2 . A le rg o d c rm ii : B ăile H e rc u lan e , B ăile . N lc o Jin â -Ia ş i

— eczem e c ro n icc . O lă n eşti, B orsec, C ătt-
— u rtic a ril cro n icc m ă n e şti-C ă c iu la ta ,. E f p -
— eczem e p ro fesio n a le rie ' N o rd , M angalia, 1 .

N e p tu n , P u c io a s a / T e -
• ch irg h io l •:
:
3 . P r u rit, p ru rig o u ri Idem N ic o ttn a -Ia ş i B a lta A lbS, L acul
Sărat .

4 . N e u ro d e rm ite difur.c şi A m a ra , B ăile IT crculanc, N ic o lin a -Ia ş i

U m Jtate ■i B ăile O lăn eşti, B ă l ­
te şti, B orsec, CăH m ă-
n e fti-C ă c iu la ta, E fo rie
• N o rd , M angalia,
N e p tu n ,
P u cio asa, T echirghiol

5 . S in d ro m u l seborelC : B ăile H e rc u la n e , B ăile N lc o lin a -la ş i

— d c r n ia tlta scU orclcă O lă n e lti, C ăU m ăneşti-
— a cn e e a p o lim o rfii C ăc iu la ta , M angalia,
— acrieea ro z a ce e Pucioasa

G. E c z e m a c o n s titu ţio n a lă B orsec, E fo rie N o rd , M an- B a lta A lb a , L a c u l

(d e rru a U U a to p ic ă ) ^alia» N e p tu n , T e c h ir- S ă ra t
' ghiol

7 . P io d c rn iite c r o n ic c : B ăile H e rc u la n e , B ăile ‘ N ic o lin a -In ş i

— sinozU g e n ita l şi O lăn eşti, C ăU m ăneşti-
a x ila r C ăciu lata, M angalia, P u ­
— fu ru n c u lo z ă cro n ic ă cioasa

S d e r o d c n n ii B ăile H e rc n lan e , B ăile N ic o lin a -Ia ş i

O lăn eşti, B orsec, C ătt-
m ă n c şti-C ă c iu ia ta , M an ­
galia, P u c io a sa

149
 10. BOLI ALERGICE

B o lile a le r g ic c ca e n tită ţi n o zo lo g ice aparte au lo s t recu n o sc u te a b ia

in a doua ju m ă ta te a s e c o lu lu i nostru.
A g cn ţfi b n ln c o -Iiz ic a li a u fo st u tiliz a ţi în Ira ta in en tu l u n o r stări a le r ­
g ice in sp e c ia l in d er m a to z e , în a lerg ii b ro n h o -p u lm o n a re ţi în c c le d ig e s ­
tive de m u ltă v r e m e . A p e le m in e r a le s u lfu r o a se -su lfa ta te so d ice şi m a g -
n ezien e iz o to n e sa u h ip o to n e tip C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta sau O lă n eşti p r e ­
cum şi c ele a lc a lin o -te r o a s e tip S lă n ic M old ova, S în g e o r z -B â i sau B o rse c
s-a u d o v ed it e fic ie n t e a tît în a d m in istra rea e x te r n ă su b fo rm ă d e băi, s a u
in h alaţii p recu m şi în cu r a d c b ăut sa u p e cale p a ren tera lă in u n e le b o li
alergice.
A c fiu n ca a n tia le r g ic ă a a p e lo r m in e r a le iz o to n e tip C ă lim ă n eşti 8 s a u
O lăn eşti 7 s - a d o v e d it e fic ie n t ă în sp e c ia l în a le r g o d e r m iile c u ta n a te d e
o rig in e d ig e s tiv ă p rin a d m in istr a r e a a c e sto r izv o a r e în d oze p ro g r e siv e d e
2 m l— 10— 12 m l p e c a le p a re n te ra lă ş i p e cale o rală în d o ze d ig e s tiv e
15 m l/ltg /c o r p /2 4 h.
C ercetă rile au fo st e fe c t u a te d e c o le c tiv u l c lin ic ii n o a stre în co la b o ­
rare cu c lin ic a D e r m a to lo g ie 2 B u cu reşti, care au s e le c ţio n a t şi p reg ă tit lo ­
tu l cu boli a le r g ic e c u ta n a te ; a u fost in te r n a ţi în c lin ic a B a ln e o lo g ie C ă ­
lim ă n eşti b o ln a v i cu u r tic a r ie cr., eru p ţiu n i d e tip e x e m a tifo r m , a cn ee r o - 1:
za cee, n eu ro d erm ită c a re e r a u d isp en sa riza ţi şi d e că tre c o le c tiv u l c lin ic ii
D erm a to lo g ie B u c u r e şti, u r m ă r iţi în a in te şi după tr a ta m e n tu l e fe c tu a t în
se c ţia n oastră p r e c u m şi la 6 lu n i după ex te rn a r e . A m elio r a r e a fe n o m e n e ­
lor d ig e s tiv e p r in cu ra h id r o -m in e r a lă c u ape d e C ă lim ă n eşti, O lă n e şti,
S lă n ic M old ova s a u S in g e o r z -B ă i, c o n c o m ite n t cu retro ced a rea ta b lo u lu i
cu tan at, p le d e a z ă în fa v o a r e a teo riei ca re su sţin e că u n e le m a n ife stă r i t e —
g u m en ta re p o t fi in d u s e d e c e le d ig e stiv e . Ş coala ro m â n ea scă d e d er m a to ­
lo g ie su sţin e în e tio p jito g e n ia a le rg o d e r m iilo r im p lica rea u n or a fe c ţiu n i d i-.!
g e s liv e ca : g a s tr ite cr. a tr o fic e , s u fe r in ţe le sto m a c u lu i o p erat, e n te r o c o lo -
p a tiile cr. n e s p e c ific c , b o li a le c ă ilo r b ilio -p a n c r e a tic e ctc.
P rof. A . C on u s u s ţin e că în tr e a lerg o d er m iile c u ta n a te şi u n e le boli d i­
g e s tiv e în sp e c ia l c e le a m in tite m a i su s ar e x is ta o m u lţim e d e a sp ecte c o -
rela ţlo n a le im p o r ta n te . . .■ .
A stfe l că u n e le , m a n ife stă r i teg u m e n ta r e ar p u te a fi in d u s e d e t u l - ■
burările d ig estiv e, ş i că a lt e le a r co ex ista cu d e rm a to ze le în ca d ru l a celo r a şi
a fecţiu n i. ‘ •
P ro cesu l p a to lo g ic o d a tă d eclan şat, e v o lu ţia şi d e z v o lta r e a u n or bolL
p o a le fi p relu a tă ş i d c a lţi fa c to r i de în tr e ţin e r e sa u d e a u to -in lr c ţin e r e . ■
In m u lte a fe c ţiu n i c u ta n a te se c o n sta tă co n stitu ire a u n o r cercu ri p a to g e —
n e tic e care c o n tr ib u ie la p erm a n en tiza r ea tu lb u ră rilo r fu n c ţio n a le sau la
a m p lifica rea u n o r le z iu n i m o rfo lo g ic e . •
A le r g o d e r m iile c u ta n a te în sp ecia l u rticaria cro n ică după R in c h e l îm ­
bracă orig in ea a le r g ic ă d ig e s tiv ă insă cu m a n ife stă r i e x tr a d ig e s tiv e a tip ic e
şi n e rcp ro d u ctib ile.
A p e le m in e r a le lip C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta şi O lă n e şti p recu m şi cele-
d e tip B orsec, S în g e o r z -B ă i, S lă n ic M old ova în cu ra d e băut a cţio n ea ză in.
faza p rezo rb tiv ă p rin stim u la r e a secr e ţiilo r tu b u lu i d ig e s tiv sa u in faza
p o strezo rb tiv ă a m e lio r e a z ă fe n o m e n e le e n z im a tic o -h u m o ra le în sp e c ia l d e ’

150
la nivelul sto m a cu lu i şi d u o d en u lu i cu r e p e r c u s iu n i şi asu p ra celo rla lte
porţiuni d ig estiv e.
D e asem en ea io n ii alca lin i d in a p e le m in e r a le N a+ , K + , M g++ şi
C a+_r contribuie la am eliorarea p e r m e a b ilită ţii m u c o a se i d ig e stiv e şi a
reactivităţii n e u r o -v e g e ta tiv e lo ca le ş i g e n e r a le .
S e ştiu cit in p ro ccselc in tU im u lorii a le tu b u lu i d ig e s tiv e x istă o per­
m eab ilitate crescu tă , ceea ce p e r m ite d ifu z a r e a în circ u la ţia g en erală a
m acrom oleculelor p ro te ice d otate c u p o te n ţ ia l a n tig e n ic .
De asem enea to t în cadrul tu lb u r ă r ilo r d e p e r m e a b ilita te crescu tă a
m ucoaselor se citea ză d eficien ţa d e a b so r b ţie a v ita m in e lo r B^., A, B], Eg, C ,
e tc . care pot în tr e ţin e u n ele a lc r g o d e r m ii (d e r m ite e x fo lia tiv e , h ip erk era -
toze etc.).
U nele fen o m en e cu tan ate se e x p lic ă ş i p r in d isb a c te r io za in te stin a lă
creată prin tu lb u ra re secretorie, e n z im a tic o -h u m o r a lă şi m o to r ii ap ăru te
în etajul su p erior şi m ijlo ciu d ig e s tiv şi c a r e p o t fi co r ec ta te prin cu ra
hidro-m inerală, cu rep ercu siu n i p o z itiv e ş i a su p r a flo r e i m icro b ien e.
A ceste co n cep ţii au fo st c o n fir m a te p r in r e a c ţii p o z itiv e co n sta ta te la
bolnavii cu eru p ţii cu ta n a te in d u se p rin d is b a e te r io z e p recu m şi p u n erea
în evidenţă a u n o r a n ticorp i circ u la n ţi.
T ratam entul b o lilo r a lerg ice cu d if e r it e lo c a liz ă r i : d ig e s tiv e , cu ta n a te,
pulm onare, ca rd io -re n a le este d e stu l d e d if ic il.
în staţiu n ile n o a stre b a ln ea re cu p r o fil d ig e s tiv , p u lm o n a r, d erm ato­
lo g ic (C ălim ăneşti, O lăn eşti, S lă n ic M o ld o v a , S în g e o r z -B ă i, G ovora' sa u
■chiar pe litoralu l M ării N egre) se v a în c e r c a in p rim ă eta p ă dacă se s u s­
pectează că fe n o m e n e le alerg ice ar fi d e c la n ş a te ş i în tr e ţin u te d e a fec ţiu n i
d igestive, tra ta m en tu l ig ie n o -d ie te tic ş i m e d ic a m e n to s p recu m ş i corec­
ta r e a unor d efic ie n ţe secreto rii şi e n z im a tic o -h u m o r a le cu ev ita r e a u n or
•’ lem ente alerg iza n te a lim en ta re s a u m e d ic a m e n to a s e .
A lergia şi in fe c ţiile d eţin u n ro l im p o r ta n t în b o lile a le r g ic e în sp ecia l
în alergod en nii d e şi ag resiu n ea d ig e s tiv ă n u e s t e to td e a u n a d e n atu ră in -
fecţioasă.
In general in bolile- a lerg ice a p ă r a r e a a n tiin fe c ţio a s ă e s te scăzu tă fie
prin unele m eca n ism e care fo rm ea ză r e z is te n ţa n e sp e c ific ă (su p rafeţe cu ­
tanate, m ucoasele b ro n h o -p u lm o n a re şi d ig e s t iv e c u p o lim o rfo -n u cle a r e şi
m acrofage, properdLnă, lizozim , siste m C r e a c tiv ) f ie prin p ro cesu l d e im u ­
n ita te nespecifică a trib u it lim fo c ite lo r în c o o p e r a r e cu m a cro fag u l şi cu
finalizare prin p ro d u cţie de im u n o g lo b u lin e sa u p rin im u n ita te celu lară
im ediată.
.Şcoala rom ân ească dc a le r g o lo g ie p r in P r o f. dr. S ero p ia n arată că g ra ­
niţa dintre rezisten ţa sp ecifică şi im u n ita t e a n e s p e c ific ă esto destul- de re­
lativă astfel că fe n o m en ele im u n ita re ( s p e c ific e sa u n e sp e c ific e ) p rezin tă
u n ele disfuncţii fie prin d e fe c t im u n ita r , f ie p r in e x c e s d e re a cţie im u n i-
tară cu h ip ersen sib ilita te im u n o d e p r esiv ă .
Im unostiinularea se realizează p r in im u n o stim u la to a r e sa u im u n o -
stim ulare şi a d ju v a n ţi în scop u l co r e c tă r ii r e z is te n ţe i a n tiin fe c ţio a se şi in ­
ten sificării ră sp u n su lu i o r g a n ism u lu i fa ţă d e d iv e r s e a n tig e n e . Ca im u n o ­
stim ulatoare ş i a d ju v a n ţi în b o lile a le r g ic e s e u tiliz e a z ă d iv e r s e p reparate
bacteriene sau ga m a g lo b u lin ă în a so c ie r e c u h is ta m in a (h ista g lo b in , h ista -
m ino-globulina) d e a sem en ea c o r tic o te r a p ia c a re p o a te a d u ce rea le a m e­
liorări, precum şi su b sta n ţele a n tih is ta m in ic e .

151
 Joum ans in 1965 a e v id e n ţia t o fr a c ţiu n e a ctiv ă in tracelu lară r ib o —
zomică, ribozom nl fiin d c o n sid e r a t a stă zi se d iu l a ctiv ită ţii antigenice'. P e n --
tru reactivarea unor reacţii im u n o -d e p r e s iv e a d e c v a te sc o p u lu i fin a l se-
recom andă: . >.
— evitarea stim u la to r ilo r ş i a d o z e lo r a g r e s iv e prea m a ri ;
— adm inistrarea unor d o z e p r o g r e siv e d e im u n o stim u la to r i :
— a d m in istra re a p r e p a r a te l o r m e d ic a m e n to a s e (bacteriene sau a pre-^
paratelor de h ista m in ă + g lo b u lin e ) în d o z e m ici şi p ro g resiv e precum şi
aplicarea unor a g en ţi b a ln e o -fiz ic a li. In c a z u l b o lilo r a le r g ic e p u lm on are,
astm ul bronşic e s te d estu l d e fr e c v e n t. S ta ţiu n i ea S lă n ic M oldova sa u
G ovora s-au p ro fila t p en tru tr a ta m e n tu l a c e ste i a fe cţiu n i d e şi s-a d o v e d it
in special la cop ii astm a tici că a e r o te r a p ia d ir ija tă p e lito ra l sa u la m u n te
m odifică pragul d e h ip e r r e a c tiv ita te b ro n şic ă la a c e tilc o lin ă şi rea cţia
bronhospastieă. P a r a le l cu a m e lio r a r e a te s tu lu i fa r m a co d in a m ic şi c lin ic
s-a înregistrat a m eliora rea sa u d isp a r iţia w h e e z in g -u lu i p r o v o ca t de .b ro n —
hoconstricţie. . . .
Se pare că a c e ste cu re h e lio -m a r in e sa u d e în ă lţim e c r e sc b locaju l
parţial al sistem u lu i r e c e p to r -e fe c to r c a r e la n iv e lu l b ro n h iilo r este scă zu t.,
C lim atoterapia m a i ales d e c o n tr a s t (m a re, m u n te) c o n stitu ie un tra ta ­
m en t eficien t în b o lile a ler g ic e r e c id iv a n te .
U neori este c fic ie n tă c h ia r ş i sim p la sc o a te r e d in m ed iu l ob işn u it. S t a ­
ţiu n ile balneare c u p ro fil r e sp ir a to r (G o v o ra sa u S lă n ic M o ld o v a ) au şi o-
înălţim e In jur d e 35 0 — 500 m c u c a n tită ţi d e p o len u ri a lerg o g e n e r e ­
duse, m icroclim atu l acesto r s ta ţiu n i fiin d lip s it d e su rse d e poluare. D e
asem enea nu treb u ie n e g lija t n ic i tr a ta m e n tu l lo ca l. A stfe l, în alerg o d er­
m iile cutan ate p e lin g ă cura in te r n ă s e r ec o m a n d ă şi cura ex tern ă cu.
ape sulfuroase su b form ă d e b ă i la C ă lim ă n e şti sa u O lăn eşti ia r în b o lile
alergice resp iratorii a d m in istr a r e a d e a e r o so li, in h a la ţii sa u p u lv eriza ţii
cu ap ele m in era le su lfu r o a se sa u cu c e le d e la S lă n ic M o ld o v a sa u -S in -;
georz-B ăi cu ap e m in e r a le a lc a lin e -c lo r u r a te so d ic e şi calcice.
E ndoalergenele (strep to co cice, sta filo c o c ic e , co lib a cila re, en tec o cic e e tc .)
din u n ele focare d e in fe c ţii s itu a te 3a n iv e l b u c o -fa rin g ia n sa u la n iv e lu l-
tractului uro-geniLal, prin s u b s ta n ţe le a n tig e n ic e d e n atu ră n u c le o -p r o -
tcică sau lip olid od izah a rid ieă sa u c h ia r p r in o le r g e n i c o m p le ţi pot da
n aştere la alergod erm ii, u r tic a r ie cro n ică , e c z e m e , prurigo, n eu r o d e r m ite
etc. P entru ca o rg a n ism u l u m a n să d e v in ă in to le r a n t la u n an tigen sa u
fracţiune d e a n tig e n treb u ie să f ie d e m a i m u lte ori în c o n ta c t cu s u b ­
stanţa respectivă. în a şa -zisa fa ză d e p r e g ă tir e a o rg a n ism u lu i ia n a ştere la
„agresiunea a n tig e n ic ă “ o se r ie d e s u b s ta n ţe d e n u m ite „anticorpi" ca re
nu sîn t altceva d e c ît „ g a m a -g lo b u lin e “ fo r m a te d in două la n ţu ri p o lip e p -
tidice scurte legate p rin le g ă tu ri b is u lfu r ic e S ■= S.
In cursul se n sib iliz ă r ii a lc r g o lo g ic o p ercu tan t; p ă tru n d erea a n tig en u -
lui sau unor gru p ări a n tig e n ic e p r o d u c p r o life r a r e a c e lu le lo r S ItH din o r­
g an ele lim foid e (sistem g a n g lio n a r , sp lin ă , m ă d u v ă osoasă) ca re cap tează
în m od curen t a n tig e n u l şi c a re a c ţio n e a z ă la fo rm a rea a n ticorp ilor. S is ­
tem u l h istio -retic u lo cita r (SH R ) c a r e c o n ţin e c e lu le le im u n o b la ste e v o lu ­
ează spre form area d e c e lu le p la s m o c ita r e şi lim fo c ita re cu h ip erp la zia
respectivă.
P lasm ocitele ş i lim fo c ite le r e s p e c tiv e s în t e le m e n te im u n o e o m p e le n te
sp ecializate în form a rea şi sin te z a a n tic o r p ilo r n e c e sa r i p lecîn d de la a c iz ii

152
 a m in a ţi şi acidul ribonucleic (AŢIN) şi g r a n tila ţiile r ib o z o m ia îe a că ro r a c ­
tiv ita te oslo dirijată de A D N . A n tic o r p ii o d a tă fo r m a ţi p ot tr e c e în c ir c u ­
la ţia g en era lă constitu in d anticorpi u m o r a li sa u c ir c u la n ţi c a r e p o tifi.tr a n s -
p o rta ţi la n iv e lu l d iferitelor o rgan e p rin p la sm ă sau p r in lim fo c ite . O p a r te
din a n tico rp i în cazul d erm atozelor p o t fi fix a ţi la n iv e lu l d ife r ite lo r s t r a ­
tu ri teg u m en ta re (epiderm , derm sa u h ip o d e r n i). i:
E n d o a le rg e n e le in testin ale (m ie r o b ie n e sa u a lim e n ta r e ) in tr ă în c o n ­
tact cu c e lu le le im im ocom p eten te d e la n iv e lu l m u c o a s e i in te stin a le ;'o p a r te
fix în d u - s e la n iv e lu l c elu lelo r e p it e lia le in te s tin a le ia r a ltă p a r te d e p ă ­
şe s c m em brana acestor c elu le a ju n g în d în c o rio n ş i • stim u le a z ă c e lu le le
lim fo -p la sm o c ita r e şi m acrofage s it u a t e la a c e st n iv e l. In fu n c ţie d e 'n a ­
tura, in te n sita tea , repetarea sau n e r e p e ta r e a a g r e siu n ii e n d o -a le r ^ e n e lo r
a p a r im u n o g lo b u lin ele IgE, IgA , IgM , Ig G . • 1' ■>
D a to rită im un o g lo b u lin elo r a p a r la n iv e lu l tu b u lu i d ig e s t iv 't r e i f e ­
lu r i d e reacţii în tre antigen şi a n tico r p ş i a n u m e : ■'
a) rea cţie d e tip im ed iat p rod u să d e Ig E a g r e s iu n ile fiin d Ma n iv e lu l
in te s tin u lu i iar tabloul c lin ic fiin d m a i a le s m a n ife st la n i v e l u l/ t u b u lu i
d ig e s tiv . D acă agresiu n ea d ig e stiv ă e s t e m a r e sau fo a r te m a re ap ar m o d i­
fică ri siste;n ice de tip şoc a n a fila ctic ; ’ ; i.
b) în reacţia de tip sem ita rd iv — a p a r fe n o m e n e d e tip A r th u s, cu
ta b lo u l c lin ic ponderat la n iv e lu l tu b u lu i d ig e s tiv ; ■ • ’ t
c) rea cţie de tip în lîrziat, cu m a n ife s t ă r i u şo a r e d ig e s tiv e în să c u f e ­
n o m e n e g en era le alergice prin a g r e siu n e d ig e s tiv ă . .
Ca o b ie c tiv e gen erale în b o lile a le r g ic e se u r m ă r e ş te r e sta b ilir e a
c a p a c ită ţii n orm ale prin su b sta n ţe im u n o s tim u la to a r e sa u su b s ta n ţe s t i­
m u la to a re, m odificarea stării de r e a c tiv it a te g e n e r a lă s a u lo c a lă , ;a m e li­
o rarea u n o r sim ptom e gen era le sa u lo c a le — ca re sta u la b a z a -a p ă r ă r ii
im u n e .
A . P e te r , în 1975 afirm ă că su b in f lu e n ţa te r a p ie i b a ln e o -fiz ic a le se
p o t m o d ifica a tît com p on en ţele im u n o lo g ic e s p e c ific e c ît şi c e le im u n o -
lo g ic e n csp ccifice .
T ra ta m en tu l b aln eo-fizical m o d ific ă sta re a im u n o g lo b u lin e lo r c a r e
p articip ă la p rocesele de apărare.
S e cred e că sistem u l b a ln e o -fiz ic a l ar p u tea a ctiv a şi in d e p e n d e n t
c o m p lc x e le im unologice.
D in cercetă rile noastre rezultă că a c tiv ita te a b a c te r ic id ă c r e şte in te n s
ş i pri>coce după aplicarea terapiei b a ln e o -fiz ic a le în sp e c ia l d u p ă a d m in is­
trarea p aren terală de ape izv. 8. S -a c o n sta ta t a tît la s fîr ş itu l tr a ta m e n ­
tu lu i cît şi după 6 luni m odificări s e m n ific a tiv e a IgG , Ig A şi a IgM , m a i
p ro n u n ţa t sem n ifica tiv IgA şi IgG.
S o con stată de asem enea o d e o se b ită a c tiv ita te b a cter ic id ă a p o li-
m o rfo -n u c le a r e lo r ilustrată prin v a lo a r e a m e d ie a in d ic e lu i d e s u p r a v ie ­
ţu ire a fa cto rilo r fagocilaţi cu se m n ific a ţie d e o se b ită d u p ă c u ra .b aln eară
la C ă lim ă n eşti (adm inistrarea p a ren tera lă , cură in te r n ă şi cură b a ln ea ră ).

153
 CO NCLUZI I;
1) T erap ia b a ln e o -fiz ic a lă c u ape su lfu r o a se , a p e a lc a lin o -te r o a se p e
ciile in te r n ă (cu ră d e b ă u t, p a ren tera lă ) şi cura e x te r n ă p o a te'm o d ifica ,
starea d e r e a c tiv ita te im u n o -a le r g ic ă şi c o n tr ib u ie la a m elio ra rea u n o r
a fe c ţiu n i a le r g ic e c u lo c a liz a r e d ig e stiv ă , p u lm o n a ră ş i tegu m en tară.
2) T era p ia b a ln e o -fiz ic a lă stim u lea ză apărarea a n tiin fla m a to rie a
celor d ou ă c o m p o n e n te , .r e z iste n ţa n e sp e c ific ă şi im u n ita te a sp ecifică.
3) A d m in istr a r e a p e c a le p a ren tera lă a a p e lo r iz o to n e tip C ălim ăn eşti &
sa u O lă n eşti 3, p r o v o a c ă m o d ific ă r i im u n o lo g ic e a tît în cui:a d e stim u la r e
cît şi în cura d e s e n s ib iliz a r e sa u liip e r se n sib iliza r e. . r ..
• 4) A p e le m in e r a le d e tip C ă lim ă n e şti-C ă ciu la ta sa u O lă n e şti in flu e n ­
ţează starea se c r e to r ie , m o to r ie şi ^enzim atico-liu m orală a tu b u lu i d ig e stiv ,
a m eliorin d sta r e a d e d isb a c te r io z ă care în tr e ţin e u n e le b o li alergice.
5) D u p ă tr a ta m e n tu l p a r e n te r a l cu a p e izo to n e tip .C ălim ăn eşti sau.
O lăn eşti p recu m ş i în cu ra e x te r n ă sau c u ra de b ăut a p a r m od ificări a l e
IgG , Ig A şi IgM , cu m o d ific ă r i m a i p u ţin se m n ific a tiv e p en tr u IgM .
G) Izv o ru l C ă lim ă n e şti 8 , izo to n , a term a l, su lfu ro s, su lfa ta t, cloru rat
sod ic ş i m a g n e z ia n p e c a le p a ren tera lă şi o rală, co n fe ră im u n ita te sp e c i­
fică şi p r o te c ţie n e s p e c ific ă p e n tr u g er m e n ii d in d ife r ite fo ca re d e in fe c ­
ţie care ar p u te a în t r e ţin e a le r g o d e r m iile cu ta n a te.
7) P r in a d m in istr a r e a d e a p e su lfu r o a se pe ca le p a r en tera lă se c o n ­
sid eră că se p ro d u ce ,un. p ro ces d e iin u n o stim u la re în b o lile a lerg ice cu ’
d ife r ite lo c a liz ă r i te g u m e n ta r e , d ig e stiv e , p u lm o n a re, c a rd io -ren a le.
8) P r in cura b a ln e o -fiz ic a lă se poate e v ita a b u zu l d e m ed ica m en te :
a n tih ista m in ic e , c o r tic o te r a p ie şi im u n o su p r eso a r e le în b o lile alergice.
9) In b o lile a le r g ic e cu co m p o n en ţă in fec ţio a să p r e c u m ş! în c e le cu.
p u n ct d e p leca re d ig e s tiv se im p u n e un tra ta m e n t c o m p le x : h ig ie n o -d ie -
tetic m ed ic a m e n to s a n tiin fe c ţio s sa u a n tiin fla m a to r, a n tih ista m in ic , im u n o -
su p resor şi b a ln e o -fiz ic a l.
■ 10) C ura b a ln e o -fiz ic a lă s e in d ică în b o lile a ler g ic e , a lc rg o d e n n ii de
n atu ră d ig e s tiv ă în s t a ţiu n ile .c u a p e su lfu ro a se. (O lă n eşti, C ă lim ă n eşti-C ă ­
ciu lata sau in s t a ţiu n ile c u a p e a lc a lin o -te r o a se (S lă n ic M oldova sau.
S in g eo rz-B ă i) iar în a le r g o z e le p u lm o n a re la S lă n ic M o ld o v a , G ovora sau
pe lito ra l în sp e c ia l la co p ii.

11. B O L I P R O F E S IO N A L E

B o lile p r o fe s io n a le n u r ep rezin tă in d ic a ţii m a jo re p en tru trim iteri,

în sta ţiu n ile b a ln e o c lim a tic e , tera p ia b a ln e o fiz ic a lă a a cesto ra co n sti­
tuind d e. accea o te r a p ie a d ju v a n tă , în d e o se b i prin l'actorii clim a tu lu i
care acţio n ea ză a su p r a o r g a n is m u lu i, m o d ifie în d u -i r e a c tiv ita te a .
E ste c u n o sc u t fa p tu l că b o lile p ro fe sio n a le , cu p a le ta lo r largă e tio ­
logică, în c o rela re cu c o n d iţiile d e m u n că a le b o ln a v ilo r r e sp ec tiv i îm ­
bracă a sp ectu l p a to lo g ie i u n o r g ru p u ri de p r o filu ri de b o a lă : respiratorii,,
ca rd io v a scu la re sa u lo c o m o to r ii. D e aceea m a jo r ita tea b o lilo r p ro fesio n a le
îş i g ăsesc in d ic a ţia d c tr im ite r e în sta ţiu n i la d ife r ite le p ro filu r i m ajore-
d e boală ;• d e sig u r în fo a r te m u lte sta ţiu n i b a ln e o c lim a tic e de interes-
g en era l sau local.

154
 Prin exp u n erea în d e lu n g a tă la d ife r ite n o x e şi în d e o se b i a colo unde
n il au fost luate m ăsuri n e c e s a r e p riv in d resp ecta rea nolrrielor de pro­
te c ţ ie a m u ncii, pot Apărea o s e r i e d e îm b o ln ă v iri p r o fe sio n a le , rep ercu ­
siu n i asupra stării de s ă n ă t a te ş i d c red u cere a c a p a cită ţii de m uncă.
D esig u r că în afara m ă su r ilo r d e p r o te c ţia m u n cii, ca re tr e b u ie resp ectate
c u rigu rozitate im p u să d e le g is la ţ ia in v ig o a re, în cad ru l tr a ta m en tu lu i
c o m p le x al b o ln a v ilo r c u b o li p r o fe s io n a le p o te n ţia le sa u c o n firm a te, un
Ioc aparte îl ocupă tr a ta m e n tu l b a ln e o c lim a tic , ca tr a ta m e n t ad ju van t.
D intre b o lile p r o fe s io n a le , c e l e ca re pot b e n e fic ia d e a c ţiu n e a fa cto ­
r ilo r naturali d e cură s în t u r m ă t o a r e le : .
]. P n eu m ocon io zele (s ilic o z a , a zb esto z ă , a n tra co za etc.).
2. In toxicaţiile p r o fe s io n a le (P b , H g) şî se c h e le le lor.
3. U n ele boli p r o fe s io n a le c a u z a le d e a g en ţi fiz ic i (ra d ia ţii io n iza n te,
cim p u ri elec tro m a g n etice d e f o a r t e în a ltă fr e c v e n ţă , trep id a ţii, p resiu n ea
atm osferică crescută).
4. A fecţiu n ile a le r g ic e p r o fe s io n a le a le a p a ra tu lu i resp ira to r (rinite
alergice, a slm b ron şic a le r g ic , p n e u m o p a tie a le rg ică ex tr in se c ă ).
5. A fecţiuni c u ta n a te p r o fe s io n a le (d orm ite a le r g ic e şi d o r m ite o rto -
e r g ic e — prin iritaţie).
P n eu m ocon iozele n e c o m p lic a te b e n e fic ia z ă n u m a i d e cu ră clim atică,
î n sco p profilactic, cu c o n d iţia c a d u ra ta de şe d e r e în tr -o sta ţiu n e in d i­
ca tă , cu clim at fa vo ra b il d e a lt it u d in e să fie d e m in im u m tr e i săp tăm în i.
C elelalte boli p r o fe s io n a le , in c lu s iv p n e u m o c o n io z e le co m p lica te
ben eficia ză alături de c lim o te r a p ie , şi de e fe c te lc tera p iei b a ln ea re şi
c h ia r a celei dc rccu p eraro b a ln e o liz ic a lă .
U n grup im portan t d c a f e c ţ iu n i p ro fesio n a le, c e le c a u z a te d e agen ţi
fizici, au in d icaţie d e tr a ta m e n t b a ln e o c lim a tic în sta ţiu n i d e a ltitu d in e,
c a afecţiu n i asociate p r o filu lu i d e b a ză al a cesto ra , ta b lo u l c lin ic d om i­
n a n t fiind card io -v a scu la r s a u lo c o m o to r (tr e p id a ţiile şi m ic r o tr a u m a tis-
m c le profesionale).
D in pun ct de v e d e r e o r g a n iz a to r ic , în p re z en t b o ln a v ii c u a fecţiu n i
pro fesio n a le ca profil p r in c ip a l b e n e fic ia z ă d e cu ră n u m a i în sta ţiu n ile
CăciulaU i şi S in aia, u n d e e x is t ă p a v ilio a n e p r o fila te , iar ca a fe c ţiu n i aso­
c ia te în sta ţiu n i cu p ro fil c a r d io -v a s c u la r sa u lo co m o to r, d u p ă sim p to ­
m atologia p redom inantă a b o lii p r o fe s io n a le .
T ratam en tu l b aln ear în b o lile p r o fe sio n a le n u v izea ză n u m a i trata­
m e n tu l locul ci şi a lte o b ie c t iv e m a j o r e to t a tît d e im p o rta n te. S e ştie, de
« x e m p lu , ră u n cie b o li p r o fe s io n a le sîn t fa v o r iz a te de c o n d iţiile un eori
n ecorespunzătoare de la lo c u l d e m u n c ă sa u d e fa p tu l că m u lţi d in tre
a c e şti bolnavi au o d e o se b ită s e n s ib ilit a t e la frig , u m ezea lă , sch im b ă rile
b ru şte dc tem p eratu ră sa u c h ia r o s e r ie d e m a lfo rm a ţii a le d iferite lo r
a p a ra te şi sistem e, a n te rio a r e in s ta lă r ii b o lii p r o fe sio n a le (sech ela r i b a ci-
Iari cu fibroze p ulm on a re, a d e r e n ţ e sa u sim fize pleurale, c u deform ări
a le coloan ei v erteb ra le to r a c a le , tu lb u r ă r i de s ta tic ă v erte b r a lă , sec h e ­
lari după d iferite tr a u m a tism e p e co lo a n ă cu tu lb u ră ri m u sc u lo -o so a se ,
a le r g ic i etc.).
P entru toate acestea , s t a ţ iu n ile b a ln e o -c lim a lic e rep rezin tă lo tu şi un
loc favorabil dc abordare te r a p e u tic ă co m p lex ă .
Scoaterea b o ln a v u lu i d in m e d iu l n o civ , tr a ta m en tu l d ife r ite lo r boli
în so ţito a re p oten ţiale sa u e v id e n t e , căli rea şi a n tren a rea o rg a n ism u lu i

155
co n stitu ie b cn eficii te r a p e u tic e d e o se b ite , m u lte clin ('le p u ţin d fi r e p e ­
tate la d o m iciliu , sta ţiu n e a a v în d totod ată şi un rol ed u c a tiv p entru a
d eterm in a aceşti b o ln a v i să p a r tic ip e a c tiv la în g rijirea p ropriei lo r să ­
nătăţi.
In afara p ro ced u rilo r d e h id ro -lcin eto -electro tera p ie, cultu ra fiz ic ă
m edicală, in h a la ţii şi a e r o so li, m a sa j, cu ra ex tern ă şi intern ă cu ape m in e ­
rale este im p o rta n tă în. t r a t a m e n t in dividualizat.
A p ele su lfu ro a se a d m in istr a te a tît. în cură in te rn ă c ît şi în cură
ex tern ă au o a c ţiu n e r e c u n o sc u tă în tera p ia in ţo x ic a ţiilo r c u , plum b şi
m ercur ; fa cilitea ză e lim in a r e a m a i ra p id ă a d ife rite lo r com b in aţii m e ta ­
lice e x is te n te Sn ţe su tu r i, in flu e n ţe a z ă tran sform area săru rilor de p lu m b
în com p u şi m ai p u ţin to x ic i, a cţio n ea ză asupra creşterii d iu rezei şi a
p erista lticii in te stin a le ş i p r in a c ea sta c o n trib u ie la elim in a rea d iverşilor'
produşi toxici.
B o ln a v ii cu in to x ic a ţii cu p lu m b s în t in d icaţi p en tru cură la C ă li—
m ăn eşti-C ă ciu la ta . Ei ar p u te a b e n e fic ia d e tra ta m en t b aln ear şi la H e r c u ­
lane, G ovora, O lă n eşti, P u c io a s a ş.a. dar d in m o tiv e de, ordin orga n iza to ric
pot fi trim işi în a c e ste s ta ţiu n i n u m a i ca a fecţiu n ea asociată p ro filu lu i
principal al sta ţiu n ii.
P n eu m o co n io zele s în t . b o li c r o n ic e n e sp e c ific e p u lm on are, care se
d ezvoltă ca rezu lta t a l d e p u n e r ilo r în ţe s u tu l p u lm on ar al particu lelor fin e-
de praf, de d iv erse o r ig in i, ca re d e term in ă tran sform ări irev e rsib ile f i­
broase, u n e le cu c o m p lic a ţii se v e r e .
C ea m ai ră sp în d ită b o a lă p r o fe sio n a lă în cad ru l p n eu m ocon iozelor
e ste silicoza, ca r e z u lta t al in h a lă r ii şi a cţiu n ii v ă tă m ă to a re a b io x id u lu i
de siliciu . ,
T ra ta m en tu l p n e u m o c o n io z e lo r e ste sim p to m a tic şi se aseam ănă cu
cel indicat în a fe c ţiu n ile c ă ilo r r esp ira to rii (astm b ron şic, em fizem p u lm o ­
nar) sin d roam e ce în s o ţe sc d e o b ic e i p n eu m o co n io zele. S ta ţiu n e a in d icată
pentru a ceste a fe c ţiu n i e s te C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta . S in t de a sem en ea in d i­
cate şi a lte sta ţiu n i b a ln e o -c lim a tic e , cu rezerva ca b oln avii să p rezin te
in d icaţie m ajoră p en tr u p r o filu l sta ţiu n ii resp ectiv e.

B O L I A S O C IA T E ,

S in g u r e le sta ţiu n i b a ln e o -c lim a tic e ca re au o rg a n iza te p a v ilio a n e p ro ­

fila te pentru tr a ta m e n tu l b o lilo r p r o fesio n a le şi al silico zei (separat) ca-
in d icaţie m ajoră s în t : C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta şi S in a ia . în alegerea sta ­
ţiu nii se poate ţin e se a m a d e p o sib ilita te a de a trata şi urm ătoarele p ro­
filu ri d e a fecţiu n i a so c ia te :
— b o li e a r d io -v a sc u la r e , a le a p a ra tu lu i locom otor, de n u triţie, v e n o -
urinare, a le tu b u lu i d ig e s tiv şi h e p a to -b ilia r e , ORL şi a le aparatului r e s­
p ir a t o r — la C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta ;
— nevroză astenică, boli a le tu b u lu i digestiv şi hepato-biliare, re n o -
u rin a re — la Sinaia.
CONTRAINDICAŢII SPECIAt.F.
C o n tra in d ica ţiile m a jo r e p e n tru b o lile p ro fesio n a le sîn t rep rezen ta te
de in su ficien ţa p u lm o n a ră ş i ca rd io -p u lm n n a ră a van sată, cu capacitate-
vitală m u lt scăzu tă su b 5 0 % şi silic o -tu r b e r cu lo z ă . S e adaugă c o n tra in d i­
caţiile en u m era te la a p a r a tu l resp ira to r, ca rd io -v a scu la r şi locom otor.

156

Indicaţii
A . P e n tru cu ră tn scop profilactic
1. C ateg o riile p ro fesio n a le cu fa c ­
to ri d e ris e re p re z e n ta ţi tio
noxe d in m e d iu l (le m u n c ă
2 . P e rso a n e cu su fe rin ţe ale a p a -
ra lu lu i lo c o m o to r p o te n ţa ţi de
c o n d iţii p ro fesio n ale
3. P e rs o a n e cu frec v e n tc in fecţii
nle c ăilo r re s p ira to rii şl sen sib i­
lita te la fa c to rii m eteorologici,
p o te n ţa te jd e c o n d iţii p ro fe ­
sionale /îi , * i ■ :'
13. P entru cură in scop terapeutic
i. P n e u m o c o n lo z e : silicoza, az-
h esto za, a n trn e o z a şi form ele
m ix te , fornW 'n eco m p U eate In
stu d ii in c ip ie n te
2. Sechelele u n o r in to x ic a ţii p ro ­
fesionale :
a) m e ta le g r e le : PI), H g , A s,
Mn
1>) iritaţU le re s p ira to rii .
c) s u lfu ra d e c arb o n (poîine-
v rile )
3. Boli p ro fe sio n a le c a u z a te de
a g en ţi fizici :
a) ra d ia ţii io n iz a n te , cîm p u ri
e le c tro m a g n e tic e de în a ltă
fre c v e n ţă , chcsoanc
b) v ib ra ţii, tre p id a ţii m ccanice,
m ic ro tra u m a tis m c p rin
u n e lte p n e u m a tic e etc . (tu l­
b u ră ri c irc u la to rii algodis-
trofice)
4. Boli alerg ice pro fesio n ale ale
a p a ra tu lu i re s p ira to r
T A B EL, R E Z U M A T IV
, S ta ţiu n i in d ic a te .
G enerale v | Locale
A m a ra , B a z n a , B ă ile G ovora, B â lv â n y o s , J ig o d in ,
B ă ile H e rc u la n c , B ă ile O lă­ L ip o y a , V a ţa d c J o s ,.
n e şti, B ă ile T tiş n a d , B ă lţă te ş ti, . B a lta A lb ă , C fin e n I,
B o rsec , B u zin ş, C ă lim ă n e ş tl- L a c u l S ă r a t, S lă n ic -
C a c iu la ta , E fo rie N o rd , G eoa- P rah o v a .
giti, M an g alia, N e p tu n , O cna
S ib iu lu i, P u c io a sa , S in a ia , S lă -
n ie M oldova.. S o v a ta , T e c h ir­
g h io l, ..Y alra D o rn c i
A m a ra , B a z n a , B ă ile -G o v o ra , V a ţa de J o s , “ B a l ta
B ă ile I le rc u la n e , B ă lţă te ş ti, • A lb ă , C lîn e n i, L a c u
C ă lim ă n e ş ti-C ă c iu la ta ;i E fo rie S ă r a t, SU lnjc •
N o rd , G co ag iu ,' M an g a lia , ••
N e p tu n , O cn a S ib iu lu i, P u ­
c io a sa , S o v a ta , T e c h irg h io l
B ăile G o v o ra , B ă ile 'H c r c u la n c , B a l ta A lb ă , C fin c n i,
B ă ile O lă n eşti, B ă l ţă te ş ti, C ă- L a c u S ă ra t, S lă n ic
U m ă n eşU -C ă ciu lata , E fo rie
N o rd , M an g a lia , N e p tu n , O cna
S ib iu lu i, P u c io a sa , S in a ia , S lă ­
n ic M o ld o v a, S o v a ta , T e c h ir­ ■. i' •
gh io l, V a tra D o rn c i
B ăile G o v o ra , B ă ile H e rc u la n c , B a l ta A lb ă , C îin c n i,
B ă ile O lă n eşti, -C ă lim ă n e ş ti- L a c u S ă ra t, S lă n ic
C n c iu la ta , E fo rie N o rd , M anga-
llu, N e p tu n . P u c io a s a , S inaia,
S lă n ic M o ld o v a, S o v a ta ,
T e c h irg h io l
C n lim ă n c ş ti-C â e iu la ta
B ăile G o v o ra , S lă n ic M o ldova
Vezi c a p . a fe c ţiu n i n e u ro lo g ic e
p e rife ric e
B ăile T u ş n a d , B o rse c , S in aia,
V a tr a D o rn e i, C o v a s n a
A m a ra , B az n a , B ă ile G o vora, J ig o d in , L ip o v a ,
B ăile Ile rc u la n e , B ă ile T u ş n a d , V a ţa de J o s , S lă n ic
B o rsec , B u ziaş, B ă l ţă te ş ti, C ă-
lim ă n e ş ti-C â c iu la ta , O c n a S i­
b iu lu i, P u c io a sa , S o v a ta , V a tra
D o rn e i
B ăile G o v o ra , B ă ile O lă n eşti,
C ă lin iă n e ş ti'C ă c iu la ta , S lănic,
M o ld o v a
157’
 T a b ţl ( continuare)

• S taţiuni indicate
In d ic a ţii
G enerale j I.-ociilc

5. A fe c ţiu n i d c rm a lo lo i'Jc c p ro fe ­ V ezi c a p . Boli d e rm a to lo g ic e —

s io n a le

C. P e n tr u cu rd in scop de recu­
perare
1. rn e u m o c o n io 7 .ii c o m p lic a te cu
b ro n ş ită c ro n ic a , em fizem
B ă ile G o vora, C ălim âncşti-C.a-
p u lm o n a r .e v e n tu a l co rd p u lm o ­
c iu la ln , E lo ric N o rd , ManştiUa,
n a r c ro n ic c o m p e n s a t, a s in i
S lă n ic M o ld o va, T echirghiol
b r o n ş ic :

3.. D isfu n o ţii r e s tric tiv e , fib ro ze

ă ile G o v o ra, C âlim âneşti-C â-
p u lm o n a re , c ifo sco llo ză, p a h i-
p le u rite
B c iu la ta , S lă n ic M oldova -

12. A F E C Ţ IU N I O TO R IN O LA R IN G O LO G IC E

U tiliz a r e a a ş a -z is u lu i tr a ta m en t liid ro m in era l în a f e c ţ iu n ile . căilor

a e r ie n e su p e r io a r e -a c o n s titu it o tera p ie d e bază cu cite v a d e c e n ii în
u rin ă. T erap ia m e d ic a m e n to a să m od ern ă ş i n o ile abordări c h ir u r g ic a le în
O R L au lim ita t în tr -o o a r e c a r e m ăsu ră terap ia n atu ristă, ca re răm in c
în să u n p reţio s a d ju v a n t în t r -o se r ie de a fecţiu n i cron ice a le m u co a sei
r in o s in u z a le ş i fa r in g o Tla r in g ie n e de e tio lo g ie in fecţioasă, d e g e n e r a tiv ă
sau a lergică. , ' '
La n oi în ţară b o ln a v ii O R L b e n e fic ia z ă de cură în sta ţiu n i n u m ai
cin d boala O R L e s te a so c ia tă a lto r a fe c ţiu n i pentru care se fa c trim iteri
in sta ţiu n e .
In a lte ţări b o ln a v ii s în t tr im iţi sp e c ia l peniru tra ta m en tu l h id r o -
m in e r a l al a fe c ţiu n ii o to r in o la r in g o lo g ic c .
P e n tr u b o lile o to r in o la r in g o lo g ic e o b ie c tiv u l curei b a ln ea re e ste cel
tera p eu tic, în u n e le c a zu ri p u tîn d u -s e a v e a în ved ere şi a sp ec te d e p r o fi­
la x ie , m a i a le s a c o m p lic a ţiilo r . D esp re o a sisten ţă de recu p era re in sta ­
ţiu n i n u p u te m v o r b i în a fe c ţ iu n ile ORL.
T r a ta m e n tu l b a ln e a r în a c e s te b o li n u trebuie în ţe le s n u m a i su b
a sp e c tu l tr a ta m e n tu lu i lo c a l a l c ă ilo r a e r ie n e superioare, ci e l v iz e a z ă şi
a lte o b ie c tiv e la fe l d e im p o r ta n te . A s tfe l s e ştie că m u lte d in b o lile ORL
au Ia bază sa u e v o lu e a z ă p e u n te r e n d ia b e tic , hepatic, renul, cn clocrino-
m e ta b o lic etc. sa u s în t în tr e ţin u te în c o n d iţii p oluante a le m e d iu lu i de
m u n că şi v ia ţă a le b o ln a v u lu i, d e te n siu n e a p sih ică etc.
In acela şi tim p , m u lţi d in a c e şti b o ln a v i au o m arcată s e n s ib ilita te la
frig , la sc h im b ă r ile b r u şte d e tem p era tu ră . S ta jiu n ea b alneară rep rezin tă
u n lo c id ea l d e ab o rd a re te r a p e u tic ă a tu tu ro r are-ior asp ecte în cadrul
cu r e i c o m p lex e .

J5 8
 : A ltfe l, sco a tcrea b o ln a v u lu i d in m e d iu l n o civ , tra ta rea b o lilo r în so ­
ţito a re, rela x a r ea n e u r o p sih ic ă , că lirea ş i a n tren a rea o r g a n ism u lu i rep re­
zin tă b en eficii im p o r ta n te te r a p e u tice p en tru a fe c ţiu n e a o to ririolarin go-
logică. In afară d e a c e s te a sp e c te g e n e r a le , în sta ţiu n e se p oate a p lica un
tratam en t sp e c ific p rin u tiliz a r e a a p elo r m in e r a le su b fo rm ă d e in h a la ţii,
b ăi sau d u şu ri n a za le , r e tr o n a z a le sau fa r in g ie n e a so c ia te sa u n u c u in -
g e stia -d e ap e m in e r a le sa u c u p roced ee d e e le c tr o te r a p ie a d e c v a te .'
P en tru c o m p le ta r e a d a te lo r p r iv ito a r e la m ijlo a c e le te ra p e u tic e în
sta ţiu n e rccom an d ăm să se cite a sc ă şi p a ra g ra fu l r e sp e c tiv de la c a p ito lu l
b o lilo r resp iratorii. . " -!i
T ratam en tu l s p e c ific u rm ă reşte, in fu n c ţie de a fe c ţiu n e a tra ta tă , c îte v a
o b iectiv e m a jo re : .,.;.
— în d ep ărtarea m e c a n ic ă a d e tr itu su rilo r de p e su p ra fa ţa m u c o a s e i;
— rev ita liza rea c ililo r v ib r a tili ;
— ..am eliorarea c ir c u la ţie i locale ; .. .
— creşterea tr o fic ită ţii m u c o a s e i; , ; ' ■. .
-ŢT- d esen sib iliza re a n e sp e c ific ă ; ... .
a n tisep tiza rea c ă ilo r su p erio a re ;
— d ezob stru area n a z o fa rin g ia n ă şi tu b o tim p a n ic ă etc.
■Apele m in era le c e le m a i u tiliz a te în tr a ta m e n tu l b a ln ea r a l a fe c ţiu ­
n ilo r ORL sîn t a p e le su lfu r o a se , a p ele c lo r u r o -so d ic e sim p le sa u clo ru ro -
so d ice iodurate, a p e le c a lc ic e b ica rb o n a ta te.
P entru cu ră b a ln e a r ă n u sîn t in d ic a te d ecit fo r m e le c ro n ice n e sp e -
c ific e de boală. O rice a fe c ţiu n e acută sa u cron ică în p lin p u seu a cu t este
con train d icată, ca şi fo r m e le cro n ice a le a fe c ţiu n ilo r sp e c ific e .
R in o sin u zitele c r o n ic e ca ta r a le sîn t in d ic a te p en tru tr a ta m e n t h id ro -
m in era l la G ovora, H e r c u la n e , C ă lim ă n eşti, S lă n ic M o ld o v a , P u cio a sa , ca
şi p en tru cură m arin ă . T r a ta m e n tu l v iz e a z ă în 'p rim u l rîn d c ă lirea şi a n tre­
n area o rg an ism u lu i, c r e şte r e a r e z iste n ţe i la frig , d ezo b str u c ţia n a za lă prin
îndepărtarea ed e m u lu i, p rin a m elio ra rea sta z e i v a sc u la r e locale.
l ’.ori.nelc su p u ra te , d u p ă cura o p era to rie sau tr a ta m e n tu l co n serv a to r
d e sp ecia lita te, s în t in d ic a te m a i ales p en tr u tra ta m en t cu ape su lfu r o a se
p en tru e le c te le lor a n tise p tic e , d eca p a n te, tro fice a le m u co a sei.
R in o sin u zitele c r o n ic e a le r g ic e c o n stitu ie un g r u p d e b o li (r in ite le
sp asm od ice sau v a so m o to r ii, p o lip o za rin o sin u za lă ) c a re b e n e ficia z ă de
tera p ia b a ln eo clim a tic ă , u n e o r i m ai m u lt d e c it o ricare a ltă tera p ie. T a la so -
terap ia arc o e fic ie n ţă r e c u n o sc u tă în a le r g ia rin o sin u z a lă . D e a se m e n e a ,
a p ele su lfu ro a se de tip O lă n e şti (izv o ru l 7) sau C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta îşi
g ă sesc in d icaţia a tît în tr a ta m e n tu l lo ca l c ît şi su b form ă p a ren tera lă .
R in o ta rin g itclc c r o n ic c h ip e r tr o fic e , ca re rep r e z in tă în g e n e ra l sta ­
d iu l fin al al r in o fa r in g ite lo r ca ta ra le c ro n ice , au a c e le a şi in d ica ţii o b iec­
tiv e tera p eu tice ca şi a c e stc a .
R in o fa rin g itele c r o n ic e a lr o fic e şi o z en o a se, o p e r a te sa u nu, sîn t in ­
d ica te m ai a le s p e n tr u tr a ta m e n tu l cu a p e c lo r u r o -so d ic e io d u ra te, care
d eterm in ă o c r e şte r e im p o r ta n tă a c ir c u la ţie i lo ca le c u a m elio ra rea trofi­
cită ţii m u coasei, ca şi c u a p e su lfu ro a se p en tru e fe c te trofice, a n tise p tic e
şi d ecap an te a le d e tr itu su r ilo r a d eren te. S ta ţiu n ile G o v o ra , S lă n ic M ol­
dova, H erculane, H azna, S ă c e lu , C ă lim ă n eşti, ca şi sta ţiu n ile de p e lito ra l,
sin t c e le mai in d ica te .

1 r,!>
I
L a r in g ite le cro n ice. In fu n c ţie de form a clin ică, resp ectiv catarală —
hi por tro fică — a tro fică , an a c e le a şi in d ic a ţii ca în cazu l r in o s in u s ite lo r ş i
fa r in g ilc lo r r e sp e c tiv e .
C atarul tu b o tim p a n ic rep rezin tă o in d ic a ţie im portantă a curci h itlro -
m in era le. L eg ă tu ra in d iso lu b ilă în tre a c e ste cataru ri şi afecţiu n ile •in fla ­
m atorii ale c a v u m u lu i n a z o fa rin g ia n , a fe c ţiu n i care, aşa cum-,s-a: a ră ta t
m ai su s, b e n e fic ia z ă în m od d e o se b it d e cura baln eară, justifica in d ica ţia
de cură a fe n o m e n e lo r in fla m a to rii ca ta ra le nle trom p ei lui Eustnche.
A m elio ra r ea a cesto r cataru ri cro n ice tu b o tim p a n iee antrenează e fe c te
favorab ile asu p ra o lo p a llllo r tiu o rig in e tubarfl, « ‘ea ee ni" fa ce să 'tm -
p rin d om ş i a c e ste o to p a tii în in d ic a ţiile fe r m e a le cu rei balneare. '!
T r im ite r ile la tra ta m en t b a ln ea r a le b o ln a v ilo r cu afecţiuni o to fin o la -
rin g o lo g ice m e n ţio n a te se fac în p re z e n t n u m a i dacă a cestea s în t1a so c ia te
u n e i a lte a fe c ţiu n i cu p rin să în lista p r o file lo r de "patologie.'de bâză. S e
v a a vea d eci în v e d e r e a le g e r e a sta ţiu n ii în care b o ln a v u l poate1 b e n e fic ia
a tit p en tru b o a la d e bază c ît şi p en tru a fe c ţiu n e a ORL.
S p re e x e m p lu , dacă b o ln a v u l este u n d ig e s tiv care are şi o a fe c ţiu n e
a căilor a e r ie n e su p erio a re, se v a in d ica S lă n ic M old ova sau C ă lim ăn eşti.
D acă e ste u n reu m a tic , se va in d ica G ovora, B azna, litoralu l etc. -
A r fi in d ic a i ca siste m u l d e tr im iter e p en tru b olnavii ORL să fio
-schim bat, a c o r d în d u -se b ile te şi trim iteri lu cură cu p rofil de ORL: A c ea sta
cu atît m a i m u lt cu c ît m o rb id ita tea cu a fe c ţiu n ile OUL eâte e x tr e m 'd e
rid icată iar tu lb u r ă r ile fu n c ţio n a le ca şi c o m p lic a ţiile posibile p e ca re le
p o t d e te r m in a p o l a fe c ta în m a re m ă su ră ca p a cita tea de m uncă a b o l­
n a v ilo r .
1 . '■ i
TABEL, REZUMATIV

Sln(itiui indicate

Ia c a le î-ocalc teranfere
Generale iiermanenlo jm ntaiu'iilc

O i r a ta scop p ro fila ctic şi Icra-

p cutic
3. Iliu o .sm u zitelc cro n ic e cn-
ta ra Jc $i s u p u r a te
2 . R inofar.tngM ctc cronicii Ii{-
p c riro fic c
3. I.a rin g lte lc c ro n ic e cataruU*
h lp e rlo flc c
Cu ta r u l tu h o llin p a n ic
5. I.arln g lte1 c c ro n ic c h lp o lro -
fice
«G. A le rg ia n a z o s in u z a lu
m i l e G o v o ra, H ililc tfe r- N icoliiia-Iuţi S tru n g a
t u la n c , O H m ăn cşti-C A -
c iu la ta , P u c io a sa , S lăn ic
.M oldova
C iU im ăncşti-C ifcitilata — —
H n /n » , UîUlc O lfln cţll,
K forlc N o rd , M an^allii,
N e p tu n , O cna S ib iu lu i,
S /lcfl» , T echlrjjlilol
Idem — —
E fo rie N o rd , M an g a lia ,
N e p tu n , O cn a S ib iu lu i,
T e c h irg h io l,
Uililc O lflncşll, Cfillmil-
n e şti-C ftc iu la ta, E fo rie
N o rd , M an g alia, N ep-
tu n , T e c h irg h io l

100
 INDICAŢII ŞI CONTRAINDICAŢII
DE TRIMITERE LA TRATAMENT
BALNEO-CJ-iTMATIC A COPIILOR CU DIVERSE
AFECŢIUNI CRONICE

V- : . '■'-'■ /li : ■ ■ • .'io; • ■

■ ; . ' >:v !v iV ■ i1 : : •'

' ; o- I.’’ -.-': ,L;'. • j: •

S e e v a lu e a z ă că 11% tJin c o p il au un h a n d ic a p c a r e in te r fe r e a z ă d e z ­
v o lta r e a lor n o rm a lă so m a tic ă s a u 'p s ih b - s o c ia lă :: lri a s is te n ţa m ed ica lă a
c o p ilu lu i cu b o li c r o n ic e e ste n e c e sa r ă co o p e r a re a d if e r ite lo r sp e c ia lită ţi
p e n tr u a :in s titu i .un p rogram c o m p le x d e r e c u p e r a r e !. B a ln e o -fiz io -te r a p ia
e s te u n a ciin a c e s t e sp e c ia lită ţi. '. / . .■!■;.■■■■ • >'
S a n a to r iile b a ln e o -c lim a tic e p e n tr u co p ii a s ig u r ă . a siste n ţa m ed ica lă
şi ed u ca ţia şco la ră , c o n d iţii d e re c r ee r e şi în g r ijir ile s p e c ia le pe ca re le
n e c e sită starea sa u situ a ţia fie c ă r u i co p il. .T r im ite r ea în a ce ste sa n a to rii
s e fa c e d e că tre d ir e c ţiile sa n ita r e ju d e ţe n e ,.c o n fo r m o r d in u lu i M in iste ­
ru lu i S ă n ă tă ţii N r. 28 d in 1972, p e o d u ra tă v a r ia b ilă în fu n c ţie de a fe c ­
ţiu n e . In p erioad a v a ca n ţe lo r co p iii p o t e fe c tu a tr a ta m e n t b a ln e o -fiz ie a l
şi în sta ţiu n i b a ln e a re .

CONTRAINDICAŢII GENERALE PENTRU CURA I3ALNEO-CLIMATIC.A

r .
1. A fe c ţiu n i a c u te şi a fc c ţiu n i c ro n ice în p u se u a c u t.
2. B oli in fecto-con tagiD a.sc şi p u rtă to ri do g e r m e n i tra n sm isib ili.
3. T u b ercu lo za a c tiv ă . t i-,*'- .
-1. A fecţiu n i m a lig n e .
5. S tă ri de d e n 'u triţie .sev eră .
fi. P sih o p a tii, tu lb u ră ri d c co m p o rta m en t.
7. O ligorrrn ia.
8. E p ilep sia.

INDICAŢII Şr CONTRAINDICAŢII SPECIALE P E N T R U TRIMITERE

LA CURA BALENO-CLIMATICA PE CAPITOLE DE PATOLOGIE
I. B O L I A L E A P A R A T U L U I R E S P I R A T O R

1. B ro n şita cronicii e ste fa v o riza tă de p a r tic u la r ită ţile a n a to m o -fu n c -

ţio n a le a le că ilo r a e r ie n e la c o p il (n u m ăr m a r e d e b r o n ş ii cu ca lib ru m ic
faţă d e b roşii cu c a lib ru m are, n u m ă r c r e sc u t d e g la n d e m u coase), factori

11 — C u r a b a l n c o c l l i n n t l c a — c d . ]03 161
 c o n s titu ţio n a li (d e fic ite im u n ita r e c e lu la r e şi um orale), sta re d e n u tr iţie
d e fic ita r ă , c o n d iţi d e m e d iu p recare.
2. B r o n ş i e c ta z i il e , c o n g e n ita le sa u secu n d a re (după in fe c ţii r e c u r e n te
a le c ă ilo r a e r ie n e in fe r io a r e , în m u co v iscid o ză , an o m a lii d e cartilaj b r o n ­
şic s a u a le s is te m u lu i c ilia r, r e flu x g a str o -e so fa g ia n etc.), p ot e v o lu a fa ­
v o r a b il cu tr a ta m e n t m e d ic a l o p tim a l r e d u cîn d u -se n u m ă ru l co p iilo r c a n ­
d id a ţi la r e z e c ţie c h iru rg ica lă .
3. M u c o v i s c i d o z ă e s te o cau ză m ajoră d e boală p u lm on ară c ro n ică
la c o p il d a to rită se c r e ţiilo r v îs c o a se , a d eren te, b ogate în p ro tein e şi c a l­
ciu c a re o b str u e a z ă c ă ile a e r ie n e ş i in fe c ţiilo r p u lm on are fr ecv en tei
4. A s t m u l b r o n ş ic r e p r e z in tă c a u z a ' cea m ai fr e cv e n tă d e b o a lă
p u lm o n a ră c r o n ic ă la co p ii. In c e le m a i m u lte cazuri (75% ) e ste v o rb a d e
a stm in te r m ite n t, c u c r iz e in fr e c v e n te ş i d e d urată scu rtă ră sp u n zin d la
tr a ta m e n t b r o n h o d ila ta to r , c a r e n u n e c e sită tratam en t m e d ic a m e n to s
in tr e crize.
5. B r o n h o p n e u m o p a t i a c ro n ic ă o b s t r u c t i v ă la co p il p oate d e b u ta la
v îr s t e m ic i ca se c h e lă d u p ă in fe c ţii v ir a le a le ap a ra tu lu i resp ira to r şi în
e v o lu ţ ia a stm u lu i, m u c o v isc id o z e i, b r o n şitelo r cron ice, sin d ro m u lu i c ililo r
im o b ili, d e fic itu lu i de a lfti-l-a n titr ip s in ă .
C u ra b a ln e o -c lim a tic ă se reco m a n d ă în scop p ro fila ctic la c o p iii cu
in f e c ţii p u lm o n a r e r e c u r e n te , Sn sc o p te r a p eu tic la b o ln a v ii cu b r o n şite ,
b r o n şie c ta z ii, a stm , m u c o v isc id o z ă şi în sco p recu p erator la c o p ii cu
BPC O .
F a c to r i te r a p e u tic i : c lim a to te r a p ie , cren oterap ie cu ap e su lfu r o a se ,
io d a te , a e r o so lo te r a p ie , d re n a j p o stu ra l, cla p p in g toracic, g im n a stică m e ­
d ica lă , sp o rtu ri te r a p e u tic e .
O b ie c tiv e : red u ce r e a (ev ita r e a ) c o n ta ctu lu i cu a lerg e n ii, sc ă d e r ea
r e a c tiv ită ţii b r o n şic c , d r e n a ju l c ă ilo r a erien e , corectarea d efo rm a ţiilo r
to r a c e lu i, r e e d u c a r e a v e n tila ţie i, c r eşte r e a a d a p ta b ilită ţii la frig , co n tr o lu l
r e sp ir a ţie i în e fo r t.
S ta ţi u n i : G o vora , S lă n ic Moldova, Mangalia, Buşteni.
S e reco m a n d ă cu re p r e lu n g ite (6 lu n i—-2 ani) în c lim a t su b a lp in sa u
alp in sa u cu re m i x t e vara lito r a l, ia rn a a ltitu d in e.
C o n tra in d ic a ţii : p u se u in fe c ţio s acu t, astm b ronşic sev er, sta re d e
rău a stm a tic.
n . BOU a l e a p a r a t u l u i c a r d io v a s c u l a r

1. H i p e r t e n s i u n e a a r t e r i a l ă e se n ţia lă rep rezin tă 95% d in to ta lu l H T A

la c o p il şi are te n d in ţă la a m e lio r a r e sa u r em isiu n e sp on tan ă în 30% din
cazu ri.
C u ra b n ln e o -e lim a tic ă se in d ic ă în scop p rofilactic.
F a c to r i te r a p e u tic i : c lim a t se d a tiv , d ietă , p sih o tera p ie, e d u c a ţie
sa n ita ră .
S ta ţiu n i : T u şn a d , V a tra D o rn ei, C ă lim ă n eşti, S in aia.
2 . V a l u u l o p a t i i l e r e u m a t i s m a l e , c h ia r în ab sen ţa r e in fe cţie i str e p to -
c o cic e ş i a sin d r o m u lu i b io lo g ic in fla m a to r, le z iu n ile au ten d in ţă să p ro ­
g r e se z e p rin c o n stitu ir e a u n e i sc le r o z e d en se retractile. In ab sen ţa u n e i
c a r d io m eg a lii p e r siste n te c a re să d e te r m in e perturbări h e m o d in a m ice n u

162
s în t n ecesa re' restr icţii fizice (cu e x c e p ţia a c tiv ită ţilo r co m p e tiţio n a le ) sau
d e c u r ă b aln eară. , '
In d ic a ţii : ca la R .A .A .
3 . A t e r o s c l c r o z a în cep e în c o p ilă r ie ,. str ia ţiu n ile g r ă so a se co n sta ta te
în a o r tă la su g a ri se p o t tran sform a în tim p în p lă ci a te r o m a to a se. jiar se
p o t ş i rczorb i. P r o fila x ia e fic ie n tă a a te r o scle ro z ei fa c e n e c e sa r ă d ep ista ­
r ea su b ie c ţilo r cu risc crescu t, îrică d in c o p ilă r ie . F a cto rii d e r isc c e i m ai
im p o r ta n ţi ca re p o t fi co n tro la ţi în co p ilă r ie s î n t : h ip e r lip e m ia (în sp e­
c ia l tip u r ile II şi IV), H T A , o b ezita tea , d ia b e tu l z a h a ra t ş i fu m a tu l (!).
C iira b aln eară se in d ică în scop p ro fila ctic;
F a c to r i tera p eu tici : c lim a to tera p ie, cren o te r a p ie c u ,a p e su lfu ro a se
şi io d u r a te , d ietă , g im n a stică m ed ica lă . -
O b ie c tiv e : sed are, scăd ere p on d erală, sc ă d e r e a -c o le s te r o le m ie i,; ed u ­
c a ţie sa n ita ră .
S ta ţiu n i : B uzia$, G ovora, C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta , T u şn a d , S in aia,
H e r c u la n e !
4. A c r o c ia n o z a e ste m a i fr e c v e n tă la a d o le sc e n te şi s e aspciază cu
a lte tu lb u ră ri n e u r o v e g e ta tiv e . .
C u ra b aln eară se in d ică în scop te r a p e u tic . i ■
O b ie c tiv e : sed are, reg la rea r e a ctiv ită ţii v a scu la re.
F a c to r i te ra p e u tic i : c lim a to tera p ie, fiz io te r a p ie (b a ln eo tera p ie) cu
fa c to r i co n tra sta n ţi, m o fete.
S ta ţiu n i : T uşn ad , B o rsec, C ovasna, C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta .
n i. B O L I A L E A P A R A T U L U I U R IN A R

1. I n f e c ţia tr a c tu lu i u rin a r are in p rin c ip a l o r ig in e a scen d en tă . In fec­

ta r e a u r in e i v e z ic a le c o n stitu ie m o m e n tu l p a to g e n ic c e l m a i im p o rta n t Sn
ITLT. R ecid iv ea z ă fre c v e n t şi d e aceea n e c e sită p r o fila x ie d e d u ra tă (va­
r ia b ilă : în g e n e r a l 3 — G lu n i, în p ie lo n e fr ita cron ică to a tă viaţa).
C u ra b n ln co -clim a tică se in d ică în sco p p r o fila ctic în nfnra p u seu lu i
in f e c ţ io s acut.
F a c to r i tera p e u tic i : cren o tera p ie cu a p e o lig o m in e r a le .
O b ie c tiv e : asigu rarea u n e i d iu reze a b u n d e n te , m o d ifica r e a p H -u lu i
u r in a r .
S ta ţiu n i : O lă n eşti, C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta , S lă n ic M old ova.
2 . L it ia z a u rin a ră p oate apărea la o r ic e v irstâ , d e o b icei cu sim p to ­
m a t o lo g ie atip ică, c e l m a i fr e c v e n t cu se m n e d e in fe c ţie u rin ară sa u du­
reri lo m b a re su rde.
I n p ra ctica p ed ia trică c e le m a i fr e c v e n te ca zu ri s în t litia z e le cu
m e c a n is m d e p ro d u cere n e c u n o sc u t (litia z e le id io p a tice ş i litia z e le din
m a lfo r m a ţiile o b str u c tiv e a le că ilo r u rin a re in fe c ta te ).
D in tr e litia z e le m e ta b o lic e ce le m a i fr e c v e n te s în t litia z e le ca lcice
(in im o b iliz ă r i, h ip erp aratiroid ism , a p o rt c r e sc u t d e c a lc iu , su p rad ozare
d e v it a m in e D ), c istin ic e (asociate cu tu lb u ră r i d e rezo rb ţie a le altor
a m in o a c iz i — argin in ă , lizin ă , o rn itin ă — la n iv e lu l tu b u lu i c o n to rt pro­
x im a l), urică, oxalică .
T r a ta m e n tu l e ste d e c e le m a i m u lte o ri c h iru rg ica l.
C u ra baln eară se in d ică în scop p r o fila c tic du p ă in te r v e n ţia ch iru r­
g ic a lă ş i în sco p cu rativ.

163
 F actori te r a p e u t ic i: cren o te r a p ie cu ap e m in era le, term oterapie lo ­
cală, k in e to te r a p ie .
O b iectiv e : a sig u ra rea u n e i d iu re z e ab u n d en te, m odificarea p H -u lu i
urinar în fu n c ţie de co m p o z iţia ch im ică a ca lcu lilo r.
S ta ţiu n i : O lă n e şti, C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta .
R eco m an d ă ri : c în tă r ir e z iln ică .- . '

IV. BOLI ALE APARATULUI DIGESTIV )

1. U lc e r u l p e p t i c e s te rar la c o p i i ; c e le m a i m u lte ulcere sîn t a c u te
şi au ten d in ţă sp o n ta n ă sp re v in d e c a r e dacă n u s-a u produs co m p lica ţii
ch iru rgicale. D o a r u n n u m ă r m ic d e u lc e re e v o lu ea ză cronic cu e x a c e r ­
bări şi r e m isiu n i se z o n ie r e . S im p to m a to lo g ia tip ică apare riumaiMa co p ilu l
m are. ^ ... . ;1 •
C ura se in d ică în sc o p p r o fila c tic , în tre p u şee.
O b ie c tiv e : se d a r e , n e u tr a liz a r e a a cid ită ţii g astrice. ,
F actori te r a p e u t ic i: c lim a t S ed ativ,' c r en o te r a p ie " c u 3pe a lca lin e,
dietă.
: S ta ţiu n i : S lă n ic M o ld o v a , S în g e o r z , C ovasna. : ’
2 . C o n s t i p a ţ i a c ro n ic ă fu n c ţ io n a l ă se d a to reşte tin or greşeli d ie te tic e
şi de ed u ca ţie a e v a c u ă r ii sc a u n u lu i, str e su lu i p sih ic, hipotiroidiei etc.
C ura b a ln ea r ă se in d ică în sco p te ra p eu tic.
; O b iectiv e : sed a re, n o rm a liza rea tra n z itu lu i in te stin a l. 1
F actori te r a p e u tic i : c re n o te r a p ie cu ap e clo ru ro -so d ice sulfatate, su l­
furoase, fiz io te r a p ie , g im n a stic ă m ed ica lă , d ietă , ed u ca ţie sanitară.
S ta ţ iu n i: C ă lim ă n e şti, O lă n e şti, S lă n ic M old ova, Sîngeorz.
3. H e p a t i t a cro n ică p e r s i s t e n t ă a re o e v o lu ţie ap aren t benignă fiin d
posib ile v in d e c ă r i c o m p le te . E ste în g en era l asim p to m a tică dar pot p er­
sista a n u m ite stă ri p o sth e p a tic e : sin d rom d isp e p tic , dlschinezie b ilia ră ,
tulburări n e u r o v e g e ta tiv e . . .
Cura b a ln ea ră se in d ic ă în sc o p tera p eu tic, d u p ă un an de la d eb u tu l
h ep a titei a c u te v ir a le . - •
O b iectiv e : îm b u n ă tă ţire a m e ta b o lism u lu i h ep a to citu lu i, îm bunătăţi­
rea circu la ţiei sa n g u in e h e p a tice şi a d ren a ju lu i biliar, combatcroa d u ­
rerii.
F actori te ra p e u tici : cren o te ra p ie cu ap e su lfu ro a se, bicarbonatate,
term oterap ie lo ca lă , clim a to te r a p ie .
S taţiu n i : C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta , S lă n ic M old ova, O lăneşti.
V . R O U R E U M A T IC E

1. A r t r i t e l e c ro n ic e j u v e n i l e p rezin tă trei form e principale de e v o ­

lu ţie ; , -
— form a cu in te r e sa r e siste m ic ă , cu d e b u t sistem ic, evoluţie u lte ­
rioară în p u se e in fla m a to r ii su c c e siv e , cu p ro g n o stic articular favorabil ;
—■ form a m o n o -o lig o a r tic u la r ă , cu p ro g n o stic articu lar b u n ;
— form a p o lia r ticu la ră , cu e v o lu ţie torp id ă, p rogresivă cu distrugeri
osteoarticu lare, red ori .şi a n c h ilo ze articu la re.
Cu tr a ta m en t m e d ic a l o p tim a l 6 0 — 70°/o d in cazuri recuperează fu n c ­
ţional.
Cura b a ln ea ră se in d ică in sco p recu p era to r în tonte form ale de A CJ
Sn afara p u se u lu i acu t.

104
 O b je c tiv e : r e d u c e r ea in fla m a ţie i, c o m b a ter e a d u rerilo r şi co n tra ctu ­
rilor m u scu la re, p r e v e n ir e a -d e fp r m a ţiilo r a r tic u la r e , recu p era rea m o b ili­
tăţii a r ticu la re şi a d e fic ite lo r tr o fic e a p r e h e n siu n ii şi m ersu lu i.
F a c to r i te ra p e u tic i : c lirn a to te ra p ie, te r m o te r a p ie , e le c tro tera p ie, m a ­
saj, h id r o k in e to te r a p ie . •,
S ta ţiu n i : F e lix , 1 M ai, M a n g a lia , T e c h ir g h io l, B u şte n i.
2. S p o n d i l n r t r i t a u n c h ilo z n n tă j u v e n i l ă d e b u te a z ă în g e n e r a l în ju r u l
p u b ertă ţii (poate d e b u ta şi la 3 a n i) cu a r tr ite p e r ife r ic e in te r m ite n te re ­
g resiv e. S a c ro ileita a p a re d e r e g u lă d u p ă 6 a n i d e e v o lu ţie .
In d ic a ţii te r a p e u tic e : ca m a i su s.
3. R e u m a t i s m u l a r t ic u l a r a c u t ca a ta re a re o e v o lu ţie a u to lim ita tă d e
m a x im 12— 14 sâ p tă m în i. R isc u l d e 2'ecid iv ă e s t e cu a tît m a i m are cu c ît
u ltim u l ep iso d de R A A , e ste m a i r e c e n t şi v îr s ta m a i m ică , titr u l A SL O
e ste m a i crescu t, n u m ă r u l r e c id iv e lo r a n te r io a r e e s te m a i m are.
P r o fila x ia r e c id iv e lo r se fa c e c u M o ld a m in . . . •
C ura b a ln ea ră s e in d ică în sc o p p r o fila c tic . ,
• O b ie c tiv e : c r e şte r e a c a p a c ită ţii d e a p ă ra re a n tiin fe c ţio a să (reducerea
riscu lu i d e r e in fe c ţie cu str e p to c o c b e ta -h e m o litic ).
F a cto ri te r a p e u tic i : ta la so te r a p ie . Ihj,
S ta ţiu n i : M a n g a lia , T e c h ir g h io l, E fo rie N o rd .

■ V I. B O U O S T n O - A R T I C U L A .R E

1. S e c h e l e p o s t t r a u m a t i c e (lu x a ţii, e n to rse,, fractu ri).

C ura b aln eară se in d ică p e n tr u tr a ta m e n t ş i recu p era re.
O b ie c tiv e : co m b a te r ea d u r e rilo r , tu m e fa c ţiilo r a rticu la re, refra cţiilo r
c a p su lo -lig a m en ta r e , r e fa c e r ea m o b ilită ţii a r tic u la r e , td n ifie r e m u scu lară,
recu p erarea p r e h e n siu n ii sa u a m e r su lu i.
2. O s t e o n e c r o z a c a p u lu i f e m u r a l se v in d e c ă în to td ea u n a d a r p ot apare
se c h e le la vîrsta a d u ltă . T r a ta m e n tu l o r to p e d ic sa u ch ir u r g ic a l e ste in d i­
v id u a liz a t în fu n c ţie d e v îr stă , sta d iu l e v o lu tiv , c a lita te a c en tr a ju lu i c a p -
cotil.
C ura balneară s e in d ică în sc o p te r a p e u tic ş i recu p era to r.
O b ie c tiv e : îm b u n ă tă ţir ea v a sc u la r iz a ţie i c a p u lu i fem u ra l, com b aterea
refra cţiilo r m u s c u lo -lig a m e n ta r e , recu p er a re a tu lb u ră rilo r trofice şi de
forţă m u scu la ră , d e scă rca rea a r tic u la ţie i.
3. B o a la S c h e u e r m a n n a re o e v o lu ţie în g e n e ra l b en ig n ă şi se ter ­
m ină o d a tă cu în ce ta r e a c /e ş t e r ii o so a se. T r a ta m e n tu l o rto p ed ie e ste in ­
dicat în ca zu rile cu e v o lu ţie se v e r ă .
C ura baln eară e s te in d ic a tă în sco p te r a p e u tic .
O b ie c tiv e : co re c ta re a c ifo z e i d o rsa le, to n ifie r c a m u scu la tu rii p a ra -
v e r teb ra le, com b a terea d u rerilo r.
4. A lte osteo co n d ro ze : b o a la F reib erg , b o a la K o h ler, b o a la O sgood -
S ch la tter.
C ura baln eară se in d ică în sc o p te r a p e u tic .
O b ie c tiv e : co m b a te rc a d u r e rilo r , rep au s.
5. S c o lio ze!e id io jx itir e e v o lu e a z ă d ife r it în fu n c ţie d e localizare ş i '
de v îrsta ap ariţiei. In g en era l, s c o lio z e le a v în d cu rb u ra m ai m ică de 30°,
cu e x c e p ţia celor cu d e b u t p rep u b erta r, n u n e c e sită tra ta m en t ortopedic.

105
 T o a te s c o lio z e le care au curbură m ai m a re d e 30° n ecesită tra ta m en t o rto ­
p e d ic sa u c h ir u r g ic a l.”E ste n ecesa ră u rm ă rirea clin ică şi r a d io lo g ică b i­
an u a lă . ' ' ’ !■
C ura b a ln e a r ă se indică în sco p tera p eu tic. ' ’
O b i e c t i v e : corectarea cu rb u rilor, loiiifloreri m u scu la tu rii p a r a v e r te -
brale, a u to m a tiz a r e a p o stu r ii corecte, c o r ecta rea tu lb u rărilor 1d e v e n ti­
laţie. ' ■ •
(>. A t i t u d i n i l e sco lio tlcc n u e v o lu e a z ă p ra ctic n iciod ată. • 1
in d ic a (ii tera p eu tice : ca ia sc o lio za id io p a tică . >J
7. A l t e tu l b u r ă r i de s t a ti c ă v e r t e b r a l ă : a titu d in i cifo tic e, h ip e r lo r -
d o ze. ■■■ •'
C ura b a ln e a r ă se in d ică în sco p te r a p e u tic .
O b ie c tiv e : co rectarea d e z e c h ilib r e lo r r a h id ien e . îi' -’ ’v
8. L u x a ţ i a c o n g e n ita lă d e şo ld în c a z u r ile d e p ista te ta rd iv ş i tr a ta te
ch iru rg ica l. . . .. ;
C ura b a ln e a r ă se in d ică în scop recu p erator.'
O b ie c tiv e : refa cerea m o b ilită ţii a r ticu la re, to n ifie r e a m u sc u la tu r ii
şo ld u lu i, re c u p e r a r e a sta tic ii şi m e r su lu i. ■ ' '
F a cto r i te r a p e u tic i (u tiliz a ţi în to a te a fe c ţiu n ile d e m ai su s) : c lim a to -
tera p ie, h id r o te n n o te r a p ie , e lec tro te ra p ie , m a sa j, k in eto tera p ie.
S ta ţiu n i : F e lix , T ech irg h io l,. 1 M ai, G ura .O cn iţei, B u şten i.

v i i . b o l i o t o r in o l a is in g o l o g ic e ' •

1. R i n i t e c ro n ice, r in o fa r in g ite c r o n ic e (inE ecţioase, a lerg ice e tc .) d e ­

term in ă d e s e o r i o b stru cţia o r ific iu lu i tu b ar şi a p a r iţia ş i p ersisten ta o tite lo r
m ed ii şi a tu lb u r ă r ilo r a u d itiv e .
2 . R i n i t a a tr o ji c ă se in sta lea z ă in s id io s fiin d co n sta ta tă d e c e le m a i
m u lte ori d u p ă p u b erta te.
3. S i n u z i t e cro n ice se d a to rea ză u n o r o b sta co le care îm p ie d ic ă d r e ­
n a ju l sin u s u r ilo r ; e ste n ecesa r tra ta m en t ch ir u r g ic a l. ' 1 •
4. O t i t a m e d i c caturală cronică, se d e z v o ltă p e teren d e b ilita n t f a v o ­
rizată d e in f e c ţ ii şi o b stru cţii n a z o -fa r in g ie n e .
C ura b a ln e a r ă în a fe c ţiu n ile de m a i su s, se recom an d ă în sco p tera ­
p eu tic. . . .
O b ie c tiv e : d ezo b stru cţie n azală şi tu b ară, d e se n sib iliza r e a şi îm b u n ă ­
tăţirea tr o fic ită ţii m u coaselor, îm b u n ă tă ţire a d r e n a ju lu i sin u su r ilo r . 1
F a cto ri te r a p e u tic i : clim a to te r a p ie , a e r o so li cu a p e m in era le, s u lfu ­
roase, b ica r b o n a tu te , iod u rate, clo ru ro -so d ice , sp ă lă tu r i şi irig a ţii n a z a le ,
te rm o tera p ie lo c a lă .
.S ta ţiu n i: G o v o ra , Olăneşti, M angalia, S lă n ic Moldova, P ucioasa, C ă -
lim ăne şti, H e r c u l a n e .
5. A d e n o ic l it a cronică n eo p e r a tă sa u d u p ă a b la ţie ch iru rg ica lă (în caz
de o b stru cţie n a z a lă p ersisten tă , o tită m e d ie recu ren tă , sin u z ite sa u r in o ­
fa rin g ite c ro n ic c ).
C ura b a ln e a r ă se indică in sco p tera p eu tic.
S ta ţiu n i : M a n g a lia , E forie N ord.
O b ie c tiv e : m o d ifica rea ter e n u lu i, reed u ca rea resp ira ţie i etc.

16G . ^
 V III. BOLI DE PIELE
1. D e r m a to z e a l e r g i c e : derm a tita atop ică, u rticaria, p ru rig o stro fu lu s.
C ura b aln eară se in d ică în scop cu rativ.
O bicctive : d ese n sib iliz a r e n esp ecifică, m odifien rea teren u lu i, c o r c o
lu ren ullor factori (in sp ecia l d ig e stiv i : d lsb a cterll, co lite etc.).
Factori tera p eu tici : clim a to tera p ie în cu re a ltern an te, crcn o lc r a p ie
cu npe su lfu roase în cură in tern ă, p aren teral sau ex tern .
•Sloţiuni : O lă n eşti, C ălim ă n eşti, lle r cu ln n c, M angalia, P u cio a sa .
2. P soria zis v u l g a r d eb u tea ză de m u lte ori în a in te d e 10 a n i m a i fr e c­
v e n t su b form a p so r ia z isu lu i în picătu ri şi n u m u la r ; artro p a tiile p soriazice
s î n t rare la co p il.
Cura b aln eară se in d ică în scop terap eu tic.
Factori te ra p e u tic i : ra d ia ţiile u ltr a v io le te (in h ib ă epiderrh ogen eza
fo a r te accentuată în p soriazis). L eziu n ile treb u ie să fie în p arte d ecap ate.
S taţiu n i : M an galia, E fo rie N ord.
3. A cn eea p o li m o r f ă ju v e n i lă . ■. .
C ura balneară se in d ică în scop terap eu tic.
F actori tera p eu tic i : cu ra h elio m a rin ă sa u fo to tera p ie (eritem m in im )
cren oterap ie cu apă su lfu ro a să .
S taţiu n i : M a n g a lia , C ălim ă n eşti, C ăciu lata, O lă n eşti, P u cioasa.
IX . b o l i d e n u t r i ţ i e ş i e n d o c r i n e
1. R a h itism u l carenţicil co m u n . S e v in d e că după a d m in istrarea d ozei
tera p eu tice dc v ita m in ă D. S e ob servă creşte r ea in cid en ţei b o lii la pre­
şc o la r i şi c o p ilu l m a re fiin d p rezen te d efo rm a ţii osoase, fa tig a b ilita te ,
h ip o to n ie m u scu lară, a n em ie.
C ura baln eară se in d ică în scop p ro fila ctic şi terapeutic.
Factori te ra p eu tic i : r a d ia ţiile u ltra v io lete, g im n a stica m e d ic a lă .'
2 . llip o t ir o id is m u l in f a n til poate d eb u ta la orice v irstă Iar d efic ien ţa
d e creştere şi c e le la lte sen in e d e h ip o tiro id ism sîn t prop orţion ale cu in te n ­
sita te a leziu n ii tir o id ie n e . T ratam en tu l d e bază e ste su b stitu tiv .
C ura baln eară se recom an d ă in scop terap cu tic.
Factori tera p eu tic i : c lim a to tera p ia (clim a tu l m arin stim u lea ză glan d a
tiroid ă).
3. Distrofici e n d e m i c ă tir o p a tă form a olig o sim p tom a tică sau e n d o cri-
n o p a tă cu h ip o tiro id ie şi sp a sm o filie.
Cura balneară s e recom an d ă in scop tera p eu tic.
F a c to r i terap eutici : tala so tera p ia .
4. H ip o p a r a tir o id is m u l id io p a lic d eb u tea ză acu t (în 2/3 d in c ă z u ţi) în
ju r u l vîrstei de 10 a n i sa u se m a n ifestă la ten t. T ra ta m en tu l co n stă în
adm in istrarea d e v ita m in ă D şi calciu.
C ura balneară sc rccom unilă in scop tcn ip cu tic.
Factori tera p eu tici : ra d ia ţiile u tra v io lete .
5. Iiip o o v a ria p u b e r u lă cen tra lă produsă prin traum e p sih ice sau p er i­
feric.
C ura balneară se in d ică în scop terapeutic.
Factori tera p eu tic i : talasoterap ia.
6 . D ia b etu l z a h a r a t j u v e n i l ev olu ează cu perioade de ech ilib ra re rea­
liz a te terapeutic (d ie tă 4-in su lin ă ) altern in d cu perioad e de d ezech ilib ru

1G7
m etab olic le g a te d e in fe c ţii, e x c e se a lim en ta re, lip sa unei tera p eu tici
ad ecvate.
Cura b aln eară s e iec o m a n d ă în s co p p roliln ctic în prediabet, d ia b e t
sub clin ic, d ia b e t la te n t.
S ta ţiu n i : S lă n ic M old ova, C ălim ăne.şti-C ăciulata, O lăneşti, B orsec.
F actori te r a p e u tic i: clim a to tera p ic, crenoternpie cu ape su lfu r o a se ,
g im n a stică m ed ica lă , e d u ca ţie sa n ita ră . .
In d ia b etu l c lin ic m a n ife st se organizează tabere de vară rt> durntrt
di’ M-— I fiAptitmliil, Mill) rn n lrol tu<*<Ili-ul interval ; In iicuiiiu tiiboru nu im -
hlnfi i'tlin a |la sa n ita ră , a c tiv ita te a fizică, recreativă, psihoterapia. ., ,
7. O b e z it a te a d eb u te a ză la orice v îrstă, m ai frecv en t la p reşcolari şi
e ste o a fe c ţiu n e g r e u d e tratat. 80— 85% din cop iii ob ezi d ev in a d u lţi
obezi. In afara c o m p lic a ţiilo r le g a te de su p raîncărcarea ap aratu lu i lo c o ­
m otor, o b e z ita te a re p r e z in tă u n fa cto r de risc p entru b o lile ca rd io v a scu ­
lare şi d ia b e tu l zaharat.' . - • . . . ,
Cura b aln ea ră s e in d ică în sco p tera p eu tic. ,
O b iectiv e : r e a liz a r e a u n u i b ila n ţ en er g e tic n eg a tiv . .’\
F actori te r a p e u t ic i: d ietă , g im n a stică m ed icală, psihoterapia. ■
■Staţiuni : S lă n ic M old ova, O lăn eşti, C ălim ăn eşti, S în g eo rz-B ă i,
B u şten i. ,,
X . H O L I N E U R O fS IIIIC E

1. N e v r o z e in f a n t i l e : tu lb u ră ri d e som n , ticu ri, logon evroze, d e p rin ­

d eri n ev ro tice, fo b ii, tu lb u ră r i n e u r o v e g e ta tiv e , a sten ie, in sta b ilita tea p si-
h om otorie. 1
C u ta b aln eară sc in d ică în sco p terap eu tic.
F actori te ra p eu ţic i : clim a to tera p ie, p sih oterap ie.
S ta ţiu n i : V o ila , T im işu l d e S u s, B u şten i.
 C APIT O L UL V

FIZIOTERAPIA,.RECUPERAREA MEDICALĂ
Ş I S T A Ţ I U N E A IIALNl'ÎAIlA I’ENTItlJ V I K S T A A I l f - A

C reşterea p o p u la ţie i v îr s tn ic e la a p r o x im a tiv 20% d in to t a lu l lo c u i­

t o r ilo r ,, rid ică p ro b lem e s p e c ia le p e n tr u b a ln e o fizio te ra p ie. P o p u la ţia
v îr stn ic ă , în d orin ţa d e p ă stra r e sa u r e c îştig a r e a stă rii d e să n ă ta te , e fe c ­
tu ea ză a n u a l cu re b a ln e a re sa u c h ia r n u m ai cu re d e fiz io k in e to te r a p ie .
V îr stin ie ii co n sid eră sta ţiu n e a b a ln ea r ă lo cu l id ea l p en tru o d ih n ă ş i p e n ­
tru tra ta m en t. . . - ■
In d icarea u n u i tr a ta m e n t fiz ic u l snu fizio b a ln ea r In v îr s tn ic p r e s u ­
p u n e o b u n ă cu n o a şte r e a r e z e r v e lo r fu n c ţio n a le a le a p a r a tu lu i c a r d io ­
v a scu la r, resp irator şi lo c o m o to r ş i a b ila n ţu lu i b io lo g ic c o m p le t al
a cestu ia .
P o sib ilita te a e x is te n ţe i u n e i a fe c ţiu n i la ten te ce p o a te d e v e n i m a n i­
festă p rin fiz io te ra p ie, e ste m u lt m a i m a r e la bătrini faţă d e a d u lţi. F iz io -
terap ia şi b a ln eo tera p ia rid ică se r io a se p ro b lem e de dozaj la v â rstn ici, ia r
c o n tr a in d ic a ţiile treb u ie b in e c u n o sc u te şi g în d ite in c o n te x tu l p a r tic u la r
a l fiecă ru i b olnav.
V îrsta în a in ta tă prin ea în s ă şi n u m a i rep rezin tă a stă zi o c o n tr a in d i­
c a s e p en tru tra ta m en tu l b a ln e o fiz ic a l.
V irsta în ain tată o b lig ă la o n u a n ţa r e aten tă şi u rm ă rire c o n tin u ă a
to lera n ţei fa cto rilo r fiz ic i a r tific ia li sa u n atu rali ap licaţi.
R ecu p erarea m ed ica lă la b ă tr în i cu p rin d e un a n sa m b lu d e m ă su r i
m e n ite să p ăstreze sa u să r e c îş tig e in d ep en d en ţa acestora p e n tr u n e v o ile
z iln ic e i : sp ă la t, îm brăcat, a lim e n ta t, p recu m şi asigu rarea in d e p e n d e n ţe i
în m işcare, toaletă.
în tr e g u l co n cep t d e re cu p era re la v îrstn ic s-a c o n tu r a i în c o n ţin u t
şi m e to d o lo g ie în u ltim ii ani.

F I Z I O T E R A P I A L A V lR S T M C I

P o p u la ţia p red om in a n tă în to a te se r v ic iile de fizio te ra p ie ş i în m a jo ­

ritatea sta ţiu n ilo r b a ln ea re e s te c e a v îrstn ică . M otivaţia e ste p e d e o 'p a r te
in cid en ţa foarte m are a b o lilo r c ro n ice , a b olilor in care s im p to m u l d u r e r e
e s te prezen t, iar pe d e a ltă p a rte o p ţiu n e a p en tru factori fiz ic i a r tific ia li
sa u n atu rali, op ţiu n e care se fa c e m ai m u lt în etapa actu ală d u p ă u n lu n g

169'
 1
i

u z ş i abuz d e m ed ica m en ta şi cînd se m n a lu l d e a la rm ă p r iv in d r e z u lta tu l

accstora n fo s t tras.
T r a ta m e n tele cu d ife r ite fo rm e d e cu ren ţi d e jo a să , m e d ie sa u în a ltă
f r e c v e n ţ ă a u c e l e m a i p u ţin e co n tr a in d ic a ţii g e n e r a le la v ir s tn ic i, fa ţă de
c c le la lte tra ta m e n te fizic a le .
A c c stc tra ta m en te p resu p u n în s ă p ro b lem e d e d o za re, şl ..de su p ra ­
v eg h e r e d a to rită m o d ific ă r ilo r p e ca re le su fe ră în m o d fiz io lo g ic p ie le a
la bâtrini. L e g a t d irect d e g r a d u l d e d e sh id r a ta r e şi d e m o d ific ă r ile str u c ­
tu rilo r e la s tic e a le te g u m e n tu lu i la b ă trîn i, e x is tă o c o n d iic tib ilita te şi
p e r m e a b ilita te e le c trică red u să . S c a d e p r o m p titu d in e a r ă sp u n s u lu i te r m i­
n a ţiilo r n e r v o a se din p ie le şi r ă sp u n su l ca p ila r la e x c ita n ţi e le c tr ic i, te r ­
m ici şi c h im ic i (21, 29).
P r e sc r ip ţiile d e e le c tr o ter a p ie se v o r face cu in te n s ită ţi m o d e r a te şi
durate m e d ii. S e v a lu a în c o n sid era re to le r a n ţa b o ln a v u lu i în tim p u l
ap licării p ro ccd u rii.
P en tru e fc c t a n a lg e tic se pot p r e sc r ie u r m ă to a r ele fo r m e d e c u r e n ţi :
— c u re n ţi de joasă fr e c v e n ţă tip d ia d in a m ic i ;
—■ c u re n ţi d e m e d ie fr e c v e n ţă în a p lica ţii in t e r fe r e n ţia le sa u lo n ­
g itu d in a le. ' ' i
D in fo to te r a p ie p e n tru e fe c t .a n a lg e tic se p o t fo lo s i in fr a r o ş iile în
sp aţiu d e sc h is (so llu x ), sau în c h is (b ăi d e lu m in ă parţiale).'
P en tru e fe c t r e so r b tiv lo c a l p e n tr u p ro c ese le in fla m a to r ii a r tic u la r e ,
perk'.rticulare sa u d e ţe su tu r i moi,- p en tr u e x tr a v a z a te sa u -tra n sv a za te
dup ă tra u m a tism e , cu e x c e p ţia c e lo r a le o rg a n elo r in te r n e , p e n tr u tu lb u ­
rări trofice d e te r m in a te de a rte rio p a tii d e g e n e r a tiv e s a u m ix te , sa u v e n o -
p ;itii se in d ică u rm ă to a rele fo rm e d e e le c tr o te r a p ie :
— en e r g ia electro m a g n etic ă a c u r e n ţilo r de în a ltă fr e c r e n ţă în im p u l­
su ri tip d ia p u ls la in te n sită ţi m ed ii sp r e m ari ; , : '
— cu re n ţi de joasă fr e c v e n ţă tip d ia d in a m ic ;
— c u r e n ţi d e în a ltă fr e c v e n ţă tip d ia te r m ie c u d o z e r e c i sa u o lig o -
term e;
— m ic r o u n d e le prin e fe c tu l ter m ic p ro fu n d au e f e c t r e so r b tiv ;
— u ltr a su n e tu l sim p lu sa u cu h id r o co r tizo n a re e f e c t re so r b tiv .
P en tru e fe c t de a c tiv a r e a c ir c u la ţie i lo c a le (c u ta n a te sa u m u sc u la r e )
se recom and ă u rm ă to a rele p roced u ri d e e le c tr o te r a p ie :
— c u ren ţi de joasă fr e c v e n ţă su b fo rm ă d e b ăi g a lv a n ic e p a rţia le ,
io n o g a lv a n iz ă ri cu h ista m in ă ;
— c u ren ţi de m ed ie fr e c v e n ţă în a p lic a ţii lo n g itu d in a le ;
— c îm p u r ile elec tr o m a g n e tic e în r e g im c o n tin u u e la b o r a te d e a p a ­
ratu l M a g n c to d ia flu x în tu lb u ră ri c ir c u la to r ii p e r ife r ic e , p e fo n d d e d e r e ­
g lări v e g e ta tiv e region ale.
P en tru e fc c t term ic se reco m a n d ă u r m ă to a r e le p r o c e d u r i d e e le c tr o ­
terap ie :
— in fr a r o şiile de tip s o llu x sa u b ă ile p a rţia le d e lu m in ă ;
— u n d e le sc u rte sa u d ia term ia în d o z e m e d ii, p e n tr u a p r o d u c e c ă l­
dură p rofu n d ă d e in te n sita te m e d ie ;
— m ic r o u n d e le în d oze v e r z i c e d e z v o ltă o c ă ld u r ă lo c a lă d e in t e n ­
s ita te m ed ie.
A p lica rea în scop te r a p e u tic a d ife r ite lo r p r o c e d u r i, ca re a u la bază
apa, are p a rticu la rită ţi în p rescrierea la p o p u la ţia v îr s tn ic ă . ţ
1
)
170 i{
 C riqterapia are p en tru b ă trin i in d icaţii m u lt m a i r e str în se , a vin d în
v e d e r e ,m o d ific ă r ile de term o reg la re pe care a c estea l e . a u a tit in te r m o -
p rod u cţie c ît şi în term oliză.
C rjoterapia se aplică lo c a l n u m a i pe zone cu fe n o m e n e d e in fla m a ţie
ex p r ir n q ţe . (ab cese, celu lita acu tă , lez iu n i de ţe su tu ri m o i im e d ia t după
trau m atism etc.). , . i>, •
H idroterapia m ică sa u a şa -z ise le proceduri p a rţia le (co m p rese, c a ta -
p la sm e , îm p a ch etă ri, băi p a rţia le) n u necesită p reca u ţii sp e c ia le în p re­
s c r ie r e , ;
B ă ţ ie ;g en era le sim p le ,şi Îm pachetările u sca te g e n e r a le se p rescriu
fo a r te yaţ- la v irstn ici. .
B ă ile p en tru k in e to te r a p ie se prescriu la tem peraturi- de 36°, ceea ce
n u presu p u n e u n efo rt d e o se b it a l aparatului c a r d io v a scu la r ş i resp irator.
S e p referă k in eto tera p ia la că zi sp ecia le (treflă, b a zin e te ) u n d e a sisten ţa
d e recuperare are su b co n tro l p erm an en t b oln avu l. ' . .
■H idrokineloterapia la b a zin are o serie d e a v a n ta je în -r e c u p e r a r e a
m o b ilită ţii în sp e c ia l p en tru m em b r ele inferioare şi reed u ca rea m ersu lu i.
S e p o a te folosi la v îrstn ici ca re n u au valori c r escu te a le Ţ .A . sisto lic e
ş i d iastolice, fără m od ifică ri E K G sau m odificări im p o r ta n te a le fu n d u lu i
d e o ch i. ' •
M asajul are a celea şi in d ic a ţii d e la adult şi la v ir s tn ic a tît p en tru
e fe c tu l-lo ca l c ît şi refle x .
P en tru m em b rele in ferio a re, care sirit sed iu l fr e c v e n ţ al tu lb u ră rilo r
circu la torii, de în toarcere u n d e se localizează fo a rte fr e c v e n t v e n e c ta zii,
s e v o r efectua m a n ev r e se d a tiv e d e m asaj (n etezire şi v ib r a ţie ).
M asajele c o r e c t in d ica te şi co r ec t ex ecu ta te au u n e fe c t fa v o r a b il
lo c a l şi general asupra v irstn ic u lu i. D ispar sen za ţiile de co n tr a c ţie m u sc u ­
lară p e care a ceştia le d escriu ca încorsetări, d isp are se n za ţia d e rece din
ex trem ită ţi, d isp ar d u rerile n e v r a lg ic e cit şi lim ită rile d e m işc ă r i de cauză
m u scu lară.
B aln eologia la vir stn ic i
D up ă p en sion are, p reo cu p ă rile pentru săn ătate d e v in prioritare. F a c ­
to rii naturali d e cură, a v a n ta je le clim atice, p o sib ilită ţile d e fizio te ra p ie,
e x c u r siile şi a lte a ctiv ită ţi d istr a c tiv e , con vorb irile m e d ic a le , sîn t e le ­
m e n t e .d e atracţie p en tru v ir stn ic .
C lim a tu l şi v îr s ta
A legerea sta ţiu n ii b a ln e a r e cu scop de păstrare a stă r ii d e să n ă ta te
sa u pentru tratam en t, e ste d e com p eten ta m edicală. A c e a sta p resu p u n e
co rela rea b ila n ţu lu i b iologic a l v îrstn icu lu i cu p o sib ilită ţile sta ţiu n ii din
p u n c t de ved ere clim a tic al fa cto rilo r naturali, p o sib ilită ţi de fiz io te ra p ie,
r e g im u r i d ietetic e şi p o sib ilită ţi foarte d iv ersifica te de m işc a re . La a l e ­
g e r e a staţiu n ii se va ţin e c o n t ş i de even tu ala ex p e r ie n ţă cîştig a tâ la o
c u r ă anterioară. Virstnicul p oate să fie obişnuit cu o a n u m ită staţiune,
cu so licită rile u n u i an u m it lip de clim at. Dacă nu e x is tă m o tiv e d e să n ă ­
ta te se poale ţin e con t d e su g e s tia virstn icu lu i. S e v a ţin e sea m a d e c o n ­
d iţ iile clim atice, a n o tim p şi e fo r tu l d e virslă pe c a r e-1 p resu p u n e a ju n ­
g e r e a în staţiune. S ta ţiu n ile m o n ta n e (peste 1 000 m) sa u lito r a le sîn t
e x c ita n te , m ai g reu su p ortate de v irstn ic. Z onele lito ra le s în t fo a rte b in e
su p o r ta te de v îr stn ic i in se z o n u l rece, cind a cestea d e v in c lim a te de
 cru ţare in co m p a ra ţie cu z o n e le c o n tin e n ta le (vîn tu ri putern ice, u m id ita te
crescu tă, ceaţă ş i im p u ritatea a eru lu i c rescu te, v a ria ţii m ari d e te m p e ­
ratură).
C lim atu l în ă lţim ilo r 'm e d ii, d e d ea lu ri şi colin e, e ste co n sid era t d e
c ru ţa te p en tru ap a ra tu l ea r d io -v a sc u la r şi resp irator c it şi pentru p sih ic u l
v îr stn ic u lu i (C ălim ăn eşti, O lă n eşti, G ovora, H erculan e, B azna, O cn a S i­
b iu lu i, M oneasa, G eoagiu, B ă lţă ţe şti, S lă n ic M oldova etc.). 11
S ta ţiu n ile d in zona a lp in ă 1 000— 1 500 m sîn t b in e su p o rta te d e
v îrstnic i fă ră afecţiuni ca rd io v asc u la re sa u pu lm on are. Nici a stă zi' n u
se ş tie cu p reciz ie d e la ce a ltitu d in e a cţio n ea ză p resiu n ea parţială s c ă - ,
z u tă a o x ig e n u lu i. S e co n sid eră că d u p ă 1 500 m în su s, c o n ţin u tu l d e
o x ig e n scade şi v îrstn icu l are n e v o ie d e a clim a tiza re d e 5 — 7 zile 'p en tru
o -l suporta.
C lim atoterap ia e ste co n sid era tă ca tra ta m en t n e sp e c ific şi o cu p ă u n
lo c im p ortan t în tra ta m en tu l a fe c ţiu n ilo r cron ice.
D ozarea a c e ste ia se face p rin d ozarea o d ih n ei în a er liber a h e li o -
tera p iei şi a cu r e i d e teren . , . - i :....■■■ •
C lim a tu l m avin şi ta la so tera p ia d o za tă sîn t b in e su p o r ta te de y îr s tn ic
în lu n ile m ai, iu n ie şi sep tem b rie.
R ă sp u n su rile o rg a n ism u lu i la d ife r ite co n d iţii a tm o sferice tr ă d e a z ă
o m od ificare a rea c tiv ită ţii. E s te d e fa p t o reglare v eg e ta tiv ă c a r e s e
referă la b ila n ţu l en e rg etic a l în tr e g u lu i o rgan ism şi m o d ifică rile s e Re­
fle c tă nu n u m a i la n iv e lu l p r o c e selo r m e ta b o lic e ci şi al circu laţiei sa n ­
g u in e , a im u n ită ţii sp e c ific e şi n e sp e c ific e , a d istrib u ţiei e le c tr o litic e e tc .
M odul de ră sp u n s al siste m u lu i v e g e ta tiv poate fi p reciza t prin d e te r ­
m in ări rep eta te la in terv a le sc u r te şi n u la p erioad e lu n g i d e timp, d e o a ­
rece e le m e n te le a c tiv e a le a tm o sfe r e i se m o d ifică u n eo ri de la o z i la
a lta, alteori d e la o oră la alta. 1 •
P rin cu re b aln eare, d e v ie r ile d e to n u s v e g e ta tiv se n orm a lizea ză ,
c eea ce e ste fo a r te im p ortan t în d e o se b i la v a s t n ic i şi copii.
C lim atu l a ltitu d in ilo r m ed ii esto cara cteriza t şi din p u n ct de v e d e r e
al rea cţiilo r v e g e ta tiv e , u n c lim a t de cru ţare în care v îr stn ic ii se a c o m o ­
d ează foarte b in e.
V îrstn icii su p o r tă b in e şi c lim a tu l alp in , d ar cu a sigu rarea c o n d iţiilo r
de a clim atizare p r e lu n g ite 5— 7— 10 zile .
D e c lim a te le su b a lp in e b e n e fic ia ză b o ln a v ii cu b ro n şită cronică, e m -
fizem p ulm onar, a stm bronşic, h ip e r te n siu n e arterială cu valori m e d ii
n eco m p lica te, a fe c ţiu n i r in o -sin u sa le cro n ice.
C lim a tu l ca ld şi u m ed este g r e u su p o r ta t d e vîrstn ici.
B io clim a tu l sta ţiu n ilo r e ste u n fa cto r tera p eu tic prin el în su şi.. In
co n d iţiile unui tra ta m e n t co m p le x în sta ţiu n e , treb u ie a p recia t efectu l s u ­
m a t al p roced u rilor, ceea ce p resu p u n e un sp or de a te n ţie în d o za rea
acestora.
B alrieoterap ia prop riu -zisă.
T ra ta m en tele prin băi m in e r a le, n ă m o lu ri şi gaze tera p eu tice, c u r e
in te n s iv e cu ap e m in era le, in d ife re n t d e m eto d o lo g ia de a p lica re co m p ortă
p articu larităţi la vîrstn ici.
B iirger, H au ss şi Ilolh u b er (cita ţi 30) nu sin tetiz a t m od ificările d e t e r ­
m in a te do vîrsU i asupra stru ctu rii şi fu n c ţiu n ii organ elor şi asupra m e ­
ta b o lism u lu i în fe lu l urm ător (ta b el LVII).

172
 B a ln e o te r a p ia c e a m a i b in e ,s u p o r ta tă d e v îr s t n ic i ş i c e a m a l e f ic ie n t ă
e ste după O tt (c ita t 34) cu ra Iv n eip p (3 ,1 5 ).
B ă ile m in e r a le se reco m a n d ă în c u r a p r e lu n g ită d e *1 să p tă m în i în a şa
fe l ca p r o c e d u r ile să p o a tă fi in tr o d u se p r o g r e s iv , r e s p e c t iv 3 p e s ă p tă m în ă
şi cu im e r sie -de 1 /2 sa u 2 /3 a c o r p u lu i ş i m a i a le s în a d o u a să p tă m în ă ,
dacă sîn t b in e su p o r ta te , să fie p r in s e în t r e g i. ,
S e reco m a n d ă b ă ile cu apă o lig o m in e r a lă d e tip F e lix , G eo a g iu , V a ţa ,
M oneasa, ş i c e le su lfu r o a se c u c o n c e n tr a ţ ii m e d ii tip C ă c iu la ta , O lă n e ş ti,
C ălim ăn eşti, H er c u la n e .
A p e le să r a te s în t b in e su p o r ta te , c u m s î n t c e le tip M a ria (12— 15 g % )
dacă n u s în t fo a r te c o n c e n tr a te . T e m p e r a tu r a p r e sc r isă să f ie de 36;— 37°
şi cu su p r a v e g h e r e a b o ln a v ilo r în tim p u l p r o c e d u r i. .i ■
P en tru a fe c ţiu n i c a r d io v a sc u la r e s e p o t p r e s c r ie a p e le c a r b o g ă z o a se la
tem p eratu ri c e d e sc r e sc d e la 36° la' 3 4 ° în r a p o r t c u to le r a n ţa b o ln a v u lu i
(C ovasna, V a tr a D o rn e i, B u z ia ş). , V ....
G azele te r a p e u tic e , m o f e t e le ,: s în t fo a rte" b irie s u p o r ta te d e v îr s t n ic i
pen tru că s e în lă tu r ă e fe c te le n e g a tiv e a le p r e s iu n ii h id r o s ta tic e a le âpţei.
S e grad ează p rin d u ra ta e x p u n e i'ii ş i în ă lţ im e a im e r s ie i.
îm p a c h e tă r ile c u n ă m o l se p o t p r e s c r ie în a p lic ă r i p a r ţia le în r a p o r t
cu su ferin ţa , la te m p er a tu r i o b iş n u ite 4 0 — 5 2 °. N u s e re c o m a n ă îm p a c h e ­
tările su p erio a re ş i g e n e r a le . '
C ren o tera p ia (cura in te r n ă ) e s t e în g e n e r a l b in e su p o r ta tă d e v îr s t n ic i
dacă e ste c o r e c t p rescrisă . N u s e r e c o m a n d ă c a n tită ţi p e s t e 1 ,8 — 2 1 /2 4 o r e ,
ch iar la a p e le o lig o m in e r a le şi n u s e r e c o m a n d ă a p e le c îo r u r a te s o d ic e
con cen trate (p e s te 6— 8 g /l). • ■
A p ele o lig o m in e r a le la d o z e d e 2 5 m l /k ilo c o r p /2 4 o r e în 4 p rize, s î n t
b in e tolerate.
A p ele su lfu r o a se d e c o n c e n tr a ţie m e d i e 5 —:20 m g H 2S /1 s î n t - ş i e le
bin e to lera te a d m in istr a te în d o z e d e 1 0 m l/k ilo c o r p /2 4 o r e în 3 p r iz e .
A p ele c a rb o g a zo a se la c o n c e n tr a ţii c a r e s ă n u d e p ă şe a s c ă 2 g /l în d o z e
de 10 m l/k ilo c o r p /z i s e p o t p r e scr ie c u u r m ă r ir e a b o ln a v ilo r . A p a riţia s e n ­
zaţiei d e a p ă sa re p reco rd ia lă , d e g r e u t a t e în r e s p ir a ţie , o b lig ă ia r e d u ­
cerea dozelor, fr a g m e n ta r e a lo r sa u c h ia r a b a n d o n a r e a .
C urele s e p resc r iu în ra p o rt cu m e s e le p r in c ip a le , c u 30' să u 9 0 '
în ain te de m a să , d u p ă n iv e lu l se c r e to r c lo r h id r ic .
C urele d e d iu reză se p rescriu în 4 — 5 p r iz e , d in c a r e u n a se a r a la
culcare, p e n tr u p ă stra rea u n e i c o n c e n tr a ţii u r in a r e s c ă z u te ş i în c u r s u l
nopţilor.
A so cia ţiile d e fiz io te r a p ie c o m p le te a z ă tr a t a m e n tu l cu p r e c a u ţiile c a r e
au fost d eja p r e c iz a te .
M esajul tr e b u ie e fe c tu a t cu g rijă a v în d în v e d e r e fr a g ilita te a v a s c u ­
lară a b ă trîn ilo r şi să fie d o za t în fu n c ţ ie d e d e f ic ie n ţ e le fu n c ţio n a le : c o n ­
tracturi m u sc u la r e (sed a tiv ), h ip o tr o fii m u s c u la r e (io n iz a n t).
In h a lo tera p ia cu a p e m in e r a le s u lfu r o a s e , a lc a lin e e ste foarte' u tilă
pentru e fe c tu l flu id ifia n t, d ren a n t ş i r e v it a liz a h t pe m u c o a s a b ron şică. T r e - :
buie p rescrise Ia te m p era tu ri c a ld e d e 3 8 — 3 9 . T e m p e r a tu r ile jo a s e şi
fo.irte fierb in ţi s în t ir ita n te, a c tiv a to a r e a le tu s e i.
T erap ia p r i n m l ş c a r c la v îr s tn i c i.
V irstn icii p rin tr-u n a n tr e n a m e n t c o r e s p u n z ă to r cu p o sib ilita te a s ă - ş i
crensefl ca p a cita tea de efo rt, r e z iste n ţa o r g a n is m u lu i In g e n e r a l.

173
 I'o r m c lc de a n tr e n a m e n t şi m işca r e c e lc m ai a d ec v a te p en tru v îrstn ici
sin t : m e r s u l, a le r g a r e a , c ic lis m u l, în o tu l, v is lilu l şi g im n a stica p ro -
p r iu -z isă . '" .
M ersu l se d o z ea ză p rin 3 p a ra m etri : d ista n ţa , v ite z a , d ific u ltă ţile t e ­
ren u lu i, E ste p r e fe r a b il . să s e a le a g ă a le ile u m b rite, parcuri, p a jişti'sa u
păduri. S tr ă z ile a s fa lta te so lic ită a p a ra tu l resp ira to r p rin p olu area în ap a ­
ra tu l r e sp ir a to r prin p o lu a r e a în ra p o rt cu g ra d u l de c o n cen tra ţie, d istra g e
d e la ritm şi s în t m a i s o lic ita n te p e n tru ap aratu l lo co m o to r. .. .
C îştig ă d in ce în c e m a i m u lt te ren a lerg a rea pe loc, ce se poate fa ce
111 lo c u in ţa p r o p rie , b a lc o n , c u r te . ' :
M e r su l c u b ic ic le ta ş i v îs lit u l sa u în o tu l fa ce p a rte din m işcă rile c e le
m ai p r e te n ţio a s e . P e n tr u p e r so a n e o b işn u ite cu a c e ste a e ste b in e să e x is te
o c o n tin u ita te , cu e x c e p ţia p erio a d e lo r de in tem p erii': p entru im it. acosta
.să se e f e c t u e z e în p is c in e cu npâ la tem p era tu ra d e :?()— .') 1°. ’
G ra d u l do e fo r t tr e b u ie s ta b ilit în aşa fe l ca p u lsu l după. o'rep riză de
a n tr e n a m e n t să n u d e p ă şe a sc ă 100 b ătăi pe m in u t, să n u apară bătăi n e ­
r eg u la te ia r s u b ie c tu l să se sim tă ia fin e le p erio a d ei reco n fo rta t şi nu
ob osit. • . ' ■ 1
G im n a stic a e s t e u tilă şi d e p refe r a t cu. un ritm a d ecv a t in iţia l, cu
creşterea s o lic ită r ilo r în m o d p ro g r e siv . A ce a sta se a d resea ză tu tu ror ar­
tic u la ţiilo r ia r p rin g r a d u l d e so lic ita r e a p a ra tu lu i ca rd io v a scu la r şi r e s­
pirator. . •
P e n tr u v îr s tn ic fo a r te u tilă e s t e .ş i g im n a stica ţin tită ad resată u n u i
ap arat sa u s is te m în su fe r in ţă .
S e r e c o m a n d ă d in c e în c e m a i m u lt, p en tru r e z u lta te le fa v o ra b ile,
b icicleta e r g o m e tr ic ă (H o m e tra in er), ce p er m ite o b u n ă d ozare a efo r tu lu i
în co n d iţii s p e c ia le şi s e p o a te fa c e în o rice sezo n .
I n te n s ita te a a n tr e n a m e n tu lu i p en tru o m u l în v îr stă treb u ie să fie în
aşa fe l a le s şi d o z a t în e ît să a n tr e n e z e în m işca re c e l p u ţin 1 /7 , 1 /6 din
m u sc u la tu r a s c h e le tu lu i, e fo r tu l să fie c e l p u ţin 3 m in u te în co n tin u a re şi
să a tin g ă c e l p u ţin 5 0 — 6 0 % d in m a x im u l p o sib il. ' ' '
O m o d a lita te s im p lă d e c o n tr o l e ste d in a m ica p u lsu lu i. S e recom an d ă
ca in te n s ita te a a n tr e n a m e n tu lu i să fie p rescrisă în e ît p u lsu l să fie 120—
1 3 0 /m in u t în a l c in c ile a d e c e n iu , 115— 1 2 0 /m in u t în a l şa se le a d ecen iu ,
90— 100 b ă tă i în a l ş a p t e le a d e c e n iu . "
In d ic a to r ii d e a p r e c ie r e s în t v a lo r i m e d ii c u m u la tiv e . T reb u ie ,anaT
liza t şi d o z a t fie c a r e ca z î n ;p a rte, în ra p o rt c u sta rea d e să n ă ta te, r e zerv e
fu n c ţio n a le ş i sta r e a d e a n tr e n a m e n t a n terioară.
S e r e c o m a n d ă e fe c tu a r e a a n tr e n a m e n te lo r z iln ic 10 — 20 m in u te . In
efe c tu a r e a d e c o n tin u ita t e se c o n te a z ă p e c r eşte re a ca p a c ită ţii fiz ic e în
g e n e r a l a v ir s ln ic u lu i ş i tr e c e r e a d e la sim p a tic o n ia o b işn u ită sp re v a -'
g o to n ie.
D u p ă e x e c u ta r e a a n tr e n a m e n tu lu i siste m a tic 2— 3 să p tă m in i se p oate
co n sta ta o s c ă d e r e a T .A . c u r e d u c e r e a e fo r tu lu i d e p om p are a cord u lu i
cu r e d u cerea c o n s u m u lu i d e o x ig e n la n iv e lu l m io ca rd u lu i. S e p roduce şi
o p r e lu n g ir e a d ia s to le i c u o p e r fu z a r e coron arian ă m a i bună. A d ou a fază
a c r e şte r ii a n tr e n a m e n tu lu i se r e fer ă la ca p a cita tea de efo rt. O rgan ism u l
an tren a t cu o fr e c v e n ţă a c o r d u lu i red u să d isp u n e de p o sib ilită ţi m a i m ari
la efort.

174
 A n tren a m en tele m a i p uţin in d ic a te la v ir s tn ic i sîn t c e le bazate pc
e le m e n te statice, rid icarea de g r e u tă ţi, c ee a ce d eterm in ă in ch id erca c o n ­
co m iten tă a g lo tei şi creşterea p r e siu n ii în c a v ită ţile ca rd ia ce şi d in torace.
C in d v a sele sîn t cu p ro cese a te r o m a to a se se p o t p rod u ce a c c id e n te sev ere.
M işcarea su b d ife r ite form e e s te fo a rte u tilă p en tru v ir s tn ic i in co n ­
d iţ iile unei bune dozări, in tro d u cerea p ro g resiv ă , su p r a v e g h e r e a toleran ţei
şi ap recierea ob iectiv ă a e fic ie n ţei.
E fectele favora b ile a le c u relo r b a ln ea re la v ir stn ic i s în t estim a te la
70°/o cu condiţia u n e i co recte se le c ţio n ă r i a b o ln a v ilo r p e n tr u cură ş i a
sta ţiu n ii de cură. '
A fecţiu n ile celc m a i in d ic a lc p en tru tra ta m en t b a ln e a r la vîrstn ici
s in i :
— afecţiu n ile reu m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi in fla m a to r ii, sp o n d ila -
troze, artroze, p eriarlroze şi d e term in ă ri p eria rlicu la rc d eg e n e r a tiv e sau ’
in fla m a to rii, l ’.H. pe fond d e g e n e r a tiv ;
— afecţiu ni card io v a scu la re : H .T .A . cu v a lo r i te n s io n a le controlate
m ed icam en tos (cu le z iu n i m in o re d e fu n d de o ch i, r e n a le 's a u coronare)
cardiopatia ischem ică cron ică n ed u rero a să , s e c h e le du p ă in fa rct de m io ­
card după 3 luni de la accid en t, a tero sclero za o b lltera n tâ a m em b relor in ­
ferioare, sindroam e p o sttro m b o tice n e u lc e r a le ;
— afecţiuni b ro n h o p u lm o n a re cro n ice : b ro n şite c r o n ic e ob stru ctive
n esp ecifice , b ron şectazii, in s u fic ie n ţa resp ira to rie r e str ic tiv ă prin d efo r­
m a ţii toracice, astm b ro n şic, a fe c ţiu n i de căi resp ira to rii su p e r io a r e ;
— afecţiun i b ilio -d ig e stiv e ş i m e ta b o lic e : g a str ite c ro n ic e , u lcer d u o ­
d e n a l în perioad ele de acalmie* c o le c isto p a tii cro n ice, c o le c is t operat, co­
lit e cronice, h ep atite cron ice p e r siste n te , d ia b et zah arat co m p en sa t, diateză
u r ic ă e t c .;
— afecţiun i a le rin ic h ilo r şi c ă ilo r u rin a re : litia ză u rin ară cu in d i­
c a ţii de cură de d iu reză, m icro litia za , li t ia z a , op erată, in fe c ţii urinare, p ie ­
lo n efrite cronice co m p en sa te ; '
— afecţiun i en d o crin e ş i p sih ic e : d isc r in ii d e v ir s tă (m enopauză),
sin d rom nevrotic reactiv, stări d e p r e siv e co m p en sa te etc.
R ecuperarea m e d ic a la a v i r s tn i c u lu i . ,
Tratam entul m ed ica l de r e a b ilita r e p e n tru v irstn ici c u d e ficie n ţe fi­
z ic e şi p sih ice p resu p u n e d ez v o lta r e a a celo r ca p acităţi ş i fo rţe care să -i
p erm ită in d ep en d en ţa în a u to ser v ir e p en tru n e c e sită ţile v ita le .
A ctivităţile v ita le pot fi g r u p a te in fe lu l urm ător, d u p ă R u şeten -
m eyer :
— m incat şi b ă u t ;
— controlu l d efeca ţiei şi m i c ţ iu n i i;
— deplasarea de p e p at p e sc a u n (sca u n e cu ro tile, cirje, cadru şi
m e r su l propriu-zis) ;
— fo lo sire a t o a l e t e i ;
— îmbrăcat şi dezbrăcat;
— spălat (p iep tăn at, ras) şi îm b ă ia t.
Posed inel aceste fu n cţii, v îr s tn ic u l poate să -ş i d esfă şo a re v ia ţa în m ij­
lo c u l fam iliei sau a u n u i căinin.
în stabilirea u n u i program d e rea b ilita re la v irstn ic, în afară de d e­
ficien ţe le fun cţion ale d eterm in a te d e boala care a h a n d ica p a t boln avu l,

175
 treb u ie ţin u t sea m a de d e clin u l fiz io lo g ic o b işn u it în senescenţă. A stfe l,
orice v îrstn ic a re m od ificări în fu n cţia p u lm on ară ce co n sta u în principal
în creşterea v o lu m u lu i rezidu al, în scă d er e a v e n tila ţie i pulm onare cit .şi
red u cerea fu n c ţiilo r ap aratu lu i ca rd iovascu lar.
D e a sem en ea , au fo st d em o n stra te : scă d erea co n d u cerii n ervoase c u
a p ro x im a tiv 15% . tim pul d e r ea cţie p r e lu n g it, v ite z a d e m işcare se m n i­
fic a tiv redusă, fo rţa m usculară scăzută.
U n a lt as p e c t caracteristic p e n tru v îrstn ic i este reacţia la stres (in -
cluzîncl în s t r e s -u l prin' fiz io k in e to te r a p ie ) ; m o d ifică ri fiziologice n e ­
se m n ific a tiv e în co n d iţii d e 'r e p a u s sau a c tiv ita te o b işn u ită d evin se m n ifi­
ca tiv e în co n d iţii d e stres şi r e v in fo a r te în c et la co n d iţiile anterioare.
Cu to t p e r ic o lu l cu n o scu t, im o b iliza rea răm in e u n u l din in d icaţiile
tera p eu tice de b ază în p erioad a im ed ia t u rm ătoare in sta lă rii unui h a n ­
dicap. C u n oscîn d im p lica ţiile c lin ic e se v e r e a le im o b iliză rii prelungite (tu l­
burări n erv o a se, em b o lii p u lm o n a re, p n e u m o n ii d e d ecu b it, in fecţii u r i­
nare, sta ze u rin are, d isten sii ab d om in ale, u lc e r e d e d ecu b it, contracturi
etc.) recu p ern ţio n istu l treb u ie să scu rteze tim p u l d e im ob ilizare totală şi
să in trod u să m ă su r i care să p rev in ă co m p lic a ţiile secu n d a re.
V îrstn icu l d e v in e h a n d icap at p entru n n u m ite fu n cţii şi are nevoie de
tratam en t de rea b ilita r e în d ife r ite situ a ţii : după sau în cu rsu l spitalizării
p en tru o a fe c ţiu n e acută severă, fractură, a c c id e n t v a sc u la r coronarian sau
cerebral, in te r v e n ţie ch iru rgicală etc.
P rogram ul d e reab ilitare treb u ie să în ce a p ă din acea stă fază : b o ln a ­
v u l treb u ie d ep rin s cu p o stu r ile corecte d in etana d e rep au s total la pat
p en tru ev itarea escarelor, d eform aţiilor. î n prim a fa ză b o ln a v u l este în ­
v ă ţa t cum să se în toarcă de p e o parte p e a ltă , să se r id ice in şezut, apoi
tra n sferu l în că ru cio r cadru. S e fo lo sesc d isp o zitiv e p n eu m a tice pentru
decu b it, m asaj, se în v a ţă e x e r c iţii p ro g resiv e de g im n a stică respiratorie
şi a seg m en telo r n ea fe e ta te la p o sttra u m a tici şi a tu tu ro r segm en telor p e
rînd , la b oln avi card ia ci, resp iratori, n eu ro lo g ic i.
P rogram ul d e reab ilitare treb u ie să d e fin ea scă p en tru fiecare b o l­
nav o b ie c tiv e le d e eta p ă şi m ijlo a c e le fo lo site pentru realizarea acestora.
S e d istin g 2 e ta p e d eo seb ite a le p rogram u lu i de recu p erare :
— etapa cîn d b o ln a v u l e ste în pat sa u în salon ;
— etapa cîn d b o ln a v u l a ju n g e în co m p a rtim e n tu l d e fizioterapie si
recuperare.
S e p oate sistem a tiz a p rogram u l celor 2 eta p e in fe lu l urm ător (tab e­
lu l LVIII).
C înd p rogram u l de reed u care în secţia d e fizio te ra p ie este încheiat
b o ln a v u l treb u ie să se m o b ilizeze singur in cîrje, cad ru sau bastoane. în
această etapă ol e s t e capabil cu o su p ra v eg h ere fa m ilială să-şi continue
a n tren a m en tele z iln ic e de m ers p e d istan ţe p ro g resiv m a i m ari şi să b e ­
n e fic ie z e de co n tro a le periodice a le se r v ic iu lu i de fiz io te r a p ie şi recu ­
perare.
P en tru realizarea o b iectiv elo r propuse în c e le 2 sta d ii a le recuperării,
fiecare cadru m ed ica l d c fizio te ra p ie fo lo seşte o serie d e teh n ici de reedu­
care m u scu lară (m ob iliză ri ale a rticu la ţiilo r p e rînd de 8 — 10 ori zilnic în
an u m ită ordin e, cu p au ze în care sîm . in te rc a la te m a sa je sed a tiv e ale g ru ­
purilor m u scu lare con tractate sa u ex e rc iţii p en tru c e le hipotrofiate. Se
fac e x e rciţii p entru resp iraţie p en tru b o ln a v ii card io v a scu la ri.

176
 F iz io te r a p e u tu l tr e b u ie să fo lo şe a sc ă te h n ic i d e a n tr e n a m e n t u şo a re,
cu m o tiv a ţie ş i eu a p r e c ie r i p e n tr u a -1 în c u r a ja . : . .
P a r tic ip a r e a b o ln a v u lu i la fie c a r e p ro g ra m nou. e s te fo a rte im p o r­
ta n tă şi în r e a liz a r e a c o te i d e p a r tic ip a r e , r o l fo a r te m a r e a re p er so a n a
c a r e .e fe c tu e a z ă .p r o g r a m u l cu p a c ie n t u l., :
A sp e c te p a r tic u la r e p e g r u p u r i d e a fe c ţiu n i :
— r e c u p er a r e a v ir s t n ic u lu i c u r e u m a tism . în r e u m a tis m u l in fla m a ­
tor, în a fa ră d e t r a t a m e n t u l m e d ic a m e n to s , b o l n a v u l v a fi e d u c a t în s e r ­
v ic iile d e fiz io te r a p ie ş i r e c u p e r a r e c u p o s tu r ile c o r e c te p e n tr u fie c a r e lo ­
ca liza re a p r o c e s u lu i in fla m a to r . Jn p e r io a d e le d e in te r n a r e sa u d e tr a ta ­
m e n te în s e r v ic ii d e s p e c ia lita te , v a b e n e fic ia d e tr a ta m e n t fiz ic a l în r a ­
p ort cu stadiul,- e v o lu ţ ie i a fe c ţ iu n ii, v a f i e d u c a tă p r e h e n siu n e a ,. m e r su l
şi a lte g e s tie i lim it a t e sa u p ie r d u te . .
Iri r e u m a tis m e le d e g e n e r a t iv e a le c o lo a n e i, u n lo c im p o r ta n t a u p o s tu ­
rile, fiz io te r a p ia ş i g im n a s tic a m e d ic a lă ţin tită p e n tr u to n iz a r e a u n e i.g r u p e
m u scu la re, e u h ip o tr o fii, a s u p liz a r e a c e lo r c o n tr a c ta te . , , ,. .
In ..a rtro ze d e c o m p e n s a te a lg ic s e v o r fa c e tr a ta m e n te fiz ic a le a n ti-
a lg ice p rin e le c tr o ţe r a p ie c ii d ia d in a m ic e sa u u ltr a s u n e t, c u r e n ţi g a lv a n ic i
sa u lo rm o tern p le .şl s e v a în v ă ţa b o ln a v u l cit m ă s u r ile c e tr e b u ie să le
e fe c tu e z e p e n tr u a p r e v e n i ■d e c o m p e n s ă r ile m u s c u la r e sa u sta tic e (e v e n -
tu a l m t e r v e n ţ ii c h ir u r g ic a le ).
In a r tr o z e le d e c o m p e n s a t e m u s c u la r se v o r .f a c e p r o ced u ri fiz ic a le cu
e fe c t e x c ito m o to r ; sa u s e d a t iv , p e g r u p e le m u s c u la r e în r a p o r t cu m o d ifi-.
că rile f iz io p a to lo g ic e .la c a r e a c e s te a s în t su p u se . E fe c te p r o fu n d e p e m u s­
cu la tu ra a fe c ta tă s e 'o b ţ in în p i'in c ip a l p rin c u r e n ţi d e m e d ie fr e c v e n ţă in
a p lica ţii in t e r f e r e n ţ ia le ...
S e in d ică m a sa j I o n iz a n t p e g r u p e le m u s c u la r e h ip o tr o fic e şi s e d a tiv e
p e g r u p e le m u s c u la r e c o n tr a c ta te . S e v o r fa c e c o n s u ltu r ile o r to p e d ic e o b li­
ga to rii p en tru c o r e c ta r e a tu lb u r ă r ilo r d e s ta tic ă d a că s în t în că p o sib ile .
P en tru a r tr o z e le d e c o m p e n s a te şi in fla m a to r ii se v o r a p lic a p roced u ri
d e fiz io te r a p ie cu e fe c t p r o fu n d d e tip u ltr a su n e t, u n d e sc u r te , m icro u n d e
sau r o e n tg e n te r a p ie . P a r a m e tr ii la a c e s t e p r o ce d u r i d e e le c tr o te r a p ie v o r
fi p rescrişi în r a p o r t c u s t a d iu l p r o c e s u lu i in fla m a to r a rticu la r.
In a r tr o z e le o p e r a te d e ş o ld sa u g e n u n c h i, a n sa m b lu l d e m ă su ri ce se
recom an d ă v îr s tn ic ilo r în a in te d e in t e r v e n ţie , im e d ia t d u p ă in te r v e n ţie sa u
cîn d se d ir ije a z ă sp r e s e r v ic iile d e fiz io te r a p ie şi r e c u p e r a r e s în t a c e le a şi
ca !a in t e r v e n ţiile s im ila r e d u p ă tr a u m a tis m şi v o r fi p r e z e n ta te în c o n ­
tin u are.
R e cu p era rea v ir s tn ic u lu i p o stlr a u m a tic . V îr s tn ic u l e ste a d eseo ri v ic ­
tim a tr a u m a tis m e lo r d iv e r s e d e la s im p le c ă d eri la a c c id e n te d e c ir c u la ţie
se v e r e care se d a to r e s c d if ic u ltă ţilo r în m o b iliz a r e d e te r m in a te de c a u ze
c e ţin d e a fe c ţiu n i d e g e n e r a t iv e a le a p a r a tu lu i lo c o m o to r, d e fic ie n ţe de
co o rd o n a re^ ie o r ig in e c e n tr a lă sa u u n o r d e fic ie n ţe se n z o r ia le .
Cu o fr e c v e n ţă d e o s e b ită se în s c r ie în p a to lo g ia v ir s tn ic u lu i frac-tura
d e c o l fem u ra l. F r e y b e r g a r a tă că 8 7 % d in fr a c tu r ile d e şo ld Ia p op u la ţia
p e ste 35 an i .şi 5% d in p o p u la ţia v îr s tn ic ă su fe r ă fr a c tu ră d e co l fem u ra l.
P r o g resu l c h ir u r g ie i r e p a r a to a r e a r ed u s c o n sid e r a b il p erioad a d e
im o b iliza re Şi n u rp ăv u l v îr s tn ic ilo r c a r e îş i p ie rd p o sib ilita te a d e m işca re.
.P en tru p r e v e n ir e a c o m p lic a ţiilo r c a r d io v a s c u la r e r e p a u su l la p at p o st-
operatQr tr e b u ie s c u r ta t la m a x im u m p o sib il. D u ra ţii re p a u su lu i e ste in

12 — Cura baîncocllmatlcA — cU. ioc 177

 fu n cţie de locu l, forma şi in ten sitatea traum atism ului şi deci a inter­
v en ţiei.
G im nastica respiratorie şi a extrem ităţilor neafectate se începc im e­
d iat după dispariţia efectu lu i drogărilor anestezice.
D urata m ersu lu i descărcat total (bare, cadru) depinde de tipul in ter­
v en ţiei şi situ a ţia rndiologică.
în in terven ţia pe p roteze totale de şold se în cepe sprijinul parţial pe
ex trem ita tea operată, cu descărcarea prin baston după 15 zile, iar în in ­
ter v en ţiile cu con ten ţie m etalică după 30 zile. N um ai în fracturile cu
in teresare acetabulară m ersu l fără sp rijin pe segm en tu l operat 6e pre­
lu n g e şte la 6 0 — 90 zile.
In situ aţia în care că lu şu l nu se form ează în 6— 8 luni, se recomandă
m ersul cu cadru sau cîrje pînă cînd se poate realiza o nouă intervenţie.
In cazul in c m c in terven ţia d evin e contraindicată din alte m otive m edi­
cale, b olnavu l răm îne să se m ob ilizeze descărcat, fără sprijin pe m embrul
re sp ectiv sau cu sp rijin m inor, to t restu l vieţii;
In gen eral u n vîrstn ic operat de şold pentru o fractură sau protezat
p en tru o artroză, e b in e să răm înă 'cu m ers descărcat pe baston pentru
totdeauna.
In cadrul com p lexu lu i de reabilitare în afară d e reeducarea mersului'
în d iferite grade de descărcare, se recom andă d iferite programe de gim nas­
tică în clin ostatism pentru pregătirea m usculatu rii stabilizatorilor a bazi­
n u lu i şi a în treg ii chingi m usculare a şoldului, m usculatura membrelor
in ferioare în principal n gru p elor m usculare de forţă şl stabilitate (muscu­
latura exten soare a gen u n ch iu lu i şi flex o a re a lab ei piciorului).
S e asociază cu b un e rezu ltate m asaju l to n ifia n t pe membrele, in fe­
rioare, ascen dent pentru a fa cilita circu laţia de întoarcere.
P rogram ele de gim nastică şi m ers se fac în regim discontinuu. P e­
rioad ele de repau s pentru cei cu tendinţă la staze d ecliv e se fac cu m em ­
brul inferior în unghi de 2 0 —-30° cu p lanu l patului.
P en tru orice altă localizare de fracturi la vîrstn ic rămîne de bază
p rincipală m obilizarea rapidă, gim n astica precoce a segm entelor neafec­
tate şi masaj, b in eîn ţeles la su pervizarea m edicală d e specialitate.
D in tre com p licaţiile posttraum atice, algodistrofia este întîlnită cu
aceea şi frecven ţă ca la adulţi.
Faţă dc adult, unde sindrom ul algic este foarte exprim at, Ia vîrstnic
dom in ă tulb urările trofice. R ăspunsul la tratam ent este mai lent, datorită
p osib ilităţilor m ai restrînse m ed icam en toase (betablocantc, corticotcrapie).
R ecuperarea vîrstn icu lu i cu problem e ncurolofjicc.
Cea mai frecven tă situ a ţie clinică care n ecesită asistenţă de recupe­
rare este hem iplegia. In proporţie m u lt m ai m ică sîn t paraptegii vascu­
lari sau traum atici, paralizii sau pareze segm entare, polinevrite etc.
S ta tisticile au arătat că 80% d in accid en tele vasculare cerebrale sînt
la populaţia de p este G5 ani, iar din acestea 80% supravieţuiesc acciden­
tu lu i acut şi n ecesită asistenţă de recuperare.
G radul de d eteriorare fiziologică de vîrstă sau prin afecţiuni cro­
n ice deseori în lîln ite la bătrîni — h ip erten siu n e arterială, diabet zaharat
etc., determ ină d ificu ltăţi su p lim en tare în recuperare faţă de leziunea
ccrcbrală propriu-zisâ. A ccasta presupune o testare com pletă şi complexă

170
a handicapatulu i şi u n program d e recu p era re in d iv id u a liza t şi stad iali-
zat. Prograrrtul de recupcrare tr eb u ie e v a lu a t periodic ş i pus în acord cu
d e ficien te le. R itm ul d e cîştigu ri e s te fo a rte d ife rit de la b o ln a v la bolnav
şi d eseori program ele sîn t răstu rn ate în a m b e le sensuri.
— D u reri, con tracţii, a lg o d isţro fie etc.
P recocitatea este u n p rin cip iu d e bază ş i în recuperarea h andicapatu­
lu i v îrstn ic. R ep au su l a b so lu t la p a t este in d ic a t pină cin d leziu n ea neuro­
logică se stab ilizează (b oln avu l n u m ai sîn g er e a z ă , ed em u l şe retrage, nu
apar noi sem n e n eu ro lo g ice d e e x tin d e r e a leziu n ilo r).
F ie că b oln avu l e ste în tr-o u n ita te sp ita lic e a sc ă de sp ecia lita te sau a
răm as la d om iciliu, m ed icu l de c a să tr e b u ie să cunoască m etodologia de
recu perare.
In perioada d e rep a u s la pat treb u ie p o z iţio n a te enrect m em brele a fec -
tate : um ăru l In ab d u cţie de 30— 40° şi r o ta ţie externă, c o tu l în u n gh i de
140° pronat, iar m in a îiitr-u n su p o r t de p la s tic 111 p o ziţie d e funcţionare
sau ridicată pe o p ern ă pentru a e v ita e d em a ţierea .
M em bru l in ferio r are te n d in ţa la r o ta ţie extern ă, cu fle x ie şi adductie
în şold, gen u n ch iu l fle c ta t, iar g le z n a cu te n d in ţă de ecvin .
In uceaslă fază treb u ie fă cu lc d e 5— (5 o ri pe zi m işcări p asive in m em ­
b rele su p erioare şi in ferio a re d e că tr e sora d e recuperare de salon sau un
m em b ru a l fam iliei.
Im ed iat ce p acien tu l coop erează, e ste in v it a t să cfec tu ez c exerciţii a c­
tiv e 111 extrem ităţile, n ea fecta te. . .
Este indicat cu m embrul inferior afectu l să fie susţinui de un suport
special efectuat în acest sens, care corectează tendinţele de fixare şi pre­
vin e edem ul, suport ce să form eze cu patul u n unghi de 30°.
D acă b olnavul a a v u t un a c c id e n t tr o m b o tic fără p ierdere de cu n oş­
tinţă, la -18 ore dc la accid en t e s te scu la t în şezu t, se în cep e deprinderea
teh n icii de întoarcere şi dc tra n sfer pe că r u c io r sau fotoliu .
In această perioad ă este în v ă ţa t să se a u to serv ea scă cu extrem itatea
v ita lă (spălat, m iiioat, băut, p iep tă n a t, Îm brăcat).
P e m ăsură ce b o ln a v u l a d ep rin s te h n ic ile de ridicare, transfer, orto-
sta tism u l, începe reed u carea m e r su lu i cu ca d r u sau în tre bare paralele.
Cînd a deprins m ersu l cu cad ru sau p e n tr u form e se v e r e în cărucior,
se poate trece la eta p a de recu p era re în se r v ic iu l de fizio tera p ie, fie ca
b o ln a v internat, fie am bulator. A c e sta fiin d p rim u l pas sp re o c o le c tiv i­
tate, grup, ccca ce rep rezin tă u n m o m en t d e o se b it ca m o tiv a ţie şi efcctu l
stim u la tiv se recu n oaşte prin p ro g resu l e fe c tu a t de b olnav.
In această fază, .'î sîn t o b ie c tiv e le p r in c ip a le : prin ergoterapie d e­
prinderea gesticii co recte p entru v ia ţa de z i cu zi, pentru extrem itatea
sup erioară n eafectată şi reed u carea c e le i a fe c ta te dacă prezintă potenţial
d e recuperare şi ed u carea m ersu lu i in c lu siv {întronarea pentru depăşirea
unor bariere fizice a le m ed iu lu i ca scări, d e n iv e lă r i e ’.c.
T ehnicile folosite în c o m p a rtim e n tu l d e te ra p ie ocupatională co n v en ­
ţion ală sin t diferite, urm ărind în tr -o scară id e deprinderi a d ecv a te d efici­
e n tu lu i şi scopului fin a l (a u to serv ire sau o a n u m ită activ ita te). In această
etap ă treb u ie să fie efectu a tă reed u carea v o r b ir ii de către logop ed . R olul
p sih ologu lu i este d e o se b it de im p ortan t în to a te etapele recuperării bol­
n a v u lu i avînd in v e d e r e tu lb u ră rile e m o ţio n a le foarte d iv erse pe care
v îrstn icu l le are.

179
 La b o ln a v ii a fa zic i şi la c e i cu tu lb u ră ri sen zo ria le, p o sib ilită ţile'd e
recu p erare sîn t se m n ific a tiv red u se.
P a ra p arezcle sa u p a ra p leg iile sp a stic e a le v îrstn ici lor d eterm in ate de
tulburări circ u la to rii sau .d eg en era tiv e se v e r e a le coloan ei lom bo-sacrnto,
b en eficia ză de tra ta m e n t prin k in e to te ra p ie axată pe ton ifierea mu.seu la ­
turii sta b iliza to a re 11 b a zin u lu i şi m em b relo r in ferio a re, pe reeducarea
m ersu lu i prin cu ltu r ă fizică m ed ica lă , m a sa j şi p roced u ri cu e fect vaso-'
m o to r (curenţi d e m edie fre cv e nţă în aplicaţii longitudinale, cu ren ţi de
joasă frecv en ţă a p lica ţi d irect sau prin in ter m e d iu l ap ei — băi galv a n ice —
sau m o fete in a p lic a ţii lo ca le sau g en era le).
T ra ta m en tu l fizio k in eto recu p era to r u rm ă reşte ob ţin erea unor grade
d e in d ep en d en ţă în m işcare, în c o n d iţiile în care e v o lu ţia este d e ob icei
prin cau za g e n e r a to a r e p ro g resiv ă in c o m p a ra ţie cu a ce le a şi form e, d e ob i­
cei traum atice, la tin e ri, în ca re prin tra ta m en t in te n siv ş i p relu n git se
ob ţin r ezu lta te fa v o ra b ile.
L eziu n ile de n e r v i p eriferici, de tip n ev rită , p o lin e v r ite sau pareze,
paralizii, n u p resu p u n p articu la rită ţi, m eto d o lo g ii d e tratam en t recu p era­
tor faţă d e c e le a le a d u ltu lu i.
A v în d în v e d e r e v ite z a d e co n d u cere redusă cu 15— 20% în co n d iţii
fiz io lo g ic e la v îr stn ic , ia r r itm u l de r e v e n ir e redus cu 50% faţă de ad u lt,
tim p u l d e recu p era re e ste m u lt p re lu n g it. Cînd in te r v in elem en te em o ­
ţion ale d e te r m in a te d e a teroscleroză, eu co m p ro m iterea cooperării v îr stn i-
cu lu i la p rocesu l d e recu p era re, re z u lta te le sîn t a n ih ila te.
In recu p era rea b o ln a v u lu i v îr stn ic c u d e ficie n ţe n eu ro lo g ice e v a lu a ­
rea treb u ie să se fa că la in te r v a le sc u rte şi reaju starea program ului de
recup erare să se fa că în rap ort cu situ a ţia găsită. A p ar fre c v en t d isfu n cţii
noi, dar u n eo ri se rem a rcă şi r e m isiu n i sp o n ta n e în a n u m ite zone.
Reeducarea sfin cterulu i vezical la bolnavii cu tendinţă la incontinenţă
dă rezultate slabe în com paraţie cu cele obţinute la tineri sau adulţi.
— Recuperarea vîrstnicului deficient respirator.
D e ficien ţii resp ira to ri v îr stn ic i sîn t în p rin cip al ob stru ctive prin b ron ­
şite cron ice sa u a stm b ro n şic sa u r e str ic tiv i şi m ieşti p rin sech ele TBC
pleu rop u lm on are, p leu ro p a tii, d efo rm a ţii toracice, se c h e le a le in terv en ­
ţiilor op eratorii to ra co p u lm o n a re, p n eu m ocon ioze, em fizem pulm onar etc.
S ta tistic ile a p recia ză la 25% cifra c e lo r care din d e c e n iu l 6 şi 7 au
d isfu n cţii resp ira to rii şi d in a c e ştia 12% n e c e sită tra ta m en te aproape co n ­
tinuu.
In p erio a d ele d e acu tizare a u n ei d isfu n c ţii p rin tr-u n proces in fecţios,
v ira l sau in te r v e n ţie ch iru rg ica lă , terapia fizică nu se in d ică, cu ex cep ţia
d ren a ju lu i postural.
Pe m ăsu ră co n e în d ep ă rtă m d e m o m en tu l acut, se p o a te începe in -
h aloterap ia cu su b sta n ţe m ed ica m en to a se (an tib iotice, bronhodilatatoare,
llu id ifia n te , co rtizo n ice), k in eto tera p ia şi resp iraţia în p resiu n e p ozitivă
in term iten tă.
P en tru b o ln a v ii cu a fe c ţiu n i cu e v o lu ţie cronică se p o t face, afară de
kin eto tera p ia sp e c ific ă ş i resp iratoi’ie în p resiu n i p o zitiv e, in h aloterap ie
cu ape m in era le su lfu r o a se sa u a lca lin e p en tru e fe ctu l flu id ifia n t, d e se n -
sib ih z.’nt, a n tiin fla m a to r , tro ficiza n t al ap a ra tu lu i m u c o -d lia r bronşic.

180
 K in e to te r a p ia r e sp ir a to r ie c u p r in d e u n c o m p le x d e e x e r c iţii cu o b ie c ­
tiv e p a r ţia le d if e r ite , d a r cu o b ie c tiv fin a l a m e lio r a r e a fu n c ţiu n ii r e sp ir a ­
to rii. K in e to te r a p ia r e sp ir a to r ie a fo s t siste m a tiz a tă in fe lu l u r m ă to r :
— e x e r c i ţ ii d e r e la x a r e ;
— e x e r c iţ ii d e a su p liz a r e , d c co n tr a c tu r a r e şi lo n ifie r c ;
— e x e r c i ţ ii r e sp ir a to r ii p r o p r iu -z ise ; 1
•—■ e d u c a r e a v o r b itu lu i ;
— controlul t u s e i ; ' ' .
— d o s y ir e n e f o r t u l u i .
P a r tic u la r it ă ţi ]a v ir s tn ic i s în t în c e e a c e p r iv e ş te e x e r c iţiile dc a s u ­
p liza re, d e c o n tr a e tu r a r o şi to n ifie r e a m u s c u la tu r ii to r a c e lu i, c e n tu r ilo r
s u p e r io a r e ş i a b d o m e n u lu i c a r e tr e b u ie a c o r d a te câ in t e n s it a te , dui'âtă şi
r.um ăr d e r e p e t iţ ii cu r e z e r v e le c a r d io v a sc u la r e .
E x e r c iţ iile d e r e sp ir a ţie p r o p r iu -z isă s e d ife r e n ţia z ă d u p ă tip u l d e
d is fitn c ţie p r e d o m in a n tă , o b str u e tiv ă sa u r e str ic tiv ă .
In d is f u n c ţ ia o b str u e tiv ă p r e d o m in a n tă , g im n a s tic a r e sp ir a to r ie v a
u rm ări r ă r ir e a r itm u lu i r e sp ir a to r , c r e şte r e a a m p litu d in ii r e sp ir a to rii,
c r e şte r e a p r e s iu n ii la g u ră , a n tr e n a r e a r e sp ir a ţie i a b d o m in a le ş i to ra ca le
in fe r io a r e . 1 /"
P e n tr u p r e d o m in a n ţa d is fu n c ţie i r e s tr ic tiv e se v o r e fe c tu a e x e r c iţii
p en tru c r e ş t e r e a a m p lia n ţe i to r a c a le şi a d ia fr a g m u lu i.
O a t e n ţ ie sp o r ită tr e b u ie aco rd a tă b o ln a v ilo r d is p n e ic i, e d u c ă r ii v o r ­
b itu lu i c a r e a r e im p o r ta n ţă u n e o r i e g a lă c u a a n s a m b lu lu i d e e x e r c iţii
resp iratori!.'
P e n tr u r e a liz a r e a n o ţiu n ii d e tu s e co n tr o la tă se fa c e x e r c iţii sim p le
m e n ite s ă c r e a s c ă e fic ie n ţa tu s e i şi o ’ c r e şte r e m i c ă ’a p r e siu n ii in tr a -
p u lm o n a r e .
în e e e a c e p riv e şte an tren am en tu l la efort, cel m ai agreat d e pulm o­
narii v îr stn ic i e ste m ersu l p e jos pe teren plat sau cu accid en te de teren
de tip p a n te. D ozarea efo rtu lu i se fnce prin ritm ul şi tim pul' d e m ers sau
distanţă ş i p a n ta d e în clin are în deocebi p en tiu cu rele din sta ţiu n i'sa u
pentru b o ln a v ii din zone d e dealu ri sau m ontane.
S e p o t in d ic a ş i a n tr e n ă r ile la e fo r t p rin b ic ic le ta e r g o m e tr ic ă , co v o r
ru lan t, în c o n d iţ iile u n e i e v a lu ă r i a n te r io a r e .
V îr s t n ic ii s în t d e m u lte o ri ţin u ţi în r e p a u su r i p r e lu n g ite la p a t .sau
în ca m eră , în d ez a co rd cu r e z e r v e le fu n c ţio n a le r e sp ir a to r ii ş i c a r d io -v a s­
cu lare.
î n c e e a c e p r iv e ş te v a lo a r e a r e sp ir a ţie i în p r e siu n e a p o z itiv ă in te r m i­
ten tă , a tit p r in c e r c e tă r ile e fe c tu a te c ît şi p rin e x p e r ie n ţa a c u m u la tă , n u
m ai s în t r e z e r v e .
A c e a s ta a r e in flu e n ţă a su p ra d e z o b str u c ţie i b r o n ş ic e p rin a n tr e n a re a
e lim in ă r ii s e c r e ţ iilo r , a m e lio r a r e a d is tr ib u ţie i in tr a p u lm o n a r e a a e r u lu i
in c lu z in d ş i z o n e le cu sla b ă v e n tila ţie a lv e o a r ă .
I n t e r v e n in d în a m e lio r a r e a p e r fu z ie i p u lm o n a r e , s e a m e lio r e a z ă şi
p r e siu n ile p a r ţia le a le g a z e lo r sa n g u in e .
A s o c ie r e a r e sp ir a ţie i în p re siu n i p o z itiv e in te r m ite n te c u tera p ia eu
se r o so li p o te n ţ e a z ă e fe c t e le c e lo r d o u ă p ro ced u ri.
iîn c e e a c e p r iv e ş te a n tr e n a r e a v ir s tn ic u lu i p u lm o n a r la sc h im b ă r ile
de te m p e r a tu r ă s p r e rec e şi la in flu e n ţa fr o n tu r ilo r a tm o sfe r ic e la ca re
acesta e s t e fo a r t e se n s ib il, se fa c e m a i g r e u d e c it la a d u lt sa u la tîn ăr.

181
 V irstnicii nu deseori tulburări de term oieglare. Metoda cea. mai folo­
sită de an trcm ancnt in accst sens este clim atologia şi in g en er a lşi activi­
tatea în aer lib er. ’. ..
D e d e o se b it in te r e s -în recu p era rea b ro n lio p u lm o n a ru lu i cron ic
v îis t n ic e s te p sih o te r a p ia . .
— R e c u p e r a r e a v îr s tn ic u lu i c a r d io v a scu la r. . .....
P roblem e d eo seb ite de recuperare Sn acest p rofil ridică infarctul de
m iocard şi arteriop atia atero sclero tic!.
Elaborarea u n u i program dc recuperare şi acordarea lui .dinamică
la situ aţia .clin ică presupune, pe de o parte o cunoaştere a m odificărilor
fiziologice ale. ap aratulu i cardiovascular la vîrstn ici şi, pe de alţă parte,
cunoştinţe tem ein ic e şi exp erienţă în reabilitare. . . . . . .
U n elem en t particu lar în recuperarea vîrstn iculu i este coeficientul
de precocitate d eterm in at d e , 2 com plicaţii care se ivesc mai frecvent la
aceştia prin p relu n girea repausului : p n eu m op atiile de clinostatism sau
trom boflebitele. ., ■
R e cu p era rea y ir s tn ic u lu i d u p ă a c c id e n t co ro n a ria n se face în u n ită ­
ţile dc s p e c ia lita te . D u p ă 30— 45 z ile cîn d b o ln a v u l a fo st elib erat d in
sp ita l, in tră în ro l m e d ic u l d e casă.
In această perioadă este indicat să se înceapă m ici antrenamente în
curte, sp ecializate, după testări prealabile.
O b iectivele recu perării prin an tren am ent fizic au fost stabilite a fi
urm ătoarele : .
— A m e lio r a r e a c a p a c ită ţii d e e fo rt fizic.
— R ed u cerea c o n se c in ţe lo r p sih o lo g ic e a le b o lii.
— In tîr z ie r e a r e c id iv e lo r p recu m şi scă d e r e a n u m ăru lu i lor.
In program ul d e recuperare latura psihologică esle deosebit de im ­
portantă. B oln av u l trebuie in stru it pentru ce activ ita te este apt, în ce
ritm să le efectu eze şi care sîn t sem n ele d e alarm ă. ,
A n tren am en tu l fizic, după noile orientări, e ste uşor sau cel m ult
m ediu.
N u se m ai prescriu program e subm axiinale n ici la adultul tînăr, cu
atît m ai p uţin pentru vîrstnic.
Nu sc vor proscrie in program ele de recuperare contracţii izom e-
trice, acestea reprezen tînd o solicitare m are a aparatului cardiovascular
îndeosebi în faza d e preejecţie.
In situ a ţiile clin ice, cînd bolnavul are dureri anginonsc sau tulburări
de ritm, introducerea fiecărei noi activităţi, efort ele ridicare, mers ctc.
este în cetinită şi acordată cu grijă de cardiolog, in funcţie de situaţia
clinică. S e vor cin tări foarte b in e riscurile în tre ce le care pot duce la
extin derea in farctu lu i, recidivă sau tulburări de ritm severe sau fatale şi
celelalte com plicaţii care pot uneori determ ina si- ele mai lent acelaşi
final. i
P rec o c ita te a m o b iliz ă r ii v iis tn ic u lu i cmio diclaLă şl do osteop orozele
d e im o b iliz a r e ca re s e in s ta le a z ă fo a rte u şo r la v îr s tn ic i. In cazu l în care
p erioad a d e p a t-fo to liu tr eb u ie p r e lu n g ită , se v o r fa c e ex crciţii de r esp i- .
r a ţie p rofu n d ă şi d c m o b iliz a r e a c tiv ă a m e m b r e lo r su p erioare şi in fe ­
rio a re cu c îte v a r e p r iz e p e zi care, p e lin g ă e fe c tu l d e lim ita re a a şa -zisei
„ fu gă d e c a lc iu 1*, p ă str ea z ă a m p litu d in e a d e m işc a r e în a rticu laţii şi un
to n u s m u scu la r m a i b u n .

18 2
 Dacă în cu rsu l recu p erării nu s-a u iv it co m p lica ţii d eo seb ite şi p r o ­
g ra m u l do adaptare la v iaţa ob işn u ită a d ecu rs n orm al, se p o a te recom an d a
la ă luni d e'la in farct o cură balneară în sta ţiu n i d e p ro fil card iovascu lar
(C ovasna, B uziaş).
C ardiopatia isch em ică cron ică nedureroasă a v ir stn ic u lu i poate b e n e­
ficia d e asem enea d e cură balneară în sta ţiu n i d c p rofil. In tre cure, v is - â -
v is de tratam entul m ed ica m en to s condus de card iolog, p a cien tu l p o a te
b e n eficia de se rv icii de sp ecia lita te de program e d e an tren a m en t fiz ic c u
încărcarc pînă la solic ita r e m ed ie.
Foarte bin e to lera te d e v îrstn ic sin t p lim b ă rile ziln ice, dar tr eb u ie
să fie aten t să le co n tin u e. •
A teroscleroza o b litera n tă a m em brelor in ferio a re (sindrom ul d e isc h e ­
m ie periferică, de o rig in e aterosclerotică) e ste in proporţie d e 70Vo a fe c ­
ţiu n ea virstn icu lu i.
O b iectivele terap iei co m p le x e de recup erare în sin d rom u l dc isc h e ­
m ic periferică sîn t :
— Oprirea p rogresu lu i b olii.
— înlăturarea va so sp a sm u lu i.
— C reşterea cir c u la ţiei locale in a riile de ob stru cţie.
— F avorizarea d e zv o ltă rii circu laţiei co la tera le in tr-u n ritm m a i
rapid.
— P revenirea trom b ozei.
— P reven irea in fe cţie i.
— P recizarea co rectă a m o m en tu lu i a m p u taţiei.
E xistă u n co n sen s u n a n im asupra ap o rtu lu i procedurilor fizic a le şi
b aln ea re în s i n d r o m u l d e i s c h e m i e p eriferic ă d e gr. I şi II.
Terapia prin m işca re a c iştig a t teren în toată lu m ea p rin e fic ien ţa
dem onstrată c lin ic ş i o b iectiv iza tă prin cle a r a n c e -u l radioizotopic. T e h ­
n ica aşa-zisu lu i m ers co d ifica t un eori n ecesită co recţii, adaptări la v îr s t­
n ic i cu afecţiu n i loco m o to rii. G radul d e so lic ita r e a circu la ţiei p eriferice,
su ccesiu n ea tim pilor, n u m ăru l d e repetări pe zi, treb u ie să răm în ă în
p ro g ra m .
P entru v îr stn ic i care n u p ot efectu a a n tren a m en tu l la m ers la r itm u l
şi solicitarea care să d eterm in e creşterile d e flu x periferic, se v a reco­
m and a gim nastica tip B u erger, cu rezu lta te m a i puţin im p ortan te.
S e pot recom anda cu rezu lta te m ed ii e x e r c iţiile la b icicleta e rg o -
n ietrică.
A van taju l e s te că se p o t efectu a în sp ita le, se rv icii d e fizio te ra p ie şi
Ia d om iciliu in p erio a d ele cîn d co n d iţiile m eteo ro lo g ice n u sîn t proprii
p en tru antrenam en t în ex terio r.
T erm oterapia ap lica tă la distanţă e ste in d ica tă fără restricţie la
v îrstn ic cu e fecte pe circu la ţia cutanată p rin m ecan ism reflex .
P roced u rile de h id ro te ra p ie , ca perieri, fric ţiu n i, băi a lte rn a n te se p ot
in d ica în st. I de isc h e m ie p eriferică.
P rocedurile d e elec tro tera p ie prin cu ren t g a lv a n ic su b form ă d e băi,
u n g eri cu su b stan ţe vaso d ila ta to are au e fe c t n u m a i pe circu la ţia c u ta ­
nată.
B alncotcrapia are un cîm p foarte larg d e ap lica b ilita te şi cu eficien ţă
dem onstrată. B ăile de C 0 2 g a z (m ofetele) d eterm in ă o v a so d ila ta ţic n etă

1 )!3
nu num ai cu tan at dar şi m u scu lar şi sîn t e fic ie n te in • t o a t e : stadiile de
isch em ie periferică.
.P e n tr u tu lb u rările d e 'c ir c u la ţie vcn oasă sau v e n o lim fa tic ă su p r a -
adău gate uneori, ce le m a i e fic ien te proceduri sin t c e le prin presiune
p o zitiv ă in term iten tă a p lica te asupra m em b ru lu i inferior.
P en tru cei a m p u ta ţi se co n tin u ă tra ta m en te m en ite să. p ăstreze cir--
cu laţia în p icioru l e x is te n t, se indică im e d ia t după a m p u ta ţie proceduri
cu presiu n i p o z itiv e in te rm ite n te p e n tru red u c erea e d e m u lu i, bontului şr
pregătirea pentru p ro teza re. •
S e recom an d ă d u p ă am p u ta re p rotezarea provizorie, l a '2— 3 să p tă -
m în i pentru în cep ere a a n tren a m en tu lu i de m ers şi a în tr e g u lu i program
d e terap ie prin m işca re p en tru p reven irea com p lica ţiilo r trom b otice ş i
osteo p orozele de im o b iliza r e. ■.
 C A P I T O L U L VI

STAŢIUNILE BALNEOCLIMATICE DIN R. S. ROMÂNIA

A . N O R M E T E H N IC E ' R E F E R IT O A R E LÂ' A S I S T E N Ţ A M E D IC A L A
B A L N E A R A Ş I C L IM A T IC A

In tem eii.il L egii nr. 3 /1 9 7 8 p r iv in d a sig u ra rea să n ă tă ţii p o p u la ţiei şi

a D e cretu lu i nr. 4 5 2 /1 9 6 9 , c u m o d ific ă r ile u lte r io a r e , s -a em is O rd in u l
n r. 99/martife 1979, care s t a b ile ş t e n o r m e le te h n ic e r e fe r ito a re la a siste n ţa
m e d ica lă b a ln ea ră şi c lim a tic ă , d u p ă c u m u rm ea ză :"
— N orm e' teh n ice p r iv in d sta b ilir e a ' p e r im e tr e lo r d e p r o te c ţie ‘'s ş n i-
tară a sta ţiu n ilo r b a ln ea re ş i b a ln e o c lim a tic e . '
— N o rm e te h n ic e d e u tiliz a r e a su b s ta n ţe lo r m in e r a le te r a p eu tice .
:— N orm e teh n ic e p e n tr u a p lic a r e a -clim a to tera p iei.

' 1. N O R M E T E H N I C E P R I V I N D . S T A B I L I R E A P E R IM E T R E L O R ;
UE PROTECŢIE SA N ITA R A A STAŢIUNILOR BALNEARE
Ş I BALNEOCLIMATICE

— P ro tecţia sa n ita ră s e in s tit u ie în sc o p u l p r e v e n ir ii şi c o m b a terii

p o lu ă rii sta ţiu n ilo r b a ln e a r e ş i b a ln e o c lim a tic e şi a e fe c te lo r d ău n ătoare
iile fen o m en elo r en tr o p ic e s a u n a tu r a le .
— P o lu a rea sta ţiu n ilo r b a ln e a r e şi b a ln e o c lim a tic e , în în ţe le su l p r e ­
z e n te lo r n orm e, con stă în a c e le e f e c t e ca re p o t-p r o d u c e ruperea e c h ili­
b r u lu i n atu ral cu c o n se c in ţe d ă u n ă to a r e asu p ra s ă n ă tă ţii o a m en ilo r sa u
im p ro p rii u n ei fo lo siri r a ţio n a le a fa c to r ilo r n a tu r a li terapeutici,- p r in
m o d ifica re a ca lită ţii a cesto ra .
■
—- F actorii de p o lu a re s în t c o n sid e r a ţi : d e şe u r ile ori rezid u u rile s o ­
lid e , lich id e sa u g azo a se d e n a tu ră c h im ic ă şi r a d io a c tiv ă , produse d e e v a ­
c u a re cu tem p eratu ri r id ic a te , su r se d e zg o m o t ş i p o lu a r e estetică.- ■
— In ca zu l sta ţiu n ilo r b a ln e a r e şi b a ln e o c lim a tic e sîn t su p u şi p ro ­
te c ţie i urm ătorii factori te r a p e u tic i :
— su rsele de ape m in e r a le ;
— la cu rile tera p e u tic e ;
— faleza, p laja m ă rii şi a p e le lito r a le m a rin e ş i la c u str e ;
—1 n ă m o lu rile te r a p e u tic e ; > -- ;

185
 — g a z e le te r a p e u tic e ;
— a e r u l;
— cad ru l n a tu r a l a fe r e n t sta ţiu n ii.
In afara a c e sto r fa c to r i, p ro tecţia treb u ie e x tin să şi asu p ra su r se lo r
d e apă p o ta b ilă , a su p ra so lu lu i, v eg eta ţiei, in sta la ţiilo r .-.şi-c lă d ir ilo r de
d ese r v ir e a f l a t e j n str în să r e la ţie cu fa cto rii en u m eraţi m a i su s. -
D in ca u za d iv e r s ită ţ ii e le m e n te lo r ce cad sub in flu e n ţa p r o te c ţie i sa ­
n ita re se im p u n e , în c o n tin u a r e , o tratare d iferen ţia tă p e g r u p e d e fa cto ri.
P ro tecţia sa n ita r ă a sta ţiu n ilo r b aln eare şi b a ln eo clirn a tice s e r e a li­
zea ză p e d ou ă c ă i :
— in s titu ir e a u n or p e r im e tr e de p ro tecţie san itară ;
— m ă su ri te h n ic e ş i sa n ita re .
a) P e r i m e t r e da p r o t e c ţi e sanitară
P rin p e r im e tr u d e p r o te c ţie san itară se în ţeleg e su p ra fa ţa d e te r en
care cu p rin d e sta ţiu n e a b a ln e a r ă sa u b a ln eoclim atică şi z o n e le a d ia c e n te
in care m o d ific a r e a r e g im u lu i n a tu ra l poate conduce la a ltera rea ca lită ţii
fa cto rilo r te r a p e u tic i.
în fu n c ţie d e s p e c ific u l fa cto rilo r n atu rali de cu ră p ro iec ţia acesto ra
în cad ru l p e r im e tr u lu i sa n ita r , se realizează p rin in te r m e d iu l a d o u ă zo n e :
— zo n a in te r n ă d e r e g im s e v e r p en tru p rotecţia su r se lo r ;
— zo n a e x te r n ă d e r e s tr ic ţie p en tru p rotecţia ză că m în tu lu i şi a r e stu ­
lu i fa cto rilo r d e cu ră .
T reb u ie m e n ţio n a t fa p t u l că zona in tern ă d e regim s e v e r s e situ e a z ă
în to td ea u n a în in te r io r u l p e r im e tr u lu i de p roiecţie h id ro g eo lo g icâ a l z ă ­
că m în tu lu i h id r o m in e r a l.
In ceea ce p r iv e ş te z o n a e x te r n ă de restricţie, aceasta se su p ra p u n e în
bun ă m ăsu ră p e r im e tr u lu i h id ro g e o lo g ic fără a fi în să co n d iţio n a tă de
acesta. în fu n c ţie d e c o n d iţiile co n crete d e teren această zon ă e x te r n ă d e
restricţie, şi p rin u rm a re p e r im etru l d e p rotecţie san itară a l sta ţiu n ii,
p o a te fi m ai m a re clecît p e r im e tr u l de p rotecţie h id rogeologicâ.

b ) M ă s u r i l e t e h n i c e şi sa nita re o bligatorii
in c a d r u l p e r i m e t r u l u i de p ro tec ţie sa n ita ră
Z o n a in t e r n ă d e r e g i m s e v e r . S ta b ilirea acestei zo n e d e p r o tec ţie cu
reg im se v e r se fa c e in sc o p u l asig u ră rii fără orice risc, d in p u n c t d e v e ­
d e r e ig ie n ic o -sa n ila r , a e x p lo a tă r ii şi în treţin er ii su rse lo r d e fa c to r i n a ­
tu r a li te ra p eu tic i, a c o n str u c ţiilo r şi in sta la ţiilo r de a lim en ta re , in te r z ie în -
d u -s e în a c e s t p e r im e tr u s e v e r orice lucrare care ar p u tea a tra g e m o d ifi­
cări asupra fa c to r ilo r d e cu ră d in sta ţiu n e
— a m p la sa rea în a c e a stă z o n ă d e o b iectiv e în care ş e d esfă şo a ră o
a c tiv ita te s o c ia l-e c o n o m ic ă sa u o rice fe l de con stru cţie sa u a m e n a ja re n e ­
leg a tă d irect d e a c tiv ita t e a d e ex p lo a ta r e a su rsei sa u in s ta la ţie i dc a li­
m en ta re ;
— u tiliza rea d e su r se c u r a d ia ţii io n iza n te, d ep ozitarea sau tra n sp o r­
tu l acestora clin zo n a r e s p e c tiv ă ;
— d ep o zita rea d e m a te r ia le care prin p ătrunderea lo r în so l a r p u tea
p rovoca p olu are ş i im p u r ific a r e a su rselo r ;
— e fe ctu a re a d c să p ă tu r i, e x ca v a ţii (şanţuri, p u ţu ri, fu n d a ţii, d ru ­
m u ri sau alei) ca re d istr u g e c r a n u l h id rogeologic al orizo n tu rilo r a c v ifer e ;

106
 — orice fel de deversări de a p e 'u z a te ,'h a z n a le sim p le , a c u m u lă ri d e
g u n o i, fose sep tice etc. ;
— traversarea zon ei de către siste m e d e co n d u c te c u p o te n ţia l p o ­
lu a n t ; ...
— orice fe l de ex p lo zii sa u a lte lu cră ri ca re ar p rod u ce trep id a ţii
p u tern ice în zona c a p tă r ii; . . ..
— orice alte lucrări care ar p rod u ce zgo m o t, p u lb eri sa u p o lu a re d e
orice f e l a aerului ;
— interzicerea com pletă a u tiliză rii în g ră şă m in te lo r c h im ic e sa u
a n im a le , a substanţelor fitofarm aceu tice p en tru co m b a terea d ă u n ă to rilo r ;
— am plasarea, ţie am barcaţiuni cu e x c e p ţia c e lo r p en tru e x p lo a ta r e a
n ă m olu lu i terapeutic.
In zona p erim etru lui de p rotecţie cu regim s e v e r se in te r z ic e o rice
a c tiv ita te îndreptată în a lt scop d ecît acria p riv in d e x p lo a ta r e a ş i v a lo ­
rificarea factorilor n atu rali terapeutici.
Z o n a e x tern ă d e re stricţie
P rotecţia aerului : este in terzisă am p la sa rea o b ie ctiv e lo r ca re prin
natu ra lor evacuează în atm osferă su b sta n ţe d ău n ătoare su b fo rm ă de
ga ze. vapori, aerosoli şi altele.
P rotecţia solu lu i se realizează în sco p u l p r e v e n ir ii şi c o m b a te rii e r o ­
z iu n ii, alunecărilor de teren, m lă ştin irii, săp ă tu rilo r, ev ita r e a in filtr ă r ii
u n or n o x e in subteran şi altor e fecte d ău n ătoare, n a tu ra le sau an tro p ice.
In a cest sen s sc interzice : aruncarca, d e v ersa rea sau Sm prâştierca u n or
d eşeu ri sau reziduuri solid e, lich id e sau g a zo a se, p recu m ş i a su b sta n ţe lo r
radioactive, provenite din a ctiv ită ţile in d u str ia le , a g r ic o le sa u d e a ltă
natură econom ico-socială care pot d u ce la p o lu a rea d irectă a s o lu lu i ş i
in d irectă a su bsolulu i. E ste de a sem en ea in ter z isă in in c in ta a c e stu i p e r i­
m etru exccu larea oricărui fel d e ex c a v a ţii, lu crări m in iere, căi de a cces,
d ep o zite de carburanţi şi lu b rifian ţi, co n str u c ţii d e orice fel.
P ro iecţia v e g eta ţiei
P ro tecţia vegeta ţiei, In special a p ăd u rilor, se realizează în sco p u l
regu larizării d eb itulu i n atural a l apelor, d im in u ă rii scu rg erilo r d e su p r a ­
faţă, am eliorării terenurilor degradate, c o m b a terii ero ziu n ii so lu lu i, p re­
v e n ir ii alunecărilor de teren , aten u ării e x tr e m e lo r c lim a tic e , a îm b u n ă tă ­
ţirii calită ţii aerului, a în fru m u seţării p e isa ju lu i d e recreere şi a g re m e n t
şi a d im in uării poluării fo n ice.
în acest scop sin t in terzise a ctiv ită ţile an tro p ice ce p ot d ă u n a r e fa ­
cerii şi dezvoltării v eg eta ţiei fo restiere, cu m sîn t : e x p lo a ta rea fo n d u lu i
fo restier al staţiu n ii, exp loatări m in iere su b ter a n e sa u de su p ra fa ţă , d e ­
frişări pentru reţele electrice, defrişări p en tru trasări de d ru m u ri etc.
P ro te c ţia fonică
E ste interzisă desfăşurarea unei a c tiv ită ţi cu grad rid icat d e p o lu a re
fo n ic ă ca de exem p lu : transportul ru tier g reu , e x p lo z ii de orice n atu ră,
fo lo sirea de m otocom presoare sau ciocan e p n e u m a tic e etc.
în cazuri ju stificate, pentru d esfăşurarea a c tiv ită ţilo r en u m er a te m a i
-sus e ste necesar avizu l prealabil al M in isteru lu i S ăn ă tă ţii.
In zona externă de restricţie a p erim etru lu i de p rotecţie sa n ita ră se
pot d esfăşura activităţi econ om ico-sociale, d e a ltă natură (agricu ltu ră, p ă -
şu n a t etc.) în con d iţiile respectării sp e c ific a ţiilo r de m ai sus.

1 87
 c) M e to d o lo g ie d e în to c m ir e , a v iz a r e fi in s titu ir e
a p e r i m e t r u l u i d e p r o t e c ţi e san ita ră
D ocu m en taţiile referito a re la p erim etru l d e p ro te c ţie sa n ita ră s e în ­
tocm esc de către u n ită ţile care e x e c u tă cercetări h id r o g e o la g ic e .în sc o p u r i
balneare s;ut dc îm b u le lie r e p en tru co n su m u l p u b lic ş i - s e ^ în a in te a z ă
sp re avizare M in iste r u lu i'S ă n ă tă ţii. .
A’eresppctarea sau n e a p lic area n o rm elo r de p ro tec ţie s a n ita ră c o n ­
stitu ie co n tra v en ţie a p rev ed erilo r le g ii nr. 3/1978 p riv in d a sig u ra r e a s ă ­
n ă tă ţii p opu laţiei. . •

2. N O R M E T E H N I C E D E U T I L I Z A R E A S U B S T A N Ţ E L O R
M IN E R A L E T E R A P E U T IC E 1 >:

S în t co n sid erate su b sta n ţe m in e r a le tera p eu tice a p ele m in e r a le , la c u ­

r ile şi n ă m o l u r i l e tera p eu tice, apa m ă rii şi g a z e le tera p eu tice. ’ •
A p e m inerale • : ‘ ‘'
A p ele m in era le u tiliz a te în sco p u ri ter a p e u tic e p rovin d in : ' t
— izvoare n a tu r a le ;
— sonde forate şi puţuri ;
■— acum ulări in o cn iţe de sare ;
— la c u r i; • •
— apa m ă rii. '
A p eîe m in era le se u tilizea ză în sco p u ri terap eu tice du p ă cum u r ­
m ea ză :
— in cură in tern ă p entru b ău t, aerosoli şl in h alaţii ;
—■ sub form ă In jectab ilă ;
— în c urii ex tern ii .sub formă do băl — eăzi Indl v ld iin le ; bir/.lnc (1(‘
l>i11ni■;iţt<• ; p iscin e In .solarii precum şl .sub form ă de Irigaţii m e d ic in a le .
!).• ii-iemeiirn p eiilru ex tra g ere tiu săruri sau gaze p en tru cură (sau
indu strializare).
E xploatarea ş i u tiliz a r e a raţion ală a a p elor m in era le Sn sco p u ri te r a ­
p e u tic e are la bază p r in cip iu l g en era l a l păstrării c ît m ai n e a lte r a te — .p r in
solu ţion ări b a ln e o te h n ic e a d ecv a te — a co n d iţiilo r fiz ic o -c h im ic e n a tu ra le
d in zâcăm int. Ca a ta re se im p u n e resp ecta rea cu stric te ţe a u n o r m ă su r i
p r iv in d : captarea, tran sp ortu l, în m a g a zin a rea , d istrib u ţia la co n su m a to r,
evacu area apelor rez id u a le , tipuri de ap aratu ri şi m a teria le u tiliz a te .
N ă m o lu ri te r a p e u tic a
D eosebim u rm ă to a rele categorii d e n ăm olu ri :
—■ năm oluri te r a p e u tic e de la c ;
— năm oluri d e turbă ;
— năm oluri m in e ra le .
N ăm olu rile ter a p e u tic e de la c se u tilizea ză în terap eu tică după cu m
urm enzfi :
— sub form ă tio on cţiu n i reci u rm ate de ex p u n ere la so a r e şi a p o i
sp ă la re în sp aţii a m en a ja te de o b icei în so la rii, pe terase e t c . ;
— sub form ă d e îm p ach etări ca ld e prin a p licaţii, g e n e r a le sa u p a r ­
ţia le , băi calde în căzi cu adaos de apă m in era lă , catap lasm e şi ta m p o a n e
v a g in a le ;
— sub form ă tic e x tr a c te (partea apoasă) în terap eu tică şi co sm e tic ă .

188
 ■Pentru p ro ced u rile m e n ţio n a te .la p u n c tu l „h“ s în t n ece sa re u r m ă ­
to a r e le c a n tită ţi de n ă m o l d e p r o ced u ră :

B a r e m d e u t i l i z a r e a n ă m o l u l u i t e r a p e u t i c d e Iac î n t r a t a m e n t fi p ro d .u -ţin
m edicam cntoasif, în v ed erea r e d u c o rii la strictu l ncccsnr a co n s u m u lu i a cestu ia :

C an tită ţile d c nămol u tiliz a te p e n tru procedurile

terapeutice cu nămol*
Nr. D enum irea locului cu
c ri. nftmol terapeut Ic (Judeţul) U.M. îinpachc- îm pnehe-
Daln tflrî com­ tflrt pnrtt* Unfierc T am poane
cu nilinol p lete cu iile cu (onctiuue v a^taale
d ilu a t năm ol nfimot cu numotj cu n â m o l

1 T e c h irg h io l — C o n sta n ta kg 10 20 - 10 1 . o .rio o ' •

0 A m a ra — Ia lo m iţa kg 10 20 10 1 0.3 0 0
3 S o v o tn — M ureş — 20 10 -— 0,3 0 0
4 B;)Ua A lb S — Buzfiu kg' ' 10 ■ 20 10 1 -r
5 L n c u S flrn t — B rilila kg ' 10 20 • 10 1 0,3 0 0 .
.6 C iln c n i — BriUla > kg . 10 20 10 ... 1 • —

7 O c n a S ib iu — Sibiu kg — — 10 1 0,300
8 Slilnic P r a h o v a —
P rah o v a kg — — 1 —
9 C o jo c n a — Cluj kg — — • — 1 —
10 T u r d a — C luj kg . — — . — ' l . — ••
11 O c n a M u reş — A lb a kg 10 20 10 1 0,3 0 0
12 O c n elc M ari — Yîlcc.a kg — 20 10 1 0,3 0 0
13 B a z n a — Sibiu kg — — 10 1 0,300 '

* l. n I o n i c I ncu lţ ii : (lit m u l nu* «i: vn iu l |< n n i r c l n l r i u l u c c m i Iu Inc n lu l m n l u l t i l ilnpii u l l l l / . n r r ,

In v e d e re a r< |ic iu ii\ill Iul.

N ă m o lu r ile d<> tmbA se l'olriKesc p en tru In fu zii. ■

C o n su m u rile so sta b ile sc după u rm ă to ru l barem :
— tu rbă uscată p en tru in fu z ii : 5 k g p e n tru o p ro ced u ră de băi
g e n e r a le la c-adă la care se ad au gă ap a m in e r a lă n ec e sa ră co n fo rm c a p a ­
c ită ţii că zii ;
— • tu rb a n ăm olo a să p e n tru u n a îm p a ch e ta re 15 k g , ia r p en tru b ăi
în cad ă cca 25 kg.
N ă m o l u r i l e m i n e r a l e c e p o t fi u tiliz a te în ter a p e u tic ă b aln eară p r o ­
v in din :
— d eca n ta rea a p elo r m in e ra le d e b ita te d e so n d e în r e z erv o a rele d e
a cu m u la re ;
■— d e p o z ite a rgilo a se n a tu ra le ;
— a lu v iu n i a le a p elo r cu rg ă to a re.
Cu e x c e p ţia n ă m o lu rilo r p r o v e n ite d in d eca n ta rea a p elo r m in e r a le
d e so n d ă c e le la lte d ev in u tiliz a b ile in sco p u ri te r a p e u tic e d u p ă o p re a la ­
bilii progtlliro (m nlnxtu’e cu npo m in e r a le co n ccn tra to clo ru ro -so d ice , s u l­
fu roase).
G aze t e r a p e u ti c e
G aze tera p eu tice sîn t co n sid e r a te : C O i n a tu ra l şi in d u stria l şi H 2S.
CO2 n a tu ra l sau in d u str ia l e ste u tiliz a t în sco p u ri ter a p e u tic e su b
form ă d e m o fe te . P en tru a p lica rea lo r s în t n eccsa re a n u m ite am en ajări
te h n ic e .

189
 D in p u n c t de v e d e r e al a lim e n tă r ii cu b io x id de ca rb o n m o fe te le
p ot fi :
— m o fe te a lim e n ta te d ir e ct clin em erg en ţă ; . _
— ' m o f e te a lim e n ta te d e la d ista n ţă prin că p tă ri (sursă d e g a ze u sc a te
sa u clin d eg a z e ific a r e a a p elo r carb ogazoase) p rin in te r m e d iu l u n or r e z e r ­
v o a r e d e în m a g a zin a re şi d istrib u ţie ;
— m o fe te a lim e n ta te cu b io x id d e carbon in d u stria l îm b u te lia t.

3. NORME T E H N I C E P E N T R U C L I M A T O T E K A P I E 1

C lim a to te r a p ia e ste u n 'm ijlo c tera p e u tic c a r e fo lo se şte a cţiu n e a b io ­

lo g ic ă a fa c to r ilo r c lim a tic i cu sco p u l reco n fo rtă rii şi în tă r ir ii ca p a c ită ţii
d e m u n că ş i a să n ă tă ţii. - • (
F actorii c lim a tic i cu a c ţiu n e tera p eu tică s î n t : tem p era tu ra ş i u m id i­
ta tea a eru lu i, p re siu n e a tm o sfer ic ă , c u r e n ţii de a er, r a d ia ţia so la ră , a e r o ­
so lii n a tu ra li, a ero io n iza rea , tem p era tu ra su p ra feţelo r de ap ă ş i a so lu lu i.
Factorii am bianţi au xiliari s i n t : peisajele gcografice, o g lin zile de'apă,
relieful.
F actorii c lim a tic i a cţio n e a z ă in co m p le x asu p ra o r g a n ism u lu i e x p u s
d irect a c ţiu n ii a cesto ra . P e n tr u o b ţin erea u n u i e fe c t t e r a p e u t ic .m a x im
e ste n e cesa r ca p r o c e d u rile c lim a to tc m p ic e : aero tera p ia , b a ia d e aer, b a ia
d e soare (h elio ter n p ia ), cu ra d e teren să se a p lice dozat p r o g r e siv , co n fo rp l
in d ic a ţiilo r m e d ic u lu i b a ln e o lo g . , >'
A m e n a jă r ile p en tru a p lica rea c lim a to te r a p ie i d iferă p o tr iv it cu p a r ti­
c u la r ită ţile c lim a tic e în ca re se în cad rează sta ţiu n ile b a ln e o -c lim a tic e , c li­
m a tic e şi b a ln ea re. A m e n a jă r ile şi in sta la ţiile n ece sa r e v o r a v e a in v e d e r e
o b ţin e r e a u n o r e fe c te ter a p e u tice ca ra c te r istic e zo n elo r b io c lim a tic e d in
R om ân ia : .' •
— e fe c t to n ic o -stim u le n t în reg im b io c lim a tic de m u n te ;
— e fe c t to n ic o -s e d a tiv în reg iu n i b io clim a tic e de d ea lu r i ;
— e fe c t stim u la n t ln reg iu n i b io clim a tice de stepă şl lito r a l m a ritim
ln co n d iţii b io c lim a tic e d e m u n te (între a ltitu d in e a 7 0 0 — 2 000 m )
c l i m a t o l c r a p i a s e a p l i c ă în t o t c u r s u l a n u lu i prin iu n o ie r t i p l e , bni d e u c i­
şi d e so a r e , c u r ă d e te r e n .
P en tru o b ţin e r e a e fe c tu lu i tera p eu tic m a x im şi v a lo r ific a r e a p o te n ­
ţia lu lu i b io c lim a tic local e s te n ecesa r ca lo cu rile p en tru a p lic a r e a p ro c e ­
d u rilo r să fie a s tfe l a m p la sa te şi a m en a ja te în c it să se m e n ţin ă sta r e a d e
c o n fo rt term ic a p e r so a n elo r e x p u se la a e r şi so a re, in d ife r e n t d e c o n d iţiile
se z o n ie r e şi d c v rem e.
P en tru a p lica rea a c r o h c lio tc r a p ie i v o r fi fo lo site :
a) tera se situ a te in in c in ta c o n str u c ţie i sa n a to ria le ;
b) a ero so la rii situ a te p e terito riu l lo ca lită ţii.

4. NORME TEHNICE C U PRIVIRE LA SISTEMATIZAREA 5 1 ORGANIZAREA

STAŢIUNILOR BALNEARE ŞI CLIMATICE

P r e z e n te le c r ite r ii şi p rin c ip ii g e n e r a le p riv in d s iste m a tiz a r e a şi o r ­

g a n iza rea sta ţiu n ilo r b a ln ea r e ş i c lim a tic e se r e fe r ă la p r in c ip a le le e le ­
m en te de care tr eb u ie să s e ţin ă sea m a în organ izarea şi d e z v o lta r e a a c e s­
tora. ca o co n se cin ţă a s p e c ific u lu i lor.

190
 Din punct tic ved ere al siste m a tiz ă r ii ţ i c o m p o n e n te i, s ta ţiu n ile b a l­
n ea re şi clim atice in clu d none fu n c ţio n a le cu ca r a c te r d if e r e n ţia t , a s tfe l :
cazarea sanatorială ; de od ih n ă ; p en tr u tu r ism u l de tr a n z it şi sc u r t se ju r ;
zo n a de locuit pentru p o p u laţia p erm a n en tă (din c a r e s e r e c r u te a z ă cca
m ai m are parte a person alu lu i d in s t a ţ iu n e ) ; zo n a p e n tr u c a s e d e o d ih n ă
proprietate personală ; zona d o tă r ilo r cu ca ra cter p o litic o -a d m in is tr a tiv ;
zon a activităţilor so c ia l-c u llu r a le ; p restă rile p u b lic e ; z o n a d o tă r ilo r de
indu strie locală, gospodărească şi d e p o z ite ; te rito r iu p e n tr u d o tă ri şi a m e­
najări sportive ; zona dotărilor d e tra ta m en t.
Zonificarea unei sta ţiu n i n u treb u ie în ţe le a să c a o str ic tă şi totală
separare intre zon e d iferite ; p u tîn d e x is ta şi a n u m ite in te r fe r e n ţe de
fu n cţiu n i ce pot genera în u n e le ca z u r i su p ra p u n eri p a r ţia le d e z o n e fu n c ­
ţio n a le (cu exccp ţia celor care p ro d u c n o x e şi p e r tu r b ă r i in z o n e le de
bază). -
Cazarea sanatorială se fa c e în p a v ilio a n e c o m p le x e (c a z a r e -m a să -tr a -
tnm ent) sau în unităţi m ic i-v ile . In a c e st u ltim ca z, z o n a d e am p la sa re
a v ilelor va fi cit m ai in a p ro p ierea b azelor dc tr a ta m e n t, d e s u r s e le tera­
p eu tice şi baza de alim en taţie p u b lică .
S e evită am plasarea clă d irilo r d e ca zare la d r u m u r ile d e tr a n z it sau
d e-a lungul celor interioare cu tr a fic in ten s. ;
S e recomandă plantarea z o n e i, crearea d e p a r c u r i-g r ă d in ă , cu e v e n ­
tu a le trasee organizate pentru cu ra d e te ren (cu p r e c ă d e r e p e n tr u sta ţiu ­
n ile cu profil de bază : ca rd io v ascu la r, resp ira to r, n e v r o z e ).
Capacitatea u nui p av ilio n de ca za re sa n a to r ia lă — în s o lu ţiile m o n o ­
b loc, în care se grupează cu tr a ta m e n tu l ş i m a sa , v a fi d e 3 0 0 — 50 0 p atu ri.
Indicele de d en sita te în zo n a d e ca za re sa n a to r ia lă s e în c a d r ea z ă în tre
lim ite le de 80— 150 locuri de ca za r e /h a (in -funcţie d e p r o fil ş i g ra d u l de
confort).
Mărirea zon ei de tra ta m en te b a ln e o -c lim a tic e e s te d e te r m in a tă de
sp ecificu l, capacitatea .şi reze r v e le d e factori n a tu r a li c u r a tiv i (izv o a re n a ­
tu rale, sonde de apă m inerală fo r a te, la cu ri te r a p e u tic e , a p a m ă r ii, p la jele,
g a z e le m ofetariene, clim atul şi m ic r o clim a tu l, c a d r u l naturaL p e isa g istic ),
precum şi dc profilul m edical al sta ţiu n ii.
P rim Ipalele a m e n a j ă r i c u c a r a c t e r m e d i c a l s i t u a t e în a cea stă zonă
sîn t :
— bazele de t r a t a m e n t ;
— sursele de factori n a tu ra li c u r a t i v i;
— policlinica ;
— unităţile m ed icale cu p a tu r i (san atoriu , sp ita l).
Baza tic tratam ent este o u n ita te c o m p le x ă în c a r c s e u tiliz e a z ă în
scop u ri terapeutice d iferiţi fa cto r i c u r a tiv i n a tu r a li (a p e m in e r a le , n ă ­
m olu ri terapeutice, gaze tera p eu tic e etc.), la care s e a so c ia z ă d ife r ite p ro­
ced u ri cu agen ţi fizici (iiid ro term o tera p ie, e le c tr o te r a p ie , c u ltu r a fizic ă
m edicală, terapia căilor r esp ira to rii, a cro so la rii, ştr a n d u r ile te r a p e u ­
tice etc.).
In situaţia în care fa ctorii n a tu r a li cu ra tiv i n u p r e z in tă c o n d iţii tie a fi
transportaţi Ia d istan ţă p en tru u tiliz a r e în b a z e le d e tr a ta m e n t, a tu n c i
accstea se vor putea am plasa c it m a i ap roap e de su r s e le r e s p e c tiv e , lu în -
d u -s e măsuri corespunzătoare p e n tr u p r o ie c ţia h id r o g e o lo g ic ă ş i sa n itară
a factorilor respectivi.

191
 R azele do tra ta m en t p o t fi p ro ie c ta te şi in d e p e n d e n t de b a z e le de
cazare, ex istin d in a cest caz o se r ie d e a v a n ta je în ex p lo a ta re, p r in c o n ­
centrarea ap aratu rii şi a p e r so n a lu lu i d e s p e c ia lita te . Elfe v o r fi a m p la sa te
la distan ţe c o n v e n a b ile de b a za de ca zâ re şi cu le g ă tu r i a d ăp ostite, a v e n -
tual în că lzite.
C a p a c i t a t e a d e s e r v i r e a b a z e l o r d e t r a t a m e n t n u v a d e p ă ş i 1 ,600 b o l ­
n a v i z i l n i c (în 2 tu r e ) c o n s i d e r î n d u - s e i n m e d i e 3 p r o c e d u r i p e n t r u u n b o l­
n av pe zi.
Zona b azelor d e tr a ta m e n t Va fi ju d ic io s a lea să şi v a fi a m p la sa tă
în cen tru l de g reu ta te al s ta ţiu n ii. 1
D o t ă r i l e sp o r tiv e au o d e o seb ită im p o rta n ţă îri ca d ru l a ctiv ită ţilo r din
staţiu n i şi e s te in d ica t a fi a m p la sa te în z o n e le d e câ za re-tra ta m eh t, 'sau
chiar în zona cen tra lă . ■ .
P em ru d o tă r ile de m ai m a re a m p lo a r e (şi p e n tru populaţia p e r m a ­
nentă) a cestea v o r fi a m p la sa te m a i d ista n ţa t de z o n e le şu sa m in tîte (sta ­
dioane, pirtii d e sk i, s'ăniuş, p a tin o a r, teren u ri p e n tr u e c h ita ţie etc;)j P e n ­
tru sta ţiu n ile su s c e p tib ile d e a p rim i p er io d ic lo tu r i sp o r tiv e şi viziV âtari
pen! ii d iferite c o m p e tiţii, a n tr e n a m e n te etc., .a m e n a jă r ile ' n e c e sa r e 1Vor
form a o b iectu l ela b o ră rii u n or te m e se p a ra te , p u se de acord cu c e le la lt e
organe ccn tralc.
Zona d e cazare p en tru tu rism u l d c tra n zit şi sc u r t se ju r este d e te r ­
m in ată do v a lo a re a şi am p lo a rea ca d r u lu i n a tu ra l al sta ţiu n ii, cît şi a te r i­
toriului aferen t. ; ■j
He iiMwnciwa sînt d e te r m in a n te şl p rezen ţii In ‘/.oufi sun regiune ti u n o r
m m iiim en le im tiir.ili', <U? m irt, a r h itectu ră , v e stig ii a rh e o lo g ic e e t c ,,, p r e ­
m ia ‘,1 e.'iile de acces e x is te n te .sau p o sib ile şl c lrc u la ţlu <le tnui/.lt,
.\ 1111>l:is!in>ji /.mielul' de ca za re tu ristică se v a fa c e fie răsp ln d ite p e
teritoriu l sta ţiu n ii, fie se p o a te crea o zon ă in d e p e n d e n tă . în am b 'âe c a ­
zu ri, am p lasarea şi p rezen ţa a cesto r z o n e n u v o r a fe c ta a ctiv ită ţile de
bază din cadrul sta ţiu n ii.
P rin cip a lele d otări tu r istice s în t :
— h o telu rile, d o ta te ş i cu u n e le a m en a jă ri do a g r e m e n t;
— m o telu rile , a m p la sa te cu p recă d ere la m a rg in e a sa u în afara sta ­
ţiu n ii, in d irectă legătu ră cu a r te r e le p rin cip a le d e c ir c u la ţie ;
— ca m p in g u rile, a m p la sa te pe tere n u r i sp e c ia le , p la n ta te, cu c ă su ţe
p refab ricate şi partajări d e te ren p en tru m o n ta rea de co rtu ri, rulote e tc .,
în c lu ţiv dotări ig ie n îc o -sa n ita r e co resp u n ză to a re. '
la zonă se m a i p o t a m p la sa d ife r ite d o tă ri sp o r tiv e , p isc in e, d eb a rc a ­
dere etc. ....
Zona dc cazare, tu ristică v a fi ech ip a tă co re sp u n z ă to r din p u n ct de
ved ere te h n ico -ed ilita r (apă p o ta b ilă , ca n a liza re, ilu m in a t electric, te le fo n ,
punct> de a lim e n ta ţie p u b lică , a rtiza n a t, sta ţii do lu b r e fia n ţi şi a te lie r e
depanări auto etc.
S p a ţiile v erzi se o rg a n izea z ă p en tru : ::
— asigu rarea în zona sta ţiu n ii a u n u i cad ru o p tim d in punct d e v e ­
dere e ste to -p e isa g is tic şi c u r a tiv ;
— în sco p u l p rotejării fa cto r ilo r n a tu r a li (ză că m in te le d e ap e’ m in e ­
rale c;::i su b sol, o g lin z ile d e apă, m icro clim a tu l).

192
 S p a ţiile v erzi pot fi p en tru :
— t r a t a m e n t şi o d i h n ă ( s p a ţii v e r z i c u s p e c i f i c , o r g a n i z a t e î n z o n a
cazare-tratam en t); J
— a g r e m e n t (parcuri p u b lice).
S p a ţ i i l e v e r z i v o r a c o p e r i cca 2 /3 d in s u p r a f a ţ a - t e r i t o r i u l u i c u p r i n s ’
î n p e r i m e t r u l s t a ţ i u n ii , f i in d d i m e n s i o n a t d u p ă n o r m a d e 5 0 — 3 5 0 m p d c
v i z i t a t o r şi l o c u i t o r p e r m a n e n t .
S e d eosebesc urm ătoarele d iferenţieri’ în tr e : sta ţiu n i, în fu n cţie de
s t r u c t u r a s a u v e c i n ă t a t e a fa ţ ă d e a l t e lo c a l i t ă ţ i, a s t f e l :
a) s t a ţ i u n i b a ln e a r e , c l i m a t i c e s a u b a l n e o c l i m a t i c e c u f u n c ţ i i e x c l u ­
s i v e d e t r a t a m e n t s a u o d i h n ă , c a l o c a lit ă ţ i i n d e p e n d e n t e ;
b) s t a ţiu n i situ a te în co n tin u a rea u n or lo c a lit ă ţi u rb an e, r u r a le ; - ■"
c ) s t a ţ i u n i s i t u a t e în c a d r u l u n o r l o c a l i t ă ţ i u r b a n e s a u r u r a l e , î n c a r e
z o n e le d e tr a la m e n t-o d ih n ă s in t in terp ă tru n se d e a l t e z o n e a le lo ca lită ţii
resp ective. '
N o tă : D e lim ita r e a perim etrelo r sa u v e t r e lo r s e face în fu n cţie ''d e
i n d i e e l e lOO— 2 0 0 m p p e v i z i t a t o r ş i l o c u i t o r p e r m a n e n t şi î n c o n f o r m i t a t e
c u a c tele n o r m a t iv e în v igoare. ■ • j.. <•' ;; : ‘l ,l‘ri
S ta ţ iu n ile şi lo c a lită ţile d in ţara n o a str ă / p e r m a n e n te sa u se z o n ie r e ,
d e in teres rep u b lica n sau lo ca l se cla sific ă în : ’- ioj
1 . S ta ţiu n i : balneare •'< - :'"r!
clim a tice : ,
b a ln eo clim a tice ’• '
2 , I /x in lită ţl : balneare ■-
rllm u tlre t !
b a ln eo cllm a llce.
SttiţluiHut hiilnciirfi rute o Idcnlllnlc care tn -b iilc ln d cp lln eascA u r­
m ă to a rele c o n d iţii :
— . Să' p o se d e factori n a tu ra li tera p eu tici r e c u n o s c u ţi ş t iin ţ if ic ca e f i­
c ie n ţi şi în c a n tită ţi coresp u n zătoare, prin fa c to r i n a tu r a li te r a p e u tic i în -
ţe le g în d u -s e a ic i : a p ele m in era le, la cu rile şi n ă m o lu r ile te r a p eu tice , g a ze le
n a tu ra le te r a p eu tic e . .
— S ă a ib ă u n ităţi sanitaro organ izate c o n fo r m le g is la ţie i în v ig o a r ş
prin care să se poată acorda a sisten ţă m ed ica lă b a ln e a r ă p ro fila c tică , te r a ­
p eutică şi d e recup erare în fu n c ţie dc p ro filu l s t a ţiu n ii.
— S ă p o sed e loate in sta la ţiile b a ln e o te h n ic e n e c e s a r e c a p tă r ii, tran s­
p o rtu lu i, u tiliz ă r ii terap eu tice a fa cto rilo r n a tu r a li. A c e ste in s ta la ţii v o r
fi a d ecv a te m eto d o lo g iilo r în vigo a re, de a p lic a r e te ra p eu tică a acesto r
fa cto ri.
— Sâ p o sed e un co m p lex de in sta la ţii .şl d o tă r i d e m e d ic in ă fizică
a d e c v a te p r o filu r ilo r de boală c e se tratează în s t a ţiu n e , ca : h id r o k in e to -
tera p ie, k in eto tera p ie , h id roterap ie, te n n o m a so te r a p ie , e le c tr o te r a p ie ,
p n e u m o te r a p ie , terapie ocu p aţion ală. etc.
— S ă p oată asigura reg im u rile a lim en ta re a d e c v a te p r o filu r ilo r de
boală in d ic a te p en tru staţiu n e.
— Să a ib ă asigurată a sisten ţa do u rgen ţă c o n tin u ă (cam eră d e gardă
d otată co resp u n ză to r, m edic de gardă, a u to sa lv a re — ca e le m e n te g e n e ­
ra le o b lig a to r ii — punct de terap ie in te n siv ă în s ta ţiu n ile cu p ro fil c a r -
d io -resp ira to r).

J3 — C u ra b tiln e o c JIm a lic .l — cd. 103 193

 — S ă aib ă a sig u ra te p o sib ilită ţile m in im a le dc in v e stig a r e : a d e c v a te
p r o filu lu i sta ţiu n ii, p en tru d ia g n o stic şi u rm ă rirea efe c te lo r tera p eu tice.
-—• Să aib ă în ca d ra t un p erso n a l m e d ic o -sa n ita r in stru it,-in . p a to lo g ia
sp e c ific ă s ta ţiu n ii ca şi în m e to d o lo g ia ş i e fc c ie n ţa u tiliz ă r ii fa c to r ilo r
n a tu r a li te r a p e u tic i ai sta ţiu n ii. i j -...
— . S ă aibă u n m ic r o c lim a t n cp q lu a t.. • . r . :— ,, ,
— S ă în d e p lin e a sc ă c o n d iţiile u n ei u rb a n istic i -moderne.
— canalizare (aducţie de apă şi evacuarea apelor reziduale) ;•
— ilu m in a t e le c tr ic ; : ... (. „--u-
— căi d e a c c e s şi d ru m u ri a sfa lta te sa u .p a v a te ; '■. :
— co n str u c ţii sa lu b re, n e a g lo m e r a te şi cu o arhiteclui;a:C<?respi:n-
ză to a re ; i i- :( r
; — să p r e d o m in e sp a ţiile, v e r z i ; . ■ (,
TT- S ă fie s ta b ilite şi r e sp e c ta te : • - i, .
— p e r im e tr u l sa n ita r d e p ro te c ţie a l sta ţiu n ii şi al su r şe lo iv tie
fa c to r i n a t u r a l i ; i ■. mr : fii -. a '
... — p e r im e tr u l h id r o g eo lo g ic d e p r o te c ţie a su rselo r,.,d e fa c to r i
n a tu r a li p e n tr u a n u e x is ta e le m e n te (co n str u c ţii, in d u strii, a te lie r e , c r e s­
c ă to r ii a n im a le ş i a lte a sem en ea ) ce ar p u te a p o lu a m ic r o c lim a tu l,ş i.f a c -
to rii n a tu r a li d e tr a ta m e n t sa u să d e te r m in e p oluareţi Ion ică sau e s t e tic ă
in p e r im e tr u l sta ţiu n ii.
— S ă o fe r e p o s ib ilită ţi d e rela x a re , sp ort, cu ltu r a liz a re c e lo r v e n iţ i
în s t a ţ iu n e . , ,j
S ta ţiu ? ie a c l i m a t i c ă e ste o lo c a lita te sa u o p a rte a u n e i lo c a lită ţi ca re
tr e b u ie s ă în d e p lin e a s c ă u rm ă to a rele c o n d iţii :
— S ă p o se d e u n b io c lim a t b in e d e fin it cu e fe c te fa v o r a b ile (d ife r e n ­
ţiate) a su p r a o rg a n ism u lu i u m a n să n ă to s sa u b o ln a v . . l r,
U n b io c lim a t b in e d e fin it în se a m n ă c u n o a şte r e a tu tu ror fa c io r ilo r c a -
rc-l c o m p u n (te m p e r a tu ri, r eg im p lu v io m e tr ic , m işca rea a eru lu i, io n iz a r e a
a eru lu i, în că rca r e a cu a e r o so li,n a tu r a li etc.) ca şi a fa cto rilo r co n e c şi : a l­
titu d in e , str u ctu ra so lu lu i, co n fig u r a ţia r e lie fu lu i, o g lin z ile de apă, e s t e to -
p e is a g ism u l g e n e r a l, sp a ţiu l v e r d e a rb oricol ş i flo r ic o l etc.
— S ă aib ă o r g a n iz a t, d o ta t ş i în ca d ra t u n p u n ct de o b se r v a ţie şi u r-
m ă ric al fa c to r ilo r c lim a tic i şi m ic r o clim a tic i d in sta ţiu n e .
— S ă o fe r e c o n d iţii pentru, reco n fo rta rea şi în tă rirea să n ă tă ţii şi c a ­
p a cită ţii de m u n că , p rin in s ta la ţii şi a m en a jă ri ca re să asig u re iip lica rca
corcctă a fa c to r ilo r b io c lim a tic i ai sta ţiu n ii. ■'
A c c s tc in s ta la ţii şi a m en a jă ri sîn t : p la je , so la rii, ştra n d u ri, ter e n u r i
de sp o rt şi a g r e m e n t în a er lib e r , tra see m a r ca te p en tru cură d e teren ,
tera se, u m b rare, p a rcu ri p en tru a ero tera p ie, b a zin e dc în o t, p iscin e , să li
d e g im n a stic ă etc.
— S ă fie s t a b ilit şi re sp e c ta t p erim etru l d c p ro tecţie sa n ita r al s t a ­
ţiu n ii p en tru a sc e v ita p o lu a rea a ccsteia . " •
— S ă o fere m ijlo a c e v a r ia te de re la x a re , a g re m e n t şi c u ltu ra liz a re .
— Să aibă asigurată asistenţa m edicală in clu siv clim atoterapia.
S t a ţ i i m e a b a ln e o c l im a ti c ă e s te o lo c a lita te sa u o p a rte din lo c a lita te
in ca re s î n t c u m u la t e criteriile p e n t r u o s ta ţiu n e b a ln ea r ă ş i u n a c lim a tică .
L o c a li ta t e a b a l n e a r ă e ste o lo c a lita te pe ter ito r iu l că reia se g ă se s c
fa cto ri n a tu r a li te r a p e u tic i (ape m in era le, la cu ri şi n ăm olu ri te r a p e u tic e ,

191
ga ze naturale tera p eu tice) in c a n tită ţi c o r e sp u n z ă to a r e şi ca re nu în d e p li­
n e ş te totalitatea c r it e r iilo r p re v ă zu te p e n tr u o sta ţiu n e b a ln ea ră . •
S in t totuşi ob lig a to rii u rm ă to a rele c o n d iţ ii :
— S ă aibă, u n m in im u m de a m e n a jă r i b a ln e o te h n ic e p en tru fo lo s i-
îv a factorilor n a tu ra li terap eu tici ca re să r e s p e c te c e r in ţe le ig ie n ic o -sa n l-
tare precum ş i n o rm ele tclin ice dc u tiliz a r e a a ce sto r fa cto ri.
Să fie în cad rată cu cel puţin 1 m e d ic c a r e a fo st in s tr u it în m eto d o ­
lo g ia d e aplicare a fa cto rilo r n a tu r a li : te r a p e u tic i, s p e c ific i lo c a lită ţii
r esp ectiv e. .•• * !v - •• ■ . ; .
. S ă aibă u n m in im de a m en a jă ri c a r e să p erm ită e fe c tu a r e a u n ei
elim atoterap ii co resp u n ză to a re, a m e n a jă r i le g a le m a i a le s d e p rin cip a lele
e le m e n te g eo g ra fice a le lo ca lită ţii (e x . p la j e d a că e x is tă o g lin z i d e apă,
trasee m arcate p en tru cură de teren in lo c a lit ă ţ ile d e d e a l şi m u n te i a lei
in parcurile n a tu ra le etc.). ’ ■ ■ > ' - ■ . ■ i. ;
.-r- Să poată o feri la n ev o ie v iz ita to r ilo r p r in r e ţe a u a c o m ercia lă lo ­
cală con d iţiile t e l p u ţln m in im e a le .u n u i r e g im a lim e n ta r (p rep arate die­
te tic e in d u strializate sa u p regătite în c a d r u l b u fe tu lu i, p e n s iu n ii,!r e s ta u ­
ran tu lu i din lo c a lita te ). ! ■ • ' - I",-.
L o calitatea c lim a tic ă este o lo c a lita te c a r e p o se d ă c o n d iţii b io c lim a ­
tice şi g eo g r a fic e .fa v o r a b ile p en tru r e c o n fo r ta r e a ş i în tă r ir e a să n ă tă ţii şi
ca p a cită ţii ide m u n că, dar care n u în d e p lin e ş t e to a te c o n d iţiile p rev ă zu te
la staţiu n ea clim a tică . - * : ,i. ; .v> '
S in t obligatorii totu şi u rm ă to a rele c o n d iţii :
— S ă aibă u n b ioclim at fa v o r a b il p r e c iz a t fie p rin stu d ii d ir e c te fie
prin analogie cu zon e dc b io clim a t s im ila r e . S ă p o sed e d e a se m en ea un
m in im de factori co n e cşi (relief, v e g e t a ţ ie , o g lin z i de a p e , p eisa g ism ) care
să contribuie la rea liz a r e a e fe c te lo r d e s a n o g e n e z ă a lo c a lită ţii. ..
—■ Să fie r esp ecta t p erim etru l s a n ita r p e n tr u a n u s e p rod u ce p o ­
luarea de o iic c n atu ră a staţiu n ii.
— S ă aibă u n m in im de a m e n a jă r i c a r c să p erm ită e fe c tu a r e a u n ei
elim atoterap ii coresp u n zătoare, a m e n a jă r i le g a l e m ai a le s d e p r in c ip a le le
e le m e n te g eo g ra fice ale lo ca lită ţii (e x . p la j e dacă e x is tă o g lin z i d e apă,
tra see m arcate p en tru cură de te r e n in lo c a lită ţile d c d ea l şi m u n te ,
al.'i in parcurile n atu rale etc.).
— S ă poată oferi la n e v o ie v iz ita to r ilo r p rin reţe a u a co m ercia lă locală
co n d iţiile cel p uţin m in im e a le u n u i r e g im a lim e n ta r (p rep a ra te d ie te tic e
in d u strializate sa u pregătite în ca d r u l b u fe t u lu i, p e n siu n ii, resta u ra n tu ­
lui din localitate).
L o calitatea b a ln e o c lin w tic ă c u m u le a z ă c o n d iţiile p r e v ă z u te p en tru
lo ca lită ţile b aln eare şi ccle clim a tice.

U. P K IN C Il’II TEH N IC E D E S T K U C T U K A Ş l F U N C Ţ IO N A L IT A T E
A BA ZELOR DE T R A T A M E N T B A L N E A R

în abordarea u n u i stu d iu p r iv in d b a z e le d e tr a ta m e n t b a ln ea r, de
prim ă im portanţă sin t d atele p r iv ito a r e la fa c to r ii n a tu r a li ca re u rm ează
să fie v a lo rifica ţi din punct de v e d e r e te r a p e u tic : c a lită ţi fiz ic o -c h im ic e ,
ind icaţii terap eu tice, d eb ite op tim e d e e x p lo a ta r e (Ia a p e m in e r a le ş i g a ze
terap eu tice) sau rezerv e (la n ăm olu ri te r a p e u tic e ).

195
 P orn in d do la prem iza că a sisten ţa b a ln ea ră are in m od o b iectiv urr
caracter sa ltu a r (1 m ax. 2 cu re b a ln ea re/a n ) în co n cep ţia bazelor de tra­
ta m en t b aln ear a ccen tu l se v a p u n e pe v a lo r ifica r ea m axim ă a acestor
fa cto ri n atu rali tera p eu tici, d e care b o ln a v ii p o t b en e fic ia ,.n u m a i in sta ­
ţiuni sau lo ca lită ţi cu factori b alneari.
Faţă de în tin d e re a , rep a rtiţia r e la tiv u n iform ă şi accesib ilitatea
m a x im ă a re ţe le i de baze d e tra ta m en t fiz io te r a p e u tic c a r e ;asigură a sis­
te n ţa m edicală de profil, b azele.d e tra ta m e n t b a ln e a r a r u rm a să abordeze
m ai p u ţin a sp ectu l tera p eu tic p ro p riu -zis p r o filîn d u -se în special p e asis­
ten ţa p ro fila ctică prim ară şi secu n d a ră ş i p e a sisten ţa d e recuperare, cu
in teg ra rea activă a fa cto rilo r n a tu ra li, fu n c ţie de p r o filu l :de tra ta m en t
al sta ţiu n ii. - :
In a cest s e n s p rin cip a lele tip u ri d e . c ir c u ite . fu n c ţio n a le -in . ca d ru l
u n ită ţilo r de lu cru c u b o ln a v ii (pe cit p o sib il sep a ra te) v o r f i : .
1. C ircu itu l d e p r o fila x ie prim ară şi secu n d a ră - h. caracterizat prin;
a sisten ţă m ed ica lă d e grup — co n stin d d in d ife r ite v a ria n te 'deipi-oceduri
term o -a ltern a n teţu r m a te d e p roced u ri a c tiv e , cu p on d erea cea mai m a re,
ca h id r o k in e to te r a p ie şi k in eto ter a p ie . F a cto r ii n a tu ra li sp ecifici ni sta ­
ţiu n ii v o r fi in teg r a ţi în a ce ste siste m e p ro ced u ra le. ' . • '. » -
2. C ir c u itu l.d e recu p erare m ed ica lă cu — a siste n ţă m ed icală in d iv i­
duală — c o n stin d d in .se cto a re d e tra ta m en t iz o la te (b aln eoterap ie, te r m o -
terap ie, h id ro tera p ie, m asaj, C FM , h id ro k in eto tera p ie) cu preponderenţa,
secto a relo r de ter a p ie activă; ■
. ,J,.. ■ ;.-
3. T erap ie ocu p a ţio n a lă în .aer lib er în 'c a d r u l p a rcu rilo r terapeutice,,
cu b e n e fic iu l c llm a to -te r a p ie i şi cu a sisten ţă d e g ru p — con stin d din a cti­
v ită ţi sp o rtiv e c u caracter d e a g rem en t în ca re se v o r in teg ra e lem en te
de terap ie. Ş i în a c e st c o n te x t p o t fi v a lo r ific a ţi şi a lţi fa c to r i n a tu ra l-tera -
p eu tici in afara clim a to te r a p ie i (de ex . : b a z in e Sn aer lib er cu apă te r -
m o-m in erală).
D in toate tip u r ile d e p rogram e de cură v o r fa ce p arte integrantă cclu-
caţia sunitaWl şi p sih o tera p ia in d iv id u a lă sa u d e grup. .

G ruparea secto a r elo r de lu cru c o m p o n en te a le b azei de tratam ent b a l­

near se va fa ce ţin în d scam a d e u rm ătoarele c rite r ii :
— D in p u n ct d e v e d e re fu n cţio n a l u n e le p roced u ri se succed în tr-o
ordine o b lig a to rie — d e e x e m p lu în su ita d e p roced u ri altern an te c e le
m ai sim p le (d uşuri) — l e v o r p reced a pe c e le m a i so lic ita n te (saunăr abur).
D e a sem en ea in cir c u itu l de recu p erare se a so cia ză proceduri de term o-
tera p ie-m a sa j-C F M sau term oterap ie-h id rok in etoterap L e etc.
A p are de a se m e n e a logică gruparea unor p roced u ri ca re presupun
d ezbrăcarea co m p le tă a b o ln a v ilo r p en tru care se vor a sig u r a vestiare cu
grupuri san ita re, sp a ţii de circu la ţie şi a m p la sa rea oarecu m independentă
a secto a relo r u n d e n u sîn t n ece sa r e v e stia r e (p n eu m o tera p ie, electrc-
te r a p ie );
■— D in p u n ct de v ed ere a l u tiliză rii ju d ic io a se a cad relor sanitare
m ed ii (în situ a ţia a siste n ţe i m e d ic a le individuali?) p o stu rile d e tram m ent
vor fi a m p la sa te a s tfe l în eît să ofere p o sib ilita te a su p ra v eg h erii medicale
p erm a n en te în a c e e a şi în căp ere sau cu circu la ţii lesn ic io a se . .

196
 In p rin cip iu s e p o t d i s p e r s a p o s t u r ile unui s e c to r d e t r a t a m e n t n u m a i
în c a zu l cinci fie c a r e e s t e d e s e r v it d e u n sin g u r ca d r u sa n ita r (m a sa j) şi
n u a tu n ci c in d a c e la ş i c a d r u d e s e r v e ş t e m a i m u lt e p o stu r i/p r o c e d u r i
(h iclroterapie, te r m o te r a p ie , p n e u m o te r a p ie ) ;
— D in p u n c t d e v e d e r e a l r e z o lv ă r ii ju d ic io a se a r e ţe le lo r d e in s ta ­
la ţii se v o r g r u p a s e c t o a r e le c a r e u tiliz e a z ă a c e la ş i tip d e fa c to r fiz ic
sau- n a tu r a l-te r a p e u tic (d e e x . s e c t o r u l d e b a ln e a ţie c u a p e m in e r a le şi
c e l d e .h id r o şi h id r o lr in e to te r a p ie s a u e le c tr o ş i e le c tr o te r m o te r a p ie ,
n ă m o l cu p rep a ra re e tc .). ' ’
P reciză m că în s e c t o r u l d e b a ln e a ţ ie cu a p e m in e r a le sa u n ă m o l, re­
ţe le le d e a d u c ţiu n e a a p e lo r m in e r a le tr e b u ie d u b la te d e c e le cu apă
d u lc e ; ;
— D in p u n c t d e v e d e r e a l s ig u r a n ţe i în e x p lo a ta r e , s e c to a r e le cu p r o ­
ced u ri u m e d e v o r fi iz o la t e d e c e le c a r e u tiliz e a z ă in t e n s iv r e ţe a u a e le c ­
trică. In situ a ţia c în d b a z a d e tr a t a m e n t b a ln e a r ar fi p r o ie c ta tă p e d ou ă
n iv e le , la p a rter (sa u p e s t e n iv e l u l te h n ic ) se v o r a m p la sa s e c to a r e le d e
h id ro ,-h id r o k in e to tc r a p ie , fa n g o t e r a p ie e tc . ia r la e ta j c e le d e e lec tro ,
p n eu m o tera p ie, m a s a j, C F M .
•T r e b u ie a v u tă în v e d e r e d e a s e m e n e a a c ţiu n e a n o x e lo r d e g a ja te în
p rocesu l d e tr a ta m e n t d e fa c to r ii n a tu r a li (a p e m in e r a le , n ă m o lu r i, g a z e
tera p eu tice) a su p ra in s ta la ţ iilo r , fin is a j e lo r etc. I n fu n c ţ ie d e c a r a c te r is­
tic ile a cesto r n o x e p e n tr u a c e s t e s e c to a r e u r m e a z ă să f ie stu d ia te p o s ib i­
lită ţi de iz o la r e fa ţă d e r e s t u l b a z e i d e tr a ta m e n t p r e c u m .ş i m ă su r i s p e ­
cia le d e v e n tila ţie m e c a n ic ă (cu p o s ib ilită ţ i d e fu n c ţio n a r e in d e p e n d e n tă )
şi n a tu ra l-o rg a n iza tă .
P e n tr u b a z in e le a lim e n ta t e cu a p e m in e r a le — ca re ş i d in p u n c t d e
v e d e r e d im e n sio n a l s în t g r e u d e în c a d r a t în tr -o tr a m ă c o n s tr u c tiv ă r e g u ­
lată — reco m a n d ă m a m p la s a r e a în t r -u n v o lu m se p a r a t cu m ă s u r i sp e c ia le
de ter m o iz o la ţie şl v e n t ila ţ ie a v în d in v e d e r e că e s t e v o r b a d e o su p ra fa ţă
m a r e .d e apă c a r e g e n e r e a z ă u n s p a ţ iu su p r a în c ă lz it ş i s a tu r a t d e v a p o ri
co n ţin in d s u b s ta n ţe c o r o z iv e .
A c e la şi lu cru se p o a le s p u n e d e s p r e m o fe te u n d e v e n tila ţia în tr -u n
tim p scu rt, în tr e p r o c e d u r i — e s t e e s e n ţ ia lă ;
— D in p u n c t d e v e d e r e d im e n s io n a l, b a z ele d e tr a ta m e n t b a ln e a r d e
m ai m are a m p lo a re (p e s te 1 0 0 0 p roc-ed ./zi) p ot a v e a u n e le se c to a r e dife-[
ren ţia te p e s e x e , în s p e c ia l c e le c a r e p r e su p u n d e z b r ă c a re a . P e n tr u se c ­
torul de h id r o k in e to te r a p ie n u r e c o m a n d ă m o a s e m e n e a so lu ţie dacă
aceasta ar a tr a g e d im in u a r e a s u p r a f e ţe i b a zin u lu i.
STRU CTU RA G E N E R A L A A B A ZELO R DE TR A TA M EN T B A LN EA R .. i

La c o n cep erea c o r e c tă a b a z e lo r d e tr a ta m e n t b a ln e a r se v o r a v ea în
v e d ere c ele 4 tip u ri d e s p a ţii c a r e c o n c u r ă la a sig u r a r ea c ir c u ite lo r fu n c ­
ţio n a le : -
1. S p a ţii de p r im ir e - d is tr ib u ţie a b o ln a v ilo r : ■ 1 '
— h ol, a şte p ta r e
■— p r o g r a m a r e - f iş ie r
• — g a r d e r o b ă -v e s tia r
— g ru p u ri s a n ita r e

197-
 2. S p a ţii c u ca ra cter m e d ic a l ş i d e c o n d u c e r e : •; .,
— c a b in e t medije ş e f ; i •
.—• c a b i n e i a s i s t e n t ş e f 'r.
— c a b in e t tr a ta m e n te m e d ic a m e n to a se '' ' ’ '‘
— c a b in e t p s ih o lo g ’ ., (
N O T Ă : a c e s t e sp a ţii v o r f i a m p lific a te în c a z u l u n ită ţilo r balneare iz o ­
la t e c a r e tr e b u ie să în d e p lin e a sc ă in d e p e n d e n t ş i fu n c ţiile -p o li­
c lin ic ii b a ln ea r e. .
3. S p a ţii d e s tin a te u n ită ţilo r d e lu c r u cu b o ln a v ii : i : ;
— S a lă p e n tru e d u c a ţie sa n ita r ă • ... i. . •:>
— c a b in e te p e n tr u p sih o te r a p ie de g r u p şi in d iv id u a lă 11 ’
— '’. c ir c u itu l d e p r o fila x ie p rim a ră şi se c u n d a r ă ' ' '
— c ir c u itu l d e r e c u p e r a r e m e d ic a lă '
•: 1■ ■, l 1 : • -li .:v:.’ll
... — „p a rcu l te r a p e u tic . . .. .
N O T A : S e r em a rcă n e c e s ita te a le g ă tu r ii in tr e sp a ţiile d e p riniircSdistri-
b u ţie a b o ln a v ilo r cu c e le d e stin a te e d u c a ţie i sa n ita re ş i'p s ih o -
te r a p ie i (care p re m er g , r e s p e c tiv în c h e ie c u r a ; balneară ziln ică )
e le n e fiin d le g a te fu n c ţio n a l clc filtr u l d e v estia re. :
4. S p a ţii a n e x ă şi d c se r v ic iu ' i fn-' •
’ —: v e s t ia r e p e r so n a l : ■
—•depozite .' '/ '
— a te lie r e de în tr e ţin e r e
— sp ă lă to r ii .;
— c e n tr a le d e v e n tila ţie . . - ! ■ .

D IM E N S IO N A R E A B A Z E L O R D I’ T R A T A M E N T B A L N E A R

E le m e n te le ca re d e te r m in ă d im e n sio n a r e a b a zelo r de tratam ent b a l­

n e a r sîn t :
— n u m ă r u l d e cu ra n ţi d e se r v iţi
— m e to d o lo g ia de a siste n ţă b a ln e a r ă s ta b ilită p en tru fiecare p ro fil
d e tra ta m en t ş i c ir c u it fu n c ţio n a l în p a r te (str u c tu r a circ u itu lu i d e_ p ro fi-
la x ie , nr. d e p r o c e d u r i d e recu p e ra re e tc.)
— d u ra ta c u r c i b a ln e a r e
— tim p u l d e fu n c ţio n a r e a l b a zei (1 sa u 2 tu re)
— s u p r a fe ţe le u tile a fe c ta te fie c ă r u i tip d e cu ră b aln eară (p rofilaxie,
recu p era re, te r a p ie o cu p a ţio n a lă ).
A v în d în v e d e r e d e z id e r a tu l (d eja m e n ţio n a t) ca b a zele d e tratam en t
b a ln e a r să o fe r e cu ra n ţilo r o u tiliz a r e in te n s iv ă a fa cto rilo r n a tu r a i-te r a -
p e u tic i sp e c ific i sta ţiu n ilo r , u n a lt e le m e n t c a r e in te r v in e în d im en sio­
n a r e e s te r e z e r v a şi d is p o n ib ilită ţile d e fa c to ri n a tu ra li, cu rep ercu siu n i
şi a su p ra ca p a c ită ţilo r de ca za re.
U n b ila n ţ c o r c c t şi p e rio d ic p r iv in d r e z e r v e le de fa cto ri n atu rali şi
c o n su m u l lor la n iv e lu l sta ţiu n ilo r e s t e rig u ro s n ecesa r în ved erea fu n c ­
ţio n ă rii în b u n e c o n d iţiu n i n b a zelo r d e tr a ta m e n t balnear.

198
 C. A S IST E N Ţ A P R O FIL A C T IC A ÎN S T A Ţ IU N IL E B A L N E A R E

C reşterea co n tin u ă a m o rb id ită ţii prin b o li cron ice a p u s m edicina

în faţa u n ei p atologii cu p o ten ţia l le n t e v o lu tiv , cu ten d in ţă sp re instalare
de d eficite fu n cţio n a le m a i m u lt s a u m a i p u fin g e n e ra to a re ş i d e handicap
social. A sisten ţa tera p eu tică a a c esto r b oli s - a d o v e d it rep ed e incapabilă
d e a le vindeca, in cer tă 5n a le în c e tin i sau sto p a e v o lu ţia şi discutabilă in
a Ie lim ita cfectele d isfu n c ţio n a le . A şa se fa c e că toate sp e r a n ţe le sc în ­
dreaptă pe .bună d r e p ta te spre a siste n ţa p ro fila c tic ă prin care să se re­
uşească în prim ul rîn d scăd erea p r e v a le n ţe i a c e sto r b o li cro n ice. E ste ceea
ce num im p ro f ila x ie p r i m a r ă sau d e grad u l I şi se ad resează co n d iţiilor
care ar putea gen era boala, care treb u ie în ţe le a să ca ru p erea ech ilib ru lu i
în tre organism şi m e d iu l său. A ce a stă p r o fila x ie s e v a ad resa d eci p e de o
p arte corectării m e d iu lu i, în d ep ă rtîn d p e c ît p o sib il orice a g r esiu n e ce ar
putea depăşi cap acitatea' de su p o rta b ilita te a o r g a n ism u lu i ia r p e de altă
p a rte'în tă rin d ca p a cita te a de apărare,' de su p o r ta b ilita te a a cestu i orga­
nism . M ediul balnear, e s t e poate c c l m ai a d e c v a t loc p en tru aplicarea şi
învăţarea prin cip alelor m ijlo a ce d e a creşte c a p a cita tea de a p ă rare a orga­
nism u lu i, de a întări sta rea dc să n ă ta te a p e rso a n elo r e x p u se u n u i m ediu
agresionant.
C oncepţia nouă a O M S a in tro d u s şi id e e a d e p r o f ila x ie secuncicră,
de gradul II, o n o ţiu n e m ai co rect in ter p r e ta tă ca a tare d e c it ca activi­
tate terapeutică, care u rm ăreşte a tît lim ita rea fa cto r ilo r d e r is c organici
in stalaţi cît ş i b locarea u n e i e v o lu ţii sev e re d isfu n c ţio n a le a acestora sau
a unor m anifestări p r e co ce de b o a lă deja în r e g istr a te . P ro fila x ia secu n ­
dară, are ca prim ă le g e c o n tin u ita tea n e în tr e r u p tă a m ijlo a c e lo r ‘aplicate
ceea ce ar părea că e x c lu d e de la în c e p u t o rice rol pe care l-a r putea juca
cura balneară, care e s t e prin d e fin iţie o a siste n ţă lim ita tă în tim p . T otuşi
staţiu n ea balneară se p o a te în scrie ca un e le m e n t im p o rta n t şi in co n tex ­
tu l p rofilaxiei sceu n d a re a u nui la r g grup d e b o li cron ice cu în altă m or­
biditate. D eşi în sta ţiu n ile b aln eare s -a fă cu t d in to td ea u n a m ai m ult seu
m ai puţin con ştien t şi o .a s is te n ţă p ro fila ctică to tu şi se co n sid eră tă ;n
m od organizat această a sisten ţă s-a in trod u s d e -a b ia in u ltim u l an. A fost
nu m ită „Cură b aln eară p ro fila ctică a c tiv ă “ p e n tr u a s e su b lin ia că se
realizează pe baza u n e i m eto d o lo g ii precise cu p articip a rea a ctiv ă şi con­
ştien tă a pacientului.
Cura balneară p ro fila c tic ă a c ti v ă — a fo st in tu ită şi orga­
n izată ca o veritab ilă „ şco la riza re11 a r e sp e c tiv ilo r cu ran ţi. în care aceştia
în vaţă teoretic şi p ra ctic cum tr e b u ie să -şi o rg a n izez e v iaţa, m u n ca, cum
să -şi în treţin ă starea d e să n ă ta te, cu m se p o t e v ita sau lim ita factcrli
de risc etc. M ediul b a ln ea r este fa v o r a b il u n ei a stfe l d c ..şcolarizări" ;:r-
oarece aceşti pacienţi s în t scoşi d in c o n d iţiile d e viaţă şi m u n că obişnuite,
se află într-o am bian ţă d e rela x a re şi refacere, a ii la d isp o ziţie toate in sta ­
la ţiile şi am en ajările n ece sa r e p en tru a p lica ţii p ra ctice, în sfîr.şit, deoarece
staţiu n ea p erm ite pe b a za em u la ţiei d e grup n u n u m a i tra n sferu ri pozitive
de m otivaţie ci şi în su şir e a rapidă a p r in cip a lelo r c lem en te ale progra­
m u lu i de p rofilaxie a c tiv ă care u rm ează apoi să fie ex e c u ta te cu con ştiin ­
ciozitate ziln ic, la d o m iciliu şi la lo c u l d e m u n că.
C urele balneare p ro fila ctice a c tiv e se o rg a n izea z ă pe o b iec tiv e tlr.c
precizate pe b:!za un or program e a d ap tate a c e sto r o b iectiv e. P en tru ~ o -

i 99
 m ont nu sîn t in tro d u se d ecit :! a stfe l de program e : pontrii p rofilaxia s u ­
ferin ţelor d e g e n e r a tiv e ş i de v irală a le aparatului loeom otor, pentru p ro ­
fila x ia b o lilo r ca rd io va scu la re şi p en tru aşa n u m ita cură de reconfortare.
S in t în cu rs d e ela b o ra re p ro g ra m u l pentru p rofilaxia d isfu n cţiilo j-;v en ­
tilatorii, p en tru p r o fila x ia v îr stei a treia, pentru obezi şi a ltele. Ş i-a u or­
g a n iza t a stfe l d e .p ro g ra m e în sta ţiu n ile H erculane, F e lix şi E forie N ord
ui-mînd ca acţiu n ea să se e x tin d ă şi la C ălim ăneşti— C ăciulata,. S o v ata,
T u şn ad ca şi la fo stu l S a n a to riu T o ria .
D u rata u n e i a stfe l d e cure e s te d e 12 zile in clu zîn d u -se şi d u m in icile
în cură organ iza tă . A c e a stă d u rată n u treb u ie să c r ee z e co n fu z ii cu cura
de od ihnă d e 12 z ile d in sta ţiu n ile clim a tice m on tan e sa u d e lito ra l ca re
se fa ce in afara orică rei reco m a n d ă ri m ed icale şi fă ta vreu n program de
cură organ izat.
Cura b aln eară p r o fila ctic ă a c tiv ă este o a ctiv ita te pu r m ed icală şi
e s te su p u să p rin cip iilo r u n e i a stfe l d e a ctivităţi. Ea e ste deci recom andată
d e m ed ic p e b aza c u n o a şter ii in d ic a ţiilo r ei, program ul este adaptat în
sta ţiu n e p a cien ţilo r p e b a za c o n su ltu lu i m edical şi e ste efectu a t de fiz io -
terap eu ţi ca şi de p ro fe so r i de cu ltu r ă fizică m ed icală in stru iţi sub c o n ­
trol p e r m a n en t m ed ica l. ..
In c e le ce urm ează v o m p r e z e n ta in d ica ţiile şi program ele ce lo r
3 tip u ri d e cu ră care s în t in tro d u se în p rezen t în sta ţiu n ile enunţate.

1. C U R A P R O F I L A C T I C A P E N T R U S U F E R IN Ţ E L E D E G E N E R A T IV E
Ş I D E V lI lS T A A L E A P A R A T U L U I L O C O M O T O R

In cid en ţa ex tr em d e crescu tă a a cestor su ferin ţe, precocitatea- d eb u ­

tu lu i c a şi frec v en ta in te r e sa te a ca p a c ită ţii de m uncă ju stifică pe d ep lin
a ten ţia care se acordă a c esto r a fecţiu n i.
M ăsu rile p ro fila ctice p rim are c a ş i c ele secu n d are sîn t sin gu rele care
au un rezu lta t p o z itiv d e durată, n o ţiu n e a de tera p ie în aceste situ a ţii
a v in d in d ica ţii lim ita te ş i c u r e zu lta te tem porare.
P r o fila x ia su fe r in ţe lo r ap a ra tu lu i locom otor treb u ie începtitâ c ît m ai
precoce căci nu treb u ie ultnt, sp re e x e m p lu , că degen erarea d iscu lu i in -
tervcrtebi-al în cep e la 20 an i. D egrad area treptată a stru ctu rilor aparatului
locom otor, a rticu la ţii, ten d o a n e, m u şch i, ligam en te, se datoresc Sn m are
p arte ign orării e x is te n ţe i u n or fa cto ri d e risc cu care o m u l m odern e ste
con fru n tat z iln ic în tim p u l celo r m a i b an ale a ctivităţi. E xem p lificăm cu
o frază răm asă celeb ră p e n tru b o ln a v ii cu lom bosaci algii : ,,trăieşte 24 ore
p e zi fără s ă - |i lordozexi co lo a n a lom bară". Ciţi cu n osc şi ev ită acest fa cto r
d e risc ? D esig u r fa cto rii d e risc s în t fo a rte m u lţi şi v a ria ţi dar cei p rin ­
cip a li ar p u tea fi gru p aţi su b fo rm a categ o riilo r de p ersoan e predispuse
d in tr-u n m o tiv sau a ltu l d egradări ap aratu lu i locom otor. A ce ste categorii
d ev in a stfe l ch iar in d ic a ţiile de tr im ite r e la cura balneară p rofilactică
activă.
1. P e r so a n e le cu p r o fesii sau a c tiv ită ţi su p rasolicitau te pentru apa­
ratu l locom otor a stfel :
— cei ca re p ăstrează tim p p re lu n g it poziţii n efiz io lo g ic e ale corpului :
în clin ări de tru n ch i, fle x ii m a x im e a le gen u n ch ilor sau şoldurilor, sp rijin
pe un p icior, b raţe rid ica te p este o rizo n ta lă , ortostatisin sau chiar p oziţie
ş^zîndă p relu n g ită etc. ;

200
 — c c i cu a c tiv ită ţi ra re roi' e fo r tu r i do rid ica t, cărat, îm p in s jyron-
tăţi e tc . ;
— p e r s o a n e le su p u se fr ig u lu i şi u m e z e lii, c u r e n ţilo r da aer r e c e sau
t r e c e r i l o r b r u şte d e la c a ld la fr ig ; , .
— ; c e i r a re u tiliz e a z ă u n e lte g e n e r a to a r e d e v ib r a ţ ii.s a u e i în ş iş i sîn t
su p u ş i tr e p id a ţiilo r . '
2. P e r s o a n e le c a re d in con tră a u p ro fe sii ca re n u so lic ită în n ic i un
fe l a p a r a tu l m u s c u lo -a r tic u la r şi c a re n ic i în a fara a c tiv ită ţii p r o fe s io -
n a le n u c o r e c te a z ă a ce a stă lip să .
3. P e r s o a n e le care p r e zin tă lin e le tu lb u ră ri d e s ta tic ă c o n g e n ita le sau
d o b în d ite d a r ca re în că n u au d e te r m in a t v r e u n r ă su n e t c lin ic . In a cea stă
c a te g o r ie in tr ă cei cu p ic io a r e p la te , in e g a lită ţi d e m e m b r e in fe r io a r e
c o m p e n s a te d e b a scu la r e a b a z in u lu i ş i d ec i n e r e m a r c a te , a titu d in i ş c o lio -
tic e s a u c h ia r sc o lio z e u şo a r e n e g lija te te ra p e u tic , d e v ia ţii în v a r s a u 'v a lg
a le g e n u n c h ilo r , d isp la z ii m in o r e c o n g e n ita le d e şo ld ca re s în t la lim ita
c o r e c tă r ii c h ir u r g ic a le (sa u a c ea stă c o r e c ta r e n u e ste a c c e p ta tă d e p a ­
c ie n t) e tc .
4. P e r s o a n e cu c o n s titu ţii h ip e r m o b ile c u h ip e r la x ilă ţi m a i a le s .a le
c o lo a n e i..
5. P e r s o a n e care p r e z in tă o s e c h e lă p o sttr a u m a tic ă p en tr u m o m e n t
p ă rîn d b in e su p o r ta tă d a r c a re în tim p p o a te g e n e r a Ia d ista n ţă s u fe r in ţe
a le a lto r s t r u c tu r i ale a p a r a tu lu i lo c o m o to r .
.■ 6 ;. P erso& n e cu u n e le d e r e g lă r i e n d o c r in o -m e ta b o lic e ca re a fe c te a z ă
a p a r a tu l lo c o m o to r . O b e z ita te a in p r im u l r în d in tr ă în a c e a stă c a te g o rie .
. T o a te a c e s t e c a te g o r ii de p e r so a n e p o t b e n e fic ia d e c u r e le p r o fila c tic e
b a ln e a r e în tim p u l că ro ra v o r u rm a u n p ro g ra m a le c ă ru i o b ie c tiv e s în ţ
u r m ă t o a r e le ;
— ■ în v ă ţ a r e a p o stu r ilo r c o r ec te a le c o r p u lu i în ca re s o lie i ta r ile j.pre-,
sio n a le . s j n t m in im e,' d eci p o t fi m e n ţin u te p e d u r a te lu n g i de tim p ;
. ^ în v ă ţa r e a p o stu r ilo r d e . r e la x a r e rea lă te n d o -m u s c u lo -lig a m e n -
ta r e şi s e s iz a r e a d ife r e n ţe i în tr e r e la x a r e şi co n tr a c ţie m u sc u la r ă ; ,
— în v ă ţa r e a m o d u lu i în ca re s e p o a le e x e c u ta un e fo r t fiz ic chiar'
in te n s cu im p lic a ţii m in im e a su p ra str u c tu r ilo r a p a r a tu lu i lo c o m o to r şi în
p r im u l r în d a l co lo a n e i ; ’
-r~ în v ă ţa r e a m e n ţin e r ii a m p litu d in ilo r fiz io lo g ic e a r tic u la r e şi n u d oar
a le u n g h iu r ilo r u tile de m işc a r e m a i a le s p e n tr u şo ld u r i, u m e r i şi co lo a n ă
— în v ă ţa r e a m o d u lu i în ca re tr e b u ie m e n ţin u tă sa u cre sc u tă fo rţa
m u s c u la r ă , c a şi a m o d u lu i în care se r e e c h ilib r e a z ă fo r ţe le g r u p e lo r a n ta ­
g o n is te m u s c u la r e (to n ifie r e -d e c o n tr a c ta r e (m usculară) ;
— o b iş n u ir e a cu u n r e g im a lim e n ta r şi d e m işc a r e ca re s ă e v it e
o b e z ita te a ;
-— a n tr e n a r e a m e c a n ism e lo r de te r m o r e g la r e la e x c it a n tu l r e ce .
A c e s t e o b ie c t iv e se r e a liz e a z ă în s ta ţiu n i p r in k in e to p r o fila x ie Ia sa lă
ş i in a e r lib e r (cu ră de te r e n , jo c u r i sp o r tiv e ), p r in h id ro k in e to p ro fila x it»
(în o t, g im n a s tic ă lib er ă în a p ă) p rin p r o ce d u ri c o n tr a s ta n te r e p e ta te , te r a -;
p ie e d u c a ţio n a lă .şi p sih o te r a p ie , ca şi p rin r e g im g e n e r a l d e cură
sa n a to r ia lă . .
S p r e d e o s e b ir e d c a c tu a la tera p ie b a ln e a ră c a r e în s u m e a z ă a p r o x im a ­
tiv 2 o r e d e tr a ta m e n t p e zi, p r o fila x ia a c tiv ă b a ln ea r ă se d e sfă şo a r ă

20V
 a tît d im in e a ţa c il .şi d u p ă a m ia za , lo la liz in d 5— 6 orc de program ord on at
şi su p r a v e g h e a t. D e a se m e n e a , o a llă d eo seb ire e se n ţia lă este şi fa p tu l că
in p r o fila x ie se lu c r e a z ă cu g ru p e d e p ersoa n e şi n u in d ivid u al, ceea ce
creează p r e m is e le p s ih o le r a p ie i d e g r u p şi a e m u la ţie i ifcip ro re.
E ste d e o m a re im p o r ta n ţă să n u f ie c o n fu n d a te o b iectiv ele cu rei
p ro fila c tic e cu a le cu r e i te r a p e u tic e b a ln ea re. In prim a n u trim item „ su ­
ferin zi" c a r e tr e b u ie tra ta ţi, ci p erso a n e, a p a r en t cel puţin să n ă to a se,
care n u tr e b u ie să a ju n g ă la su fe r in ţă . . ■. : .

2. C U R A P R O F IL A C T IC A HALNEARA IN B O L IL E C A R D IO V A S C U L A R E
■ ' 1
E ste u n a n im a c c e p ta t că în str a te g ia lu p te i co n tra bolilor c a rd io v a s­
cu lare, a s is te n ţ e i p r o fila c tic e i se acordă p r im u l loc. A cea sta m ai a le s d a to ­
rită lip se i u n o r m ijlo a c e te r a p e u tic e ca p a b ile să v in d e c e sau să o p rea scă
p ro cesu l a te r o s c le r o tic d e c it d a to rită c o n v in g e r ii u n an im e asupra v a lo r ii
r e a le ş i d e m o n s tr a te a p r o fila x ie i a c e stu i p ro ces. T o tu şi existenţa"ifacto-ţ
r ilo r de risc e s t e s u s ţin u tă d e m area m a jo r ita te a stu d iilo r epidem iologie»?
l o n g i tu d i n a la c eea ce rid ică im p lic it p rob lem a p r o fila x ie i prim are. -
T a b lo u l ie r a r h iz ă r ii fa c to r ilo r d e risc ca rd io v a scu la r este c o m p le x , ,
cuprinzî'nd o ga m ă fo a r te v a ria tă d e e le m e n te e x te r n e sau p r o p r ii'in d i­
v id u lu i .do la n llm t'iilu i jn g c n il sa u 'ţigara fu m a tă piuă la Jdcea d c e r e ­
d ita te şi co m p o r ta m e n t, lis te d e sig u r o im p o sib ilita te de a îndepărta- sa u
corecta în ca d ru l c u r e i profilactici* toţi itccşll factori d e risc:. A În ­
cerca în să c h ia r o a c ţiu n e p a rţia lă In a cea stă d ire c ţie trebuie con sid erată
ca o b lig a to r ie p en tr u o r ice program de l u p t ă 1 con tra b o lilo r ' ca rd io ­
v a scu la re.
S ta ţiu n e a b a ln ea ră s -a în sc ris d e m u lt ca o . v erig ă ţleosebit d e im ­
p orta n tă în c a d r u l a c e s te i lu p te p rin a sisten ţa' terap eu tică, iar. m ai d e
cu rin d şi p r in a siste n ţa d e recu p era re fu n c ţio n a lă a b o ln avu lu i ca r d io ­
v a scu la r. A c u m sta ţiu n e a b a ln ea ră îşi d e sc h id e p o r ţile şi pentru a siste n ţa
p ro fila ctică , d o m e n iu în c a re e ste d e a şte p ta t s ă aib ă v a len ţe ch iar rhai
im p o r ta n te d e c it în b a ln e o te r a p ie . ’ '
S is te m u l s a n a to r ia l d e sc h is d in sta ţiu n e , d o tă rile com p lexe d e ca re
d isp u n e, e x is te n ţa u n u i p e r so n a l m e d ic o -sa n ita r in str u it, m e d iu l. p ro p ice
p en tru p sih o te r a p ie d e g r u p etc., to a te a c e ste a o feră toate co n d iţiile r e a li­
ză rii a ic i a u n e i a d e v ă r a te „ şc o li a in im ii şi va selo r" unde se p ot în v ă ţa
te o r e tic ş i p r a c tic m o d a lită ţile de lim ita r e a fa cto rilo r de risc c a rd io ­
v a sc u la r i.
S ta ţiu n e a b a ln e a r ă p o a te o fe r i co n d iţii la f e l de b u n e şi p en tru p a c i­
e n ţii la ca re s e p u n e p r o b le m a p r o fila x ie i se c u n d a r e p en tru a în d ep ă rta
r is c u l r e c id iv e lo r a c c id e n te lo r co ro n a rie n e . '■
D e sig u r că c c le 12 z ile a le u n e i c u te p r o fila c tic e a ctiv e în sta ţiu n e n u
rep r e z in tă p r o fila x ia în s in e c i u n c o n ta c t o b lig a to r c u un program m e d i­
cal p r o fila c tic e la b o r a t p e b aza c u n o ştin ţe lo r a ctu a le în a cest d o m e n iu ,
p ro g ra m ca re tr e b u ie în ţ e le s , a c c e p ta t şi în s u ş it d e p a cien ţi p en tru o lu n g ă
perio a d ă d e tim p .
I n d ic a ţiile d e tr im ite r e la cu ra p r o fila c tic ă p e n tr u b o lile ca rd io v a scu ­
la re s în t fo a r te largi ş i r ă m i n la a p recierea şi in terp reta rea m ed icu lu i p e
b aza e x a m e n u lu i şi n ia i a le s a u n e i a n a m n eze a ten te.

202
 D oar cu titlu orien ta tiv v o r fi avu te in v e d e re :
— persoanele p ro v en ite din fam ilii cu încărcare ereditară prin b oli
cardiovasculara sau m eta b o lice cu a tit mai m u lt cu cit prezintă şi a lţi fa c ­
tori d e r is c ;
— persoanele cu un n iv e l crescu t al lip id elo r serice sau cu tu lb u rări
m eta b o lice cu n oscu te (in sp e c ia l d iabetici) ;
— persoane su p u se prin p ro fesie u n ei v ie ţi stresnnte cu d escărcări
r e p e ta te dc catecolam in e, p erso a n e etic h e ta te ca sim p aticoton ice care p re­
zin tă aproape perm an en t tah ica rd ii de repaus e t c . ; ,
— persoane care cu m u lea ză factori d e risc ca sed en tarism u l, o b ez i­
tatea, fu m atu l e t c . ; .
— persoane cu valori te n sio n a le o scila n te sau cu valori sisto lic e uşor
c r e sc u te peste m axim a a d m isă ;
— persoane care se în ca d rea ză tip u lu i com portam en tal A , d escris de
F ried m an , veşnic grăb iţi şi a g ita ţi, an gren aţi m ereu în a ctivităţi, care' s e
e n e r v e a z ă uşor, izb u cn in d cu v io le n ţă la d iv e rse contrarieri e t c .;
— pentru p rofila x ia secu n d a ră , pot de a sem en ea fi in d icaţi p a cie n ţii
tin eri, su b 50 de an i, cu ca rd io p a tie isch em ică cron ică dar fără fe n o m e n e
d u rero a se, cu h ip erten siu n e arterială m oderată, cu m anifestări c lin ice sau
su b c lln ic e dc su ferin ţă v ascu lară p eriferică etc.
D esigu r că in catc/(oriile do m ai sus îşi p o l tfăsl lucrul un m im ăr fo a rte
m arc de persoane, fa p t p e r fe c t e x p lica b il clacă se consideră in d icii de
m o rb id ita te prin boli card io v a scu la re.
In staţiunile b aln eare n o m in a liza te , program ul p rofilactic p e n tru
a fe c ţiu n ile cardio-vasculare se bazează pe realizarea a 3 o b iectiv c p r in ­
cip a le
a) Educaţia san itară su b d iv e r s e form e, d irecţion ată asupra în ţe le g e r ii
r o lu lu i p e care treb u ie s ă - l jo a c e in săşi p a cien tu l în m en ţin erea p rop riei-
să n ă tă ţi. Educaţia san itară e s te fr e c v e n t co rela tă cu psih oterap ia d e gru p .
b). în văţarea unor m eto d e d e relaxare p sih ică şi m usculară.
, c) A ntrenarea concretă la sch im b ări co m p o rta m en ta le. în ţeleg în d prin
aceasta abandonarea fu m a tu lu i ş i a unor o b iceiu ri alim entare, o b işn u irea
cu e fo r tu l fizic ziln ic, cu m işc a r e a în g en era l, aprecierea critică a p ro­
p riilo r .com portam ente etc. .
T o a te acestc o b iectiv e se rea lizea ză prin şe d in ţe le ziln ice d e co n v o r ­
b iri cu m edicii sta ţiu n ii, prin şe d in ţe le de p sih o tera p ie de grup, prin k in e -
to p r o fila x ie (exerciţii de r e la x a r e , a n tren a m en t la efort dozat, cură d e
teren , excu rsii, jocu ri sp o rtiv e, în o t etc.) p rin p roced ee de h id roterap ie
s e d a tiv ă , prin dietoterap ie.
D e sig u r că m ajoritatea a ce sto r m etode se p ot realiza teo retic o riu n d e,
nu n u m a i în staţiu n e. D ar lin a stfe l de program p rofilactic organ izat in
gru p deocam dată n u e x istă d c e ît în staţiu n i u n d e ex ecu ta rea lu i e ste u ş u ­
rată de con d iţiile n atu rale a le sta ţiu n ii şi de d esprinderea, in co n ced iu , a
p a c ie n ţilo r de m ed iu l o b işn u it d e v ia ţă , ceea c e fa cilitea ză d econ d iţion ările.
C ura balneară p rofilactică a ctiv ă p en tru b o lile cardiovasculare are
c e r in ţe m a i dificile d e realizat d ecit c e le la lte tip u ri de cură p ro fila ctică .
N e c e sită un personal m ult m ai b in e an tren at în stu d ierea co m p o rta m en te-

203
lor şi a sch im b ării acestora on şi in m anipularea d iferen ţia tă n /a c to r ilo r
n atu rali şi p o sib ilită ţilo r procedurale pc caro Ic o feră d iv ersele s ta ţiu n i.
D e ob icei se recom andă rep etarea acestor cu re p rofilactice. ~

3. C U R A D E R E C O N T O R T A R E

•Spre d eo seb ir e de c e le la lte două cure p ro fila ctice, această cu ră a r e

şi im im p o rta n t ra m e lo r „U’m p e u lic “ deşi practic n u se adresează unor
persoan e b o ln a v e. Do a ltfel se ac-ceplă de m u lt eă nu putem c a la lo g a
toate p erso a n ele fie ca săn ătoase fie ca bolnave. M ai ex istă şi o s t a r e
in term ed ia ră d ific il de caracterizat, dar d efin ită tocm ai prin fa p tu l c ă
nu se în cad rează în n ici una d in tre cele 2 stări d e bază. M a jo rita tea
acestor p ersoan e s în t in tr-u n d iscon fort fizic sau p sih ic p e care-1 r e s im t
aproape p erm a n en t sa u ch iar are ten d in ţa la accen tu a re. D e m u lte o r i
aceste p e r so a n e con sid ei'in d u -se „bolnave" so licită m ereu tot fe lu l.d e c o n ­
su ltu ri m e d ic a le care răm in in să .n eg a tiv e. R a n d a m en tu l în .m u n b ă ia l
acestor p erso a n e e ste s c ă z u t; p en tru a-şi m en ţin e v e c h ile a c tiv ită ţi;sîr»t>
obligaţi să d ep u n ă efo rtu ri m ai m ari pe care le . în reg istrea ză ca .a ta r e .
T rep tat îş i red u c a c tiv ita te a fizică ex tr a p io fe sio n a lă apoi chiar p e c e a
p rofesion ală in sta iîn d aproape un sin d rom h ip o k in etic. O parte d in .a ce ş.te
p ersoan e au p ertu rb a te b io ritm u rile se m n -v eg h e ş i , rep au s-efort, . u n e o r i
putem în reg istra tulburări d e term oreglare sau fe n o m e n e de p a r a ţo n ie
m u sculară. . . V-f m
O a n a liz ă m ai a ten tă d escop eră că această sta r e s-a in stalat d u p ă . o
p erioadă de a c tiv ita te su p ra so licita n tă fizică sa u /şi p sih ică . A lteori, d u p ă
o sch im b are bruscă a ritm u lu i o b işn u it pină a tu n ci al v ie ţii, curn ar f i
sch im b area lob u lu i dc m uncă sau ch iar a p rofesiei, pen sion area etc. jM ai,
putem în tiln i a s tfe l d e stări la p ersoan ele care d e şi co n tin u ă să tr ă ia sc ă
în co n ju n ctu rile so c io -p r o fe sio n a le cu care erau o b işn u ite le -a scă z u t'ca p a ­
cita tea fu n c ţio n a lă fie după d iv e r se b o li in fecţioase sa u după in te r v e n ţii
op eratorli rnai la b o rio a se, fie odată cu v îrsta etc. !”;
In d orin ţa d e a se pu n e to tu şi un d iagn ostic a cesto r persoane, se e t i ­
ch etează ca n ev r o z e a ste n ic e căci in tr-a d ev ă r sen zaţia d e ob oseală e ste d e s
relatată. R efa cerea r e la tiv rapidă a stării gen era le a a cesto r p ersoan e în
a n u m ite c o n d iţii e ste o dovadă că n u a fo st vorba d e n ev ro ze sa u a lt e
stări de boală p ro p riu -zisă . A cea stă refacere se p o a te produce u n eo ri ş i
spon tan dar de m u lte ori ea treb u ie ajutată p rin tr-o serie de m ijlo a c e
care c o n stitu ie „cura d e reco n fo rla re“ sau cum este cu n o scu tă în str ă in ă ­
ta te, cura d e ,,m is en form e".
A ceastă cură n u e ste leg a tă e x c lu s iv de sta ţiu n ea balneară, dar a ic i
ea are u n m a x im do c o n d iţii p en tru a putea fi ap licată cu cele m ai b u n e
rezu ltate.
O b iectiv ele u rm ă rite in sta ţiu n e în cadrul a ceste i cu re s î n t ;
— r e fa c e r e a b io ritm u rilo r n orm ale so m n -v eg h e şi repaus-efort-;
— a n tren a rea m eca n ism elo r de term oreglare ;
— co m b a terea sin d ro m u lu i h ip o k in etic ca şi a fe n o m en elo r d e
parutonie ; ■ . ;-'-
• — .ech ilib rarea siste m u lu i n erv o s ; •

204
 ■— o b işn u iren cu o a lim e n ta ţie e c h ilib r a tă fără su p rasolicitare d ig e s­
tivă c a n tita tiv ă sau c a lita tiv ă ;
—■ ed u ca rea c o m p o r ta m en ta lă p e n tr u co re la r e a cap acităţii fu n c ţio ­
n a le d is p o n ib ile cu s o lic ită r ile so c io -p r o fe s io n a le .
M e to d e le u tiliz a te în s ta ţiu n ile b a ln e a r e p e n tru realizarea a c esto r
o b ie c tiv e s în t v a r ia te şi au ca fu n d a l c o n d iţiile n a tu r a le clim atice, p e is a ­
g is tic e ca fji c e le o r g a n iza to rice a le .sta ţiu n ilo r. P r in c ip a le le m etode sîn t :
— clim a to te r a p ia cu tonte p r o c e d e e le ei ; .
— r e g im u l sa n a to riu l, r e sp e c tiv u n p ro g ra m ord on at de cură, r e la ­
x a r e , m a să , od ih n ă ;
— p rogram d e k in e to p r o fila x ie (g im n a stic ă , e x e r c iţii 'd e r e la x a r e ,
a n tr e n a m e n t la efort, cură d e teren , e x c u r s ii, sp o rtu ri et-c.) ; .
— p r o c e d e e d e h id ro tera p le c o n tr a s ta n tă sa u /ş i „solicitan t-ton ifian lă.
— T e r a p ie ed u ca ţio n a lă şi p s ih o te r a p ie 1 . " . ,
— d ie to te r a p ie , ...
C ura d e rcco n fo rta re, in d ic a tă c o r e c to a r e e fe c te d e o s e b it.d e b u n e ,
r e s im ţite im e d ia t d e su b ie c ţii r e s p e c tiv i ca re d e o b icei după. o primă e x p e ­
r ie n ţă o v o r so lic ita ap o i e i sin g u r i. M u lte s ta ţiu n i b a ln ea re din E u rop a
ş i-a u reo rg a n iza t ch ia r în tr e a g a str u c tu r ă ; p en tr u a .i-ea llza în ,c o n d iţii
o p tim e a c e a stă cură şi a fa ce fa ţă s o lic ită r ilo r în .acea stă ţlir e c ţie .,

C u rele b a ln ea r e p r o fila c tic e a c tiv e fiin d fo r m e de' a sisten ţă m ed ica lă

o r g a n iz a tă ,-s e p rescriu d e că tr e m e d ie i.-D e s ig u r că o r ic e 'm e d ic , c u n o s-
e în d u -şi b in e p a cien ţii, 'poate să p r e sc r ie a m a sa u a lta d in aceste 6Ure
p r o fila c tic e . U rrro l d e o se b it in să îl a u m e d ic ii d e în tr e p r in d e re 'şi m e d ic ii
d e rtied icin ă 1 g e n e r a lă c ă r e : au c o n ta c tu l c e l m a i str în s cu 'p op u laţia
a r o n d a tă ;
P e b aza in d ic a ţie i m e d ica le , b ile t e le d e cu ră p ro fila c tic ă se procin'ă
d e la o rice îig en ţie d e tu rism in to t c u r su l a n u lu i. P e n tr u a se putea d e s­
fă şu ra în sta ţiu n e un. progVam c u r siv d e cu ră p ro fila c tic ă , m edicii ca re
in d ică a cea stă cură tr e b u ie să e x p lic e p a c ie n ţilo r lo r n ou r caracter a l
a c e stu i lip d c a sisten ţă . In a c e st ca d ru n u se v o r a p lic a p roced u ri cu ca ra c­
ter te r a p e u tic cu care rtiulţi au fo s t d e ja o b iş n u iţi în c u r e le b a ln ea re'cla ­
s ic e (băi m in e r a le , năm ol; e le c tr o te r a p ie etc.).
In p lu s treb u ie p r e c iz a i că sp r e d e o se b ir e d e a c e s t e • cure b a ln e a r e
te r a p e u tic e în c a re p a c ie n tu l era s u b tr a ta m e n t p r o p r iu -zis 2— 2 l!i o re
p e zi în cu ra p ro fila c tică p ro g ra m u l o r g a n iz a t e ste d u b lu şi chiar m a i
m u lt.
C ura b a ln ea ră .p rofilactică a c tiv ă e s te o a c ţiu n e n ou ă In ţara n oastră
şi m erită să f i e sp r ijin ită p e n tr u a in tr a în tr a d iţie ca ş i cu ra b a ln eo tera -
p e u tic ă . R o lu l p rin cip a l îl au d e ju c a t m e d ic ii d in to a te u n ită ţile sa n ita r e
în a s o lu ţ io n a ş i trim ite la cu ră p e r so a n e le in d ic a te . La r în d u l lor sta ţiu n i­
lo r b a ln ea re le r ev in e o m a re r e s p o n s a b ilita te în a org a n iza şi.r e a liz a c u
toată co r e c titu d in e a p ro g ra m ele p r o fila c tic e .
Im p lem en ta rea in sta ţiu n ile n o a str e b a ln e a r e a cu relo r p rofilactice v a
r e p r e z e n t a ’în m od cert un m a re cî.ştig în c a d r u l a siste n ţe i m e d ic a le 'a
p o p u la ţie i. • ■> .

205
 D . T E R A P IA P it IN M IŞ C A R E IN S T A Ţ IU N IL E B A L N E A R E
,i i ..
U n loc din cc în cc m a i im p o rta n t in cad ru l cu rci b a ln ea re ti-eb u ie
s ă -l ocup c tera p ia p rin m işc a r c. 1 S ta ţiu n ea b a ln e o c lim a tic ă oferă ţe a t e
c o n d iţiile p en tru o rg a n iza re a tu tu ror fen o m en elo r de k in c to te r a p ie 'c a şi
a p lica rea c elo r m a i v a r ia te m eto d e k in etiee. ' ' :
T erap ia prin m işca rc sa u k in eto tera p ia este o d en u m ire de fap t p rea
r e str ic tiv ă p en tru a con tu ra în treaga asiU en ţă h ie d ic a lâ p r in 'm işc a r e ,
p rin e x e r c iţiu fiz ic m ed ica l. în c h id e m în această d e n u m ire k in e to p r o fila -
x ia , k in e to te r a p ia p r o p riu -zisă şi k in eto tera p ia dc recu p era re m ed ica lă c e
co resp u n d c e lo r 3 tip u ri d e a siste n ţă m e d ic a lă : p ro fila ctică , ;ţera p eu tică
şi d e recu p era re. ' • •
1. K i n l o p r o j i l a x i a , k in e lo lo g ie p rofilactică sa u p ro fila x ia p r in -.m iş­
care e ste cea m a i n o u ă fo rm ă a k in eto lo g ici in trod u să in m o d o r g a n iza t
în sta ţiu n ile b a ln e a re . S p u n em „in m od organizat" d eo a rece şi in tr ec u t
e x is ta u e le m e n te de k in e to p r o fila x ic care se d esfă şu ra u in s ă fă r ă 'in d ic a ţii
sp e c ia le şi fără u n p rogram org a n iza t. In p rezen t p u tem c o n s id e r a 's ta ­
ţiu n e a b aln ea ră ca lo c u l c e l m a i a d ecv a t pentru în v ă ţa re a , e x e c u ta r ea şi
p er fe c ţio n a r e a p ro g ra m elo r d e k in eto p r o fila x ic . • ’•
A c e a stă fo rm ă a a siste n ţe i m e d ic a le prin m işca rc v a treb u i, in v iit o ­
rul a p rop ia t, să d e v in ă form a d o m in a n tă a în treg ii a c tiv ită ţi de a siste n ţă
din sta ţiu n i d eo a r e c e pe d eo p a rte sta ţiu n ea treb u ie să -şi d e z v o lte in p rim u l
rind a siste n ţa p r o fila c tic ă iar acea sta are la bază ca m eto d ă m işca rea , în
m u lte d in d o m e n iile de p a to lo g ie . .> ') '
E ste c u n o sc u t că a siste n ţa b o lilo r cronice, a căror m o r b id ita te e s t e
m e r e u in c r e şte r e , îş i sch im b ă în să şi con cep ţia ele ab ord are p rin in v e r ­
sa rea ra p o rtu lu i în tr e .id eia d c „terap ie" şi cea de „ p r o fila x ie " în fa v o a ­
rea u ltim e i. A şa cu m s e d iscu tă şi în ca p ito lu l d esp re „ P r o fila x ia in s t a ­
ţiu n ile b aln eare" , a siste n ţa p r o fila ctică prim ară şi sec u n d a ră cel. p u ţin
în c a p ito le le d c p a to lo g ie a le ap a ra tu lu i locom otor, c a rd io v a scu la r, t r e s ­
pirator, d ig e s tiv şi n e rv o s, v a d e v e n i treptat p r ecu m p ă n ito a re în cad ril)
c u r e i b a ln ea re iar o d ată cu a cesta , k in eto p ro fila x ia b a ln ea ră s e d e z v o ltă
în c o n secin ţă . In ca d r u l o b ie c tiv e lo r k in e to p r o fila x ie i sta ţiu n e a b a ln ea ră
o feră ca p rin cip a le m e to d e : .
a) g im n a stic a d e co recta re şi r ea lin iere a c o r p u lu i;
b) g im n a stic a d c în tr e ţin e r e a fo rţei m u scu lare, a s u p le ţii a r ticu la re
şi a u n e i b u n e coo rd o n ă ri n eu r o m o to r ii ; V
c) g im n a stic a d e m e n ţin e r e şi creştere a ca p a cită ţii d e e fo r t c a r d io -
r e sp ir a to r ;
ci) g im n a stic a de re la x a r e g en e r a lă , m usculară şi p sih ică ; •
c) g im n a stic a resp ira to rie.
P e n tr u r ea liza rea in p ractică a acestor o b iec tiv e sta ţiu n e a b a ln ea ră
d is p u n e d e c e le m a i v a r ia te te h n ic i, d e fa p t de to ta lita te a m ijlo a c e lo r U ti­
liz a te în tera p ia p rin m işca re. A c estea s î n t :
— S ă lile d e g im n a stic ă d e o se b it d e b in e d o ta te, săli sp a ţio a se în c a ­
d ra te cu p e r so n a l cu în a ltă c a lific a r e . A ic i se e x e cu tă p ro g ra m ele de g im ­
n a stic ă p e g ru p u ri de cu ra n ţi ca re au in d ica ţii sim ila re.
— B a z in e le ş i p iscin clo cu apă sim p lă şi m a i a les cu a p ă m in era lă
oferă p o sib ilita te a r ea liză rii o b ie c tiv e lo r h id ro k in e to p ro fila x ie i, ca şi a
în o tu lu i de r e la x a r e şi a g re m e n t. :

20G
 — Lacuri!? terap eu tice cu apă term alii sau nu, in afara e fe c te lo r d e
b aln eaţie cliscutatc la alt cap itol, p erm it o e x c e le n tă h id r o k in e to p r o fila x ie
ca şi în o tu l de relaxare. Includem Ja acest pu n ct ş i lito r a lu l n u n u m a i p e n ­
tr u L acul T cchirgiiiol ci in prim ul rînd pentru im e r sia m a rin ă .
— C ura dc teren este o m etodă care se în v a ţă d c o b icei Sn sta ţiu n e
avin d o m are valoare in k in eto p ro fila x ia co n se c in ţe lo r se d e n ta r ism u lu i.
V ariaţia d c terori, bogăţia v eg eta ţiei locale şi c ste to c lim a tism u t fu c c a
acc :istă m etodă să dea c e le mai bune rezu lta te în sta ţiu n ile b a ln ea re.
— D rum eţia, o form ă m ai avansată a cu rei d e teren , b in e o rg a n iza tă
şi aplicată devine m etodă k in etop rofilactică de m a r e v a lo a re. j
— S p o rtu l de agrem en t in aer liber, p e te r e n u r ile d e sp o rt şi în
parcu rile am enajate din -m u lte sta ţiu n i se în sc r ie de a se m e n e a în p ro­
gram ele a sisten ţei p ro fila ctice balneare. • . '
— G im nastica aerobică pe ritm de m u zică sa u ch iar d a n su l p r o g r a ­
m a:, mai puţin aplicate in prezent, se v o r d ezv o lta în v iito r d atorită v a ­
lo rii de n econ testa t pe care le au in k in eto p ro fila x ie ca şi a tr a ctiv ită ţii p e
ca re le oferă. ■ • . "i. >
T reb u ie recunoscut din păcate, că p en tru m o m e n t în sta ţiu n ile n o a s ­
tre se acordă încă o a ten ţie in su ficien tă k in e to lo g ie i p r o fila ctice, a tît co r p u l
xnedico-sanitar cit şi curanţii fiind prea m u lt a n g ren a ţi îiv terap ia p a siv ă
balneară.
2. 'K in e loie ra pie propriu-zisă sau k in eto lo g ia te ra p eu tică a re d e sig u r
c e l2 mai v ech i tradiţii in cadrul curelor b aln eare d eo a rece b a ln eo tera p ia
a fost prim a formă dc a sisten ţă balneară.
K inetoterapia in sta ţiu n ile baln eare d eşi îşi dirniuuă trep ta t s fe r a
d e ap licare datorită celo rla lte 2 tipuri de k in e to lo g ie ca re se . d e z v o ltă
ră m in e to tu şi la fe l de im p ortan tă şi efic ie n tă . E a se ad resea ză riiai a le s
stă rilo r d e acutizare sa u „activitate" a b o lilo r c r o n ic e urm ărind o b ie c tiv e
im ed ia te ş i nu de p ersp ectivă în d elu n gată, B o lile v a sc u la r e p erifc r ic e , b o ­
l i l e , reu m atism ale in flam atorii ca şi c ele ab a rticu la re, b o lile resp ir a to r ii,
a fe c ţiu n ile tubului d ig e stiv , u n ele b oli d c n u tr iţie ş i m eta b o lism , n e v r o ­
z ele etc. b en eficiază d e k in etoterap ie. D esig u r e ste g r e u dc fă c u t o d em a r­
ca ţie p recisă in ire c ele 3 form e ale k in eto lo g ie i (p ro fila ctică — te r a p e u ­
tică — de recuperare) m ai a les in d om en iu l c e le i te ra p e u tic e ca re se in ­
terferează cu celela lte două a tit in ceca ce p riv e şte in d ic a ţiile cît şi a te h ­
n icilo r şi m etod elor de lucru.
K in etoterapia u tilizează in sta ţiu n i e x e r c iţiile fiz ic e din să lile dc g im ­
n a stică ca ş i cele de h id rok in etoterap ie d in b a z in e le in d iv id u a le sa u c o le c ­
tive, cu apă m inerală sa u cu apă sim p lă. O b ie c tiv e le ei s în t le g a te s tr ic t
de sim p tom atologia pe care o p rezintă p acien ţii v e n iţi la cură sau d c s im p ­
tom atologia care se rep etă fr e c v e n t în cadrul bolii cro n ice ch ia r dacă ea
■nu e ste prezentă in m o m en tu l curei.
K inctotcrapi.i se ex ecu tă in d iv id u a l sau în g ru p e m ici de p acien ţi ca re
p rezin tă a ceea şi sim p tom atologie. M etod ologia e ste fo a rte va ria tă , a d a p -
■iată stării d e boaiâ şi n ecesită ţilo r con crete a le p acien ţilo r.
3. K in eto lo gia de recup erare fun cţion ală, arm ă p rin cip a lă în a siste n ţa
. d e recu p erare m edicală, a fo st introdusă de aproape 40 ani în a siste n ţa
balneară a copiilor d eficien ţi locom otori şi de aproape 15 ani în a siste n ţa
a d u lţilo r in prin cip alele staţiu n i balneare. A cea stă k in eto tera p ie în a s is ­

207
 ten ţa recu p eratorie se aplică in 3 c a p ito le de p a tolo g ic : a fe c ţiu n i lo c o ­
m otorii (n eu rolo g ie, reu m a tism a le ş i postraum au'ce) a fe c ţiu n i c a r d io v a s­
cu lare şi afecţiu n i cronicfe bron h op u lm on aro. ' •••. ;; : ■ ,
M etod ologia u tilizată ia sta ţiu n i e ste d esig u r p relu ată d in p r o g r a m e le
■de k in eto tera p ie recu p eratorie care sl' ap lică in se r v ic iile şi c e n tr e le d e
recuperare, dar eu o serie de adaptări d e în altă e fic ien ţă , ad ap tări d e t e r ­
m in a te de co n d iţiile şi d otările sp e c ia le d e care b en efic ia z ă sta ţiu n ile b a l­
neare. N e referim în prim ul rine] la p rezen ta fa cto rilo r n a tu r a li d e cu ră ,
la in sta la ţiile e x is te n te , la p erso n a lu l in str u it ca şi la c o n d iţiile p s ih ic e
fav o ra b ile d e lucru.-
O b iectivu l p rin cip a l e s le refa cerea fu n c ţie i d e fic ita r e sa u o b ţin e r e a
u n ei am eliorări c ît m ai m ari p o sib ile a acesteia. T im p u l lim ita t a l c u r e i
b aln eare o b ligă u n eo ri să n e m u lţu m im cu in stru irea p a c ien tu lu i a su p r a
e x e rciţiilo r co recte care e x e c u ta te cu co n ştiin c io z ita te în c o n tin u a r e v o r
asigura lim itarea sau d isp ariţia d e fic itu lu i fu n cţion al. .
P entru a tin g e r ea o b iectiv elo r p ro g ra m u lu i de e x e r c iţii fiz ic e .d e r e ­
cuperare, in sta ţiu n e sta u la d isp o ziţie : ■ ' ^ ' :
■— S ă lile de g im n a stică a n a litică în care se lu crea z ă in d iv id u a l cu
pacien ţi. A c e ste să li s în t d o ta te cu aparatură şi in sta la ţii c o m p le x e c a r e
uşurează e x e c u ţia e x e r c iţii lor. ,
— B a zin ele m ici in d iv id u a le sau c o le c tiv c cu apă m in era lă s a u npă
.simplă p entru h id ro k in eto ţera p ie p a siv ă , p a siv o -a c tiv ă sa u activă .
— S ă lile de tera p ie ocu p aţion ală sa u erg o tera p ie carp . tr e p ta t v o r
ocupa un loc to t m ai im p o rta n t în p ro g ra m u l <lc k in e to te ra p ie .r e c u p e -
raţorie. . '
, . — P arcu rile terap eu tice şi in s ta la ţiile in a er lib e r c a r e ’ sîn t !o fo r m ă
a terap iei ocu p aţio n alc. . ' ,! '• \
— Cura d c teren şi sp o rtu l te r a p e u tic ca re au ş i în Ucazul 'r e c u p e r ă rii
fu n cţio n a le o im p ortan tă u tiliza re ca ş i în k in e to p r o fila x ie .'. '
D eoarece în recu p erarea,.fu n cţion ală prin ex e r ciţii f i z i c e ‘m e d ic a le s e
u rm ăreşte o fr e c v e n ţă m ;1i m are a a cesto r e x e r c iţii în tim p u l'z ile i, p a c i­
e n ţii sîn t in stru iţi şi p en tru ex e c u ta r ea u n o r e x e r c iţii r e c u p er a to r ii în
p rop ria cam eră d in sa n a to riu său h o tel. ’. .
P rin cip a lele d irecţii asupra cărora se op reşte k in eto tera p ia r e c u p a -
ra to rie în sta ţiu n ile b aln eare în fu n c ţie d e d eficitu l fu n c ţio n a l e x is t e n t
sîn t urm ătoarele :
— refacerea m o b ilită ţii a rticu lare
— restab ilirea forţei şi r e ziste n ţei m u scu la re
— refacerea coordonării şi a b ilită ţii m işcărilor
— creşterea c a p a cită ţii d e efort
— reeducarea resp iratorie.
K in etologia de recup erare e s le în p rezen t în co n tin u ă p e r fe c ţio n a r e
în sta ţiu n ile baln ea re p e m ăsură ce so lic ită r ile p e n tru a siste n ţă d e r e c u ­
p erare m edicală b a ln ea ră d ev in to t m a i n u m ero a se ş i v a r ia te .
T erapia prin m işca re în cad ru l c u relo r b a ln ea re tr eb u ie să r e p r e z in te
a lă tu ri d e u tiliza rea factorilor n a tu ra li com p on en ta p rin cip a lă a .a c e sto r
cure.
C on sid erente su b ie c tiv e şi n e ju stific a te m ed ica l din p a rtea p a c ie n ţilo r
v e n iţi ia cură fac ca de m u lte ori a ce ştia să fie refractari p r esc r ier ii te r a ­
p iei prin m işcare, p referin d o b işn u ite le p roced ee fiz ic a le p a siv e . D e s ig u r

208
 Dr. OBADĂ ALEXANDRA
Medic Rezident Recuperare Medicali

că sch im b a rea a c e ste i m e n ta lită ţi se fa ce trep ta t prin colab orarea m e d i­

c ilo r g e n e r a lişti sau. sp e c ia lişti c a r e fa c reco m a n d a rea şi trim iterea p a c ie n ­
ţilo r la cu ră b a ln ea ră şi m e d ic ii b a ln e o lo g i ca re a lc ă tu ie sc p r o g r a m u l
a c e ste i cure; E ste d e d o rit că în c ă de la n iv e lu l c a b in e te lo r m e d ic a le de
în tr e p r in d e r e , de d isp en sa re te r ito r ia le sa u p o lic lin ic i p a cien ţii să fie p r e ­
g ă tiţi asu p ra ro lu lu i şi im p o rta n ţei e x e r e iţiilo r fiz ic e m e d ic a le in c o n te x t u l
a s is te n ţe i b o lii lor. : .
T r e b u ie fă c u tă m a i m u ltă e d u ca ţie sa n ita ră p e n tr u v a lo a rea d e n e ­
c o n te s ta t a tera p iei prin m işca re, p en tru în su şir e a corectă a e i, p e n tr u
p e r se v e r a r e a în d e lu n g a tă în e x e c u ta r e a z iln ic ă a a c e ste i terapii:
M erită r e ţin u t d e că tre m e d ic ii r e ţe le lo r d e b a ză că pot recom an d a:
p a c ie n ţilo r cu ra b aln ea ră şi .p en tru în v ă ţa r e a d e că tr e a ceştia a u n u i p r o ­
g ra m k in e tic p e n tr u tratarea d iv e r s e lo r su fe r in ţe cro n ic e . ‘■

E. FIZrOTEFÎAPTA ÎN S T A Ţ IU N IL E B A L N E A R E ' '.

In p r im u l rînd co n sid eră m n e c e sa r să p r e ciz ă m u n asp ect ţin în d de-

tc r m in o lo g ie şi d e in te rp re ta r ea n o ţiu n ii d e F IZ IO T E R A P IE în d o m e n iu l
c o m p le x .pe caro îl rep rezin tă . .
D e fa p t, fiz io te r a p ie în se a m n ă u tiliz a re a te r a p e u tic ă a a g e n ţilo r fiz ic i
n a tu ra li şi a rtific ia li. ■ . • , ■
In a,cest c o n t e x t ’ a u to r ii şi sp e c ia liştii g e r m a n i (J. C. C O R D E S.,-
E. C O N fţA DT., II. J O R D A N şi a lţii) in clu d în fiz io te r a p ie şi b a în e o te r a —
'p ia , Jii ţa r a n o a s t r ă , . p e n t r u c u p r in d e r ea fa c to r ilo r b a ln ea ri d e cu ră este-
u tiliz a ţă d e n u m ir e a d e B A L N E O -F IZ IO T E R A P IE . In a cea stă situ a ţie , ne
v o m ocu p a în c e le ce u rm ea ză d e p r in c ip iile a p lic a ţiilo r te r a p e u tic e a d i­
fe r iţilo r a g e n ţi fiz ic i în sta ţiu n i, in c o m p le ta r e a -factorilor b a ln ea ri cle-
curn. •'
' . :F i2io tera p ia r e p r ez in tă d sp e c ia lita te c lin ic ă in d e p e n d e n ţă , la r g a p li­
ca b ilă în d ife r ite p a to lo g ii şi c o m p le x ă , cuprinzîn'd m a i m u lte răJŢiuri' sau-
g r u p e d ife r e n ţia te d e 'fa c to r i şi a g e n ţi f i z ic i ; h id roterm o tera p ia ,: k in e to ­
terap ia, e lec tro te ra p ia , fo to tera p i.i, m a sa jiil, te ra p ia m an u ală, aerosoJo—
tera p ia .
P r in c ip a le le sco p u ri u rm ă rite d e in stitu ir e a u n ei terap ii fiz ic a le s în t
c e le c u ra tiv e, p r o fila c tic e şi d e r e cu p era re m ed ic a lă a unor fu n c ţii d e fi­
c ita r e sa u p ierd u te.
U n a d in p r in c ip a le le c a r a c te r istic i a le c o m p le x u lu i te r a p e u tic de
a g e n ţi f iz ic i e s te a cţiu n ea b io lo g ic ă de stim u la r e n e sp e c ific ă a fu n c ţiilo r -
şi sis te m e lo r o rg a n ism u lu i în p r o c e su l de în s ă n ă to şir e sau a m elio r a r e a
stă r ilo r p a to lo g ic e tra ta te. A g e n ţii fiz ic i a cţio n ea ză d e c i ca stim u li fiz io ­
lo g ic i — în p rim u l r în d asu p ra e x t e r o - ş i p ro p rio cep to rilo r, d e c la n şîn d
r e a c ţii în lim ite fiz io lo g ic e , m e n a jîn d ţe su tu r ile . In c o n se c in ţă , fiz io te r a p ia
e s te o te r a p ie d e e x c ita r e şi r e a c ţie , de a c tiv iz a r e ş i reglare; - •
A c ţio n în d asu p ra tu tu ro r s is te m e lo r şi fu n c ţiilo r , terapia' fiz ic a lă a c ti­
v iz e a z ă m e c a n ism e le d e în s ă n ă to şir e p ro p rii o r g a n ism u lu i eu e fe c t e pe-
term en în d e lu n g a t. P e c a le n e r v o a să sau u m o ra lă , p rin in te r m ed iu l re ­
fle x e lo r c u tiv isc e r a le , m u s c u lo -v isc e r a le etc., s în t in flu e n ţa te d is fu n c iiile
ş i d is to n iile d e ia n iv e lu r i tisu la re şi v iscera le.

14 C u r a b a l n e o c li m a t ic i — etl. 103 209>

 R e a c ţiile o b ţin u te — locale, reg io n a le sau g e n e r a le — se m a n ife stă p r in
m o d ific ă r i a le circu l-iţici, m eta b o lism u lu i, tro ficită ţii, to n u su lu i, s e n s ib i­
lită ţii r e g iu n ilo r tra in ic. . i• • ,r
In s titu ir e a u n u l U uU im ent cu iig cn ţl fiz ic i, nplicurcn d ife rite lo r p r o ­
ce d u r i, treb u ie să ţină co n t dc o s e r ie d e c r iter ii şi e le m e n te leg a te d e
o rg a n ism — în în trea g a sa co m p le x ita te — , d e sco p u l u rm ărit, de bonlfi,
p recu m şi d e c o n d iţiile d e m a ero clim a t, m icr o c lim a t, sp e c ific u l a c tiv ită ţii
c o tid ie n e a in d iv id u lu i tra ta t etc. ,
Ia p r im u l rîn d , orien ta rea m e d ic u lu i c u r a n t în a b ord area a r se n a ­
lu lu i te r a p e u tic fiz ic a l a d r e sa t.c a z u r ilo r p r e z e n ta te în sta ţiu n e tr eb u ie să
ţină sc a m a d e ca teg o ria b in e d e lim ita tă în care se în ca d rea ză sco p u l te r a ­
p e u tic p e n tr u c a r e se p rezin tă b o ln a v u l: c u r a tiv , p r o fila c tic sa u r e c u p e ­
rare fu n c ţio n a lă . B in e în ţe le s că p e n tr u a le g e r e a u n eia sa u a lte ia d in m e -
to d o lo g iile d e tr a ta m e n t d eterm in a te de a ce ste scop u ri, treb u ie a sig u r a t
c.id ru l o rg a n iza to r ic m e d ic a l n ecesa r în sta ţiu n ile b aln eare.
P e n tr u a p lic a r e a c u relo r d e recu p e r a r e e ste n ecesară e x iste n ta u n o r
secto a re d e tr a ta m e n t b in e d otate cu s ă li ş i u tila je p en tru k in e to te r a p ie
a n a litic ă ş i b a z in e de h id ro g im n a stică .
■Personalul1 care e x e c u tă m a sa ju l în sco p recu p era to r treb u ie să c u ­
n o a scă ş i să a p lic e m a n e v r e le a d e c v a te a fe c ţiu n ii tratate. A r se n a lu l d e
e le c tr o te r a p ie tre b u ie să cu prindă ap a ra te d e cu re n ţi in te r fe r fe n ţia li,'c u ­
ren ţi e x p o n e n ţia li, c u r e n ţi a n tisp a stici, u ltră so n o te r a p ie , ca re p o t c o n tr i­
bui cu e fic ie n ţă la a c tu l recu p eră rii fu n c ţio n a le . S în t sta ţiu n i Sn 'tiare
g r a ţie u n u i tr a ta m e n t c o m p le x a p lic a t cu co m p eten ţă , b in e d irijat, p o t
b e n e fic ia s u fe r in ţe d in ca d ru l se c h e le lo r p o sttra u m a tice a le m em b relo r,
a fe c tă r ii n e r v ilo r p e r ife r ic i, form e a le r e u m a tism u lu i ab articu lar, s p o n ­
d ilita a n k ilo p o e tic ă , u n e le artrpze in v a lid a n te , stă r i p o stin fâ r c t m io ca rd ic
şi a lte le . '• ;
Iii cad ru l c u re lo r p ro fila ctice a ten u a rea in flu e n ţe i fa c to rilo r d e. r is c
s p e c ific i d ife r ite lo r g r u p e d e a fe c ţiu n i treb u ie fă c u iă în m o d .ştiin ţific ,
iitiliz in d u -s e a c ţiu n e a b en efică a u n o r fa c to r i ter a p e u tici a so c ia ţi şl. b in e
d o za ţi, p recu m : c lim a to tera p ia , b a ln eo tera p ia , cu ra d e te r e n , terap ia p rin
m işc a r e , g im n a stic a m ed ic a lă , alătu ri d e a g e n ţi fiz ic i de că lire — a n tren a re
in d iv id u a liz a ţi ş i d ieta co resp u n ză to a re.
T r a ta m e n tu l cu ra tiv e ste c e l m a i r ă sp în d it în sta ţiu n ile n oastre b a l­
n e a re. In ţara n o a stră , a c esta a re d eja o rep u ta tă tra d iţie ş i s e b u cu ră
d e m e r ita te a p r e c ie r i şi su fr a g ii. C ăile ş i m ijlo a c e le n a tu ra le d e v in d eca re
ş i a m e lio r a r e a u fo s t to td e a u n a că u ta te d e o a m en i.
V a r ie ta te a a p r ec ia b ilă a p a lo lo g iilo r ca re s e tratează ş i b e n e fic ia ză d e
tr a ta m e n te le c o m p le x e d in sta ţiu n i d e m o n strea ză şi m o tiv e a z ă în p lu s,
m a rea a d r e sa b ilita te şi a c c e sib ilita te a o a m en ilo r a fla ţi in d ife r ite s ta d ii
de s u fe r in ţă la a c e s t siste m tera p eu tic. D ec i, n u e ste de m ira re că î n ' f i e -
care a n , p e ste u n m ilio n d c oam eni, c a u tă s ta ţiu n ile n o a s tr e , b a ln e a re
p e n tr u r e fa cere a şi m e n ţin e re a să n ă tă ţii. ■
în a c e ste c o n d iţii, e s te n ecesar ca în trea g a ga m ă a m ijlo a c e lo r te r a ­
p e u tic e e x is te n te — in c lu siv fiz io tera p ia — să fie co rect a p lic a tă ş i p e r ­
m a n e n t p e r fe c ţio n a tă . ■-.■•.!
A p lic a r e a c o r e c tă a m ijlo a ce lo r fiz io te r a p ic e treb u ie să ţină c o n t
— c u m am a r ă ta t m ai su s — de o sc rie în trea g ă d e elem e n te.

210
 Prim ul dintre acestea este d ia g n o sticu l su fe r in ţe i p e ca re o p rezintă
b olnavu l.
D iagnosticul trebuie să fir c il m ai c o m p le t p o sib il şi p e n tr u sta b i­
li ren na, (i)i iiiciil se vii slu ji jillt tic e x a m e n u l c lin ic , c ît ş i tie ton te e x a ­
m in ările p aiaclin ice pe care le so co te şte n e c e sa r e : r a d io lo g ic e , d e labo­
rator, inve.sti({aţil fun cţion ale. D ia g n o sticu l vu c u p r in d e b o lile p rin cip a le
prezentate, elem en tele de etio p a to g en ie, fa z a d e b o a lă (a cu tă , su b a cu tă ,
cronică), sta d iu l ev o lu tiv (com p en sat sau d e c o m p e n sa t), d e f ic it e le fu n c ţio ­
n a le produse, ev en tu a lele co m p licaţii şi s e c h e le , e x is te n ţa a fe c ţiu n ilo r aso­
ciatei T ratam entul in stitu it va ţin e c o n t d e to a te a c e s t e e le m e n te a le
d iagnosticu lui com plet. E ste cu n o scu t că u n ii fa cto r i te r a p e u t ic i s în t in d i­
caţi şi salutari pentru m a n ifestă rile p a to lo g ic e a le b o lii d e b a ză , dar con ­
traindicaţi pentru alte confcctări a le b o ln a v u lu i r e s p e c tiv . A le g e r e a şi
d ozarea agenţilor fizici ap licaţi, treb u ie să f ie s e le c t iv ă f a ţ ă d e fa z a e v o ­
lu tiv ă a bolii. P en tru accasla, m ed icu l tr e b u ie să s t ă p în e a s c ă 'fo a r te b in e
m od u l de acţiu ne al factorilor tera p eu tici fiz ic a li p e c a r e î i a r e la d isp o­
ziţie, iar dozarea param etrilor c a ra cteristici fie c ă r u i a g e n t fiz ic ' în parte
(in ten sitate, durată, tem peratură, fr e c v e n ţă e tc .) să fie a d e c v a tă 1sta d iu ­
lu i ev o lu tiv al bolii şi p a rticu la rită ţilo r fiz io lo g ic e in d iv id u a le a le orga­
nism u lu i. D e ex em p lu , se cu n oaşte p r in c ip iu l g e n e r a l că în fa z e le cron ice
de boală se pot prescrie in te n sită ţi m a i m a ri şi d u r a te m a i lu n g i d e a p li­
ca ţie, în tim p ce in cele su b acu te ş i a cu te, in t e n s it ă ţi m o d e r a te ş i durate,
m ai scurte. E lem en tele de co n tra in d ica ţie sa u n e in d ic a ţie fa ţă d e orice
v e rig ă patologică şi fiziologică, treb u ie să fie p e r m a n e n te î n a te n ţia -n o a s­
tră şi să fie resp ectate. :-i o
U nul din cele m ai im p ortan te e le m e n te p e n tr u a p lic a r e a ş i su c ce su l
tera p iei fizicale este rep rezen ta t d e cu n o a şte r ea tip u lu i c o n stitu ţio n a l şi
neuroen docrinom etab olic al fiecă ru i b o ln a v în p a rte. • '
D in « cest punct d c v ed ere, se co n sid eră — în m a r e — că a v em cle-a
fa ce cu două tipuri d iferite ca m a n ife sta r e şi r e a c ţie n e u r o v e g e ta tiv ă :
— :ti p u l cu h ip erton ie sim p a tică , er g o tr o p s a u „M A C R O K IN E T IC " ;
predom ină reacţia v a socon strictivă ş i p rod u ce m u ltă e n e r g ie ca lo r ic ă . P re­
zin tă reacţii rapide şi cu a m p litu d in e m a re ; -
— tipul cu h ipertonie va g a lă , tro fo tro p sa u „ M IC R O K IN E T IC " ;
predom ină reacţia vasodilfiUitoric şi p ie rd e e n e r g ie te r m ic ă . P rezin tă
Veacţii lente şi cu a m p litu d in e m ică.
E vident, intre aceste două tip u ri d istin c te d e r e a c ţie , e x is tă n u m e­
roşi in d ivizi cu procese m etab olice ş i r e a c ţii n e u r o v e g e ta t iv e cu caracter
interm ediar.
Ţ inind con t de aceste p a rticu larităţi fiz io lo g ic e a le o r g a n is m u lu i, tre­
b u ie să ne orientăm în prescrierea p ro ced u rilo r h id r o te r m o ie r a p ic e şi bal­
nea re la param etrii adecvaţi. '
L uînd în consideraţie am p litu d in ea şi v ite z a d e r e a c ţ i e , . tre b u ie să
dozăm corespunzător tem peratura şi d u rata p r o c e d u r ilo r r e s p e c tiv e .
In consecinţă, la organ ism ele erg o tro p e, m a c r o k in e tic e , cu r e a c ţii de
am p litu d in e m are, sin t in d ica te p ro ced u rile c a ld e , (p r o d u c e lib e r a re de
acetilch olin ă). Invers, la o rg a n ism ele tro fo tro p e, m ic r o k in e tic e , Cu reacţii
de am plitud ine mică, sîn t in d ica te p ro ced u rile r e ci, (e lib e r a to a r e d e cate­
cholam ine şi histam ină).

211
 Privind sep a ra t v ite za dc rea cţie, a cea sta fiin d rapidă la sim p a tic o -
loni (m a eio k in etic i) — se in d ică p roceduri cu d u ra tă m ai scurtă, ia r la
vagoton i (m icro k in e lic i), v ite z a de re a c ţie fiin d le n tă , s e in d ică p ro ced u ri
cu durată m ai lu ngă.
Dar, e x is tîn d in te r r e la ţii în tr e a ceşti d oi p a ra m etr i şi e fe c te le lor,
dacă scădem tem p era tu ra p roced u rii, p u te m c r e ş te d u rata ei la p rescrip ­
ţiile pentru m a o ro k in e ticii sim p a tic o to n i şi p u te m cr e şte tem p eratu ra,
clar cu sc u rta re a p ro ce d u rii la vaf?otoni.
In coca cv p riv e şte p ro ced u rile c o n tr a sta n te (c u r e le K N E IP P ), a ceste a
produciiul lin jo c tro fo tro p -erg o tro p , rea liz ea z ă o c ă lir e — an tren a re p rin
adaptare şi creşter e a p erfo rm a n ţelo r b io lo g ic e . , '
în orice caz, v o m ţin e c o n t că, c o n tr a ste le te r m ic e treb u ie să f i e m a i
• m ici la sim p a tic o to n i (cu clurate m ici) şi p o t fi m a i m a ri la v a g o to n i (cu
creştere p rogresivă a d u ra tei). ■ . , ••
P en tru că am m e n ţio n a t ca ra cteru l „ p r o g r e siv 11, m a i a m in tim ;că a p li­
carea procedu rilor c o n tr a sta n te tr e b u ie să s e g r a d e z e p rogresiv-,şi d e-a
lungul unei cure. • t,
M.il ad ău găm că p r o c e d u rile te r a p ie i c o n tr a s ta n te tivind c a r a c te r.so li­
citant, se ap lică num ai, d im in ea ţa ; . • • ..• .............. ' .i. •• •
A stfel, nm a ju n s ln fură un e le m e n t im p o r ta n t c e tr e b u ie lu a t'în fc o n -
sid eraţie in tera p ia fizio b a ln ea ră şi a n u m e C R O N O T E R A P IA : AVieasta
sem n itirâ n e c e sita te a a p lică rii p roced u rilor (în fu n c ţ ie d e caracteristicile
lor), leg a t d e-B IO R IT M U R I — circ a d len e, s e z o n ie r e etc ., care (s-a co n sta ­
tat), in tervin în p ro c e se le m e ta b o lice şi de te r m o reg la re. D e c i,'fiin d im ­
portant m o m en tu l a p lica ţiilo r şi e fe ctu ă rii p r o c e d u r ilo r fiz ic a le şi b aln eare,
. e x em p lifică m fo a r te s u c c i n t : c e le c a re v iz e a z ă -v a so c o n str ic ţie s e p rescriu
dim ineaţa, c e le ca re v iz e a z ă v a sa d ila ta ţie s e p r e sc r iu d u p ă a m ia za .'în fu n c -
■ţie de sezon , v a r a s e in d ică p roced u ri m ai reci, ia r ia rn a procedurii m ai
■cald?. . . . . ..
P entru rea liza rea tu tu ro r acestor d e z id e r a te , tr e b u ie b in e ciin oscu tă
acţiunea fizio lo g ică c o m p le x ă a fie c ă r u i e le m e n t c e caracterizea ză 6 ’p ro -
• cedură — in d ife r e n t d in ce ca teg o rie sau g ru p ă d e a g e n ţi fizici face
parte — h id ro-tfrn n oterap le, k in eto tera p ie, m a s o te r a p ie , ş i altele.
Ca atare, ia a p lica rea u n ei proceduri d in d o m e n iu l h id roterm oterap iei,
trebuie bine c u n o sc u te to a te a sp e c te le le g a te d e a c ţiu n e a fiecăru i fa cto r
în parte şi lu a ţi la un loc : term ic, m eca n ic ş i ch im ic. N u e ste lo c u l şi ca zu l
să intrăm în d e ta lii a su p ra acestora. în d o m e n iu l ele c tr o te r a p ie i, treb u ie
să ţin em co n t d e -modul d e a cţiu n e a fie c ă r e i fo r m e d e cu ren t în p arte,
de toate n iv e lu r ile la care a cţio n ea ză (te g u m e n t, m u scu la tu ră , v a scu la ri-
zaţie, tro ficita te, m eta b o lism tisu lar, e x c ita b ilita te ş i to n u s al elem en telo r
■n eu ro -m u scu la re etc.), de sco p u rile tera p eu tice u r m ă r ite : antialgic, tro ­
fic, d econ ţractu ran t, to n iz a n t, e lec tro stim u la n t.
La in d ic a ţiile d e a p lica re a le m a sa ju lu i, tr e b u ie b in e cu n oscu te ton te
m od alităţile d e a c ţiu n e nle d iferite lo r m a n e v r e a le fie c ă r u i g e n d e m asaj
pe orice verigă a n a to m o -fu n cţio n a lă (a rticu la ţii, m u sc u la tu r ă stria tă şi
netedă, v a sc u la r iz a ţie lo c a lă reg io n a lă ş i general.ă, a c tiv ita te a cordului şi
• funcţia resp ira to rie, reg la r ea a c tiv ită ţii s iste m u lu i n eu ro en d o crin , m eta ­
bolism ul local tisu la r ş i -general). In d icîn d şi n p lictn d această procedură

; 212
 în m od s e le c tiv , ca p o a te să devin ă o m eto d ă te r a p e u tic ă cu a d ev ă ra t v a lo ­
roasă. P en tru a p lica rea k in eto tera p iei, de a se m e n e a tr e b u ie b in e c u n o s c u te
to a te e le m e n te le a n a to m o -îu n cţio n a le a le s e g m e n te lo r lo co m o to r ii a fecta te.
N u m a i stă p în in d la m axim u m c u n o ştin ţe le te o r e t ic e n ecesa re, m e d i­
c u l p o a le şi tr e b u ie să fa că p rescrip ţii fiz io te r a p ic e c o m p le te , cu a b solu t
to ţi p a ra m etrii n e c e sa r i aplicării co recte ş i e fic ie n t e a p ro ced u rii r esp ec­
tiv e , p a ra m etrii, ca re la rindul lor, tr eb u ie să f i e d o z a ţi a ten t ş i precis
îii fu n c ţie de tonte p rin cip iile en u m era te m a i sus.
A ju n şi la a c e st p u n ct, n e p u tem da m a i le s n e s c a m a că u n corolar
a l p rec e p te lo r tre c u te în revistă, îl c o n stitu ie o a d e v ă r a tă ..F IZ IO V IG I-,
L E N Ţ A 1' (sim ila ră cu farm acovjgilen ţa) ca re tr e b u ie s ă n e fa că în p er­
m a n en ţă a te n ţi să nu p rescriem p roced u ri in c o m p a tib ile , care să se a n u le ze
u n a p e alta, care să fie sim ilare, in u tile sa u n o c iv e .
T e n ta ţia d c a „oferi" p acien ţilor c it m a i m u lte ş i m a i divei-se p r o c e ­
d u ri şi m e n ta lita te a g r e şită — şi din p ă c a te d e stu l d e fr e c v e n tă — d e a
sa tisfa c e so lic ita r e a u n o r anum ite p ro ced u ri a d r e sa te d e n ecu n o scă to ri,
s î n t fo a r te d ă u n ă to a re şi .trebuie să d isp ară d in p r a c tic a sp e c ia liştilo r de
b a ln e o fiz io te r a p ie . ...... . >.. . •
în a lc ă tu ir e a program ului tera p eu tic d in ca d r u l c u r e i b a ln e a r e e ste
b in e să n e o rien tă m şi, după p ro filu rile s p e c ific e s t a ţiu n ii, in s e n s u l că
a g e n ţii f iz ic i p ro scrişi şă c o m p lem en teze a c ţiu n e a ş i e f e c t u l fa cto r ilo r n a ­
tu ra li - în . sco p u r ile •terapeutice, u rm ă rite.^ — ş i să n u r e p e te in u t il a p li­
c a ţii e fe c tu a te m a i m ult.-şau mai p u ţin r e c e n t in lo c a lit ă ţ ile d e d o m iciliu .
• U n u lid in e le m e n te le ob iectiv e ca re pbt in flu e n ţa u tiliz a r e a u n o r.a g en ţi
fiz ic i e s te b in e în ţe le s, dotarea b azelor d e tr a ta m e n t. E s te d e d o r it c ă "dota­
rea te h n ic o -m a te r ia lă a sta ţiu n ilo r să f i e c it m a i d iv e r s ific a tă , p e n tr u ca
s p e c ia liş tii te r a p e u ţi să aib ă la în d efn in ă u n a r se n a l te r a p e u tic v a r ia t şt
e fic ie n t. 1
O p rem iză im p o rta n ta ce p oate fa v o riz a d o ta rea b a z e lo r o c o n stitu ie
d e z v o lta r e a in d u str ie ir o m a r ie şti p rod u cătoare de a p a r a tu r ă m ed ica lă , ca re
a r e a liz a t în u ltim ă vi'eriie num eroase a p a ra te ş i in s ta la ţ ii din d o m e n iu l
fi::ioterap iei : b aia g a lv a n ic ă p atrucelulară, cada p e n tr u d u ş su b a cv a l, b aia
tr e flă p en tru k in e to te r a p ie generală, a p a ra te d e c u r e n ţi d ia d in a m îci, c u ­
r en ţi de m e d ie fr e c v e n ţă in terferen ţia li, tip u ri m o d e r n iz a te de m a g n e to -
d ia flu x , ap a ra te p e n tru un trason oterap ie. -
C o m p eten ţa ,şi ex p e r ie n ţa m ed icu lu i b a ln e o fiz io te r a p e u t îşi s p u n c u -
v in t u l în m od h otărîtor asupra a ctu lu i te r a p e u tic p e c a r e îl să v îr şe şte ,
a su p ra e fic a c ită ţii cu rei balneare in stitu ite . ■
M ă iestria m ed ic u lu i constă în a a le g e d in m u ltit u d in e a ag en ţilo r fiz ic i
pe care îi are la d isp o z iţie doar c îtev a p roced u ri, d a r b in e ţin tite, c u a c ţi­
u n e co n c o m ite n tă p e m a i m u lte v e r ig i fiz io lo g ic e , p a to g e n ic e şi p a to lo g ic e .
P e n tr u a co resp u n d e acesto r cerinţe, m e d ic ii tr e b u ie s ă - ş i îm b o g ă ţea scă
p erm a n en t c u n o ştin ţe le p rofesion ale, să -şi c o m p le te z e e x p e r ie n ţa p r a ctică
p rin cu rsu ri de p e r fe c ţio n a r e şi stu d iu in d iv id u a l.
S p eră m că d in su ccin ta ex p u n ere p r e z en ta tă în a c e s t e l-înduri, r e ie se
că m in u ir e a co m p e te n tă a bogatei ş i v ai'iatei p a le te a a g e n ţilo r fizici, p o a te
să se c o n stitu ie în tr -u n fa cto r terap eu tic a so cia t v a lo r o s ş i e fic ie n t al m u l­
to r ca teg o rii de b o li tr a ta te în cadrul curelor b a ln ea re.
 V, P R E Z E N T A R E A S T A Ţ IU N IL O R
c o n sid cr a ţiu n i g e n e r a le —
• i. . - 1
D e ş i în c a p ito lu l in tr o d u ctiv s-a cău tat o d e fin iţie g e n e r a lă a s ta ţiu n i­
lor b a ln e o c lim a tic e d in ţara n oastră, c o n sid eră m n ecesa r ca .în -ca p ito lu l:
de p rezen ta re a a c e sto r a , să facem , u n ele p reciză ri care să v in ă in a ju toru l,
m e d ic u lu i s p e c ia lis t p e p ro b lem ă , a c e lo r la lţi sp e c ia lişti, a .m ed icilo r :de:
circ u m scrip ţie şi d e în tr e p r in d e r e care in g e n e r a l fac reco m a n d ă ri d e tr i­
m itere în s ta ţiu n i, şi b in e în ţe le s, a tu tu ror a celo r a care, b e n e fic ia z ă de:
cura b a ln ea ră . ■
In n o u l c o n t e x t crea t, d e c în d sta ţiu n ile b a ln eo clîm a ticţ,'.s-a u tra n s­
form at în m area lo r m a jo r ita te d in „oaze d e să n ă ta te" în a d ev ă ra te „ u zin e
de să n ă ta te 1*, u r b a n is m u l p u n în d u -şi p e c e te a şi asupra a cesto r u n ită ţi
e c o n o m ic o -so c ia lc , n o u l c o n c ep t de p r o fila x ie a ctiv ă , tera p ie şi d e . r e c u ­
perare, p o a te r e z o lv a a c e st d e z id er a t în m o d u l c e l m a i fe r ic it
P a r a le l cu d e z v o lta r e a d e o s e b ită ’ în u ltim e le d ecen ii, a b a zei m a te r ia le
a sta ţiu n ilo r , în c a d r a r e a şi p e rfecţio n a rea p er so n a lu lu i sa n ita r su p e r io r ',şi,
m ediu a r e p r e z e n ta t u n a din p reo cu p ă rile d e bază a le p o litic ii sa n ita re.
A m c o n sid e r a t n e c e sa r ca sta ţiu n ile b a ln e o c lim a tic e să fie p r e z e n ­
tate în a c tu a lu l v o lu m in tr -o n o u ă orien ta re, şi a n u m e : •• ■ ;
1. P r in p r o filu l ş i fa c to r ii n a tu r a li d e c a r e d isp u n , sta ţiu n ile aii fo st'
îm p ă rţite în d o u ă m a r i c a te g o r ii : sta ţiu n i b a ln e o c lim a tic e (care b e n e fi­
ciază a tît d e fa c to r i b a ln e a ri c it ş i c lim a tic i u tiliz a ţi în n u m ero a se fo r m e
de tra ta m en t) ş i s t a ţ iu n i c lim a tic e p ro fila te în sp e c ia l p e o d ih n ă , c o n v a -
Icscen ţă ş i r e fa c e r e a e c h ilib r u lu i o r g a n is m u lu i.. ■
C lim a e ste u n fa c t o r de m e d iu ş i te r a p e u tic d e p rim ă im p o rta n ţă şi;
stu d ierea ei în c e a r c ă s ă răsp u n d ă la o s e r ie d e p r o b le m e p r in tr e care a d a p ­
tarea la sc h im b a r e a d e m e d iu şi u tiliza r ea te r a p e u tic ă a co n d iţiilo r n a tu ­
rale a le a c e ste ia , 111 sc o p u r i p r o fila c tic e şi d e tra ta m e n t. D e a c e e a , c e i care- •
b en eficia ză de o a s t f e l de cu ră, în tr -o sta ţiu n e clim a tic ă , e s te n e c e sa r -să .
aibă in d ic a ţia m e d ic a lă a d ecv a tă , p riv in d în d ru m a rea sp r e o an u m e .s t a —,
ţiu n e d u p ă sta rea d e să n ă ta te in m o m e n tu l r e s p e c tiv , ...
2. S ta ţ iu n ile b a ln e a r e au fo s t la rîn d u l lo r d ife r e n ţia te în trei c a te ­
gorii d u p ă m ă rim e a lo r , r ecu n o a şterea e fic ie n ţe i te r a p e u tic e în tim p, ,dota—
rea p riv in d ca za r ea .şi b a zele d e tratam en t, în ca d ra rea cu p erso n a l supe;-
rior şi m e d iu , b o y ă ţia şi im p o rta n ţa fa cto rilo r n a tu r a li. E ste vorb a d e s t a ­
ţiu n i b a ln e o c lim a tic e d e in te re s g e n e r a l, d o ta te cu a m en a jă ri im p ortan te-
de cură ş i cazare, c a r e fu n c ţio n e a ză în g e n e r a l în to t tim p u l a n u lu i ; '.sta­
ţiun i b a ln e o c lim a tic e d e in te r e s local, cu a m e n a jă r i c e v a m a i restrîn se-
fu n c ţio n în d d e o b ic e i în sezo n u l d e vară, cu o a r ie cev a m a i restrin să de
so lic ită r i ; lo c a lită ţi c u fa cto ri şi u n e le a m en ajă ri b a ln ea re, u n d e a cea stă
a c tiv ita te r e p r e z in tă o p arte fo a r te m ică a p reo cu p ă rilo r g e n e r a le ,’ s o —
c io -c c o n o n iic e a le m u n ic ip iu lu i, o ra şu lu i sau c o m u n e i r e sp e c tiv e , n e p u tin -'
d u -le d e n u m i d in a c e s t m o tiv sta ţiu n i.
P e r m a n e n ta e v o lu ţ ie a fo n d u lu i tu ristic ş i b a ln e a r a sc h im b a t şi v a
sch im b a p r o b a b il in u rm ă to rii an i categoria în c a r e s e în ca d rea ză aceste-
aşezâri a stă z i, a s t fe l în e ît e ste d e p resu p u s că v a c r e şte n u m ă ru l de s t a ­
ţiu n i d e in te r e s g e n e r a l şi lo ca l, iar c e r cetă rile g e o lo g ic e , g eo g ra fic e, c li­
m a tice la care se a d a u g ă n o ile a m en ajări ce se v o r în tr e p r in d e v o r p e r m ite :

214
-d’ îcop erirca şi în scrierea pe liartn ţă rii a n oi lo c a lită ţi cu p o te n ţia l bal­
n ear şi clim a tic . A c e sta este şi m o t iv u l p e n tr u c a r e p r ec e d e n ta cla sifica r e
a staţiun ilor baln eo clirn a tice d in v o lu m u l „ In d ic a ţii ş i co n tr a in d ic a ţii de
trim itere la cu r a b a ln eo clim a tică " n u m a i c o r e sp u n d In tra to tu l re a lită ţii,
sta ţiu n ile şi lo c a lită ţile cu p o te n ţia l b a ln e a r ş i c lim a tic fiin d cla sifica te
in volum ul d e faţă după c r ite r iile p r e z e n ta te .
■ 3. P en tru a v e n i in sp rijin u l p e r so n a lu lu i m e d ic a l de sp e c ia lita te , a
tuturor celo r care recom andă c u ra b a ln e a r ă ş i c lim a tic ă p en tru o p era ţi-
-vi ta te în g ă sirea şi a leg erea sta ţiu n ilo r p e g r u p e d e a fe c ţiu n i, sta ţiu n ile
b aln eoclim aticc d e in teres g e n e r a l ş i lo c a l a u fo s t p r e z e n ta te la rîn d u l
lor pe p rofilu ri de boală (aparat lo c o m o to r, a p a ra t c a rd io v a scu la r, aparat
respirator, a fe c ţiu n i g in eco lo g ic e , n e v r o z e etc.).
4. A m co n sid c r a t n ecesar d e a se m e n e a , ca n o u l v o lu m să p r ezin te şi
un capitol d istin c t al locurilor ş i lo c a lită ţilo r cu fa c to r i b aln eari : izvoare
m in erale, lacu ri, n ă m o lu ri etc. fă ră a m e n a jă r i b a ln e a r e co resp u n ză to a re
cerinţelor a c tu a le (cu p rin se in tr -u n ta b e l se p a ra t).
A cest ca p ito l c o n stitu ie „ r e ze r v a d e fa c to r i n a tu r a li ai ţă rii“ ' la în d e -
m ina con ducerilor m ed ica le şi c c o n o m ic c nle sta ţiu n ilo r , a fa c to r ilo r de
râîpundere ai o rg a n elo r locale şi c e n tr a le d e sta t, în p e r sp e c tiv a • unor
viitoare d ezv o ltă ri.
5. E d itarea în u ltim ii ani, a tît p e p la n c e n tr a l c ît şi lo c a l a unor
g h id u ri a le sta ţiu n ilo r a con d u s la c o n c e p tu l ca v o lu m u l d e faţă' să nu
prezinte şi d a te p riv in d cazarea, in d ic a ţiile tu r is tic e ş i isto r ic u l s ta ţiu n i­
lor, lucrarea a v in d o p on d ere în s p e c ia l m e d ic a lă .
6. D e a se m e n e a , în id eea îm b o g ă ţir ii c o n ţin u tu lu i lu cr ă rii ş i p entru
valorificarea stu d iilo r şi c e rcetă rilo r în tr e p r in s e d e I n s titu tu l d e:,B a ln eo -
fiz io te ra p ie ş i R ecu p era re M ed ica lă ş i d e a lte u n it ă ţi a m co n sid era t n e ce ­
sară in trod u cerea p en tru prim a d a tă a d a le lo r g e o lo g ic e şi liid ro g eo lo g ice
a le staţiu n ilor, p recu m şi p re z en ta rea m a i d e ta lia tă a c a ra cteristicilo r
fizico -ch im ice a le p rin cip alelor s u r s e d e cu ră. '
7. P rezen ta rea sta ţiu n ilo r s e v a fa c e in o r d in e a a lfa b etic ă în cad ru l
fiecă reia d in u rm ă to a re le g ru p e :
a. — sta ţiu n i b aln eo clirn a tice d e in t e r e s g e n e r a l
b. — sta ţiu n i b a ln c o c lim a tice de in t e r e s lo c a l
c. — sta ţiu n i clim a tic e ■
d. — lo c a lită ţi cu fa cto ri n a tu r a li ş i u n e le a m e n a jă r i b a ln ea re
e. — ta b e lu l lo cu rilo r ş i lo c a lită ţilo r cu fa c to r i n a tu r a li (fără a m e­
najări balneare)
f . — in d e x u l sta ţiu n ilo r g r u p a te p e p r o filu r i d e b o a lă
g. _ ta b el cu d a tele g e n e r a le a le s ta ţiu n ilo r b a ln eo clirn a tice d e in ­
teres general, lo ca l, :» color c lim a tic e ş i a lo c a lită ţilo r cu fa cto ri n a tu r a li
şi unele am en a jă ri b a ln ea re (d e n u m ire a , ju d e ţu l, c la sifir a r c , acces, a lti­
tudine, profil de b oală p rin cip al şi se c u n d a r ).

ii) STAŢI L’NI H A LNnoCUM ATICX DIC INTEKHS GENERAL

1. Amara
2. Bazna
3. B ăile F e lix
4. Băile 1 M ai

215
 5. B ăile G ovora
6 B ăile H ercu lan e
7. B ă ile O lă n eşti : , :
8. B ăile T u sn ail ;- ■ ;
!). B ă lţă lc şli
) 0. B orsec ., •
11. B u ziaş ,
12. C ă lim ăn eşti— C ă e iu la ta — C ozia , ,
13. C ovasna
J4. E forie N ord
15. E forie S u d ;
16. G eoagiu ;
17. Lacu S ărat .
18. M angalia Su d
19. M oneasa . ,
20. N ep tu n -w
21. N ico lin a Ia şi .. ..
22. Ocna S ib iu lu i '. '
23. P ucioasa
24. S ă celu '' .
25. Sărata M on tcoru
26. S in a ia .; - ■; .
27. S în georz B ă i . ■
28. S lă n ic ■ • - '■ : : ■■ • ' -.o - •'
29. S lăn ic M old ova ; 1
30. Sovata ' " ’ ''
31. T ech irgh iol ■ , . . .. ( ■
32. V atra D orn ei •i-riu- ■e> Ir. •f
33. V en u s ■. • 1 . ,. . V

1. S TA ŢIU N EA ‘AfctARA - . . . 1

D ate g eo g ra fice şi clim a tic e

S itu ată în lu n ca Ia lo m iţe i d in C îm p ia B ă ră g a n u lu i, p e m a lu l lacu lu i

cu acelaşi n u m e. C lim a t c o n tin e n ta l d e step ă cu c o n tr a ste term ice p ro ­
nu n ţate, tem p eratu ra m ed ie a n u a lă fiin d d e 10,5°C, d u rata d e strălu cire
a soarelui m are (2250 ore în m e d ie p e an), iar n u m ă ru l m e d iu anual de z ile
cu cer sen in e ste de 65, cel d e z ile c u cer a co p e rit d e 95. C a n tita tea m ed ie
anuală de p recip ita ţii e ste red u să , în ju r de 520 m m . N iv e lu l aeroion izării
a în registrat în m e d ie u n to ta l d e 1020 io n i + şi -—/c m 3 ' aer, din care
480 ion i — /cm 3 şi 540 io n i + / c m 3, c o e fic ie n tu l d e u n ip o la r ita te fiin d 1,11.

D ate h id rogeologice

C u veta lacu stră, lim a n flu v ia til a l r îu lu i Ialo m iţa , a p ă ru t în h olocen u l

superior prin form a rea la c o n flu e n ţa u n u i m ic a flu e n t a u n u i baraj n atu ral
de alu viu n i, p rezin tă o su p ra fa ţă a o g lin z ii d e apă de 143 ha cu ad în cim ea
m axim ă în zona cen tr a lă de 4,05 m .

216
 A lim en ta rea su b teran ă a la c u lu i a r e ’lo c p rin d r e n a r e a str a tu lu i a c v i-
fe r fr ea tic. D in punct dc v e d e r e h id r o c h im ic a p a la c u lu i e s te d e tip u l s u \-
fa ta t-e lo r u r a t-so d ic -n ia g n c z ia n , cu m in e r a liz ă r i' ‘în d e c u r su l 'a n ilo r,
d in c a u ze clim atice sau in te r v e n ţii a n tro p ice , a v a r ia t d e la 31,04 g / l (1961)
la 8,7— 9,2 g /l în prezent. A c u m u la r e a d e n ă m o l cu p r o p r ie tă ţi te r a p e u tic e
e x is te n tă p e fu n d u l ia c u lu i, c o n stitu ită d in tr -u n . str a t in fe r io r :d e n ă m o l
negru-cenuşiu şi un strat superior de nămol megru,: prezintă.grosimi, de
p în ă la 0,50 m , situată în p a r te a co n tra i e stic ă a b a z in u lu i la c u str u . •

F a cto ri n atu ra li te r a p e u tic i ; . '

a. — A p a la c u lu i: a p ă m in e r a lă , su lfa ta tă , c lo r u r a tă , sodică,' h ia g n e -
z ia n ă , b ip oton ă. . . ,
b.' — N ăm o l din Jac : n ă m o l sa p ro p e lic , h id ra ta t, s u lfu r o s , cu grad, de
m in e r a liz a r e a v a n sa t,'cu c o m p o n e n te o r g a n ic e u tile in p r o c e n t r e d u s ş i s o ­
lu ţia d e im b ib iţie sla b m in e r a liz a tă .
c. — A pa m in erală d e ]a so n d ă p e n tr u cura î/iterrîă*:.'su lfu roasă, siil-I
fa ta tă , b icarb on ataţă, so d ică , h i p o t o n ă ......... ; . ..
d. — B ioclim a t e x c ita n t, d e step ă . : i,. ■. . ••

•C I.-. lii" S O ;- N a' M g !+ M in eraliz. C liin iist anul

A p a dc
lac
2 0’i t i,:i :i 508 2 173 s :î8 9 101 M. G n v rllc sc u 1081

H ,S S O Î' M C O r N a+ M in ern liz. C h im ist nnul

A p a s o n d ei

* lî,K 5 :n ,7 175,8 15*1 S. S n m so n 19S-1

In d ic a )ii tcrap cu ticc

— b o li ale aparatului lo c o m o to r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e , in f la ­

m a to rii şi a b a r tic u la r e ; p o sttr a u m a tic e : a fe c ţiu n i n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e ;
— b o li g in eco lo g ice
■
—■ b oli asociate : d erm a to lo g ic e, u r o lo g ic e , e n d o c r in e

B a z e le de tratam ent

—• v a n e şi bazine p e n tru cu ră e x te r n ă c u apă m in e r a lă ;

— in sta la ţii pentru a p lic a ţii c a ld e cu n ă m o l ;
— am en ajări pentru a e r o h e lio te r a p ie , o n c ţiu n i cu n ă m o l, b ăi în la c ;
— in sta la ţii pentru a e r o so li ; i
— in sta la ţii pentru tra ta m en te g in e c o lo g ic e ;
— in sta la ţii pentru e le c tr o - şi h id r o te r a p ie ;
— s ă li pentru g im n a stică m e d ic a lă ;
— b u v etă pentru cură in te r n ă cu apă m in era lă .

217
 2. STAŢIU NEA BAZN A . .. ..
■• , .■ : i m •! ■ i •''' ' .
D ate gcografice şi clim atice . . ;i
S itu a tă în P o d iş u l‘T îr n a v e lo r ,’ în tre r îu r ile T îr n a v a M ică si T irnavai
M arc, în tr -o r e g iu n e d c d ea lu ri îm p ăd u rit'ei!'la cca 17 k m de M ediaş. C li­
m a t te m p e r a t c o n tin e n ta l m odei-at, cu ie r n i b lin d e ş i v e r i răcoroase, te m ­
peratura m e d ie a n u a lă fiin d d £ O.^'C,' iâr c a n tita te a m e d ie a n u a lă dc p re­
cip ita ţii d e 600 m m . D u r a ta d e ' str ă lu c ir e ă so a relu i' în su m ea ză anual'
cca. 2000 orc, n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile cu cer s e n in fiin d de 50, i a r
c e l dc z ile cu ccr a c o p e r it de 1 2 0 . i >:)ir«ii-, <->. '•<•••::: !

D ate hiărogcologicc. ■; ... » i , V . *• i' ... .

S u r se le dc a p ă m in e r a lă co n sta u din şa s e fo ra je ce d esch id orizo n tu ­

rile a c v if e r e ’'h le sa r m a ţia n u lu i 'ş i'd in iz v o a r e tota'lizînd un d eb it de-
cca 1 0 0 ;n3/z i. " ' ' ' ’ 1'' '
.:i . " . •■■ i
F actori n a tu r a li te r a p e u tic i , ,

a. — A p e m in e r a le c o n c en tr a te, Iod u rate, b ro m u ra te, cîorurate, so ­

d ice. h ip c r to n c , c a ic a lim e n te a z ă 4 b a zin e .:, ...
b. — N ă m o l m in e r a l, su lfu r o s, cu so lu ţia d e im b ib iţie p u tern ic m in e ­
ralizată. ‘
J _______________ 1

cr llr- r Xr>+ o ., + . m s :J; Mineral iz. Cltinmt, nntil

Bazin I ■12352 12,5 ■i,i 25 251 010,3 771 70 ISO An^liulopoi,

IflS3
Bazin II 35 -ICO 11,0 7,0 21 os:i GŞ3 .0 1.0 _5S 010 C. Augliclopol
lira
Bazin III 32 208 12,5 l.l 19 073 002 ■007 51 33-1 C. Anyliclnpol,
10S3
Bazin IV 27 GoS U ,0 1,3 1C :157 000 ■103 ■15,750, C. A nghdopol,
'■ I9S3

c. — B io c lim a t s e d a t iv d c c r u ţa r c .

In d ica ţii t e r a p o u t i c c

— b o li g in e c o lo g ic e ; ••••••'•■• .!
— b o li a le a p a r a tu lu i lo co m o to r : reu m a tism a le d e g e n e ra tiv e , in fla ­
m atorii c r o n ic e şi a b a r tic u la r e ; p o sttr a u m a tic e ; n e u r o lo g ic e p eriferice ;
— b o li a so c ia te : c n d o c r in c , O R L, boli p r o fe sio n a le .

D azele d e tr a ta m e n t

— v a n e şi b a z in e p e n tr u cu ra e x te r n ă cu apă m in e r a lă ;
— in s ta la ţii p e n tr u a p lic a ţii c a ld e cu n ă m o l ;
— in s ta la ţii p e n tr u tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e ;
— a m en a jă r i p e n tr u cu ra e x te r n ă in b a z in e cu ap ă m in era lă în a er
lib er, a e r o h e lio te r a p ie ş i o n c ţiu n i cu n ă m o l ;
— in s ta la ţii p e n tr u e le c tr o şi h id ro term o tera p ie ;
— să lii p en tru g im n a s tic ă m ed ica lă .

218
 «aw m m m m

3. BAI LE FELIX

Date geograticc şi climatice ,.

Situată la p o a le le D e a lu lu i Ş im le u lu i, în r e g iu n e a , p r im e lo r co lin e
jo a se ce apar la m a r g in e a C im p ie i T isei, la 9 km S E de O radea. C lim at
c o n tin en ta l tem p era t ele ş e s ş i'c o lin e , c u ie r n i b lin d e ş i v e r i tem p erate,
•cu u n ele in flu e n ţe su b m e d ite r a n ie n e . T em p era tu ra m e d ie anuală' este
d e 103C iar ca n tita te a m e d i e a n u a lă d e p r ec ip ita ţii d e 700 mrru D u rata
d e strălu cire a so a relu i în s u m e a z ă a n u a l în m e d ie 2100 ore',: num ărul m ed iu
a n u a l de zile cti c e r s e n in fiin d d e 70, iar c e l d e z ile cu a er a c o p erit d e 110.
•N ivelu l 'aeron izării a în t r e g is t r a t u n to ta l de 1320 io n i + ş i — /c m 3 aer
d in care 075 io n i — /c in 3 ş i 6 1 5 io n i - f /c m 3, c o e fic ie n tu l d e u n ip o la ritâ te
fiin d 0,96. _ •

’JDatc ludrogcologice j. ' 1 ■: i . n ■.

Z ăcăn iîn lu l te r m o n iin e r a l F e lix , carb d in p u n ct d e v e d e r e .h id ro g eo -
lo g ic reprezintă o sin g u r ă u n it a te cu ză că m in tu l 1 M al, s e d e z v o ltă su b
form a a trei o rizo n tu ri d is tin c t e lo ca liz a te in ca lc a r e le creta cice. P e n tru
•n ecesităţile sta ţiu n ii F e li x , e s t e ,e x p lo a t a t ;ip r in tr -u n n u m ă r de 3 fo ra je
h idrogeologico. In zo n a s t a ţ iu n ii e s te de a se m en e a p r e z e n t u n ză că m în t de
tu rb ă terapeutică. •> .io! <• : ..................

Factori naturali terapeutici ■

. a. — A p e o lig o m in e r a le , h ip p - ş i h ip erterm a le.

J lin c -
Sum ' t jc ’ C l" 1 IC O , s o l" N a+ c«,+ M i!" r u llz . C h im is t, n m il

1
Sonda
C o rd ă n 102 31 8 ,0 4G 1.0 1 0 2 ,0 15,-1 1 1 2 ,G 2 2 ,8 7 9 2 ,4 5 C . A h g h e lo p o l,
1984
Sonda 412 :;r» 3 ,5 ;;7it,M 5 1 /1 7 0 .8 •rj.s 2 0 ,0 1113,3 i C . A n g h e lo p o l,
1U84
I /.v . I ln U ti l 17 7 ,1 1 0 5 ,7 2 5 1 ,7 53,,'} t 1 7 ,2 2 0 ,9 9 7 8 ,2 5 C . A u g lic lo p o l,
1984
Iz v . U r u iriiT ■1!/ 7 ,1 ■10.’, , 7 2G 5, 1 -19,9 1 5 1 ,9 2«,r< 9SG,7 C . A u g lic lo p o l,
1984’
S o n d a . 4003 1l 8 ,9 1 1 7 ,2 1 3 7 ,7 4 5 ,1 120,9 21,3 8 0 0 ,3 4 C . A n g h c lo p o l,
1981
S o n d a -H U I li; ::7 o ,,s 1 7 1 ,8 r>i,7 1 1 5 ,0 2 1 ,1 so;i,tG C . A n iţh c lo p o l,
1981
S o n d a -1057 -11 1 0 ,0 110 ,1 i:;g ,2 51 ,S 120,0 10,2 813,55 C. A nţfhclopol,
1984
'Felix 32 3 ,0 4 1 7 ,2 205,1 GG,2 1-19,3 23,2 953,85 C. A nghclopol,
1981

b. — B io clim a t se d a tiv , d c cru ţa re cu u n ele n u a n ţe de ex cita r e .

In dicaţii terapeutice
— boli a le a p a r a tu lu i lo c o m o to r : reu m a tism a le in fla m a to r ii, cron ice,
d eg en era tiv e şi a b a rticu la re ; b o li p o sttr a u m a tic e ; boli n e u r o lo g ic e p e r ife ­
rice şi centrale ;
 — b illi g in r r n lo j; ir e ;
— b oli a so c ia te : boTi p r o fe sio n a le , e n d o c iin e , b oli m eta b o lice şi de-
n u triţie. - 1;
Bazele de tratament -
, '■ i:

. — Bazine cu apă m in e ra lă term ală p en tru kinetoterapie şi elongaţii-

su b a cv a le ; . ......... , . , , . ......... . ,
—• B a zin e şi v a n e c ii a p ă m in e r a lă .term ală perjtru cu ra ex te rn ă ;
— In sta la ţii p e n tr u a p lic a ţii de n ă m o l ;.
— In sta la ţii şi a p a r a tu r ă m odernă- d e elec tro tera p ie şi h id rolerap ie.;
— B a zin e in a e r ,lib e r cu ap ă te rm a lă p e n tr u ;c u r a e x te r n ă cu fu n c ­
ţionare p e r m a n e n t ă ;
— In sta la ţii p e n tr u a e r o so li ; ■.
— In sta la ţii p e n tr u tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e ;
— S ă li d e g im n a stic ă m ed ica lă de g r u p şi a n a litică i î - ' î u V -■ ■ .
— C ab in ete p e n tr u in v e s tig a ţii g a s t r o e n te r o lo g ie şi tra ta m en te cu>
u lc o s ilv a n il; ; : • .............. '■
— C a b in ete p e n tr u tr a ta m e n te ge'rîatrice. .' 1

•• 1 4. s t a ţ i u n e a b ă i l e "i m a i " 1

Date geografice şi climatice

S itu a tă la p o a le le D e a lu lu i Ş im le u lu i, în regiu n p a co lin elor..joase, de-
la m arginea C îm p iei T ise i. C lim a t c o n tin e n ta l tem p era t de şe s şi c o lin e ,
cu ierni b lîn d e şi v e r i te m p era te,- cu u n e le in flu e n ţe su b m ed itera n een e.
T em peratura m e d ie -a n u a lă ~este~ d e -10?C i a r c a n tita te a -m e d ie ' anuală de-
p recip itaţii d e 700 m m . D u r a ta de stră lu cir e a so a relu i p rezin tă o su m ă
anuală m e d ie d e 2 1 0 0 'o r e, n u m ă r u l m e d iu anual d e zile cu c er sen in fiin d
de 70, iar cel d e z ile cu c e r a c o p e r it de 11 0 .'

Date hidrogeologice \ •_•

Z ă că m în tu l te r m o m in e r a l u n ita r F e lix — 1 M ai e ste ex p lo a ta t p en tru -
n ecesită ţile sta ţiu n ii 1 M a i p r in tr -u n n u m ă r d e trei fo ra je h id ro g eo lo g ice.
In p erim etru l s ta ţiu n ii s e d e z v o ltă şi u n ză că m in t d e turbă terap eu tică.

Factori naturali terapeutici

a. — A p e o lig o m in e r a le , h ip o şi h ip erterm a le.

Mine­
Sursa T‘C c.r ireor s o ’r N a+ Mg,+‘ rali/. CtilniUt, umil

-
Sonda 2 R ondfui -12 7,1 1G0.7 ■15,3 1 1 -1,2 2 1 ,0 C. Au^lu-iopo),

Izv. Izbnc :lo 5,3 :m s , o 13-1,0 •11,8 100,3 20,5 ft 7:i,5S C. A uyliulnpol,
11)81
Sonda -10i:t :iu :l,fi yfl‘1,1 CU,7 3 8 ,2 91,2 20,5 G'iO.oă C. Antfliclopo!,.
1081
Ochiul M arc 20 7,1 105,7 81,8 G9,2 SG,3 15, i 0G9.3 C. A nglii-lopo)r
1984

b. B io clim a t s e d a tiv , d e cru ţa re cu u n e le n u a n ţe de ex cita re.

220
 In d icaţii terap eu tice .

— boli ale a p a r a tu lu i lo c o m o to r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e , in fla --

m atorii cronice şi a b a r ticu la re ; b o li p o sttr a u m a tic e ; b o li n e u r o lo g ic e p e r i­
f e r i c e .; .
.. boli a so cia te : b o li p r o fe s io n a le , en d o c r in e , b o li d e n u tr iţie şi-
m eta b o lism . , . - , I

Baze rde tratament ! ' 1 1 1

V a n e-p en tru ciiră e x te r n ă c u apa m in e r a lă 111,1''
In stalaţii p e n tr u e je c tr o - ş i h id r o te r a p ie ; .
— B azin e p en tru cură . e x te r n ă c u ap ă m in e r a lă te r m a lă în a e r lib e r
— A m enajări p en tr u a e r o h e lio te r a p ie ;
— S anatoriul d e c o p ii cu b o li n e u r o m o to r ii. ■.

■ 5. B Ă I L E G O V O R A

Date geografice şi climatice

S itu ată în zona S u b c a r p a ţilo r G e t ic i,-în t r -o r e g iu n e d e d e a lu r i, p e
v a le a pirîu lui H inţa. C lim a t c o n tin e n ta l m o d e r a t d e c o lin e , te m p e r a tu r a
medic» anuală fiin d d e 9°C, iar c a n tita te a m e d ie anU ală d e p r e c ip ita ţii
d e UOQ, m m . D urata d e str ă lu c ir e a so a r e lu i în su m e a z ă a n u a l 2 0 0 0 ore,
n u m ăru l m ed iu a n u a l-d e z ile c u c e r s e n in fiin 'd .d e 60 ia r c e l d e z ile cu
cer acoperit de 100. N iv e lu l â e ro io n iz ă r ii. in d ic ă u n ,n u m ă r to ta l m e d iu d e
1060 ioni + şi — /c m 3 aer, din c a r e . 530 io n i — /c m 3 şi 5 3 0 io n i + / c m 3,
co e fic ie n tu l de u n ip o la ri la te fiin d 1 . ‘

Date hidrogeologice: .i
Z ăcăm în tul h id ro m in e r ă l G o v o ra .’e ste s itu a t într-p- str u c tu r a a n t ic ii-
n ală faliată cu fo rm a ţiu n i h e lv e tie n e în a x şi to r to n ia n — sa r m a ţie n e pe
fla n c u r i.'E x p lo a ta r e ^ 'a p e lo r m in e r a le se r e a liz e a z ă p rin 10 p u ţu r i şi
izv o a re cap tate (ap ele su lfu r o a se ş i p rin 6 so n d e h id r o g e o lo g ic e (a p e le
clorosodiee). A p ele m in e r a le sîn t a p e m ix te , r e z u lta te p rin am estecarea;
în d iferite proporţii a u n o r ape p r o fu n d e d e tip z ă c ă m în t cu a p e d e o r ig in e
su p erficială.

Factori naturali terapeutici

n, — A p e su lfu ro a se c îo ru ra te, so d ic e , h ip e r to n e (d in p u ţu r ile 1— 8 )
şi ap e iodurate, b rom u ra tc, cîo r u r a te , h ip e r to n e (d in s o n d e le 6 1 7 — 618),
alim en tea ză bazin u l în a m estec.
b. — N ăm ol m in e r a l, cu c a r a c te r istic ile u n e i a r g ile să r a te , a d u s d e la
O cn ele M ari. .
c. — Izvoare p en tru cură in te r n ă , cu a p e su lfu r o a se , b ic a r b o n a ta te ,
sod ice, h ipotone (nr. 1) ş i su lfu r o a se , su lfa ta te , b ic a r b o n a ta te, so d ic e , c a l-
cice, hipoton e (nr. 2 şi nr. 3).

221
 d. — F i n U n a H a i d u c i l o r ( f i n t i n a l u i G. Z a m f i r e s c u ) c u a p ă b i c a r b o -
n aU ită, s o d i c ă , c a lc i c ă , h i p o t o n ă .

r t*.
II.S so I“ n cor Nu+ Cu MJiirnilJ*. ChlmUl, •’ '

Î7.vor 1 42,0 19,3 1 3-13.fi 720,*1 1-1.5 2 53I.S K. D in coiicsm . I0S3

Iz v o r 2 •1,3 0 0 ,2 732.0 •153,7 112,2 2 003,G I :. ])uiconc5ci», 10K3
Iz v o r li ■1,3 3 7 1 ,0 85-1,0 323,8 177,3 1 «00, î K t ,UiacvMcsci(. 1033. t ;i;
F in t in a
IhucU icilor 1-12,S . 5-19,0 117,1; ;7 7 ,5 1 303,0 IC. D iacoticsctt, I0S3

ii.s* ?B r“ ' 1~ ; c r "Nu+ Minerali*. C tiim M , nu ol

•• î ),
A p a b a z in allies-
lu c p u t 1— 8 21,0 1 9 218,5 G230,A 17 055 E . D iacoucsci», 108-3
A m e ste c so n d a
G17— 013 5 ,5 G,2 31018 19131 52 530 li. D îaconescu, 1033

c. — B io c lim a t s c d a t iv , dc cru ţare.

■i. i.'.i III > >i: îi. :

; . 6. BAILE HERCULAXE • '

- • •• , • ■ ■' i '■
Date geogralicc şi climatice
S itu a tă în e x tr e m ita te a s u d - v e s tic ă a ţării pe V a le a C ern ei, fiin d ’ str ă ­
ju ită Ia S E d e M u n ţii M e h e d in ţi ş i la N V d e M u n ţii C ern ei, la 19 km de
O rşova şi 41 k m de D r o b e ta T u m u S e v e r in .
C lim at d c d e p r e siu n e in tr a m o n ta n ă , eu in flu e n ţe su b m ed itera n een e!
T em p era tu r a m e d ie a n u a lă e s te d e 9,5°C iar ca n tita tea m e d ic a n u a lă de
p recip ita ţii de 850 m m . D u r a ta d e str ă lu c ir e a so a r e lu i în su m ea ză a n u a l
c ca 1900 ore, n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile cu cer se n in ’ fiin d d e 60 ia r c e l
d e z ile cu c e r a c o p e r it d e 110. S o n d a je le privind n iv e lu l a ero io n iză rii au
e v id e n ţia t u n n u m ă r to ta l d e io n i in tr e 1295— 1445 io n i + ş i — /c m 3 a er
d in care 640 — 680 io n i + / c m 3 şi 655— 830 io n i — f a n 3, c o e fic ie n tu l d e u n i-
p o la rita te fiin d 0,97— 0,74. 'Zona e ste con sid erată ca a v în d un n iv e l o p tim
de ion izare a a e r u lu i a tit c a n tita tiv c ît ş i c a lita tiv .

Date hidrogeologice
A p e te m io m in c r a le d e la H e r c u la n e sîn t ca n to n a te în d ou ă liid r o -
stru ctu ri lo c a liz a te , una in c a lc a r e le ju r a sic e şi în g r a n iţe le ce a lc ă tu ie sc
g r a b e n u l C ern ei în fla n c u l e s t ic a l a n tic lin a lu iu i C ernei şi a d ou a în c a l­
c a r e le ju ra sic e d in s in c lin a lu l C ern ei.
M a n ife sta re a la zi a a p e lo r terrn om in erale se realizează p e fa liile
tr a n s v e r sa le c e a fe c te a z ă str u c tu r ile , su b form a unor izv o a re n a tu ra le p re­
c u m şi prin fo r a je cu a d în c im i c u p r in se în tre 2G7 şi 1200 m.
D e b i t e l e ş i t e m p e r a t u r i l e s u r s e l o r v a r ia z ă in l i m i t e f o a r t e l a r g i î n t r e
0 ,0 2 l / s (izv . d e s t o m a c ) şi 9£î l / s ( i z v o r H e r c u l e s 1) r e s p e c t i v 2 0 ’ C ( i z v o r
H e r c u l e s 1) ş i 61°C (fo ra j D i a n a 3).

222
 T e m p era tu ra v ap orilor d e apă din
G rota cu A b u r vn ria /.u fiv tre 40 -*j1 5-lcC.
F actorii n a tu r a li tera p eu tici ;
a. — Iz.vonro cu ape m in er a le term a le
(tem p era tu ra 3 8 — l)0°C) cu co m p o ziţii ch i­
m ic e d iferite , u tiliz a te a tît p en tru cura e x ­
tern ă c ît şi în c u r a in tern ă :
*« se ;
— ape su lfu r o a s e , cloru rate, sod ice, ClCîl
ca lc i c e , h ip o to n e : T ra ia n ,' D e c e b a l, 3 iz -
voiire ^ Diaria^ 4 iz v 6 a r e ;N e p tu n ;’V en era , c ~ ~ i
w o n Oc 5 5 (
H eb e, A p o llo ; ' '/ . •' O V ii «t) r t CU
C & G 3
■£ <
0 2 O S S 1
— apti c lâ r u r a te , sod ice, c a lc ice : H y - ’ ° D 3 q 2 2 ^C
g e e a , J iercu le 1 ; . . ... 1\ WJ tdOliJto
, 777, ape s u lfu r o a s e o jig o m in cra lc.: 7 iz ­
v o a re, S ca rilo ; o d o r* o w m q o rî n o o
c io r .- in o o N c i~ J 5 o o
— ape oligom in crale : Ghizela. h 10 r: o -o ?? to Md <o
A p e le s în t s la b rad ioactive.
o «o j> *o «-
b. — B io c lim a t ised.aliv, cu u n e le n u ­ 0
o0»o
*-*
o ci r4 * *1 'i oţA
o -? — v i V l
-î*
a n ţe . do stim u la r e , to n ic e .... ....

Indicajir terapeutice. 7.'V, . . » ci o r: «o o 10 io io ti ci r-r

— boli a le a p a r a tu lu i resp ira to r ; b o a ir)C

D Oiftrjo
O C 0r 9C}*ofn#-toc o o»
t050
— ' b oli’ alo a p a ra tu lu i lo co m o to r •.’reu ­
m a tism a le d eg en era tiv e', ă b a rticu la re, p o st­
•O If) o 00 *f o r* ^ I." *f M 3
«O o 1(5
tr a u m a tic e ; b o li n eu ro lo g ice p e r ife r ic e şi o o«h^ir»M2 r i o
«j-? o occ co
c e n tr a le ; " ' '
— boli O R L ; Ir» rs o —
■<r>» •—o te r: ? n >3
O
u c»« 1 Il;r«. ’*'• — •
■—■ boli a s o c ia te : g in e c o lo g ice , en d o ­
c r in e , ca r d io v a sc u la r e şi boli p ro fe sio n a le
o c». 5 ac r» cî r- p
o* o' C c o* c 0“ I o* I ) I -
Baze d c tratament , , .
— V an e p e n tr u cură e x te r n ă cu apă •r: o
I I. o* *5*“ in r î c i r f r i ci I I c?
m i n e r a lă ; . .
— B azin cu ap ă m in erală ca ld ă p e n ­ o o — c c i h h n c. »
c» r> n r*. T- en tj» ao *r — vz
_ m
~o
—•
tru k in e to te r a p ie ; r:*rct'‘ 5!N O >ncir:rirî o
~~i T-4 CI —• V?
— In s ta la ţii p e n tr u a p lica ţii cu n ă ­
m ol
— In s ta la ţii p e n tr u tera p ie r esp ira -'
to rie (cam ere b a r ic e aparate p en tru r e s­
p ira t în p r e siu n e p o zitiv ă , a ero so li, in h a ­
la ţii) ;
— In sta la ţii p e n tr u e le c tr o - şi h id ro -
au
tcrm o tera p ic :
</5
— S ă l i p e n t r u g i m n a s t i c ă m e d i c a l ă şi
k in eto te ra p ie
— • T r a s e e m a r c a t e p e n t r u c u r a de
teren.

223-
 In sta ţiu n e e x istă şi, un sa n a to r iu d e co p ii d e p ro fil respirator.
D e a sem en ea a in trat de cu rîn d în a c tiv ita te n o u l sanatoriu de b o li,
resp iratorii n i 500 paturi ni ITGSIt cu bază proprie dc tratament,. ■

7. STAŢIUNEA BAlLE OLĂNEŞTI

Date geografice ţi climatice

SilualiY 'în S u b ca rp a ţii G e tic i, p e v a ie a -pinului O lăn eşti în tr-o d ep re­
siu n e in tra co lin a ră în ch isă sp r e N ş i V d e a b ru p tu l p ron u n ţat al .M unţilor.
C âp ăţîn ei şi d esc h isă sp re su d . C lim a t c o n tin e n ta l d e d ealuri cu v a lo ri
m od erate, -tem peratura m ed ie a n u a lă fiin d d e 0,53C iar can tita tea m e d ie
a n u a lă de p r ecip ita ţii d e 790 m m . ,
D u raţii d e stră lu c ir e a so a r e lu i în su m ea ză an u a l, în m edie, 2025 ore,
n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile c u c er se n in fiin d de 50, iar c e l d e 'z ile cu
cer a co p erit do 11 0 . : •

Date hidrogcologice _
A p e le m in er a le sîn t a c u m u la te în fo rm a ţiu n ile 'sedim entare g rez o a se
şi co n g lo m era tice , d e vîi'stă se n o n ia n ă (foraju l 5,- izvori.il 3 1 ),e o c e n ă (m a­
jo r ita te a izv o a re lo r, fo r a je le nr. 1 , 2, 3, 4) şi o lig o cen ă (izvo arele d in
V alea C heia). C ircu la ţia a p ei are lo c în lu n g u l fra ctu rilo r R eţelei' de' fisut'i1
şi fe ţe lo r de str a tific a ţie , a sc e n siu n e a a cesteia fiin d favorizată d e g a z e le
libert? (m etan). S u b a sp ect g e n e tic , c e r c e tă r ile h id ro g co lo g ice, h id ro ch im ice
şi izo to p ice e x e c u ta te , au e v id e n ţia t.fa p tu l că a p ele m in e r a le de la O lă n e şti
s i n t : a p e d e o r ig in e p r o fu n d ă (ap e de ză că m în t) a fla te în d iferite sta d ii
d e d ilu a re cu ap e su p e r fic ia le a c u m u la te în d e p o zite le sen o n ien e, eo c e n e
şi o lig o cen e. -

Factori naturali terapeutici

a. — N u m ero a se izv o a re m in e r a le p en tru cură in tern ă :
— su lfu ro a se, c îo ru ra te, b ro m u ra te, iod u rate, 'sodice, h ip o to n e
(izv. 3 şi 7 );
— su lfu ro a se, cîo ru ra te, io d u ra te, so d ice, h ip o to n e (izv. 5, 8 , 13,
15, 19 şi 3 0 );
— su lfu ro a se , cîo ru ra te, so d ic c (izv. 9, 10, 14) ;
— sulfuroase', o lig o m in er a le (izv. 11, 12, 24).
b. — P en tru curii exlern ft sc pot folosi a p ele m in erale su lfu ro a se,
■doiMi:Mte, so d ice, h ip erto n e o b ţin u te prin forări (son d ele I şi 2 IMI'MKM,
.soiul--U? 1001, 1002, 100.')).
c. — B io c lim a t se d a tiv de cru ţare.

Indicaţii terapeutice
— b oli a le ap aratu lu i u rin a r ;
— b oli ale tu b u lu i d ig e s tiv ;
— boli h ep a to b ilia r e ;
— boli resp ira to rii ;
— b o li d erm a to lo g ic e ;

'224
 — b oli d e n u tr iţie şi m e t a ­
b o lism ;
•l;' — : boli a so c ia te ■: r e u m a ­
tism a le d e g e n e r a tiv e şl a b a rti-
c u la r e ; boli e n d o c r in e ; b o li •gi­
n e c o lo g ic e ; n e v r o z ă a s t e n ic ă ;
GOCO.CQCOCOooCOCOOOCOOOCOCOCO^.50
boli p ro fesio n a le'; boli ORL.
P a 3 0 o
1 12 d e tr a ta m e n t "i.
& tA5a £c: e ; I
U U 0 , 0 L>
O 4J O ia
}> C '

C C c fS.e C C C C c os tc
—■ B u v e te p en tru cu ră in ­ 0 9 0 0 0 0 0 0 0 0
OCJ OOOOCJ OUO o
o
c s a c 3 c t f « o c 3 c 3 c t f a a d a a
tern ă cu ape m in e r a le ;
Q C Q S Q Q O 'C O H f l w Q D
— V a n e p en tru cu ra e x ­
tern ă cu apă m in era lă ; y t4 w (4 w w.ni w k w w w w w
' ‘ —r In sta la ţii ’p en tr u a e r o ­ ^ a> co cm r-» 10 o o n w o c iN o o o
•,' o t-T tfT oo *-T r-^ - j urî oT ■■««*o ' co“ cm~cm"co"vs g*
so li şi in h a la ţii ;^* :.*> u lO CO •«? O o o crj C»CO O t O C I O ^ D r - W C O
. c o o r to w f'J |s c i n n ' v o i ' ^ w v ) o c i
- In sta la ţil-p e n tru el'eetro-ji . i t ^ o o c d n ' n . c r r - ; o - in t> co r - o
ş i h id ro term o tera p ie ;
. . -,rr-~ In s ta la ţii p en tru tr a ta ­ o o ^ o o N ’^ ’S 'W o o n n o tc n o
'«COO
n o r** oo c> M c s n cT ^ in crT cT o
r« rl .rHlO C*l Cl PI co* cm"
L.O
m e n te g in e c o lo g ic e ; , ... .•$ f» r
— S ă li peritrii g im n a stic ă
o o r îM O r < o o io in iftb « o N a r < 'v c o
m e d ica lă t>" o ” o 'o * co* c T crT in in “ ir> m” oo” o ' eo~
’c> *o ^ *-*jco co.*-» r-t ^ 03 M C i ir} o f * o m
în sta ţiu n e fu n c ţio n ea ză u n ;
sa n a to r iu d e . c o p ii-p e n tr u b o li. ,• > - ir - o 5 N c > o o ^ ^ -- o " c * co
h en a ţo b ilia re. ' f - î O » ’C* M V O * O» P I c T <0 -C* oo i n w ifT
o > y c o r ^ o o o > c N n O ) ( o c o C ' i ^ u ) i n c â
y -t T-i « C O O h O

'3 . S T A Ţ I U N E A B Ă I L E T U Ş N A D o CO h vh 'cTî . 00* 05' o ' O d i o o ' o o ”i o ”cb

^ t>. c f e e m ” c o ° ° - o ' c s f-T o o * o T i r T c o ’ o * oo"
<
. n—
^' o o—o'"o' ^>HhWo lo'-o' l o'OM
r ' Mv n* Co H
« 'OvO,i'
< C Cl n PJ
D a te g e o g r a fic e ş i c lim a tic e -. CM CM Cl tH YH C4 CM r i in 'T in in
! 1
S itu a tă în p artea su d ic ă a ■ v o r * r - p ) ’9, c ic iH U î < s c i- f l, cîi0'<), P ii0
d e p r e siu n ii in trâ m o n ta n e a C iu ­ H o i ' i o ’ o H O O O c o w j co
p if 'lC M J O .c o c o c Q f Q 'r v W r t^ f î M iH H C I
t u lu i, în p o rţiu n ea d e file u lu i
fo a r te strîn s a l O ltu lu i în tr e c i» O t ' r - r- co ro co ^ co co
M u n ţii H argh ţta şi M u n ţii »-t r*i CÎ « I I I | n*o'M*n* I n'cOWPJO
B od oc. C lim at ; d e d e p r e siu n e
in tra m o n ta n ă cu v e r i răcoroase • CO o r * o o » n o o >oii
r co vh T* cm*o" so”c*r
I c f co* r - T
şi iern i reci. tem p era tu r a m e d ie
a n u ală fiind d e !G,5°C, iar c a n ti­ ^ co cd i> h o_ n ri

ta tea m ed ie a n u a lă de p r ec ip ita ­ ■>f a in n‘ xr io o o ' cs f-r V o o ©“ o o

i-.o-c*a>^C'»cow>cn” iq'Tjco^*^C<oc-«
ţii de 050 m m . D urata d e str ă ­
*i* o o co o *r O ^ c -lc i cbm ■
'T co n H ^ *v co e i o co O o
lu cire a so a r e lu i în su m ea ză
■•imial w n 1 IICiO orc, n tm i/in il
m e d iu an ual d e z ile eu c e r s e ­
n ili fiin d d e 50 ia r cel de z ile cu
c e r acop erit d c 120. N iv e lu l a e - c:
ro io n iză rii a în reg istr a t u n n u ­ « ^<
m ă r to ta l m e d iu d e 880 io n i + ^5 O ,
ş i — /c m 3 aer d in care 400 io n i
CS CO 10 CP -S' O
— /c m 3 ş i 480 io n i + /c m 3, e o e - COlf5CN•0O®î 'l-,t-4T*'r^,_, - th cm co a
J ic ie n tu l de u n ip o la r ita te fiin d >
1,13. N >s >K >M> > > > > ^ > > i ^ ^W v - - -
Wto w

15 — C u ra b a ln e o cîlm atlcă — cd. 103

 D nlo h idrogcologicc
I n z o n e le d in v e c in ă ta te a a lb ie i O ltu lu i, în dreptul sta ţiu n ii,, d io x id u t
d e carb o n m o fe tic , m ig r a t sp r e su p ra fa ţă , j n lu n g u l unor fra ctu ri p r o fu n d e ,
m in e r a liz e a z ă a p e le su b te r a n e a c u m u la te în fisu rile rocilo r a n d e z itic e (în>
d rea p ta TÎuJui) s a u .în fo r m a ţiu n ile .sed im en ta re şi v u lca n o g en -se d im en ta r e -
(în s 'tîn g a r îu lu i); a c e ste a d in urmă; c o n stitu in d su rsa d e a lim e n ta r e cu apă-,
m in e r a lă a s ta ţiu n ii. P r e z e n ţă .în s u b s o lu l zo n ei a unor a p e term a le a fo s t
p u să în e v id e n ţ ă - p r in ; e x e c u ta r e a u n o r fo ra je la a d in cim ea .d e 800-A;
350 m . T e m p e r a tu r a a p e ijd e b iţa tă e s t e de 63°C.

Factori' naturali ^terapeutici ^ ;;

"a. — '■A p e m in e r a le fe r u g in o a se , clo ru ra te, bicarb on atate, so d ic e , car--
• b o g ă z o a s e ,'h ip o to n e (izv."-M ikes7 R u d y ,';Ilea n a , A p o r -,c u ; b u v e te p en tru ;
c u ră in te r n ă ş i'iz v o r u l d e la b ă ile c a ld e, p en tru cura e x t e r n ă ) : '
" — b ro m u r a tc , ■b io a r b o n u ta lc ,'so d ic e , ca lcicc, carb ogazoase, h lp o -
ton o (l/.v. S tu n e s c u 1 b is'c u b u v e t f l) ; I , • ■
' ;— b i'o im in tln , b lem 'b ooiiln lfi,'cli^ ru n ilil, sodlcft, Izoton u ,'m ezotcH '-
m a lă (sonda 3 2 0 IP E G — H a rg h ita , a lim e n te a z ă ştra n d u l în a er lib e r).,
-b . M o fe tă . ••
- c .- B io c lim a t se d a tiv c u 'iin e le n u a n ţş de. stim u lare. . ,

•Sursa "•* - Cl^ H C O -1 K a Ca*+- F c'+ CO, M ineral. Chimist, an

Iz v . M ik es, " - V . T ih o n ,
n r . *3 - 567,3 ‘451,4 .' 380,1 48,1 25,0 1 760,0 1 S8G.9 C. A n g h e lo p o l,
1982' '
Iz v . R u d y ‘ - 39 0 ,0 1 000,4 377,1 70,0 20,0. 2 1 4 1 ,3 2 147,8 V . T ill on, ; .
C. A n g h e lo p o l,.
■■ . .* '■ 1982 " '
Iz v . I le a n a - 2 005,5 -9 2 7 ,2 1 1 8 2 ,8 192,6 15,5 1 202,7 5 018,4 V . T ih o n , ..
■ v- • .. ( C. A n g h e lo p o l
- '. V .. - . 1932
Iz v . A p o r ............. 553,1 439,1 331,3 45,0 15,4 1.701,3 i 709,4 V . T ih o n ,
C. A n g h e lo p o l,.
' : .-' 1982
Iz v . b ă i c a ld e 1 556,0 787,0 898,0 171,5 38,0 1 585,0 5 57G,0 V . T ih o n ,
C. A n g h e lo p o l,.
1982
Iz v . S tă n e s c u 85,1 3 928, 4 : 85 3 ,7 291,8 3,2 2 1 7 0 ,7 5 6SG,8 V . T ilion.
- C. A n g h e lo p o l,.
1982
S o n d a ' I P E G 320
I-In rg h ita 9 9 2 ,8 7 759,2 3 2 8 1 ,G 51,3 0,6 3S7,2 12 390,0 V . T ih o n ,
C. A n g h e lo p o l,
. 1982

Indicaţii terapeutice
■ n e v r o z ă a ste n ic ă ;
— b o li c a r d io v a s c u la r e ;
— b o li a s o c ia t e : b o li a le tu b u lu i d ig e s t iv ; boli e n d o c r in e ; b o li a l e
a p a r a tu lu i u r in a r ; b o li g in e c o lo g ic e ; b o li p ro fesio n a le.

220
 13nzo do tratament
. .-— .V ane ş i b a z in e p e n t r u c u r a . e x te r n ă ..cu;.apă ca rb ogazoasă ;
— In sta la ţii p e n tr u n n o fe te ; i . n: •
— B u v e te p en tru cu ra in tern ă c u ap e m in e r a ie ; ■• : .
—: B azin e cu a p ă i;n ezotem ială p e n tru cu ra e x te r n ă în , a e r -lib e r ;
— In stalaţii p en tru elec tro -, t e n n o - şi hixdroterapie ;
— In stalaţii p en tru aerosoli şi in h a la ţii ;
— Sală p en tru g im n a stic ă m e d ic a lă ;
— : Ş tran d pe m a lu l la c u lu i C iu ca ş c u p o sib ilită ţi d e ă ero h elio tera p ie.

91 S T A Ţ I U N E A B A L Ţ A ’T E Ş T I [ J|

Date geografice şi climatice

S itu a ta în lr-u n m ic cu loar d t’pri'.slonnr, hi e x tr e m ita te a bucIIciV h d e­
p r e siu n ii su b carp atice Oznm i— T op oln lţn din catu l C nrpnţllor O rientali.
C lim a t tem poral co n lln en tu l de c o lin e , cu v e r i [răcoroase şl Ierni b lln d e,
tem p era tu ra m ed ie a n u a lă fiin d d e 8cC, ia r ca n tita te a m e d ie an u a lă de
p r e c ip ita ţii d e 050 m m . D u rata d e s t r ă lu c ir e .a ş o a r e lu l.în su m e a z ă .a n u a l
2 0 0 0 o r e , n u m ărul m e d iu a n u al d e z ile s e n in e fiin d d e 50 ia r c e l d e z ile
■cu ceria co p erit de 120. N iv e lu l aeroion izării. a în r e g istr a t u n n u m ă r m ed iu
t o t a l d e 1055 io n i + ş i ' — /cm 3 aer, d in careul 560 io n i — /c m 3, ş i ' 495 io n i
H-'/cm3, c o e fic ie n tu l d e u n ip o la rita te fiin d 0 ,8 8. ‘ ! •

Date liidrogeologice ' i; :

Z ă că m în tu l h id ro m in era l s e d e z v o ltă în fo r m a ţiu n i ijiio cen e cu ta te
în tr -u n •anticlinal, a v în d în a x fo r m a ţiu n e a sa life r ă , c ît - ş i în d ep o zitele
c u a te r n a r e acop eritoare. E ste e x p lo a ta t p rin iz v o a r e .tra d iţio n a le acu m u ­
la t e in b azin e, c it şi p rin trei so n d e h id r o g e o lo g ic e ce, fu rn iz ea z ă d eb ite
în g e n e r a l red u se. .• . . v - ;

Factori naturali terapeutici • •' ■ 1...................

a. — A p e m in er a le clo ru ra te, su lfa ta te , u n e le io d u r a te şi brom urate,
■de m are. con cen traţie, fo lo site în a m e ste c în cu ra e x te r n ă . ;
b. — D in apa iz v o a r e lo r s - a e x tr a s ş i s e p o a te e x tr a g e „ sarea d e B ă i-
ţ ă t e ş t i“ , fo lo sită p en tru b ă i la d o m ic iliu .
c. — B ioclim at se d a tiv , dc cru ţa re, c u u n e le n u a n ţe d e excita rc.

n co - so j- ^line-
Sursa C l- B r- 1- Na+ Oi>+ Mg’+ ral. C himist, anul

-A pă b n z iu
a m e s te c M . G avrllescu,
sonde 19 159 5,3 0,2 5 512 13 340 1 247 285 40 264 1982
5 a rc C. D u m ilrcscu ,
J J ă llă ţc ş U 49,391 0,025 —' 1,220 4,835 28,950 7,720 1,06G 100,0 : 1909

22.7
Indicaţii terapeutice

— b o li ale a p a ra tu lu i lo co m o to r : reu m a tism a le degenerative' şi â b a r—

ticu la re ; p o sttra u m a tic e ş i n eu ro lo g ic e p e r ife ric e ;
— b o li g in e c o lo g ic e ;
— b o li a so cia te : b o li en d o crin e, b o li resp iratorii, boli p r o fesio n a le.

B a ze d e tr a ta m e n t . ' <•<•' -

— V a n e şi b a zin p e n tr u cură e x te r n ă cu apă m in erală, cu p o sib ilită ţi

p en tru k in e t o t e r a p ie ;
— In sta la ţii p e n tr u .e le c tr o - te r m e - ş i h id ro tera p ie ;
— In s ta la ţii p e n tru tra ta m e n te g in e c o lo g ic e ;
— S a lă p e n tr u g im n a stic ă m e d ic a lă ; i• . ! , : < ■
— In s ta la ţii p e n tr u in h a la ţii ş i a ero so li. .

10. STAŢIUNEA BORSEC - ■

D a te g e o g r a fic e ’şi c lim a tic e '

>: ii . ; ' ■.
S itu a tă în depresiuneai in tra n io n ta n ă a B o rsecu lu i din M unţii G iu r -
g e u lu i. C lim a t răcoros d e d e p r e siu n e in tra m o n ta n ă , c u tem peratura m e d ie
an u ală d e 5°C, ia r c a n tita te a m e d ie a n u a lă d e p recip ita ţii 750 mm. D u r a ta
de str ă lu c ir e a so a r elu i în su m e a ză a n u a l 1800 ore, num ărul m ediu an u a î.
d e z ile cu cer s e n in fiin d d e 40, ia r c e l de z ile cu cer. acopţrit de 130..

D a te h id r o g e o lo g ic e

S tu d iile h id ro g e o lo g ic e au in d ica t e x iste n ţa a două acumulări a c v i-

f e r e :• u n u l î n ş i s t u r i c r is ta lin e , cu o circ u la ţie restrîn să a apelor, p rin
fisu ri ş i zo n e d e altera re (izv o ru l C ap relor, B ă lcescu , P ierre Curie) iar a l
d oilea, p rin cip a l, în calcare d o lo m itic e , caracterizat prin acum ularea a p e i
In fisu r i şi g o lu r i c a rstice (su rsele cu d e b ite m ari „Principal*1, F 4921, F 3).
A lim e n a r e a c o m p le x u lu i a c v ife r se p ro d u ce prin in filtra re din p recip ita ­
ţii, d in a p e le fr e a tic e a cu m u la te în d e lu v ii ş i d in apa pîraielor d in zon ă.
S is te m e le d e fra ctu ri ce a fectea ză zon a p erm it m igraţia spre su p r a ­
faţă ş i c o n ta c tu l c u a p ele c o m p le x u lu i a c v ife r a d io x id u lu i de carbon d in
p ro fu n zim e. ~
«

Factori naturali terapeutici i

â. — A p e m in e r a le b ica rb o n a ta te, ca lcice, m a g n ezien e, earbogazoase,.
h ip o to n e (izv o a r e le K o ssu th , P r in cip a l, R ep u b lica , cu captări bune p en tru
cura in te r n ă şi so n d e le ISE M n r. 4 şi IS P IF nr; 4 fo lo site la băiie c a ld e ) ;
iz v o a re le C loşca , H o r ia .’P . C drie, C ap relor, 6 M arţie au aceleaşi ca ra cte­
r istici, fiin d în p lu ş so d ice iar izv o ru l S tră v ech irferu g in o s. :

228
 71CO- M!nc*
Sursa ; N a * .. Ca*+ | Mg*+;, Fc**- CO.- ■ ra l. Cliljn., anul-
\ . 1 .. .» •
P rin c ip a l 1 7 1 0 ,9 0 9 (G 352,9 95,1 0,7 2 300,0 4 038,7 V . T Ih o n , 1981
C, A nghelopol
R e p u b lic a 1 708,0 107,9 367,6 67,3 0,G 1 566,4 3 934,1 V . T ihon; 1981 l
, C. A n ghelopol
C loşca ■ ' ’ 170)7 31 2 ,2 1 3 8 ,0 ’. • 1,3 2 1 1 2 ,0 4 980,9 V . T ih o n , 19S1
■■■ C . A nghelopol
6 M a rtie ; 2 318,0 ■191,7 360,2 1 4 4 ,2 . 0,4 2 499,2 5 684,7 V . T ih o n , 1981
. .; . ...... 'T»;: • ;• C . A n ghelopol ,
K o s s u th . .4 1 4 8 ,0 537,5 boo,‘i 2 0 9 ,7 . '. 3,7 1 7 4 2 ,0 7 495,7 V . T ih o n , 19S1 ’
1 . m: :. .. i ■•■ i ■- C. A nghelopol
C âp reW ■ •2 0 7 4 jtt ■228,0 " 9 3 ,2 1 2 9 ,2 2 ,4 1 5 3 1 ,2 4 410,3 V . T ih o n , 1981
j; J* . C- A nghelopol
P . C u rie 1 031,0 208,0 135,7 11 2 ,4 — 1 144,0 3 428,7 V . T ih o n , 19S1
;.. ■?;..■ C . A n ghelopol > -j
H o rla 2 075,2 277,9 338,5 05 ,0 0,6 2 217,6 5 0 9 b ,8 V . T ih o n , 10S1
j .... C. A nghelopol
S tră v e c h i .• 3 513,6 470,9. 415,8 192,0 26,7 1 6 0 1 ,6 6 422,6 V . T ih o n , -1981
C. A nghelopol
S d . IS E M 4 ’ 2 0C0,7 '_ ' 250,b '2 6 i,9 0,6 2 252,8 4 929,4 V . T ih o n , 1981
C. A n ghelopol
Sd. IS P IF 4 • 1 976',4 131,4 300,0 1 5 2 ,2 • 2,8 1 400; 8 4 1 3 7 ,9 V . T ihon,-19S 1
C. A nghelopol

b .,— B ioclim at tonic, stim u /en t, cu u n ele, n u a n ţe sedative.

Indicaţii terapeutice. J . :I
- ^ b o li c a r d i o v a s c u l a r e ....... .. ................
— b o li e n d o c r in e ; - ; -
— boli. a le tu b u lu i d ig e s tiv ; i
— b o li h e p a to -b ilia r e ; .v .
— n e v r o z ă a ste n ic ă ; ‘ _
— ‘b o li asociate : 'boli r en o -u rîn a re,' r e sp ir a to r ii, d erm atologice, b o li
m e ta b o lic e ş i d e .n u tr iţie , boli p r o fe sio n a le .

B a z e d e tr a tâ m c n t

— V an e,'p en tru cu ră e x te r n ă c u apă m in e r a lă carb ogszoasă ;

— B a zin (în in c in ta b azei) peintru cură e x te r n ă cu apă carb ogazoasă ;
— B u v e te p e n tr u cu ră in te r n ă cu ape m in e r a le ;
— In sta la ţii p en tru e le c tr o -, te r m o - şi h id r o te r a p ie ;
— S a lă d e g im n a stic ă m ed ica lă .

■' • • /llVSTÂ^lU.NEA BUZTAS V . ■

Date geografice şi climatice

S itu a tă în S V ţării, în C îm pia B a n a tu lu i, a v în d în S E cu lm ile d o m o a le
a le D e a lu lu i G ila g iu lu i. C lim at te m p e r a t m o d era t, c u u şo a re in flu e n ţe a le
cir c u la ţie i S — V esticej-su b rn ed itera n een e, te m p e r a tu r a m ed ie anuală fiin d
d e 10,5°C iar c a n tita te a m e d ie a n u a lă de p r e c ip ita ţii d e 620 m m . D u r a ta
d e stră lu cire a so a r e lu i în s u m e a z ă 'â n u a l. 2100 ore, n u m ă r u l m ediu a n u a l

■229
 d e z ile cu cer se n in fiin d d e 80, ia r c e l d e z ile c u ' f e r â c q p e rit d e 1 1 0 .
N iv e lu l aeroion izării. a în r e g istr a t u n m u m ă r m e d ia d e 1020 i o n i - f ş i
— /c m 3 aer, d in ca re 4 4 0 io n i — / c n A ş i 5 8 0 io n i.-h /c m 3, co efic ie n tu l d e u n i­
p o la r ita te fiin d 1,31. . .. • • ’ i. • ; \ •. ri
Date hidrogeologice •„ ■ '■ • •.• , j
Z ă că m în tu l h id ro m in era l B u zia şv este a lc ă tu it d in Itrei o r iz o n tu r i acvi-,
f e r e , r e s p e c tiv fre a tic , a sc e n sio n a l şi a rtez ia n , in c e p ln d d e la su p r a fa ţă
şi s e d e z v o ltă în fo r m a ţiu n ile p e r m e a b ile a le d e p o z j t e lo r p a n o n ie n e ş i
c u a te r n a r e c e a lc ă tu ic sc c u v e r tu r a se d im e n ta r ă a fu n d a m e n tu lu i c r is ta li­
n u lu i. Z ă că m în tu l e s t e 'e x p lo a t a t p r in trei so n d e c e ' d e sc h id o r iz o n tu l
a s c e n s io n a l fu r n iz în d 3 I/s ş i p rin p a tr u so n d e c e c a p te a z ă o r iz o n tu l a r te ­
z ia n , p ro d u cln d u n d e b it d e 9 l/s. ' . '
factori naturali terapeutici
a. — A p e m in e ra le :
■ — b ica rb o n a ta te, c lo ru ra te, so d ic e , c a lc ic e , m a g n e z ie n e , fe r u g i-
n o a se , carb og a zo a se, h ip o to n e (son d a A n to n A ., so n d a „23 A u g u st" , s o n ­
d e le . 3 ş i 4 ) ; . ....... ' ■ ■ I .-
■ — o lig o m in e r a le , ca rb o g a zo a se (Izv o r. A p e m i n 2 . ş i 5, c a r e s e im b u -
te lia z ă în a m estec). i
b. — B io c lim a t se d a tiv , d e cru ţa re, cu u n c ie n u a n ţe d c e x c ita r e .

Su rsa C l- E r- HCO- N a+ Ca"+ | MgH- CO, M ineraliz. : . Chim ist, -anul '

S d. A n lo n A 744,0 13,0 2 357 640,6 30 6 ,5 184,8 2 024,5 4 362,26 E . D ia c o n c s c u ,

1982
• i••
Sonda E . Iiln c o lic s c u ,
.2 3 A u g .“ 744,6 — 2 000,8 486,1 326,3 178,9 2 000,6 • 3 8 3 3 ,4 1982
Sonda 3 E . D ia c o n c s c u ,
IUI" 39 0 ,0 2,0 1 781,2 335,5 267,7 148,8 2 689,0 3 0p3,5. .1982
S o n d a ‘4
SM B 5 219,8 1 195,6 186,7 215,6 88,5 2 420 2 0 2 6 ,2 E . D ia c o n c s c u ,
1982
P ro d u s E ;- D ia c o n c sc u ,’
im b u lc î. 106,4 — 658,8 160,4 79,4 34,8 1 680,0 1 099,7 1982
A p e m in 2 85,1 — 634,0 171,1 6 4 ,2 14,7 2 200,0 1 0 3 0 ,2 E ; D ia c o n c sc u
1982
A p e m in 5 269,5 — 1 171,2 247,0 200,8 60,3 2 CIO 2 003,4 E . D ia c o n c sc u ,
' 1982

In d ic a ţii te r a p c u tic c
— boli ca rd io v a scu la re ;
— b o li a so c ia te : n ev ro za a sten ică , b o li p r o fe sio n a le , b o li a le tu b u lu i
d ig e s tiv , boli h ep a to b ilia re, b o li d e n u tr iţie şi m e ta b o lic e .
Baze de tratament
— V a n e cu apă m in e ra lă ca rb o g a z o a să p e n tr u c u r ă e x te r n ă ;
— In s ta la ţii p e n tr u m o fe te ;
— In s ta la ţii p en tru e le c tr o -te r m o - ş i h id r o ter a p ie ;
— In sta la ţii p en tru in h a l a ţ i i;
—: S ă li p e n tr u g im n a stic ă m e d ic a lă d e g ru p ş i a n a litic ă .

230
 12. S T A Ţ I U N I L E C A L IM A N E Ş T I-C A C IU L A T A - C O Z IA
•! ; !
Date geografice şi ^climatice _
S itu a te pe m a lu l d rep t a l O ltu lu i, în depresiunea su b ca rp a tică J ib le a -
C ălim ăn eşti, în co n ju ra tă d e în ă lţim ile îm pădurite a le M u n ţilo r C ozia şi
p la iu l F răsin et. C lim a t d e d ealu ri, m oderat, fă ră e x c e s e , te r m ic e , te m p e ­
r a tu r a m ed ie a n u ală fiin d d e 9,5CC ia r cantitatea m ed ie a n u a lă d e p re­
c ip ita ţii d e 750 m m . D u ra ta d e stră lu cir e â soarelui în reg istre a z ă în m e ­
d ie, p e an, 2 0OO o r e , n u m ăru l m ed iu a n u al de zile. c u cer. s e n in fiin d dc
60, iar c e l de zile c u c e r a co p e r it de 100. N iv e lu l a e r o io n iz ă rii în r e g is ­
trea ză .^n nurftăr to ta l fiied iu d e 975 io n i '+ şi — /c m 3 aer,- d in ca re 465
io n i — /cm 3 şi 510 ioni-' - f /c m 3^ c o e fic ie n tu l d e u n ip o la rita te fiin d 1,10.

Date liidrogeologice ^ ~ -
Z ăcăniîntul h id ro m in era l este lo ca liza t în d e p o zitele p e r m e a b ile s e -
n oniene; şi e o cen e a le cu vertu rii, sed im en ta re a c r ista lin u lu i d e C ozia, ce
c o n stitu ie un V a s tm o n o c lin o rien ta t S-iSE c u căderi d e - 10— 35°. ■
S u rsele d e ape m in e r a le sîn t rep rezen tate prin izv o a re ş i fo r a je să ­
p a te p in ă la a d in c im e a 'd e 1 250.' :• .. .
In zona C ă lim ă n eşti, su r s e le s în t d isp u se 'a tît pe m â lu l d r e p t a l O l­
tu lu i, c it şi p£ p irîu l G lodu, fiin d rep rezen tate prin fo ra ju l 1 005, iz v o ­
r u l 7, iz v o r u l-1*1 (foraj), izvorul; 6 (galerie), izvoru l 4 (g a lerie), iz v o r u l 3
(galerie), foraju l 6, iz v o r u l 13 (p u ţ m in ier), izvorul nr. 8 ,. p recu m şi p r in -
tr-u n num ăr d e 'a lte 1'4 iz v o a r e în zo n a v ă ii Glodu.
In zona C ăciu lata, su r se le ele ap e m in erale în e x p lo a ta r e s în t iz v o ­
ru l 1, foraju l i , fo r a ju l 1 004 şi fo r a ju l 1 003. - ' " -
In zona C ozia e x is tă cin c i su rse, resp ectiv foraju l 1, fo r a ju l 2, fo ­
ra ju l 3, forajul 4. şi- fo r a ju l 5. . . .
In zona P ău şa se ex p lo a te a z ă p en tru cura in tern ă iz v o a r e le 1 şi 2 .
F o r a je le adînci 'de la C ă lim ă n eşti-C ă ciu la ta sîn t u tiliz a te în c u r a ex tern ă .
I n cu ra in terh ă, p e lin g ă izv o a rele 1 ş i 2 Pătlşa, s e u t i l i z e a z ă c u m u lt
su cces izvoru l C ă ciu la ta 1.
Factori naturali terapeutici
. . .a. — A pe m in e r a le :
Călimăneşti: -
— su lfu roase, cîo ru ra te, so d ice, hip oton e (izvoare 4, 5, 8 , p u ţ 13)
— su lfu roase, cîo ru ra te, io d u ra te, sodice, h ip erto n e (izv o a re 6 , 9,
10, 12)
— su lfu roase, o lig o m in e ra le (izv. 7)
— sulfuroase, .c îo ru ra te , io d u rate, brom urate, sodice, h ip e rto n e (izv.
9 bis, l ţ , 12 bis)
— su lfu roase, b ica rb o n a ta te, so d ice, m agn ezien e, h ip o to n e (P ă u şa
1 şi 2)
C ură extern ă : iz v . 6, 9, 9 bis, 10, 11, 12, 12 bis.
C ură in ternă : P ă u şa 1, P ă u şa 2, izv. 4 , 5, 7, 8, puţ 13.

231
 1083
1983

1983
1983
co co co r i
r.
X)Ma3COMMo)XW«CiOOCWCOCC OO 00 C*3 ‘CO
ci s c ip o o o tjo v io o a o o Q O
ri ci
O D
it h
r.

Diaconcscu,'
Diaconcscu,

Dlaconescii,
Diaconescu,
3o 3u POUUCJ
» 3 3 = ’3 3 3 S = S 3 C
UUCJ CJ OOOOU
»*■ 3
o a
3 3
iJ t.
a (A us - rt
S 3 l/t a&> <
o/>oUo» tIt)>Voi ctni &>
________
u V) IO
£V>i oKoVc><U> <J O O C
n e c c f i c c c p c c ?: n ,c- 'H , 'c c
o o
c e
o o
E
o o o o o o o o o o oo c o w O C# Cj t>
o o o t) o o o
a a cj a cj ej a 0 , g aaa o

I C2QQQQQQOQOQ2CQ .5 5 5 5

E.
E.
E.
E.
w a K K W M t it ia iiiK y t iw w W W 'K f c l-

•■«r rio io W w o iO f'N c o .r »«p; *o

• -j . ^ ^ r-T ”"1
co n •v *n c î o* co « r>

5 108,5
4 835,4
5-915,9
7 219,7
co 10 ^ « ° - (• ■' e o *x> 00 o
f'lir tt-iM flo o ^ o c O r tc ^ r 'O v o oc
* « (fl o o

I
• o n o r*
r < r l CO W ^ C O H t f l O i O N r t O ^ 00 CJ r - «
55

n c ifo c o o to ^ L -x s o o o a o o
\n co go«S' o K o '* : * -

C,2 .

84,1 31,9
100,5 70,8- 34,0
ei" cT cT ^ oo~ cs to r f co o
o c « ^ ei

0,8
. Or<NnO Cl »h *a* C^.ŢC . ^ t'*
■' ~
v f^oo u?_co^ o_o_a> * ’+ CO o 1 C4
o i ' o oo*acTon i r’-' HK cooo nc '«s
i ^pM
f o* © r ’” 1I C

96,2204,0
o t, O

05,0100,2
' 3? ■’
1d - CS »-< C< <N

320,9
v -c* n r . w p*( o o r t o h m o h o c*< o * o
oo" co co" o~ c* V o V o~ c f o w* irT co £~ o ’ o «T
V)rtWVO>'Tr»nOOr(QO«On' ,r<-
u
O O O O'.
co *«• •-*

o - ^ u î f o O f o w o e o a > c f t M ,i*co<o H ^o>ao

wSCi 0

306,0 1 072,3
'•* -•'•

1 917,G
t/:* so •? o o* o h o © co c-î c*î h > o •«?
t--oior^r>coc-. nr^oocoooiouoo . a o c l f'- r-

1 355,9

2 258,6
U H iflC io » ' lO^OOCOCIO&ClTi* /+ oo cj c
2 Cl id M rt « m n c o . cn o r 1 ►3
< N
£>>4 m O
o o ® o o o r n o a) c v o cs m 00 «0 0_ o
•J w c? v o* « oT o r» c r» •-•*o ‘ <n w 0 c î «o’ » “ o~
Mirt-NiOC^pHOHM TrRnC)
«r,^cki i
cn 1 * tO »-

488,0

-268,4
12,7390,4
< tN.r^'^*'^, '«i*,*j, cocor)-i, coco’ ci o o
a

' —
11,4
O ' CJ r- o? c *-* 00
1 I I I o> I I | o lo o e iV 1. 1 1 cT |

1,0
| 0,3

2,0
0,3
o . c> o o^‘
f L ■ CJ c l o ' c f
c? o o_ q . o q «? w c _ o in c •. ? V ' . : ° i.
£ *-T*-« co co' co *m »h o* co ‘o cT to e i o ’ r-T
2 059,3
2 552,8
3 191,1
0*0» N X 1 4 077,5
i co a cT cT
j t f n h rr r- <rt o _ r - c o o o ' o *.0 o r - ,
n ’ O o O t ^ 'a
r r»“*-To o ’o o ' o ’co^oo *->"o' ts TT CCw-i
^ M c o o t^ fflO 'T ’-'C 'io v O in
traor-r* h i'*h n o oi u r» i
t-< r-i w io o r - c l i
25
45
;js
'2 0 -'

C a X*
L.O iS r-* U
iO •— h
H .
,

•3
N
G
1 ~

' «2
-•

.
5
b . M •a
3
• l7) Ci w
c
j— 3 o ^ ri 2 r*
ci
n - c
o p o
2
F4.IBF"
FI.IB!'

O o O
F5.IBF
F3.IBF

t/î* VÎ*
a 3 ........................................................- *
NC •tJ *d C.
js&js. tr. t/î t/> —•
 Căciiilafa: . , ,
.— ’su lfu ro a se, clo rilra te, s 6 d ice (izv. 1 ca re-se îm b u te lia z ă , fo ra i 1 0 0 3 ,
fo ra j 1 004) : ~ ■ ' ■ ' ■
— su lfu ro a se , io d u r a te, b r o m u fa te , c lo r u r a te -so d ic e , h ip er to n e ,' h ip e r -
te r m a le (foraj 1 006)
. C u ra e x te r n ă : fo ra j 1 0 0 3 , fo raj 1 006.
‘ C ura in te r n ă : fo ra j 1 004, izv . 1. •••" ' '
•:'i. Coziac -1 (-.1 ; ............
' — - tfulfuroâs'^ 'clb ru rate,'Ib d iirate-, sodice, -h ip o to n e (fo ra j '1 IB F ş i
F 4 IB F ) • .
' su lfu ro a se; clo ru ra te, sod ice; Vnagneziene, h ip o to n e (F-3 I B F ) ;
' su lfu ro a se,'clo r u r a te , sd d iee, h ip o to n e (F 5 IB F ) '
•r:iCura e x te r n ă ; F I IB F , F 4 IB F , F 5 IB F • : ; ' •- • ■ • :
C ura in te r n ă : F 3 I B F ' : : .
b . — B io c lim a t se d a tiv , d e cru ţare. ' - '

Indicaţii terapeutice ‘ !
— b o li ale.tubţilui d i g e s t i v ;
. —,, boli h e p a to -b ilia r e ; '• ,
• , — boli ale_ap aratu lu i u r in a r ; ’ ,
— b o li d e 'n u t r iţie ş i m e ta b o lism ; . ""
.— boli a le a p a ra tu lu i, lo co m o to r : re u m a tism a le d e g e n e r a tiv e , in f la ­
m a to rii cron ice şi a b a rticu la re ; p osttrau m atice, n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e ;
— ,boli a so c ia te : g in e c o lo g ic e , d erm atologice, e n d o c r in e , O R L ,‘ car--
d io -v a scu la re, n e v ro ză a ste n ic ă , b o li p ro fesio n a le, b o li r e s p ir a to r ii.

Baze de tratament
— V a n e s i b a zin e p e n tr u cu ră ex te rn ă cu a p ă m in e r a lă ;
— Bazirr ip en tru cură e x te r n ă cu apă term ală, în a e r lib e r cu am e­
n a jări p en tru a e r o -h e lio te r a p ie ;
— B u v e te p e n tr u cu ra in te r n ă c u ape m in era le ; ; .
— In sta la ţii p en tru a e r o so li ş i in h a la ţii;
— In sta la ţii p en tru e le c tr o - şi h id roterap ie ;
— S ă li p e n tr u g im n a stică m ed ica lă .
L a C ăciulata e x is tă u n sa n a to riu p en tru cop ii, p r o fila t p e tr a ta m e n tu l
se c h e le lo r h e p a tite i e p id e m ic e . L a C ălim ăn eşti fu n c ţio n e a z ă o s e c ţie c li­
n ică a In s titu tu lu i d e b a ln e o fiz io te r a p ie şi recu p erare m e d ic a lă d in B u c u ­
reşti. La C ăciu lata e x is tă u n sa n a to riu pentru tr a ta m e n tu l silic o z e i.:

13. STAŢIUNEA COVASNA

Data geografice şi climatico

S itu a tă în zon a p iem o n ta n ă a d ep resiu n ii Tg! S e c u ie s c p e v a le a C o -
vasriei, la p o a lele M u n ţilo r V ra n c e i. C lim at răcoros d e d e p r e s iu n e in tra "
m o n tap ă, p lăcu t, fără e x c e se term ice m ari, cu te m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă
de 0“C iar p r e cip ita ţiile a tm o sfe ric e reduse, Insum înd 5 5 0 m m a n u a l. D u ­
rata de stră lu cire ii bonrclul JnreyistrenzA In m ed ie 2 0 0 0 o r e a n u a l, ru i-

233-
 m ă ru l m e d iu a n u a l d e ,z ile cu cer s e n in fiin d d e 60 ia r ce l- d e z ile cu cer
a co p erit d e 110. N iv e lu l a e r o io n iz ă r ii a în r e g is tr a t u n n u m ă r -m e d iu de
1 050 io n i + şi — /c m 3 aer, d in c a re 550 io n i -— /can3 ş i 500 io n i + / c m 3,
cu un c o e fic ie n t d e u n ip o la r ita te d e 0,91, . , . . ...............
D a te h id r o g e o lo g ic e V -•
In zona C ov a sn a c c r c c tă r llc au p u s in e v id e n ţ ă e x is te n ţa a două
stru ctu ri h id r o m in e r a le : u n a ca n to n a tă în fo r m a ţiu n ile c r e ta c ic e -p a le o -
g e n e , a p a rţin în d fliş u lu i C arp aţilor O r ie n ta li, ia r a lt a în d e p o z ite le m a i
noi p le i s t o c e n - s u p e r io r - h o lo c e n a le b a z in u lu i in t fa m o n t a n .Tg. S e c u ie sc .,
în prim a str u c tu r ă h id r o m in e r a lă a p a şi g a z u l m o f e t ic 'c ir c u lă ş l s e a c u ­
m u lea ză în in te r c a la ţiile p e r m e a b ile ţji r e ţe a u a d e f is u r i c e ap ar s a u a fe c ­
tează s tiv a d e p o z ite lo r g r e zo a se -şisto a se T c a lc a r o a se a p a r ţin în d f liş u lu i. A
doua stru ctu r ă , cea m a i im p o r ta n ta d in p u n c t dc; v e d e r e n i ’.a cu m u lă rilo r
clc ape m in e r a le , e s te fo r m a lă d in trei o r iz o n tu r i a c v ife r e a c u m u la te in
d e p o zitele g r a n u la r e , p e r m e a b ile , d e b ază. . .
F a cto rii n a tu r a li te r a p e u tic i ..
a. — A p e m in e r a le b ica rb o n a ta te, u n e le c îo r u r a te , so d ic e c a r b o g a -
zo a se, h ip o to n e (so n d e le 1 ş i 6 fo lo site la S p it a lu l d e c a r d io lo g ie ,-so n d a F 5
fo lo sită în baza U N C A P , iz v o r u l d e la s t a ţia d e 'îm b ii t e li e r e ) ; so n d a F I
1SLGC (izv. 2 ), cu a c e le a şi c a r a c te r istic i, e s t e ş i fe r u g in o a s ă , se fo lo s e ş t e
in baza d e tr a ta m e n t O JŢ . . • :
b. — A p e m in e r a le b ro m u r a te, b ic a r b o n a ta te , - c îo r u r a te , so d ic e , ’c a r -
b ogazoase, h ip e r to n e (so n d e le F 13 ş i F I O :c a r e a lim e n te a z ă b a za d e tr a ta ­
m e n t U G S R ) ; so n d a 14 b is e s te in p lu s fe r u g in o a s ă , b or;că, a lim e n te a z ă
baza de tr a ta m e n t C A SC O M . .............* ’ - • 1 ■ • • • :" - '
c. — A p e o lig o m in e r a le , fe r u g in o a se , c a r b o g a z o a ş e (sonda. F 4, fo s t
izV. 1).
a. — M o fete in fo lo s in ţă (m o fe ta O .J .T . 1 ş i . O .J.T . 2 ,. U .N .C .A .P .,
U .G .S .R ., .M o feta H o te l B r a d u l C A SC O M , s p ita lu l-.d e ’ recu p era re c a rd io ­
vascu la ră. • ■:
e. — B io c lim a t se d a tiv , d e cru ţare.. - . '

Sursa C l- 13r- HCO- IV I c o ',

JMi’nc- Chimist, anul
j- Ta *-

S d . F-i io s t jz v . 1 So 1 488 120 18,2 1 5 14 935 \V T ih o n , 1983

C. A n g h fclo p o l1
S(J. F M S L G C ■ V . T ih o n , 1983
fo s t iz v . 2 400 1 . 1 952 870 11,5 1 742 3 716 C. A n g h e lo p o l
S d . 0 IB F V. T ih o n , 1983
Sp. C ard io l. 4S2 3 001 1 194 2,9 1 214 5 000 C. A n g lic o lp o l
S d. 1 IB F ■ V , T ih o n , 1983
Jip. C ard io lo g . 3S3 1 3 123 1 203 3,5 1 179 5052 C. A n g h e lo p o l
S d. F 5 IB F V . T ih o n , 1933 !
UNCAP 4G3 2 2 098 99G 2 ,5 1 58 4 3 831 C. A n g h e lo p o l
J7.v. st.- In ib u tc lic rc 6 SO 2 2 610 1 220 1 1 422 4 839 V . T ih o n , 1983
C. A ng lîclo p o l
S d. 11 b is CASCOM 3 220 5 8 979 4 G9G 14,5 1 3 55 178G 4 V. T ih o n , 1983
C. A n g h e lo p o l
S d. F 13 - r FX0 V . T ih o n , 1983 •
U GSR 2 256 5 8 030 4 015 3 ,2 1 408 14 904 . C. A n g h e lo p o l

234
 Indicaţii terapeutice o ; ,
h - b o lirca rd io y a sţu la re . . • •. A K. j; . ; .• .-[ .
, ■...rniboli aşqaiaţe.;..boii: ale; ap aratu lu i/d ig e stiy , b o li h ep a to b ilia r e , boli
ele n u triţie ■şi m cla b o lism .'n cv ro ză astenică, boli iprofesion alp . ■
Baze de tratament =■ •
•' Vnhb 'jion tru 'tu lii l-sltcrnă pentru «pe m in e r a le E arbogazoase ;
— Instalaţii p en tr u m o f e t e ; 1
— B u fete p en tru cura in tern ă cu ape m in e r a le ; j /. ri.
— Instalaţii p e n tr u aerosoli şi .in h a la ţii;
— In stalaţii d e electrb terap ie ; ' :l: ~ ,!:
— Instalaţii ;pentru.hidro'terrhoterapie; .u' ; ;
— : Săli'de'glm h 'âstică m ed icală. '' ■
In staţiu n e fu n cţio n ea ză u rm ă to a rele'im ltă ţi d e1 ti-n ta m ciit:' sp italu l
d c rccupcrare boli card io-vascu iarc) p oliclin ica nr: 1 O .J .T .1cu b ază proprie
d e tratam en t şi sp a ţii d e cazare în h o tel fw iiclin ica n r . 2 cu 3 b a z e .d e tra­
ta m e n t pentru sa n a to riile U .G .S.R , U.N:C .AJ*|'$i: C. .SiC .O .M .; p r ecu m şi
u n sanatoriu p en trir cop ii p ro fila t p e tr a ta m en tu l‘ reu m atism u lu i'.card io-r
v a sc u la r şi a sech elq lor'd e h ep atită. " « ' ! -

14. S T A Ţ I U N E A E F O R IE N O R D ' : . .1

Dato geografice şi climatice

S itu ată in tre m a re ş i la cu l T ech in gh iol, la 14 h m S d e C o n sta n ţa ,
C lim a t con tin en tal de step ă , cu in flu en ţe m arin e,! te m p e r a tu r a ".m edie
a n u a lă fiiu d .d e 11°C ş i cantitatea, m edie a n u a lă d e p r e c ip ita ţii red u să,
400 mrri. D u rata'd e stră lu cire a soarelu i în su m ea ză a n u a l 2 400 ore, n u ­
m ă ru l m ed iu an u al dc zile cu cer sen in fiin d 7.0, ia r c e l d e z ile cu cer
a co p erit lOO,' N ivşluJ. aeroion izării a în registrat u n to ta l m e d iu d e 900
io n i + . ş i — / a h 3 aer, d in care 425 ion i — /cm 3 ş i .475 io n i - f /c m 3, c o e fi­
c ie n tu l d e u n ip oiaritatc îiin d 1 ,12.
Dato hidrogeologice
L a c u l rep rezin tă .u n .fo st g o lf m arin, izo la t d e m a r e p r in tr -o fîş ie d e
n isip , c e e a cfe a con d u s in tim p lâ o p u tern ică c o n c e n tr a r e ’ a să r u r ilo r
în apă su b e fectu l clim a tu lu i arid al z o n e i / ^ -
Factori naturali terapeutici . l

a. — Apa laculu i.,T ech irg h io It concentrată, clo ru ra tă , so d ică .

b . — N ăm ol d in , la c u l T e c h ir g h io l: n ă m o l sa p ro p e lic , su lfu r o s, cu
so lu ţie apoasă de jm b ib iţie, p u tern ic m in eralizată, a v ln d c o m p o n e n t.p r e ­
p o n d eren t clprura ile sodiu.
c. — Apa d e mare.
d. — B ioclim at m arin ex cita n t, so licita n t p e n tr u o rg a n ism .

i•
O s o j- * Mine­
: . • . Sursa . f U r- u Nn+ Cn* M g'* rul. Clitmlst, anul
â

A p a la c u lu i
T e c h irg h io l 29J00 5 •127 5 200 1G 870 320 2G0 2 223 54 574 S. S a m so n , 19S5
A p a n i& rii. . 8 7 3 4 . 10,5 139 1 294 4 800 230 320 .GIG 1G 800 L a b o ra t., 1935

W5
 Indicaţii terapeutice , •
— boli a le ap aratu lu i locom otor : reu m atism ale^ d egen erative,' in f la ­
m atorii cron ice ş i a b articu lare,, p o sttra u m a tice, n eu ro lo g ice, p eriferice ;
— boli ginecologice ; • :;:- ;v >.
— boli dermatologice; v?i .:rţ
— boli a so c ia te : resp ira to rii ş i . ORL, p ro fe sio n al?,.en d o crin e, de n u ­
triţie ş l m eta b o lism .
Baze d e tratam ent ; f ' :■■*•••
- •; : I . -
— V ane şi bazine cu apă caldă de Iac ş i de m are ; . . . >.,
— In sta la ţii p e n tru tratam ente g in e c o lo g ice [ . ”, ...”
— In sta la ţii c o m p lete şi m od ern e d e electro term o h id ro tera p ie ;
— B a z in e p e n tr u k in etoterap ie ; . t ,
— S ă li p e n tr u g im n a stică m ed icală ; . , .•
— Instalaţii ipentru inhalaţii ş i aerosoli
— In s ta la ţii p en tru rriecahoterapie ; . • , \ •
— A m en a jă r i în aer ;ltb'er p en tru ’ oricţiuni cu . n ă m o l rece şi b ă i în
lac, p lajă p en tru h elio tera p ie şi ta lazoterap ie p e m a lu l m ă iii.
în sta ţiu n e fu n cţion ea ză clin ica de b a ln eo lo g ie a In stitu tu lu i de B a l-
n co fizlo tcru p lo ş l ltccu p eru rc M edicală. . . ,,
. ! 1r ..■.1 ! .
15 S T A Ţ IU N E A E F O R I E S U D

Date geografice şi climatice •. . ■ ■;

S itu a tă în tr e m are ş i âacnl T ech irg h io l i ă 17 kvri ! S. d e C on stan ţa.
C iim at co n tin e n ta l de step ă cu in flu e n ţe maririe, tem p eratu ra m e d ie
anuală fiin d d e 11°C iar ca n tita tea m e d ie an u ală d e p recip ita ţii red u să ,
de 400 tnm . D u ra ta ide . strălucire^ a so a r e lu i‘în su m e a ză anual 2400 ore,
num ărul m e d iu a n iiă l d e z ile cu c e r se n in fiîrid d e /7 0 iar c e l d e z ile c u
cer acop erit d e 100. . '• ..... '
Dato liitlrogcologico '' "
L acu l rep rezin tă un fo s t go lf m a ritim , iz o la t Vie imare p rin tr-o fişie
dc n isip , c eea c e a con d u s în tim p la o p u tern ică C oncentrare a' să ru rilo r
în apă, su b e fe c t u l clim a tu lu i arid a l z o n e i 1 ; ' " l’’-
Factori naturali terapeutici ''' “ ....... • ••>•<
a. — A p a la cu lu i T echirghiol, concentrată; fclqrur'ştă, sodică.
b . — A p a m ă rii :'t>romurată, cloru rată| ■soditfă, iiî^ ertd n ă .1•
c. — N ă m o l'd in lacul T echirghiol : sap ropelic, 'su lfu r o s, cu so lu ţia
apoasă d e im b ib iţie , puternic m in eralizată, avîrîd co m p o n e n t p rep on d e­
rent cloru ra d e sodiu . ,
d. — B io c lim a t m arin excitan t, so lic ita n t'p en tru oi*ganisrn.
U
O
Sursa C l- Br~ O s o ;- Na* rc+ t M iikr. Chlmht, onul
m â

A p a Iacului
T echirghiol 29 100 5 427 5 200 16 870 320 260 2 230 54 574 S. Sam son, 1985 ,
A p a m ă rii 8 734 10,5 130 1291 < 80Q 230 330 616 16 800 L a b o ra t., 19B5

23G
 I n d ic a ţii te ra p eu tice

b o li a le aparatu lu i lo co m o to r : r e u m a tism a le d e g e n e r a t iv e ’ ş i a b a r -
"ticulare, p osttrau m a tice, n eu ro lo g ice, p e r ife r ic e ' i-- ......
— boli ginecologice J- !. : —
— b o li d erm a to lo g ice * ‘ . ' -f-f- ' i ’• •. <■.:’■■■■ i. *: —

3Jaze de tratament , nr.liVî! n .j "Vi

— A m en a jă ri în aer lib e r p e n tr u o c ţiu n i c u n ă m o l,r e c e ş i b ă i î n Iac
;— P la jă p en tru h e lio - şi ta la z o te r a p ie p e m a lu l m ă r ii _:ţ

ÎS . S T A Ţ I U N E A .g e o a g i u , ‘

Date geografice şi climatice

S itu a tă Sn d ep resiu n ea Z la tn a -G lo d , în tr e c u lm ile îm p ă d u r it e a le
.m u n ţilor M eta liferi, pe v a lea p in u lu i C lo co ta . ' C lim a t 'c o n t in e n t a l Lrnode-
rat, de d ealu ri ,cu tem p eratu ra m e d ie a n u a lă d e 8°C ia r c a n t i t a t e a m e d ie
nnuniâ d e p recip ita ţii redusă 5 50 m m . «Durata d e s tr ă lu c ir e a [s o a r e lu i în ­
su m ează. aiţiial 2000 orc, n u m ă ru l m e d iii a n u a l d e z ile c u d e r . s e n i li i l l n d
d e 00 iar Cel d e zile cu cer a co p e rit d e 120. N iv e lu l a e r o to n iz ă r il în r e ij ls -
"trează ' u n to ta l de 950 Ioni 4 - ş i — /c m 3, d in care 500 i o n i '—rjcxr?, 'şl
■450 ion i - f / c m 3, co eficie n tu l d e u r.ip o la rita te fiin d 0,90. ' ' .........................
■yi.y.h' iktri oi'J f.
Date hidrogeologice _ . „
S u in e le d e apă tei-m om inerală s î n t c o n s titu ite d in t r e i.iz v o a r e ş i c in c i
fo r a je h id ro g eo lo g ice care d esch id în p r in c ip a l o r iz o n tu l a c v if e r : lo c a l iz a t
5n calcarele cr ista lin e d e vSrstă p r o t e o z o i c ' s u p e r i o r p o le o z o i c ă .&u •

-Tactori naturali terapeutici • >! : ■ >.

a. — A p e : >
■— bicarb cn atate. c a lc ice , m a g n e z ie n e , h ip o to n e , h ip o t e r m a le
(izvor D ian a ce alim en tează baza d e tr a ta m e n t „ D ia n a “ ş i fo r a j F 5 A c e
a lim en tează ştran d u l term al) ' ' i ’
— oligom in erală, h ip o ter m a lă (foraj F 4 ce a lim e n t e a z ă b â z a
•de tra ta m e n t U N CA P) •- -i
— su lfu roasă, b ica rb o n a ta tă , ca lc ic ă , m a g n ez ia n ă * .h ip p t o n ă , .hi­
poterm ală {foraj FG fo lo sit în cura in tern ă -b u v e 'fa " ■ !i ‘

T ’C ‘
Suria irs - ite o - Ca*f Mg»+
• M ineral. C h ix a lrt, a n u l

KG 3.1 $02 17fi 6*i,n 1 210,0 33 G b. L up«scu, 1984

Izv, O lan a — SOM 17:5 7:î ,3 1 595,0 28,5 G h. L a p rsc u , 1084
T .5 — 5 n s .r> 130 20,0 920.0 30 G h. L upescu, 1951
i r.5 A ‘ ' - 1 220 2 101 1 5Î I GSO.O 29,5 ' C il. L upcscu, 19S4

b. ■— B ioclim at sed a tiv de cru fa r e

237
 In dicaţii terapeutice
boli.sJ.e--!-0 p.3 l-iu l u i lo cp rp p to r r e u m a tis m a le ,^ d e g e n e r a tiv e , in ­
fla m a to r ii ş i a b a r tic u la r e , p ostti'a ijm a .tice, .n eu ro lo g ice, p eriferice;
— b o li g in e c o lo g ic e n;.
— b o li a so c ia te : b o li e n d o c r in e , b o li d e n u triţie, ş i.m e ta b o lis m , boli.
d e r m a to lo g ic e , n e v r o z ă a s t e n ic ă , b o li p r o fe sio n a le .

Baze de tratament ~ t

r-i.i ‘o—i-V a n e şI b a zin e p e n tr u 'c u r a e x te r n ă ttfa p ă 'r r iih e r ă lă ,'!r ';

— B a z in e p e n tr u "cura ’ e x t e r n ă S n â e r ' lib e r Cu so la r ii p e n t r u ’^ e r o -
h e lio te r a p ie
— B u v e te p e n tr u c u r a in t e r n ă e u a p e m in e r a le
— In s ta la ţii p e n tr u e le c t r o - , te r iiio - ş i h id ro tera p ie

17. S T A Ţ IU N E A L A C U S Ă R A T
■i*1.* .• > ' .. ■' i :■ i
Date, ^geografice, şi .climatice rv m'' ; . • .,; ■?- - .
;' ;l S^tu^itâ pe_malul, lacului fcru. .acelaşi nume Sn NE Cîmplei Bărăganului,,
•ia. jx '.<le;.BrSii'a'.' 0 i m â ţ continental de cft'npie. cu amplitudini .termice-
j^ a r i'Ţ ^ p e r a ţu r a nîşdie.îinuâlă1este.de,-il*p, durata de strălucire a poa-
TreiuLlnsuTneaiză 2 2 0 0 .'ore ianuâl,' iar, cantitatea medie anuală de'precipi­
taţii redusă (450 mm)'.' j ^ /V - ' , .1’

Date hidrogeologice
• '.'./ .ii' ■<:: i
C e le d o u ă c u v e te la c u s t r e { la c u r ile I şi II) s în t s itu a te în tr -o d e p r e ­
siune» en d o reic ă , c r e a tă p r in d e f l a ţ ie în d e p o z ite le îo e s s o ld e d e v îr s tă h o -
;lo c e n â o fe r io r .c e fo r m e a z ă te r a s a B r ă ile i. S u p r a fa ţa o g lin z ii d e a p ă a c e lo r
d ou ă la cu ri e ste 76 h a .(la c u l I) ş i r e sp e c tiv 138 iha (la c u l II) cu a d in e i mi.
m a x im e c e n u d e p ă şe s c 1 ,1 0 m ş i r e s p e c tiv 1,30 m , su fe r in d în să im p o r ­
ta n te •variaţii fu n c ţie d e c a r a c te r u l p lo io s s a u sejqetos a l p e r io a d e i în care-
se e x e c u tă m ă su r ă to r ile . A lim e n ta r e a la c u r ilo r se rea liz e a z ă , in p r in c ip a l,
pe se a m a a c v ife r u lu i fr e a t ic , ia r m in e r a liz a r e a ap ei s e p ro d u ce p rin le v i-
.g a r e a . d e p o z ite lo r te r a s e i. B r ă ile i ş i c o n c en tr a re a a ce steia , p rin ev a p o r a re
.la n iv e lu l 'lacu lu i. A c u m u lă r ile , su b m e r se de n ă m o l c u p r o p r ietă ţi te r a ­
p e u tic e acop eră a p ro a p e în t r e a g a su p r a fa ţă a fu n d u lu i la c u r ilo r , c u g r o ­
sim i m e d ii d e 0 ,1 7 — 0 ,1 8 m p e n tr u a m b e le lo c u r i ş i g r o sim i m a x im e d e
p e ste 0,30 m (la c u l I) ş i r e s p e c t iv 0 ,2 5 (la cu l II).

Factori naturali terapeutici

. a. — A p ă m in e r a lă , c o n c e n tr a tă , c lo ru ra tă , su lfa ta tă , so d ică , in a g -
n ezia n ă , h ip erto n ă ; d in c e le d o u ă la c u r i.
1 b .’ — N ă m o l de la c , h id r a ta t, su lfu r o s, cu fr a c ţiu n e m in e ra lă d ez ­
v o lta tă şi S o lu ţie d e im b ib iţ ie p u te r n ic m in e r a liz a tă (la c u l I) — în f o ­
lo s in ţă .'
c. -p- N ă m o l sa p r o p e lic , s u lfu r o s , .h id ra ta t, cu c o n ţin u t rid icat d e su b -
sl/m lu Vninciutlc şi H oluţie d c I m b ib iţie n iliie n illz n tii (L acul II) — r e z e r v il
u tiliza b ilă .
d. — B io c lim a t e x c it a n t, s o lic it a n t p en tr u o rg a n ism
 Sursa a- B r- SOJ- N a* Mg*+ Ca,+ M ineral. Chim ist, a n u l ' - .
. i• -

fa c ili l 38 648,1 nedoz. 59 074,8 15 271,1 5 141,6 543,0 147 68 7 ,2 S . S a m so n , 1983

CLacuI 21 6 730,8 7,0 838,9 5 709,6 1 254,2 368,7 22 826,23 S . S a m s o n / 1984

Indicaţii terapeutice-"' :-v--

— boll alo aparatului lo c o m o to r : re u m a tism a le , , d e g e n e r a tiv e
abau tlculare şi inflam atorii, boli n e u r o lo g ic e p erifer ice ş i p o sttr a u m a tice ;
— boli g in e c o lo g ic e ;: j ■) .. . : i
. boli asociate.: endocrine, d e r m a to lo g ic e ş i p r o fe sio n a le . • i
.-‘i ■ ■ ' : , .. : ; u . ] -. \ ] ' * , M
Baze de tratament • ........ ..............
, .V ane pentru cură ex tern ă cu ap^ m in erh lâ ; . ,j . ' . ., ;
— Instalaţii pentru b ă i şi îm p a c h e tă r i qalde c u n ă m o l ; i
_ Bazine cil apă m inerală c a ld ă p e n tru k in e to te r a p ie :
— Amenajări pentru cură n a tu r istă j .
— Instalaţii pentru e le c tro tera p ie, term o tera p ic ş i h id roterap ie-; '
— Instalaţii pentru a e r o s o li; , . . . . •.
— Sală de gim nastică m ed icală ;
: :— Instalaţii pentru tra ta m en te g in e c o lo g ic e . * /: ■ . i ■

18. STAŢIUNEA M ANGALIA SU D - . '’

Date geografice şi climatice >•:

Situată în partea de sud a lito r a lu lu i M ării N e g r e ,-la cca 45 k m S de
C onstanţa. Clim at de step ă • cu in f lu e n ţe m a rin e, tem p er a tu r a m e d ie
a n u a lă fiind de 11,2°C, durata d e str ă lu c ir e a so a r e lu i in s u ln în d a n u a l
2 4 0 0 ore, num ărul m ediu an u al d e z ile c u c er se n in fiin d d e 8 0 , ia r cel
d e z ile cu. cer acoperit de 100. C a n tita te a m ed ie a n u a lă d e p r e cip ita ţii
r e d u să , de 400 m m . N iv elu l a ero io n iză rii a în r e g istr a t u n to ta l m ed iu
<le 1020 ioni + şi — /c m 3 aer. d in ca re 505 io n i '— /c m 3 şi 515 io n i
+ / c m 3, coeficientul de u n ip olaritate fiin d 1 ,0 2.' ‘ '

Date hidrogeologice .,
Sursele de apă term om in erală s în t' r ep rezen ta te prin d o u ă fo r a je h i-
d ro g eo lo g ice care deschid o rizo n tu l a c v ife r lo ca liz a t In c a lc a r c lc sa r-
m a ţie n e .

lactovi naturali terapeutici

a. — Apa m ă r ii: brom urată, e lo ru ra tă , sodică, h ip erto n ă .
b. — N ăm olul transportat d in la c u l T ech irgh iol,' sa p r o p e lic ,’su lfu ­
r o s , cu soluţia apoasă d e im b ib iţie p u te rn ic m in era liza tă a v în d c o m p o ­
n e n t preponderent clorura de sodiu'
c. — Apo m i n e r a l e :
— sulfuroase, clorurate, so d ic e , h ip o to n e (forajele IM F B R M ,
P 2 şi F4) ■

239
 — su lfu roase, clo ru ra te, b icarb on ate, sod ice, h ip oton e (fo
IM FBRM ,' F3) . .
. Cura e x tern ă :. foraj F3 în '.b aza v e c h e de tratam en t .(sanatoriul, b a l­
n ear M an galia) şi (foraj F4 în b a za n o u ă d e tra ta m en t h otel. Calatis. .
C ura in tern ă : forajele F2 şi. F 4 (b u vete) ' ; <■! . :
b . — B io c lim a t m arin e x c ita n t

Sursa .. -H ,S a- . B i-, HCO- . Na+ . M inrr.il. . ClUmht, anul

F2 7,4 319.6 ab s. 7 9 ,3 239,5 911,4 G h . L u p e sc u l” 19S0

F3 17,6 . 4 7 6 ,1 1.1 3 9 9 .5 : 501,5 .1 617,0 G h.' L upes£u,‘ 19S0
F4 8,3 425,0 1,8 3 9 6 ,0 351,2 1 419,5 G h. L upescu, 19S0

Sursa C I- B r- HCOr SOJ- ‘K a+ 1 ii+ ‘ Ca'+ m ’b ,+ M ineraliz/ Chimist, nnul

i1

A pn
m â rll . 8 734 10,5 427 1 291 4 800 230 330 016 16 800 L a b o ra to r, 19SS

In d icaţii tornpeutlco
— boli a le aparatului lo co m o to r : reu m a tism a le d eg en era tiv e, in f la ­
m atorii ş l a b a r tic u la r e ; b oli p o sttra u m a tice ; b o li n eu ro lo g ice periferice-
— boli g in eco lo g ic e . . . . .
— b o li a so cia te : b oli resp ira to rii şi ORL, b o li en d ocrin e, boli d e rm a ­
to lo g ice, b oli p ro fesio n a le, boli d e n u tr iţie şi m eta b o lism .

Baze de tratament
—; B a zin e acop erite cu apă d e m a re în călzită
— B a zin e cu apă sulfuroasă
— In sta la ţii m od ern e p entru băi ca ld e cu n ăm ol şi npă d e mare
— In sta la ţii p en tru ap licaţii c il n ăm ol cald
— In sta la ţii p en tru tra ta m en te g in ec o lo g ic e
— Instalaţii moderne şi com plete de eieclro-hidroterapio
— S ă li d e g im n a stică m ed ica lă 1 >
— In sta la ţii p en tru in h alaţii ş l a şrosoll
— A m en a jă ri p en tru solarii p e n tr u o n cţlu n i cu n ă m o l şi p e n tr u
aeroh elioterap ie.

39. S T A Ţ I U N E A M O N E A S A

Date geografice şi climatice '

1 S itu a tă pe v ersa n tu l v e stic a l M unţilor C odru-M om a Sntr-o m ică
d ep resiu n e d e ero ziu n e străjuită d e M u n tele A rsura, la co n flu en ţa p îr a ic -
lor P ie tr o su l şi P iriu l Băilor. C lim at c o n tin e n ta l m oderat cu in H u en ţe
a le circu la ţiei v e stic e m ai cald e şi m a i u m ed e, cu tem peratura m e d ie
an u ală de 9°C, ca n tita tea m ed ie a n u a lă de p recip ita ţii fiin d ridicată, Sn-

240
 t i e 800— 1000 m m . D u ra ta d e str ă lu c ir e a s o a r e lu i în s u m e a z ă a n u al 1 9 0 0
ore, n u m ăru l m e d iu a n u a l d e z ile s e n in e f i in d d e 5 0 , ia r e e l.d e z ile c u
cer a cop erit d e 130. . ' ■>- : ■
N iv e lu l a e r o io n iz ă r ii a în r e g istr a t u n to ta l do 1 2 3 0 i o n i -|- şi — / c in 3
aer, din care 610 io n i — /c m 3 şi 620 - f / o m 3, c o e f ic ie n t u l d e u n ip o la r ita tc
fiin d de 1 ,02. * . i : x ' . . j .; i ‘ti:.

D a te h id r o g e o lo g ic e j 1 7
Z ăcăm îritul dev a p e te rm a le a p a r ţin e -u n u i.a c v if e r . c a r s tic m u lt m a i
e x tin s, care în z o n a ’ M on eâsa e s t e te r m â liz a t p r in a p o r tu r i lo c a le d e a p e
fierb in ţi sau v a p o r i's u p r a în c ă lz iţi,1m ig r a te s p r e su p r a fa ţa î n lu n g u l u n o r
fractu ri p ro fu n d e. ‘ ‘' • • 1 ■ .

F actori n a tu r a li te r a p e u tic i I tt»!*,:. i

a. — Iz v o a r e .cif : apă o lig o m in e ra lă , m e z o te r m n lă ; ,
b. — B io c lim a tise d a tiv , d e cru ţa re

i ,
a C l- Oi>> M g' ► If'o* H M inerul. ChlinK t, nntil
Surul SOJ 1ICO - Nn+
H i3

Iz v . 1 24 1.2 2 3 ,2 170,0 3,0 34,0 17,0 2.0 27 4 ,6 E . D la co n c scu , 1901

Iz v . 2 24 0,8 ' 3,0 165,0 11,0 30,0 . 9,5 : 0 ,9 2 3 3 ,0 .: E . D la c o n c sc u , 1904
Iz v . 3 32 0.3 6,0 137,0 8,0 26,0 0 ,5 0 ,5 19 5 ,6 E . D ia co n e scu , 196-1
Iz v . 4 32 1,5 21,0 146,0 3,0 34,0 19,0 1 ,5 " 2 3 8 ,0 _ E . ‘ D la c o n c sc u , 196-i

In d ica ţii te r a p e u tic e

—- nevroză a ste n ic ă ..... t , , •
— b o li a le a p a ra tu lu i lo c o m o to r : r e u m a t is m a le d e g e n e r a tiv e , in ­
fla m a to rii şi a b a r tlc u la r e ; p o sttr a u m a tic e ; n e u r o lo g ic e c e n tr a le ş i p e r i­
ferice
— boli g in e c o lo g ic e
— boli a so cia te : d e n u tr iţie ş i m e ta b o lis m

B a ze de tra ta m en t

— V an e şi b a z in e p en tru cu ră e x te r n ă cu. a p ă m in e r a lă şi k in o t o -
terap ie
— B azin e p en tr u cu ră e x te r n ă ş l a er lib e r
— S o la rii p en tru a e r o h e llo te r a p ie
— In sta la ţii p e n tr u e le c tr o - şi h id r o te r a p ie
— S ă li p en tru g im n a stic ă m ed ica lă
— In sta la ţii p en tru tra ta m en te g in e c o lo g ic e ;

‘ ' 20. STA ŢIU NEA N E P T U N

Date geografice şi climatice

C lim at d e step ă cu in flu e n ţe m a r in e , te m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă
fiin d de 11,2°G. D u ra ta d e str ă lu c ir e a s o a r e lu i în s u m e a z ă a n u a l 2400 o r e ,
num ărul m ed iu a n u a l d e z ile cu c er se n in fiin d d e 7 0 , ia r c e l de z ile c u

16 — Cura balneoclfmatlcâ — cd. 103 241

 c e r a c o p c r it 100. C a n tita te a m e d ie a n u a lă d e p recip ita ţii d e n u m a i
400 m m . N iv e lu l a e r o io n iz ă r ii a în r e g is tr a t u n to ta l m ed iu d e 1020 io n i +
ş i — /c m 3 aer, d in c a re 5 0 5 io n i — / c m 3 ş i 515 io n i - f / c t n 3, c o e fic ie n tu l de
u n ip o la r lta te f iin d 1 ,0 2 ..

D a te h id r o g e o lo g ic e : -

F o r ju l n r. 7 IS L G C , a m p la s a t în v e c in ă ta te a b â zei 'de ’tr a ta m e n t a

h o te lu lu i D o in a , a în tîln i-t în t r e a d în c im ile d e 200— 302 m , în. d e p o z ite le
c a lca r o a se a p a r ţin în d c r e ta c ic u lu i ş i 'ju rasicu lu i, u n co m p le x a c v ife r m i­
n e r a liz a t, sla b te r m a l, c u u n d e b it d e n iv e lu l so lu lu i d e 48 l / s . T e m p e r a ­
tu ra a p e i e ste d e 22,5°C . î n p r e z e n t fo r a ju l e s te în c h is şi ţin u t în r e z e rv ă .

F actori n atu rali ter a p e u tici .'r •

a. — A p a m ă r ii, b r o m u r a tă , clo r iir a tă , so d ică , hipertonă.

b. — N ă m o l sa p r o p e lic tr a n s p o r ta t d in la c u l T e ch ir g h io l, su lfu r o s,
su s o lu ţia a p o a să d e im b ib iţ ie p u te r n ic m in e r a liz a tă , a v in d . c o m p o n e n t
p r e p o n d e r e n t c lo r u r a d e sod iu .- 1
c. — A p a m in e r a lă , s u lfu r o a s ă ,: h ip o te r m a lă , p o te n ţia l u tiliz a b ilă .
■J_I---- L
l ; i ■- i ~H—;—-
i .' 1 • ■ i ; ;
Surul Cl D r- lic o ­ SO J-. nii+' • K+ C a’+ Mg*+ M ineral. ' C lilm lst, a m il. .

A pa
miSril 8 73-1 10,5 rn 1 29-1 4 800 230 330 610 10 800 L a b o r o t , , 1985 ;

I n d ic a ţii to r a p o u tic c ,

— 'boli a le a p a r a tu lu i lo c o m o to r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e , in f la ­

m a to r ii şi a b a r tic u la r e ; p o s t tr a u m a tic e ; n e u r o lo g ic e , p er ife r ic e .
— b o li g in e c o lo g ic e . . '' . ' 1
— b o li d e r m a to lo g ic e
•— b o li a s o c ia te : b o li p r o fe s io n a le , r e sp ir a to r ii şi ORL, e n d o c r in e,
d e n u tr iţie şi m e ta b o lis m .

B a zo d e tr a ta m e n t

— B a z in e c u ap ă d e m a r e în c ă lz ită .
— V a n e p e n tr u c u r ă e x t e r n ă cu ap ă d e m a re în c ă lz ită
— I n s ta la ţii p e n tr u sa u n ă 1
— In stalaţii p en tru tra ta m en te gin ecologice
— I n s ta la ţii c o m p le te ş i m o d e r n e de. e le c tro -h id r o ter a p ie
— In s ta la ţii p e n tr u a p lic a ţi cu n ă m o l cald
— In s ta la ţii p e n tr u in h a la ţ ii ş i a e r o so li
— S ă li d e g im n a s tic ă m e d ic a lă
— : A m e n a jă r i p e n tr u s o la r ii şi u n g er i cu n ă m o l rece, a e r o -h e lio şi
ta la so te r a p ie .

242
 .. 21. STAŢIUNEA; N ie O U N A J r A Ş l

D a te 'geograficei şi clim atice' ■ ■

S itu ată în partea de S V a’ m u n ic ip iu lu i Ia şi, în S E -u l reg iu n ii cu ca­
racter depresionar a C îm p iei M o ld o v ei, pe p îr iu l N ico lin ă , la -a d ă p o stu l
terasei p e cşire este in s ta la t c a r tie r u l. G a la ta ., C lim a t te m p e r a t co n tin en ­
ta l, cu ierni''reci şi v e r i c â ld ş, a n ip litU d in i tC fm ice!'prbnuriţate, tem pera­
tu ra m ed ie anuală fiin d d e 9 ;5 ° C ia f ca n tita te a m e a ie a n u a lă d e precipi­
taţii d e 520 m m . D u r a ta de str ă lu c ir e a ^soarelui în su m ea z ă anual
2 000 ore, num ărul m ed iu a n u al d e z ile cu c e r s e n ir i fiin d ele 60 iar cel
d e zile'c.uSeC acoperit d e 120.;j ; ........
Date hidrogeologice .- it .

.Apa m inerală e s t e , d e t i p z â c ă m în t,'e x tr a să d in o riz o n tu rile acvifere

silu rien e,'p rin tr-o sin gu ră son d ă h id ro g e o lo g ică / •' ...........

Factori naturali tcrapoutici

— A p ă m in erală su lfu ro a să , cloriirată, s u lfa ta t ă ,: bicarbonatată,
sodică,’folosită in cura extei'n ă şi p e n tru p e lo id o g e n e z ă a rtific ia lă
fo. — N ăm ol n atu ral su lfu ro s, o b ţin u t prin p elo id o g e n e ză d irijată, la
contactul apei m in erale su lfu ro a se cu u n p a t a rg ilo s.

S u rsa ‘ C l- ■ so * - N a*-' M in e r a li* . C h f m fs t, A n u l

Apu fo rn j 3 071 1 GO 1,5 1 5 3 7 ,2 li um N. S h u ih o ii , H)K l

Indicaţii terapeutice
— boli ale aparatului locom otor : boli reum atism ale degenerative şi
abarticulare ; boli neurologice periferice i boli posttraum atice
— boli gin eco lo g ice , . ;
— b o li asociate : d erm a to lo g ic e ,'r e sp ir a to r ii şi ORD, b o li p ro fesio n a le

Baze de tratament . :
— B azine cu apă m in era lă p en tru k in e to te r a p ie
— In stalaţii p en tru îm p a ch etă ri c u -n ă m o l m in er a l, su lfu ro s, cald
— In stalaţii pentru tra ta m en te g in e c o lo g ic e
— In stalaţii p en tru a ero so li şi p u lv e r iz a ţii
— In stalaţii de e le c tr o -, t e r m o - ş i h id ro tera p ie
— S ă li de gim n astică m ed ica lă şi m e c a n o te ra p ie
— A m enajări p en tru helioterapie şi oncţiuni cu năm ol rece

22. STAŢIUNEA OCNA SIBIULUI ..

Date geografice şi climatico

Situată în d epresiunea S ib iu lu i, pe v a le a P îr îu lu i A lb (a flu e n t al T ir-
n a v ei Mari), la cca 19 km d e S ib iu . C lim a t co n tin e n ta l m o d era t de depre­
siu n e intracolinară, tem p eratu ra m e d ie an u a lă în reg istr in d 9°C iar can­

243
 tita tea totală d e p recip itaţii în su m în d în :cursnl u n u i an 650 m m . D u rata
d e strălucire a soarelu i în su m ea ză a n u a l în m e d ie 2000 ore, în registrîn d
c c a 50 zile cu c e r sen in şi 120 z ile cu c er acop erit.

Date hidrogeologice
Sursele de apă m inerală.constaţi din lacuri sărate, form ate prin pră­
b uşirea u n or c a m ere de e x p lo a ta re a le m in e lo r d in zon ă. . :

Factori naturali terapeutici

a. — A p e m in era le cîoru rate, so d ice, h ip o to n e (izvo ru l H oria, Cloşca)
ş i h ip erton e iz v o r u l C rişan). ,
— A p e m ien ra le d e m are co n c e n tr a ţie, cîo ru ra te, so d ice (lacul
C loşca, B a lta c u N ăm ol, la c u l H oria, la c u l R în d u n ica ), u n e le brom urate
(la cu l „Fără F u n d “, O cniţa, B r în co v ea n u ), h ip e rto n e. A pa la c u lu i Cloşca,
la 2— 3 m a d ln c im e con ţin e 5,4 m g /l H jS . ‘ '■i ' ■ .
b. — N ă m o l m ineral, su lfu ro s, sla b h id ra ta t, cu so lu ţia d e im bibiţie
p u tern ic m in era liza tă a v în d co m p o n en t p rep o n d e re n t clo ru ra de sodiu.
c. B io c lim a t sed ativ, d e c r u ţa r e : 1

Sursa C l- B r- HCO- Na+ M ineral. C hlm lit. anul

l i v . Ilo rla 2 482 2 390 , 1 614 4 812 C. A nghelopol,

V. TiU on, 1983
i z v . Cloşca 922 1 390 518 2 198 C. A ngheloppl,
1 'V j T ih o n , 1983
Iz v . C rişan 6 312 610 4 243. 11 749 C. A nghelopol,
V .: T ih o n , 19S3
L a c H o ria 32 269 3,5 305 21 022 54 361 C. A nghelopol,
V. T ih o n , 1983
I.nc Cloşca . 2 3 1 030 J.5 1 098 151518 3 88 850 C. A nglîclopol,
V. T ih o n , 1963
L a c B alta cu n ă m o l 89 536 3,5 14G 5 8 120 149 012 C. A nghelopol.
• V. T ih o n , 19S3
l.a c V erde (P o p o ru lu i) 3 759 3 183 2 42S 6 511 C. A nghelopol.
V. T ih o n , 19S3
L a c F ă ră F u n d 67 371 6 219 43 577 112 427 C. A nghelopol,
V. T ih o n , 19S3
L a c O cn iţa 89 530 5 50 5 8 071 149 162 . C. A nghelopol.
V. T ih o n , 19S)
L a c R fn d u n ic a 28 595 2 50 1 7 300 ■î l 711 C. A nghelopol.
V. T ih o n , 19S3
■Lac B rîn c o v e a n u 191 481 9,5 50 . 121 172 3 1 9 G20 C. A nghelopol,
V. Tihon, 1933

Indicaţii terapeutice
— boli g in e c o lo g ic e ' r
— 'boli a le aparatului locom otor : r e u m a tism a le , d eg en era tiv e, in fla ­
m a to rii, a b a r tic u la r e ; p osttrau m atice ; n e u ro lo g ice p eriferice şi centrale
— boli a so c ia te : de n u tr iţie şi m eta b o lism , b o li p ro fesio n a le.

2*14
 Baze de tratament i •
— V a n e şi b a z in e p e n tr u c u r a e x t e r n ă c u a p ă m in e r a lă *
— I n s ta la ţii p e n tr u a p lic a ţii c u n ă m o l
— In s ta la ţii p en tru a e r o so li ş i in h a la ţ ii
— Amenajări pentru aerohelioterapie, oricţiuni cu nămol şl băi în
Jac. .
— In s ta la ţii p e n tr u e l e c t r o - ş i h id r b te r a p ia : •
— S a la p e n tr u g im n a stic ă m e d ic a lă ,,
— I n s ta la ţii p e n tr u tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e

23. ST A Ţ IU N E A P U C IO A SA

Date geografice şi climatice .-. '.t .i: , • . 1

A şe z a tă p e v a le a r iu lu i I a lo m iţa , în t r - o r e g iu n e d e d e a lu ri îm p ă d u ­
rite d in Ş ’ufclcarpâţii M u n te n ie i!/.C lim a t c o n t in e n t a l d e d e a lu r i ş i c o lin e ,
jn o d e r â tj. ,fără e x c e s e te r m ic e , cit o ^ te m p e r a tu r ă m e d ie a n u a lă d e 9,5°C
ia r c a n tita te a to ta lă d e p r e c ip ita ţii în s u ir iîn d în m e d ie , p e a n ,'7 0 0 m m .
D u ra ta d e str ă lu c ir e a so a r e lu i în s u m e a z ă a n u a l, în m e d ie , 2100 ore, n u -
măruL m ediii' a n u a l d e 'z ile 'c u c e r s e n in f iin d d e 70 ia r c e l d e a e r a c o p er it
de 9 0 .-N u m ă r u l m e d iu to ta l d e a e r o io r ii + ş i — e s t e d e 8 8 0 /c m 3 aer, d in
c a re 480 i o n i . + /c m 3 ş i - 4 0 0 >io n i —- / c m 3,- c o e fic ie n t u l d e u n ip o la r ita te
fiin d 1,02. .

Date hidrogeologice
■Sursa d e apă m in e r a lă o c o n s t it u ie u n p u ţ m in ier,, a d in e de.r20 m ,
care d e sc h id e fo r m a ţiu n ile p e r m e a b ile a le h e lv e ţ ia n u lu i şi fu r n iz e a z ă cca
4 l / s . Apa. e s t e p o m p a tă p r in - .c o n d u c tă .d e pe-, m a lu l d r e p t p e c e l s tîn g ,
undp. ş î n t a m p la sa te a m e n a jă r ile b a ln e a r e .

factori naturali terapeutici

a. — A p ă m in e r a lă s u lfu r o a s ă , su lfa ta tă ,- . c lo r u r a tă ,-c a lc ic ă , so d ic ă ,
h ip o to n ă , u tiliz a tă în cu ra e x te r n ă .
b '-— ■ B io c lim a t s k la t iv , d e c r u ţa r e

1S u r s a h ;s ' c t - : so j- C a*+ Kh'+ M in e ra l. C h i m i s t, n n u l

!-■ ‘ M
A p a d in b a z a
t]ii t r a t a m e n t 0 ,8 505 1 406 533 472 3 620 M . G a v rilc s c u , 1 9 8 4

D e. m e n ţio n a t că, la su r să , c o n c e n tr a ţ ia h id r o g e n u lu i su lfu r a t lib er ,

în apă','este 7 m g / l. ;! ’ ' : : -

Indicaţii terapeutice , -
— ' b o li a le a p a ra tu lu i lo c o m o to r : r e u m a t is m a le , d e g e n e r a tiv e , in f la ­
m a to r ii ş i a b a r tic u la r e ; p o sttr a u m a tic e ; n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e ş i c e n tr a le
— b o li r e sp ir a to r ii şi O R L
?- b o li a so c ia te : d e n u tr iţie ş i m e t a b o lis m , c a r d io v a sc u la r e , b o li p ro­
fe s io n a le , d e r m a to lo g ic e -

245
 Baze de tratament - m î:
— Vane şi bazine pentru cură exterhâ 'ey'apamiri^i-alg şi' kinctote-
rapie . " v.
—7 I n s t a la ţ ii p e n tr u a e r o s o li ’şi IW ia la ţii. _ ' . •
—■ I n s t a la ţ ii p e n tr u p a v a fa n g o te r a p ie
— I n s t a la ţ ii p e n tr u e le e tr p -,şi.h id ro te r a n o te r a p ie -: -..i -
— S ă li d e g im n a stic ă m ed ica lă " n-.-;; i -.Ii -vj ..ir. ;
' .• -î t t i - : , : vl'i! i; < . ;■ ' : !

.24. STA ŢIU N EA SACEIJJ. r

Date geografice şi climatice " >.i v,:. -.. >

S itu a tă în z o n ă 'S u b c a r p a ţilo r G etici;' p e 'v a le a ' pîirîului'BlaHm ta,'!Sntre

cu lm ile S ă c e lu ; şi'M ăgh ereşti," la 32 krtV d e Tj£ J iii. 'C lim a t c o n tin e n ta l m o ­
derat d e d e a lu r i ş i c b lin e,' tem p er a tu r a m q d ie â h iia lâ 'fiin d . de!. V,ă°C, 1 iar'
c a n tita tea t o t a lă d e p r e c ip ita ţii în s u m în d 800 m m a n u a l. D u ra ta de stră­
lu cire a s o a r e lu i în s u m e a z ă a n u a l, in m eâit?,. 2. Q2-5’.ore, n u m ă ru l a p u a l de
z ile cu cer.isen in . f iin d d e 70,' ia r c e l d e ;z ile cu- c e r a co p erit d e 90. N iv e lu l
a ero io n iză rii în r e g is t r e a z ă ' u n to ta l d e 8 5 2 io n i -j- ş i “ -/c m 3 aer, d in care
426 io n i — / c m 3 ş i 326 io n i + /c m 3, c o e fic ie n tu l d e u n ip o la r itâ to : fiin d
de 0,76. . ... . , , . . .

Date hidrogeologice '1 ,

• ; A p e le m in e r a le - s în t d e tip ză c ă m în t, a so cia te h id ro c a r b u rilo r 'şi sin t

e x p lo a ta te a t î t d in iv ir ile n a tu r a le c it ş i diri ■c e le 'şa p te so n d e să p a te în:
p erim etru l s t a ţ iu n ii. j-.;.', 'nr-

Factori natiirali terapeutici ’ ’

a. — A p ă m in e r a lă (p r o v e n ită d e la . so n d e le F I , . F 5, 1433 IFLG S,
1 ISL G C , 50 M P , 4 IB F , c a re în. a m e s te c , a lim e n te a z ă b a z in u l b â ilo r
cald e) : s la b s u lfu r o a s ă , clo ru ra tă , brpm ur.ată, îcxlu rată, so d ică , h ip erton ă
(cură e x te r n ă ). . j i___ . j
b. — A p ă m in e r a lă su lfu r o a să , cloru rată; so d ică , h ip o to n ă , fo lo sită
în cura in t e r n ă . •1
c. — Nămol mineral .■
d. B io c lim a t se d a tiv , de cru ţare, cu sla b e n u a n fe ^de stim u la r e

Sursa %. H .5 „C 1-. B r- I- . Na-*- • Mineral. Chimist, anul

A p ă am estec din
bazin . . 0,7 25 720 33 19 1G 379 47 808,7 E . Diaconcscu, 19S1
Izv. Sâcclata 38 1 232 2,0 931 2.754 . Diaconcscu, 1981.'

246
Indicaţii terapeutice |
— 'boli ale aparatului" lo co m o to r : b o li reu m a tism a lei d egerative, in-
fla in o to rii şl a b articu la re ;■ b o li p o sttr a u m a tic e ; n e u r o lo g ice , periferice şi
cen trale ' 'i i
1 I ,. • . .

— .b o li g in e c o lo g ic e j i7 ' t. • '
— b o li a s o c ia te : b o li'a le tu b u lu i d ig e s tiv , h ep a to b ilia r e, boli reno-
urinar;e, b o li resp ira to rii şi ’O R L’ ;;;

Baze' tie •tratament ' " ■’ ,

V a n e cu ajiă. m in era lă pfentru cura e x te r n ă ; 1
— . B a zin e cu a p ă m in era lă ;pentru b ăi r e c i . . j
— In sta la ţii p e n tr u îm p a ch etă ri c u n ă m o l c a ld • 11
— Amenajări.pentru plaje|şi oncţiurii cu nămol rece'
— In sta la ţii p en tru tra ta m en te g in e c o lo g ic e •
— In sta la ţii p e n tr u e le c tr o - ş i h id ro te ra p ie
. —: Buvetă cu apă minerală, pentru cură internă

■ : i 25. STAŢIUNEA SĂRATA MONTEORU

Dale geografice şi climatice

S itu a tă pe v e r sa n tu l su d ic a l m a siv u lu i d e lu r o s Istriţa , la extrem ita­
tea sa estică, pe v a le a p îrîu lu i S ă r a t, în tr-o m ică d ep re siu n e d e'eroziune.
C lim at m oderat d e d ealu ri, cu tem p era tu ra m e d ie a n u a lă de 10cC şi can­
tita te a m ed ie a n u a lă d e p recip ita ţii red u să , d e 550 m m . D urata d e stră­
lu c ir e a soarelu i, în reg istre a ză , în m ed ie, 1 9 0 0 o re, n u m ă ru l m ed iu anual
d e z ile cu cer s e n in fiin d de 60, ia r c e l de z ile cu cer a co p erit de 100. N iv e­
lu l aeroionizării a în r e g istr a t u n n u m ă r m e d iu to ta l d e 920 io n i -f- ş i — /cm 3
aer, d in care 420 io n i — /c m 3 .şi. 500 io n i + / c m !, c o e fic ie n tu l de uni polari­
ta te fiin ţl 0,.04. ,

Date hidrogeologice
Sursele: de apiă m in era lă sîn t r e p r e z e n ta te p r in tr e i foraje hidrogeo­
lo g ice, un puţ m in ie r şi 19 iz v o a r e n a tu ra le, in m a jo r ita te neam enajate ;
care produ c o ap ă d e tip ză că m în t, lo c a liz a tă în fo r m a ţiu n ile perm eabile
sarm a ţien e ale a n tic lin a lu lu i M on teoru , .p u te rn ic te cto n iz a t şi cu sare
în a x . ; .. .

Factori naturali terapeutici

•a. —- Izvoare cu ap e m in e ra le co n c e n tr a te , clo ru ra te, indurate, bro-
m U rate, sodice, c a lc ic e , m a g n e zie n e , u n e le su lfu r o a se (Izv. 1— 10 Sulfuros),
h ip erton e. . •
!b'. N ăm ol m in e r a l d e d e p u n ere d in iz v o a r e su lfu ro a se (nu se folo­
seşte în prezent).
c. — B io clim a t sed a tiv , cu u n ele n u a n ţe d e e x c ita r e .

247
 : .1 . . .1 : ;
Sursa C l- B r- I- Xa+ Ca*+ sie-+ H,S - Mineral. Chimistul, amil

Iiv . t sulf.
sărftt. 53 607 13 7 32991 913 272 88 589 V. Ioncşcu, 1977
Izv. 2 sulf 12 587 3 4 7 815 221 68 5 24311 C. ‘Anghelopol, 1977
Izv. 3 sulf. '• ! !i . ' ? . : :
sărăt. 53 190 22 22 29 090 2 547 1 222 ■3 86 812 c. Anghelopol, 1977
Izv. 9 sulf. 19 146 10 abs. 7187 3 270 821 " 4 31 061 V. lonescn, 1977
Min5 petrol 85 097 urm e 21 479 3 773 I 632 — 138 797 ..y. Ionescu, .1977 ..
Izv. 2 V.
Vladim ir 14 892 14 8 8 488 737 220 _ 25 P18 ,v. Ionescu, 1977
Izv. fl sulf. 3 191 urm e nbs. 2111 82 33 : 31 ' 0 201 V.Ioncscu, 1977
Izv. 7 sulf. 3 B-lll urine ubs. •2 233 114 57 i 20 ; ! 6 871 V.ionescu, 1977
Izv. 8 sulf. 26 593 0,9 abs. 14 773 501 , 405 : 33 . 43 997 .V.Ionescu,' 1977
Izv. 5 sulf. 8155 4 abs. 4 900 309 ' 100 9 14 123 ,‘V.loiicscii, 3977
Izv. 1 sulf. ; •. ■ -
nSmol 6 382 0,5 abs. 3 491 263 .5 2 3 i ,11 343 V. Ionescu, 1977
Izv. 4 sulf. 9 928 5 abs. 4 336 835 86 18 , 1 0 970 'V. Ioncscu, 1977
Izv. 1 V. l‘ t
r_
Vladim ir 4 609 3 abs. 2306 566 157 : 8 345 V. Ionescu, Iţi77
Izv. 2 s ă r it. 56 736 15 12 31642 3108 753 4 93 055 c. Anghelopol, 1978
Izv. 3 Vla­
dim ir 780 u rm e abs. . 565 .130 .29 o 222 c. Anghelopol, 1977
Izv. 3 sulf.
nămol 10 993 urm e abs. 6 411 433 170 11, ; 18 731, c. Anghelopol, 1977 .

Indicaţii terapeutice
— b o li a le a p a ra tu lu i locom otor : re u m a tism a le d eg en era tiv e şi a b a r-
ticu lare ; p o sttr a u m a tic e ; n eu ro lo g ice p eriferice
— boli g in e c o lo g ic e

Baze de tratament •. ,
— Vane pentru cură externă cu tipâ minerală
— B azin e p en tru cură ex tern ă în a er lib er, cu posibilităţi p en tru
H ero-lielloterapie
— In sta la ţii p en tru electro şl term oterap le
— S a lă p e n tr u g im n a stică m ed icală

26. SIN1AIA ■

Date geografice şi climatice

SlluiHft po V nleu V nihovi'!, tnlru M unţii lSui-ogl şl Glrbovn, În poiilcli"
M u n telu i F u rn ica. C lim a t de m u n te, tem p eratu ra m e d ie anuală fiirid d o
G°C iar c a n tita tca m c d lc anunlă de p recip ita ţii in su m tn d în medie pe im
800 m m . D u rata d e strălu cire a so a relu i în su m e a ză a n u al cca 1 900 ore,
n u m ăru l m ed iu a n u a l d e z ile cu cer sen in fiin d d e 60, ia r cel de zile eu c er
acop erit d e 110. N iv e lu l a eroion izării în r eg istre a ză u n n u m ăr tctal d e
880 io n i + şi — /c m 3 aer, d in care 480 io n i + /e m 3 ş i 400 io n i. — /c m 3,
c o eficien tu l de u n ip o la r ita te fiind 1,21. ,

248
 'H a te h id r o g e o lo g ic e •
S u r se le d e a p ă m in e r a lă s în t c o n s titu ite d in d o u ă iz v o a r e ce to ta li­
zează e c a '2,5 l / s , c e d r e n e a z ă o a c u m u la r e lo c a liz a t ă în n iv e lu l m e d iu -
g rezo s al c o m p le x u lu i S tr a te lo i- de: S in a ia . S u r s e le s în t e x p lo a ta te p entru
c u r ă internă.

F actori n a tu ra li te ra p e u tic i
a. — A p ă s u lfu r o a s ă , o lig o m in e r a lă , d e la iz v o a r e le ' d in V a le a C îine-
lu i şi d in ş o s e a u a .M o r o ie n i, a d u se la b u v e te în c u r te a .h o t e lu lu i. „ P ă ltin iş" .
'b. — B io c lim a t s e d a t îv , cu n u a n ţe to n ice , d e s t im u la r e .p e n tr u orga­
n ism . '

Sursa Cl SO, HCOj Na Cn Mg ir.s Mineral : »u ‘i Chimist, onul

Izv. din
V. Ciinelul 2,5 38,0 275 12 74 14 oo 443 c. D um ltrescu, 1968
Izv. din Şos.
Moroi^îii 56,7 13,2 342 ■58 ; ■71 * 17 6,1 578,5 E . Dlaconescii, 1075

Indicaţii terap eu tice ^ ^ ............... - .

I •
— n evroză a s t e n ic ă - j • '■ ■. ■ !
...— iboli ale tu b u lu i d ig e s t iv
— . boli hepatobiliaire ■ - . . .
— boli p r o fe s io n a le .
b o li'a s o c ia te : b o li e n d o c r in e , b o li r e n o u r in a r e , b o li resp ira to rii.

Baze de tratam ent \‘

V an e p e n t r u c u r ă e x t e r n ă cu b io x id d e c a r b o n , b a i e u 'p l a n t e
•— Instalaţii :de' eleetrd -teh h o -h id ro tera p ie ;
— In sta la ţii p e n tr u k in e t o te r a p ie •
— în sta la lll p e n tr u n e r o so îl • .
— Săli de g im n a s tic ă m e d ic a lă
— B u v e te p e n tr u c u r ă in te r n ă cu ap ă m in e r a lă .
S in aia b a ln ea ră r e p r e z in tă n u m a i o m ică p a r te a s t a ţ iu n i i. clim a tice
S in a ia , m o tiv p e n tr u c a r e a m în c a d r a t-o în r în d u l lo c a lită ţilo r cu factori
n a tu r a li şi a m en a jă ri b a ln e a r e m o d e r n e ş i c o m p le te .

27. S T A T T U N R A S 1 NOKOU' / . HAT

Date geografice şi climatice

•
S itu a tă in b a z in u l s u p e r io r al S o m e ş u lu i M a re, în zona d ea lu rilo r
p ie m o n ta n e : d in s u d u l m a s iv u lu i R o d n a , la cca 42 k m d e N ă să u d . C lim at
c o n tin e n ta l m o d era t c u o te m p e r a tu r ă m e d ie a n u a lă d e 8°C ş i o c a n tita te
m e d ie anuală d e p r e c ip it a ţ ii d e 700 m m . D u ra ta d e s tr ă lu c ir e a so a relu i
în su m ea ză anual în m e d ie 1 9 0 0 ore, n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile cu cer
se n in fiind 40 iar c e l d e z il e c u ‘cer a c o p e r it de 120.

249
 O ale hidrogeologico
Z ficăn iîn tu l h id ro m ln o rjil Stnffcory. tstlo lo c a liz a t in principal în for­
m a ţiu n ile g r c z o a sc , (Hx:ono d in a x u l a n tleJ ln a lu lu i S in g eo rz, p u tcrn lc tre-
ton lziit dar ;jl în tu f u r ile calcarouso h olo co n o caro fiu e d ific a t un m am elon
la su p rafaţă. S u r s e le e x p lo a ta b ile s in t r e p r e z e n ta te prin cinci- izv o a r e
c a p ta te şi p a tru fo r a je h id r o g c o lo g ic c .

Factori naturali tera p eu tici

a . — Iz v o a r e c u a p e m in e r a le b ica rb o n a ta te, co lo ra te, sod ice, e a lcic e f
m a g n e z ie n e , ea r b o g a z o a se , h ip o to n p . , . .
b . — N ă m o l m in e r a l ele iz v o r (nu s e fo lo se şte în m od o rg a n iza t).
... c. — .B io c lim a t se d a tiv , d e cru ţare. , - ...„ - .
In dicaţii te r a p e u tic e : • ] . ; |■ :! ' : i ■.
— boli a le tu b u lu i d i g e s t i v ................ 7.......| v :" "
— b o li h e p a to b ilia r e :' [ . i ;
— b o li d e n u tr iţie ş i m e ta b o lis m ' . •- ■' ’| •
— b o li a so c ia tc : r e sp ir a to r ii, r e u m a tism a le, d eg e n e ra tiv e ş i o b a r t i -
cu lare.

Sursa ncor c r Na+ Cn'+ >I«Î+ c O, Mineral. ■■ Chimist, anul

Izv. 1 4 514,0
1914,8 2140 436,5 101,9 1208 10 668,3 ;AnghelopdI, 1974
ÎZV. 2 3 905 2003,3 1 773,7 017,4 96,9 1464 10 225,4 E . Dlaconescui'1974
Izv. 3 4 148 1 775,1 1 904,8 454,5 85,3- 1340,4 9 955 E . Dlaconcscu, 1974
Izv. 4 3 446,3
1 500,1 1 073,9 327,1 84,3 1 294,2 8 763,2 C .D c Iciriu , 1974
izv . r> 1)477 1 024,0 1 G8I,1 311,3 82,7 1 188,5 8 013,0 C. Dclcang, 1074
Zzv. G ■1331 1 801,5 2 124,2 •107,7 91,8 080 10 121.9 C.J D c lc a m i,'l9 8 l
Izv. 7 4 43G 1 099 1 700, G 352,7 98.6 2.420 7 924,2 E . Diaconcscu, 1082
Izv. 8 -1 977,8 1 084,2 2 110,5 452 112,6- i ;6<J0 11 153,9 C. D um itrcscu, 1074
Izv. 9 4 9 4 1 1 985,0 2 218,5 401,8 103,6 2123,8 12 231,1 C. D um itrcscu, 1971
Izv. 10 1-1514 1 820,7 2 008,3 -153,9 98,1 1 311,2 10 755,8 V. Ioncscu, 107-1

B aze dc tratam ent 1 1

— B u v e te p e n tr u cu r a in te r n ă cu a p e m in e r a le
— In s ta la ţii p e n tr u a p lic a ţii c u n ă m o l
— In s ta la ţii p e n tr u a e r o so li ş i in h a la ţii
— In s ta la ţii p e n tr u e le c tr o ş i h id r o te r a p ie
— S ă li p e n tr u g im n a s tic ă m ed ica lă

28. STAŢIUNEA SLANIC

Date g eo gra fic e şi c lim a tic e

S itu a tă în zo n a su b c a r p a tic ă p e v a le a tra n sv e r sa lă a S lă n ic u lu i, la
45 k in N de P lo ie şti.. C lim a t c o n tin e n ta l d e d ea lu ri cu valori, m od erate,
tem p era tu ra m e d ie a n u a lă fiin d d e 9,5°C ia r c a iţtita tea m edie an u a lă d e
p r e c ip ita ţii d e 750 m m . R e g iu n e a este în so r ită în r e g iştr in d u -se ; în cursul
a n u lu i u n n u m ă r m e d iu d e 2 100 o re in s o la ţie , 70 z ile cu cer se n in şi

250
 90 zile cu cor acoperit. N iv e lu l aero io n iză rii a în registrat un total m ediu
di; 1 .'(00 ioni + . ş i — /c in 3 fier, din curo 700 ion i -|-/c m 3 şl 000 ioni — /c m 3
t:c > trrie U ritlu l t i o ’ unlpolarH nte fiind

Date hidrogeologic* ' '

-Sursele d e apă m in e r a lă ;s in t c o n stitu ite din lacu rile sărate form ate
prin prăbuşirea v ech ilo r e x p lo a tă ri d e sare, d in tre care o p arte dispun şi
ele un strat clc năm ol tera p eu tic d e fu n d , rezu lta t d in transform ările ch i­
m ic e şi b iochim ice a le su b sta n ţelo r m in e r a le şi organ ice d in lacuri.

Factori naturali terapeutici

a. — A p a lacurilor p e sare, d e m are co n cen traţie, cîorurate, sodice,

hipertone.
b . — N ăm o l m in era l sla b su lfu ro s, p u ţin h id ratat, eu solu ţia de im b i­
b iţie m ineralizată, a vîn d co m p o n en t p rep o n d eren t clorura d e sodiu.

Sur.ia cr .N n+
C‘*, f
Minerul. ClilmUI, umil

L iic V erile 129*589 83 COC 780 85 210 113 M. G avrllescu, 1985

I .nc Bui-lulul 57 0 2 0 30 787 •10 i r>o 95 052 M. G avrilcscu, 1985
JBnia I loşic 117 494 75 802 1 550 1 080 195 802 Al. G avrilescn, 1985
B a i a Porcilor 15 550 10 032 232 63 25 922 M. G â v rflc sco ,-1985 :

c. — ' M icroclim atu l sa lin e i U n ir e a a l căru i n iv e l in ferior (la cca

210 m atlincim e) este fo lo s it în scop tera p eu tic.
d . — B ioclim at se d a tiy d e cru ţare.

Indicaţii terapeutice

— boli respiratorii :
— boli ale aparatului locom otor : reu m a tism a le d eg en era tive şi abar­
ticu lare : posttrau m atice şi n eu ro lo g ice p eriferice
— boli asociate : p ro fe sio n a le , g in e co lo g ic e, d erm atologice cardio­
vasculare.

Baze dc tratament

— Vane pentru cura ex tern ă cu apă m in erală

— In sta la ţii p e n tr u a p lic a ţii c a ld e c u n ă m o l
— Instalaţii p e n tru tr a ta m e n te ginecologice
— A m enajări p en tru a ero h elio tera p ie, on cţiu n i cu n ăm ol şi băi in lac
— Instalaţii pentru e lectro tera p ie
. — Sală d e g im n a stică m ed icală
— A m enajări in sa lin a U n irea p e n tru tratam en tu l a fecţiu n ilo r res-
p iratorii.

251
 29 . S T A Ţ I U N E A S L A N I C .M O Î .D O V A

D ate geografice şi clim atice

S it u a tă în tr -o d e p r e siu n e sub carp atică pe v er sa n tu l v e stic al Carpa­
ţilor O rien tali, p e v a le a p îrîu lu i S lă n ic. Clim at m od erat, răcoros, la adă­
p ostu l m aselor d c a er p r o v en ite d in v e stu l c o n tin en tu lu i, cu o tem pera­
tură m ed ie a n u a lă d e 7,5CC şi o ca n tita te m edie an u a lă d e precipitaţii d e
700 m m . D u r a t a de stră lu c ir e a. soarelui însum ează anual,, in. medie,
1 9 0 0 o r e , n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z il e c u c er s e n in fiin d 55,: iar c e l d e
z ile c u c er a c o p e r it 115. N i v e lu l a e r o io n iz ă r ii a în r e g is tr a t u n nu m ăr m e ­
d iu to ta l de 9 2 0 io n i + ş l — / c m 3 a e r d in caro 4 6 0 io n i 4- / c m 3 şi 460 ionr.
— / c m 3 c u u n c o e f ic ie n t d e 'U n ip o la r ita te d e 1. :•= ...; ..

Date hidrogeologice ...

C ercetă rile au e v id e n ţia t e x iste n ţa a două tipuri d e acum ulări h id r o -
m in era le, d is tin c te d in p u n ct de v e d e r e h id ra u lic ş i fiz ic o -c h im ic : lin a
lo ca liza tă în sis te m u l fisu r a i şi in te r c a la ţiile p erm ea b ile-a le: form afiu n ilor
o lig o cen e şi m io c e n -in fe r io a r e , caracterizată din ape io d u rate, brom urate,
cloru rate, s o d ic e re u c o n ţin u t d e d io x id de carbon şi h id r o g en sulfurat şv
pusă în e v id en ţă de iz v . 1 b is, 3, 6, 8 şi 10, cea de a ;doua cantgnată în
n iv e le le p erm ea b ile nle d ep o zitelo r cretacice ş; eo cen e, cu ape b icarb en a-
tate, în so ţite d e g a z m eta n d esco p erit în u ltim ii ani p rin sondele r)r: 2, 3 r
5 şi 6. ■_

Factori naturali terapeutici •

a. ■—■ A p e m in e r a le c lo r u r a te , b ic n r b o n n ta te, .s o d ic e , carbogazoase..
u n e o r i p iT z e n ttiu l şl c o n ţin u tu r i s c ă z u t e de b ro m u i‘1 ia d u r i' şl h id ro g e n
s u lfu r a t.
I). — A p e m in e r a le b le a r b o n a ln te , so d ic e , fără c o n ţ in u t (.!«* g a ze, d e ­
b ita te d e s o n d e le 2 ş i 3, tip u l o lig o m in e r a l fiin d r e p r e z e n ta t prin izv . 300
d e sc ă r i şi iz v o r u l 5 c u c a r a c te r is tic i v it r io lic e . • i -.r: :- ;

Sursa CT Ur“ r ncor N a+ Ca**" Mg’+ CO, II ,s Miner. ChimUt, nntil

Izv. 1 2 695 1,2 2 237 55 17,2 .1 510 Sam son S. 1985

Izv. 1 l)ls 4 92S 2,8 5,1 4 270 — 91,1 35,2 1 320 2,7 _ Samson S. 1085 ■
Izv. 2 7 871 3,1 4,4 6 023 131,5 G 1,1 1 510 _ -- Samson S. 1!>85
Izv. 3 5 07:1 1 4.9 •1418 5 11& 100 37,4 2 203 — 15 642 Samson 5. 19S5
Izv. 4 5 035 — 2,1 3 985 4 566 86,4 29,5 1 4% _ 13 921 Şapison 5. 1085
Izv. 5 64,5 - 1.2 27.4 56,3 14 1.8 1 970 1.1 323 Sam son S. 19S5
Izv. 6 5 957 1.8 G 4819 5 436 110 45,7 1 320 0,4 10 702 Şam son S. 1985
Izv. 7 4 326 3 .2 0.G 3 477 3 851 94,2 41,9 1 496 _ 12 070 Sanison S. 19S5
Izv. 8 1 489 — 0.6 1 220 — 15 3 3 .: 1 760 _ Samson S. 1985
Izv. 10 4 538 — 1.2 3 538 — 50,3 45,7 528 2,0 — Sapiso» S. J9S5
U v . IU 5 881) 5,1 1.2 5121 5 410 120 41,0 i ono :),7 10 007 Sutiison S. 1985
I j v . 14 5 073 1,8 3.8 4 483 — 121 40,9 1 760 2,7 — Snm son S. 19S5
Izv. 15 3 475 — 1.2 3 538 — 101 41.9 1 672 — .— . ■Samson S. 19S5
Sondn 1 11 701 2.8 5 4 911 9 105 183 06,7 1 510 6,1 2G 188 S a m s o n 's . 1985
Sd. 2 3 8 ,7 — — 2 071 8G3 8,8 1 4 ,2 . —; _ 3 144 ‘ Sam son S. 1985
Sd. 3 3 2 ,2 — — 1 982 755 . 7,2 4-8. . — - 2 872 . Sam sqn, S. l'J iS
Izv. 300
de scJrl - - - 0,1 52,5 12 7,6 — — 292 Samson S. • 19S5 .

252
 In d ic a ţii terap eu tice

-n _ .b o ii a le ’t u b u lu i.d ig e s tiv !_ _ i_ _ _ _ i ____ î _ J ___

— b o li h e p a to b ilia r e ■ ţ ~ ; /
— b o li resp ir a to r ii şi O R L ' ... ! /
— b o li do n u tr iţie ş i.m e ta b o lis m , - ’/
— b o li r e n o -u r in a r e ! . : .} /
— boli aso cia te : a le a p a r a t u l u i lo c om oto r ( re u m a t is m a le d e g en er a ­
t iv e şi a b a r tic u la r e , n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e , posttrau m atice)^ en d o c rin e ,
g in e c o lo g ic e , b o li p r o fe s io n a le , n e v r o z ă a ste n ic ă \ . / ;
/
/ •
B a z e d e tr a ta m e n t

— B iiv e t e p e n tru cu ra in te r n ă cu 'ape m in e r a le

— V a n e p e n tr u cura e x te r n ă cu a p e m in e r a le
— I n s ta la ţii pentru' te r a p ie r e sp ir a to r ie (cam eră barlcă,: a p a ra te
in s ta la ţ ii p e n tr u aerosb li şi 'in h a la ţii) '
— B a z in e p e n tr u k in e to te r a p ie
— I n s ta la ţii p e n tru e le c tr o -te r m o ş i h id r o te r a p ie
— S ă li p e n tr u g im n a stic ă m e d ic a lă . ... .
— A m e n a jă r i d e tr a ta m e n t în m ic r o c lim a t d e s a lin ă (T g .p c n a )

30. S T A Ţ I U N E A S O V A T A

D n to g e o g r a fic e f l c lim n tico

S itu a tă Sn d e p r e siu n e a su b c a r p a tic ă P r n id -S o v n ta d in o stil P o d işu ­

lu i T r a n s ilv a n ie i, fiin d str ă b ă tu tă d e p lr îu l S o v a ta ş i p îr lu l S ob l:. Cllm.'it
c o n tin e n ta l te m p e r a t, r e la tiv răcoros ş i ■ u m ed , cu te m p e r a tu » m ed ie
a n u a lă d e 7,5°C şi c a n tita te a to ta lă m e d ie a n u a lă d e p r e c in ta ţii d e
750 m m . D u r a ta de str ă lu c ir e a so a r e lu i în su m e a z ă a n u a l, î\ m e d ie
1 850 o r e , n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile c u cer s e n in fiin d d e 4 0 y c e l d e
z ile cu c e r a c o p e r it d e 120.

D a te h id r o g e o lo g ic e

S u r s e le d e apă m in e r a lă şi d e n ă m o l s în t c o n s t itu ite d in la u r ile

U r su , A lu n iş , V e r d e , R oşu ş i N e g r u , r e z u lta te p rin p r ă b u şir e a d ep o ztelo r
d in sp in a r e a u n u i d ia p ir de sa r e to r to n ia n ă . L a cu rile, în s p e c ia l U rsu ,p r e ­
z in tă fe n o m e n u l d e h e lio te r m ie .

F a c to r i n a tu r a li te r a p e u tic i '
: . . . . - !
a. — A p a m in e r a lă (a la c u r ilo r : U r su , A lu n iş , V e r d e , R o şu şi Nfy-u)
d e m a re c o n c e n tr a ţie , c lo ru ra tă , so d ică . L a cu rile fiin d h e liş t e r m e , te r b e -
ra tu ra a p e i c r e ş te cu a d în c im e a , a ju n g in d la 60°C la 1,50 m . ■ ■ - ; I
b. — . N ă m o l su lfu ro s m in e r a l, cu s o lu ţie d e im b ib iţie - sa tu ra tă jîn
să ru ri, cu p r e p o n d e r e n ţă c lo ru ră de sOdiu...
c. — B io c lim a t se d a tiv , d e cru ţare.
 S u rsa Cl~ Br so ! ncor Na+ C a ’+ M g*+ M in e r . Chimist, a n u l

L. U rsu
su p raf. GO 27G 5 720,1 256,2 39 224 244 22 100 809 Lob.',1980
L. U rsu 179 909 17 2 650 470 116 105 .715 .72 299 944 Lab., 1980 .
lund
L. Verde 3 ? 600 8,5 '658 348 - 60 811 212 32 257 2Q7 Lab., 1980
\ / •t . •
L. A lunlş
suprur. 21 820 G 200 214 10 171 Ofl' •10 41 013 Lab., >1980
L . IHoşu 15Ş 121 13 1218 183 100 214 298 , 73 257 137 Lab., 1980 - ••
L . N egru
su p raf. 3 014 abs- : 3 48 317 . 2 034 74 19 5 650 C. Anghelopol,
1981 '
L. A luniş 171 060 10 , 1 346 367 111 321 704 71 285 879 M. G awilcscu,
/
J, 1982
L. N eg ru
fu n d 29077 50 1074 18 732 235 60 49 705 C. Anghelopol,
1982

In dicaţii terareu lice .

— b oli s n e e o lo g ic e
— boli /e u m a tls m a le , d e g e n e r a tiv e , in fla m a to r ii şi abarticulare
— b o li p o sttr a u m a tic e ş i n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e
— b o li'a so c ia te : b o li en d o c r in e , p r o fesio n a le , n ev ro ză asten ică, b o li
d e n u tr iţie i m e ta b o lic e

B aze de t a t a m e n t
— Bazine ş i v a n e p e n tr u c u ră e x te r n ă ş i k in eto ter a p ie c ă apă m in e ­
ra lă sărat I ■: ......... '
— ■ Instalaţii p e n tr u e le c tr o -te im o şi h id ro tera p ie ,
— Instalaţii p e n tr u tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e
— Instalaţii p e n tr u a p lic a ţii c a ld e d e n ă m o l ,
— Â l i p e n tr u g im n a s tic ă m e d ic a lă ■-
— A m en ajări p e n tr u a e r o h e lio te r a p ie la la c u l h elio term U rsu
— Arnenujflrl p e n tr u u ero h e llo le r iip le Iu la c u l Aluni*}

31. S T A Ţ IU N E A T E C H IR G IU O L

D ate geografice şi clim atice

Situată p e m a lu l la c u lu i T ec h ir g h io l, la cca 18 k m de C on stan ţa.
C lira t c o n tin e n ta l d e s te p ă , cu in flu e n ţe m a rin e, tem p eratu ra m e d ie
anuiîă fiin d d e 11°C, d u r a ta d e str ă lu c ir e a so a relu i în su m în d 2 400 o re
a m il, n u m ă ru l m e d iu a n u a l d c z ile cu cer se n in fiin d d c 70, Iar cel de
zil( cu cer a co p e r it d e 100. N iv e lu l a ero io n iz ă r ii în registrează u n to ta l
m eliu de 900 io n i -|- şi — / c m 3 aer, d in care 425 ion i — /c m 3 ş i 475 io n i
+ o rri, c o e fic ie n tu l de u n ip o la r ita te fiin d d e 1,12.

D.te h idrogeologice
/ L acu l r e p r e zin tă u n fo s t g o lf m aritim , iz o la t dc m are p rin tr-o fişie
d H isip, ceea c e a co n d u s u n tim p la o p u tern ică con cen trare a săru rilor
îi hpă, sub e fe c t u l c lim a tu lu i arid a l zon ei.
Factori naturali terapeutici

a. — .A p a lacu lu i T ech irg h io l,. concentrată, clorurată. sod ică.

'b. — N ăm olu l din la c u l T e c h ir g h io l: năm ol sapropelic, su lfu ro s cu
s o lu ţie apoasă de im b ib iţie p u tern ic m ineralizată, a vîn d c o m p o n e n t p re­
p on d eren t clorura de so d iu . : " s n ,! ,r.- ■ :
c. — B ioclim at e x c ita n t şi so lic ita n t pentru organism .

Sursa cr B r~ soj- Na+ MS* Mineral. ■ Chimist, nm.1

A p a lacului 29 100 "5 ' 5 200 16 871 2 228 51 574 S .S a m s o u , 1985

Indicaţii terapeutice: . . . . .
— boli ale aparatului lo c o m o to r : reu m atism ale d eg en era tiv e, in fla ­
m a to r ii şi abarticulare, p o sttra u m a tice, neu rologice periferice
boii g in e c o lo g ic e ...............■_ _ \
— boli derm atologice . . \
— boli asociate; profesionale, endocrine, respiratorii,\de n utriţie îşi
m etabolism • ; 1 \

Baze de'tratament : ' , " ' \

— V ane pentru băi ca ld e cu apă din lac \
— Vane p en tru băi c a ld e cu n ă m o l , \ .
— B azine cu apă din la c p en tru h id rok in eioterap ie ’ V
— In stalaţii pentru a p licaţii cu năm ol cald . \
— Instalaţii pentru tra ta m en te g in eco lo g ice \
— Instalaţii com p lete ş i m od ern e d e electro şi hidroterapid
- :— In stalaţii de aerosoli ş i in h a la ţii \
.— Săli de gim n astică m ed ica lă \
în staţiu ne ex istă sa n a to rii d e copii şi sp ital de recuperare!

32. S T A Ţ I U N E A V A T R A D O H N 'L l \

Date geografice şi climatico

Situ ată in d ep resiu n ea D o m e lo r , d e -a lu n g u l V ăii D orn ei p ln ă k co n ­
flu e n ţa acesteia cu B istriţa A u rie, în con ju rată de M unţii G iu m a lă u a N ,
m a s iv u l Suhard la V şi M u n ţii C ălim an şi B istriţei la S. S itu a r e a shţ’iu -
n ii în tr-o zonă dep resion ară, d eterm in ă u n clim at m ai rece şi um et, cu
o tem peratură m ed ie anuală d c 5,5°C şi o can titatea m ed ie a n u a lă d e jre-
cip ita ţii de 700 m m . Dui atu d e stră lu cire a soarelui în su m ează anuai în
m e d ic , 1 800 ore, n u m ă ru l m ed iu an u a l de zile senine fiind de 40, ia i de
z ile cu cer acop erit de 130. ^

Date hidrogeologice i
A p ele m in era le carbogazoase, a căror apariţie în zona sta ţiu n ii ;e
d a to reşte em anaţiilor de d io x id de carbon m o fetic ce m igrează sp re Isi-
p rafaţă în lu n g u l sistem elo r de fracturi ce afectează fo rm a ţiu n ile cri.jti-
lin e , sîn t localizate la partea su p erficia lă , alterată, a şistu rilor cr ista lr e

iîi
 fi. B ăi ie H om orod
0. B ă ile Puturoasa-
7. B ă ile T u rd a,
8. B ăiţa
9. B e ltiu g
10. B izuşa Băi
11. B ixacl
12. B îr la
13. B o g h iş .
14. B u g h e a de S u s
15. C alacea " '
16. C ărbu nari
17. C îin en i
18. C irţa
19. C o jo cn a .
20. C o steşti
21. C ristu ru S e c u ie s c ^
-22. D ă n e şti-H a r g h ita
23. F işic i
2*1. Icoan a
25. Id ceiu d e Jos
2(i. J ib o u
27. J ig o d in
28. L ip ova
29. M a ln a ş B ăi
30. M ier cu r ea S ib iu lu i
31. O cna D e ju lu i
32. O cn a M u re şu lu i
33. O cn a S u g a ta g
3-1. O g n ele M ari
35. O c n ila
36. O clorheiu S o cn iesc. S e ic k e
37. O zu n ca B ăi
38. P o tc o a v a
39. P raid
40. R e m e le a
41. Sărm ăşel
42. S în g e o r g iu de M ureş
43. S om eşen i
44. S tru n g a
45. S u g a ş
40. T e le g a
47. T in ca
48. Ţ lc le n i
49. Ţ in te a
50. V a lea în tu n e c o a să
51. V a ţa d e J o s
52. V ilc e le

258
 1. B A £A

D a le g e o g r a f ic e f l clim a tic e ,. v , . . /

S itu a tă pe p in u l “B ala' (a fiu e n t p e . d r ea p ta a l M o tru lu i), ja ,^ p o a le le

M u n ţilo r M eh ed in ţi, la 20 k m d e B a ia d e A r a m a ş i 57 k m de D r o b eta
T r. S e v e r in . C lim at m o d era t d e d e a lu r i, te m p e r a tu r a m ed ie a n u a lă fiin d
ele 9°C, p r e c ip ita ţiile atm osferip e în s u m în d ,ariual, Sn m e d ie , 800 m m .

Date hidrogeologice •'-•it-niii> ■ vi ' -

Z ă că m în tu l term o m in era l e s te c a n to n a t :în d e p o z ite de v îrstă to r to -
n ia n ă , co n stitu ite d in n isip u ri, p ie tr işu r i şi b o lo v ă n işu r i d isp u se p e s t e un'
fu n d a m e n t c rista lin şi m ezo zo ic, a p arţin îrid -P in z e i-G e tic e şi a c o p e r ite de
un p a ch et d e roci a rg ilo a se -m a r n o a se im p e r m e a b ile . T e m p e r a tu r a '’ap ei
(o2'C ) se d a to reşte unor a p o rtu ri te r m ic e , (p ro b a b il flu id e fie r b in ţi) d in
z o n e le p rofu n d e ale s c o a r ţe i,'c a r e 'c ir c u lă ;sp r e su p r a fa ţă în lu n g u l' a c c i­
d e n te lo r tecto n ice;ca re a fe c te a ză fu n d a m e n tu l c r ista lin ,

Factori naturali terapeutici .<■ 1 ; • '■

-i| . ■ < -,l . ■' •. •
'ă, A p e su lfu ro a se, o lig o m in e r a le ,.h ip o te r m a le (sonda 1 b is IB F —
c u r ă ‘in tern ă şi so n d ele IM M o tru n r. 1 şi 2 ş i fo r a ju l IM KBR p e n tr u ,cură
e x te r n ă ) ,' . . " . .. ' . . •
B ă i c a ld e, in bazin şi la cad ă, băi reci în b a zin e d e sco p erite.
b. — N ă m o l de turbă su lfu r o s, cu c o m p o n e n ta m in e r a lă 'd e z v o lta tă
şi so lu ţia de im b ib iţie slab m in e r a liz a tă .
c. — B io clim a t se d a tiv d e cru ţa re. .

Sursa
Sursa T -C c r S o i- H cor N a+ Cn’+ M s’+ II. s iii ner. Chimist, anul

S d . 1 bis
IB F 30,5 50,2 2,1 342 1-13 23 9,S 10,9 671 M. G a v ri-
lescu, 19S2
SdT IM
M o iru ,
n r. 1 30 53,7 8,4 354 123 21 S,9 1-1,3 020,1 M . G a v ri-
lescu, 1982
S d . IM
M o iru ,
n r. 2 30 57,3 2,4 329 124 22 •1,5 11,2 5S9.4 M . G n v rl-
lc sc u , 1082
F .IM F B R M
F .2 32 98,5 120 323 15-1 4 0 ,2 18,3 10,8 SOO.D AI. G a v rl-
lescu, 1982

In d ic a ţii tera p eu tice

— b oli ale ap aratu lu i lo c o m o to r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e ,' ab­

a rticu lare, a fecţiu n i p o sttra u m a tic e , b o li n e u r o lo g ic e p erife r ic e
— boli g in eco lo g ice

259
 ş i în depoz ite le g r a n u la re , peiTneabile, d e v îr stă cu a tem a r ă , a le celor d ou ă
n iv e le d e terasă c e în so ţesc, p e p a r te a d rea p tă , rîu l D orn a. In p rezen t
ză c ă m în tu l e ste e x p lo a ta t p rin 17 Surse (p u ţu ri, d renuri ş i foraje) care
f u rn iz e a z ă cc a 600 m c / z i apă m in e r a liz a tă . ' ' .

Factori naturali terapeutici

a. — A p e feru g in o a se , c a rb o g a zo a se. în b aza de tra ta m e n t se fo lo ­
sesc a p e le d irec t d e la foraje s a u dini b a z in u l co le c to r u n d e se află a m e s­
te c a te în p rop orţii d iferite .
b. — N ă m o l de. tu r^ ă.d e la P o ia n a S ta m p e i, fo lo sit în b a zele d e tra ­
ta m en t, ca ra cteriza t d rep t tu rb ă o lig o tr o fă , sla b m in er a liza tă , bine d e s­
co m p u să , cu co n ţin u t sc ă z u t de cen u şă!
c. — B io clim a t ton ic, s tim u le n t, cu u n e le n u a n ţe d e s e d a r e .

Su rsa - . ncor c r Na+ Cn’+ 5Ie *+ Fc’+ co, Miner. ■• Chimist, anul

F .P 7 / 012 3G 10G1 103 10 19,5 1 47G 2150 G. L upesc», 1983

l-.P ă / MG 28 3 53 9 9,5 1 020 1 930 G. L upcvu, 1983
C n p l. „ Iz v . d c \fcst" 122 14 li 37 G 7,3 1 232 1538 G. L u p eseu, 1083
C a p t. „ Iz v . d c E s t" 97 57 8 33 13 14,1 1 285 1575. G. L u p e scu , 1983-
F .P G / 195 43 22 43 13 13,2 984 1 385 G. L upescu, 1983
IJ.cz. e o le c t. / 3GG 14 11 GO 13 9,2 1 490 2101 G. L u p e scn , 1083

In d ic a ţii torapeu tice

— boţi ca rd io v a scu la re
— b a i a le a p a r a tu lu i lo co m o to r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi abar­
ticu la re, P osttrau m atice, n e u r o lo g ic e p er ife r ic e ş i c e n tr a le ; •'
— b /li a s o c ia te : resp ira to rii, en d o cr in e ,, a le tu b u lu i d ig e stiv , g in e ­
co lo g ice, p e n u tr iţie ş i m e ta b o lism , n ev r o ză a sten ic ă , b oli p ro fesio n a le
B a ze d e /tr a ta m e n t ‘
— .Vane p en tr u cu ră e x te rn ă cu ap e m in e r a le carb ogazoase
— In s ta la ţii p e n tru ap lica ţii cu n u in ol dc turbă
— In s ta la ţii p e n tr u m o fete a r tific ia le "•=’ ' ’
— B u v e te p e n tr u cu ra in tern ă, cu a p e m in e r a le
— In s ta la ţii p e n tr u e le c tr o -te r m o şi h id ro tera p ie
— S ă li p en tr u g im n a stică m e d ic a lă
— E x is tă tra see m a rca te p e n tr u cura de teren .

33. S T A Ţ I U N E A VEN ’U S

D .tc g e o g r a fic e ş i c lim a tic e

Ş ir a g u l d e s ta ţiu n i din p a r te a d e S a lito r a lu lu i e ste situ a t la cca

43 km s u d de C o n sta n ţa , d e -a lu n g u l m ă rii. C lim a t de ste p ă cu in flu e n ţe
ncŢine, tem p era tu r a m e d ie a n u a lă fiin d d e 11,2°C, d urata d e strălu cire
; «oarelui în su m în d a n u a l 2 400 o re n u m ă ru l m e d iu an u al d e zile cu cer
•etin fiin d de 70 ia r d e cel de z ile cu cer a c o p e r it de 100. C antitatea

23
i
m ed ie anuală de p recip itaţii de n u m a i 4 0 0 m m . N iv e lu l a ero io n iză rii a
în reg istra t un total m ed iu de 1 020 io n i + ş i — /c m 3 aer, d in ca re 505 io n i
— /c m 3 şi 515 ioni + / c m 3; c o c fic ie n tu l d e u n ip o la r ita te fiin d 1,02.

Date hidrogeologice
F oraju l nr. 2 ISLGC, a m p la sa t in e x tr e m ita te a sudică a sta ţiu n ii d e s ­
ch id e, în tre ad în cim ile de 140— 200 m , a c u m u la r e a a cv ife ră m in era liza tă ,
term ală, de la partea in ferioară a d e p o z ite lo r cr e ta cic e ţi p a rtea su p erioară
a ju ra sicu lu i. D eb itu l artezian , la n iv e lu l s o lu lu i, e ste de 55 l / s , te m p e - v
ratu ra apei fiind de 25— 26°C. în p r e z e n t fo r a ju l a lim e n te a z ă b a zin ele
d e sco p erite ale „băilor V enus".

Factori naturali tcrapcutici

a. — Apa m ării, brom u rată, c lo r u r a tă , so d ică , h ip erto n ă .
b. — N ăm olul sap rop elic tr a n sp o r ta t d in la c u l T ec h irg h io l : n ă m o l
sa p ro p elic, sulfuros, cu so lu ţie a p o a să d e im b ib iţie , p u tern ic m in era liza tă ,
a v in d com ponenta prep on d eren tă c lo r u r a d e so d iu .
c. — Apa sulfuroasă, o lig o m in c r a lă , p e n tr u cura e x te r n ă p ro v en ită
d in fo ra ju l nr. 2 ISLGC (H 2S : 7,4 m g / l, m in e r a liz a r e : 877,6 m g /l).
cl. — B ioclim at m arin, e x c ita n t

Sursa cr 13r~ ii cor SO Î" N a+ Cn,+ MS*+ Miner. Chimist, anul

A p a m u rii 8 754 10,3 13'J 1 294 4 S00 330 616 1G 800 L a b ., 1985

Indicaţii terapeutice
■— boli ale aparatului lo co m o to r : r e u m a tism a le , d e g e n e ra tiv e ţi abar­
ticu la re, posttraum atice, n eu ro lo g ic e p e r ife r ic e -
— boli gin ecologice
-— boli derm atologice
— boli asociate : resp iratorii ţi O R L , en d o crin e, p ro fesio n a le, dc
nutri ţiu şl m etabolism .

Baze de tratament
In stalaţii pentru cură e x te r n ă cu ap ă d e m are şi apă m in erală s u l­
fu roasă.
— Instalaţii pentru tra ta m en te g in e c o lo g ic e
— Instnlajii pentru a p lica ţii cu n ă m o l c a ld
■— A m enajări pentru o n cţiu n i cu n ă m o l sa p ro p elic şi h elio tera p ie
-—■ B azin e dcschisn cu upă m in e r a lă su lfu r o a să
— Instalaţii p e n tru in ha laţii şi aero so li

B. S T A Ţ IU N I B A L N E O C L I M A T I C E D E I N T E R E S L O C A L

1. Bala
2. B alta A lbă
'J. B ăile B alvanyos
4. B ăile Coştiu

17 — C u r a b a l n c o c li m n ll c j — cd. 10,1 257

 B a ze d e tra ta m en t
— B azin e şi v a n e p en tru cură ex te r n ă cu apă m in erală
— A m en a jă ri p en tru a p licaţii cu n ă m o l cald : ;
— In sta la ţii p en tru electro -term o şi h id roterap ie
— S ală d e g im n a stică m ed icală
— A m e n a jă ri pen in i tr a ta m e n te ginecologice

2. B A L T A A L B A

D ate g e o g ra fice şi clim a tice i:

S itu a tă în cîm p ia R îm n icu lu i, pe p a rtea stin g ă a v ă ii B u ză u lu i, în
apropierea la cu lu i B a lta A lb ă, la cca 20 km de R îm n icu Sărat. C lim at d e
step ă cu v e r i căld u roase şi iern i reci, tem p eratu ra m ed ie anuală fiin d d e
10,5oC, iar ca n tita tea m e d ie anuală de p rec ip ita ţii Snsum înd 450 m m .
D a te m o rfo m e tr ice , g eo lo g ic e şi h id ro g eo lo g ice
C u v eta lacu stră situ a tă în tr-u n lim an flu v ia l al r îu lu i Buzău, a r e o
su p rafaţă a o g lin zii d e apă d e cca 1 076 h a şi u n bazin h id rologic de
113 k m 2. F o r m a ţiu n ile g e o lo g ic e din baza d ep resiu n ii la cu stre sîn t r e p r e ­
z en ta te prin d ep o zite lo e sso id e de v îr stă p le isto ce n superior, d e a su p r a
cărora rep au zează a lu v iu n i n isip o a se a rg ilo a se co lo cen e. D e p o z ite le
la cu stre sîn t co n stitu ite d in n ăm olu ri n eg re, on ctu oase, cu valoare te r a ­
peu tică (ce ocupă cca 77% d in suprafaţa la cu lu i, avîn d o grosim e m a x im ă
d e 0,90 m şi o g ro sim e m e d ie de 0,30 m ), n ăm olu ri n isip o a se şi în u n e le
zon e m a rg in a le n isip u ri. A d în cim ea m a x im ă a apei la cu lu i este d e cca
2 m. L acul este d ren a t d e a cv iferu l frea tic acu m u la t în d ep o zitele p le is t o -
cen n lu i su p erio r şi h o lo cen u lu i. M ineralizaţia totală a apei Incului m a r ­
chează o scă d e r e de la cca 17 g / l Sn a n u l 1966 la cea 6 g / l in p r e z e n t.

Factori naturali terapeutici

n. — A p a m in erală a la cu lu i clorurată, su lfa ta tă , sodică h ip o to n ă .
b. —- N ă m o l sa p ro p elic d c lac.
c. ■— B io clim a t ex cita n t, solicitan t, de step ă.

Sursa Cl~ I- so!- uco>- Cn**- Miner. Chimist. an u l

A p a la c u lu i 2 37 0 2, G Î01t 292,8 203G 2-1.8 Mo 0197.2 ] A ughclfjpul 1932

In d icaţii tera p eu tice

— boli ale a p aratu lu i locom otor : reu m a tism a le d eg en era tiv e, a b -

a rtieu la re şi in fla m a to rii, boli periferice, n eu ro lo g ice p eriferice şi p o sttr a u ­
m atice
■— boli g in eco lo g ice
-— boli aso cia te : d erm atologice, ORL < ' '
B aze de trata m en t
— In stala ţii pentru a p licaţii calde d e năm ol
— V n n e p en tru cură ex tern ă cu apă m in erală şi n ă m o l cald

260
 — In s ta la ţii d e e le e tr o te r a p ie ■.
— A m e n a jă r i p en tru a e r o -h e lio te r a p ie şi o n c ţiu n i cu n ăm ol r ece u r ­
m a te d e băi în lac
—- In s ta la ţii p e n tr u a e ro so li şi in h a la ţii
— A m e n a jă r i p en tru tra ta m e n te g in e c o lo g ic e

3. B Ă I L E B A L V A N Y O S

Date geografice şi climatice

S itu a tă la p o a le le M u n ţilo r B odoc, în tr -o d e p r e siu n e în con ju rată d e
p ăd u ri d e fag, la era 20 km de T irg u l S e c u ie s c . C lim a t d e d ep re siu n e,
tem p era tu ra m e d ie a n u ală fiin d d e 6 aC, iar c a n tita te a m e d ie a n u a lă d e
p r e c ip ita ţii în s u m în d 700 m m .
D a te g e o lo g ic e şi h id rogeologice:
Z ă c ă m în tu l h id r o m in e r a l pus în e v id e n ţă p rin n u m ero a se m o fe te şi
izv o a re n a tu r a le , e s te lo c a liz a t în s is te m e le d e fisu r i a le d ep ozitelor g r e -
zo a se şi a r g ilo a se a p a rţin în d fo rm a ţiu n ii fliş u lu i in te r n al C a rp a ţilo r
O r ie n ta li. A p e le , d e in filtr a ţie su p e r fic ia lă îşi o b ţin sa rcin a m in era lă în
lu n g u l p a r c u r su lu i lo r su b te ra n , în c o n ta c t cu r o c ile p rin care c ir c u lă ,
în tim p ce m jm e r o a se le d islo c a ţii a le sc o a rţei fa c ilite a z ă circulaţia s p r e
su p ra fa ţă a d io x id u iu i d e carb on de p r o v e n ie n ţă m o fc tic ă .
Factori naturali terapeutici
, a. — A p e m in e r a le : •
clo ru ra tă , b rom u rată, h ip o to n ă , (izv . Iord an , a lim en tea ză b ă ile
c a ld e în a m e s te c c u apa b a zin elo r)
, — b iea rb o n a ta tc , so d ice, calcico, ca rb o g a zo a se, h ip o to n e (bazin n r. 1
băi re c i) .
— fe r u g in o a să , b ica rb o n a ta tâ , c lo ru ra tă , ca lci că, so d ic ă , carb ogazoasă,
h ip o to n ă (izv . P o ia n a T r a n silv a n ia — cu ră in tern ă )
— b ro m u ra tă , b ica rb o n a ta tâ , clo ru ra tă . so d ică , carbogazoasă, h ip o -
tonâ (izv . S e y k e — de ia km 18 — cu ră in te r n ă )
b. -— M o fetă cu a m e n a ja r e r u d im en ta ră .
c. — B io c lim a t ton ic, stim u le n t, cu u n e le n u a n ţe d e sed are.

Sursa a - j nco- fcr- N a+ CO, M iner. Chimist, anul

) z v . c o re n llm e n U o z it
Bftile c a ld e •123 3 12 3 2 0 ,2 Ga,7 410 1 205 V. T ilio n .
C. A n g h e lo p o l,
10S1
m \ h ru c i, B az in n r. 1 11,2 1 171 I1CCÎ02 275 11S,G 0GS 1 832 V. T ih o n ,
C. A n g h e lo p o l,
198-1
P o ia n a T r a n s ilv a n ia 255 G10 nctîoz 117 155,5 2 021 1 320 V. T ih o n ,
C. A n g h e lo p o l,-
1081
Izv. S e y k e 89; î 1 573 C 1 027 131,5 •1 1G-1 7 801 V. T i li o m ,
C. A n ţh c lo p o
' 198-t

261
 In d icaţii terap eu tice ■ . r ...

— b o li c a r d io v a sc u la r e ' ' ■...< ■;.............

—- b o l i a s o c ia t e : n ev ro ză a ste n ic ă ;, reu m a tism a le, d e g e n e r a tiv e ' şi
a b a r tic u la r e , p r o fe s io n a le ...... .

B a ze d e tr a ta m e n t

— V a n e şi b a zin e p en tru cură e x te r n ă cu apă, mi neral ă, . , ; ; ,lIr^[

— B a z in e p e n tr u cură extern ă in a er lib er cu p o sib ilită ţi d e â e r o -h e -
iio le r a p ie . ■ ■>/ •:<
-— In s ta la ţii p en tru m o f e t e ' - "• i-ii-'f./'i-.;
— I n s ta la ţii d e h id ro tera p ie şi 'e lc c tr o le ra p ie ' . m ::v .;v q .-.w

4. BA i l e COŞTIUI~'-’: Viii!.*.'!- ■ '••ir.Vl

D a te g e o g r a fic e ş î c lim a tic e '. 1 ' , ' ; "

S itu a tă în d ep resiu n ea ''M a ra m u reş, lâ 20 km S E d e ' S ig h e tu l M ă r-

m ?.ţiei în tr -o r e g iu iie de d e a lu r i'şi c o lin e îm p ă d u rite. C lim at c o n tin e n ta l''
m o d era t, te m p e r a tu r a m ed ie anuală fiin d d e 7°C iar p r e c ip ita ţiile a tm o s­
ferice în s u m în d , în m ed ie, p e an, 800 m m . ' - • "

D ate h id r o g e o lo g ic e i ile ' ; ’ ' ■; ! ■< : i,s , î

S u r sa d e ap ă m in era lă o co n stitu ie un J a c de cca 1 ha, r e z u lta t p r in

p ră b u şirea te r e n u lu i d in : a co p erişu l u n u i d ia p ir d e sare, în ca re s-au să p a t
do;;ă p u ţu r i c u a d in c im e a de 60 m, r e sp e c tiv 100 m . L acul p rezin tă fe n o ­
m e n e p r o n u n ţa te d e 'h o lio te r m ie şi o sta b ilita te a p recia b ilă a n iv e lu lu i,
ch iar în c o n d iţii d e e x p lo a ta r e care se r ea lizea ză prin sifo n a rea ap ei m in e ­
ra liza te d in p r o fu n z im e . • ■ "

F actori n a tu r a li te r a p e u tic i

a. — A p e m in e r a le co n cen tra te, cloru rate,' so d ice, h ip erto n e.

b. — B io c lim a t se d a tiv , d e cruţare.

Sursa c i- 131— SO=- N a+ Crr+ Mineral. Chimist, anul

L acul S â r a t o riz o n t
o 'j m 128 115 3o,G 1 S73 83 050 ’ G-fO 214 51S G . L u p c scu ,
11)85

In d ic a ţii te r a p e u tic e

■
— b o li a le a p a r a tu lu i locom otor : reu m a tism a le , d e g e n er a tiv şi a b -
articu laro
— b o li g in e c o lo g ic e
— b o li a so c ia te : e n d o c iin e şi p ro fesio n a le
 ■nryajafla

Baze de tratament
— Vane şi un bazin pentru cură e x te r n ă cu apă im in e r a lă
— Bazin pentru cură extern ă în aer lib er
— A m enajări pentru băi reci in la cu l S ă r a t • •
— A m enajări pentru tratam ente g in e c o lo g ic e

5. B Ă IL E H O M O R O D

Date geografice şl climatice ; -

u Situată p e v alea H om orodului M ic, Ia co n ta c tu l S u b c a r p a ţilo r T ra n -
is ilv a n ie i cu M unţii Harghita. în m ijlo c u l'u n e i în tin se p ă d u r i d e co n ife r e
Ia cca 35 km de M iercurea Ciuc şi 17 km d e O d o rh eiu l S e c u ie s c . C lim at
con tin en tal m oderat, de depresiune m o n ta n ă , tem p e ra tu r a m e d ie anuală
fiin d de 7=C iar precipitaţiile in su m în d în m e d ie 650— 7 0 0 ■m m anual.
Date geologice şi hidiogeologice
Sursele de ape m inerale carb ogazoase ap ar la zi d in d e p o z it e le fo r­
m a ţiu n ii vulcan ogen e — sed im en tare (aparţinîncl p r im e i e ta p e in d esfă ­
şurarea vu lcan u lu i neogen de pe te rito r iu l ţă rii n o a stre), a lc ă t u ită din
ro ci piroclastice in alternanţă eu d e p o z ite le , e p ic la stic e — ş i c u r g er i de
la v e , care, sub asp ect hidrogeologic c o n stitu ie u n b u n c o le c to r , c ir c u la ţia
apei. realizîn d u -se prin pori şi uneori p e z o n e le te c to n iz a te c a r e c o n stitu ie
în acelaşi tim p şi căile de acces sp re su p ra fa ţă a le d io x id u lu i d e carbon.
D e b ite le izvoarelor, variabile cu r e g im u l p recip ita ţiilo r, ,s in t în g en er a l
m od este, doar izvoarele bogate atin g în d 0,8 l/s .
Factori naturali terapeutici
a. — A pe m inerale bicarbonatate, cîo ru ra te, so d ice, c a lc ic e . m a g n e -
z ien e, feruginoase, carbogazoase, h ip o to n e.
b. — B ioclim a t sedativ, ca n u a n ţe d e stim u la r e , to n ic e . ’

Sure» c i- II c o ­ „ *■ + Mg*+ F c ’+ H.SIO, co, M iner. C him ist, :mul

Iz v . .M.irJn 351 lii 01 2:1 31 S7 1 04S 2 701 V . T ilion,

m si
Izv. Loboya 330 SO3 175 70 40 7,1 88 9SG 2 272 V . T ilion,
19S1
Iz v . <lc la
ş tra n d . 3S2 c :u 131 3S 31 J,G 93 1 418 2 152 V . T ilion,
m t

Indicaţii terapeutice
— boli ale tubului dige-îtiv
— boli h e p a to b ilia r e
— b oli e n d o c r in e
— boli r esp ira to r ii
.' — n e v r o ză a sten ică
Baze de tratament
— B uvete pentru cură internă cu apă m in erală

2li3
 0. H A l L K P U T U R O A S A .............

D ate geografice şi clim atice

S itu ată în Ţ ara O a şu lu i, la eca 18 km d c S a tu M are, pe terito riu l
oraşului N eg reşti-O a ş. C lim a t c o n tin e n ta l te m p e r a t în registrîn d ’U-se o
tem p eratură m ed ie an u ală de 9°C, c a n tita te a m e d ie a n u a lă de p r e cip ita ţii
iasuniinci 700 mm.

D ate h id r o g eo lo g ic e , ■, i .. -
A p ele m in er a le p ro v in d in d ep o zite to rto n ierie ş i sîn t e x p lo a ta te prin
două bazine b eto n a te ce fu rn izea ză 10 m c / z i şi p rin d ou ă foraje c e a si­
gură cea 26 m c /z i. • .. < * ;

F actori n a tu ra li te r a p e u tic i
a. — A p o m in era le su lfu r o a se , sţilfa ta te , ^ b iearb on atate, , ca leice,
hipotone.
b. — B io clim a t sed a tiv , d e cruţare. 1 , ;

Suria 1 1 ,s s o î“ IIC07 ' Ca,+ MlucraMz. Chimist,' anul

Izvoarele B ăilo r 5G 1 150 438 555 L.2 39G L a b o ra to r, ’1950

In d icaţii tera p eu tice :

— boli reu m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi a b a rticu la re
— boli g in ec o lo g ice ! :; ' ’•'1 : • ;
— b oli a le tu b u lu i d ig e s tiv , ;

B aze de tra ta m en t
— V an e p entru cură e x te r n ă cu apă m in er a lă
■
— B u v e te pentru cură in tern ă
— A m en ajări pentru tra ta m en te g in e c o lo g ic e

7. n A lL K T U R D A

Dnte g eo g ra fice ş i c lim a tice

S itu ată în N -E m u n ţilo r A p u sen i la cca 4 km d e oraşul T urda, pe
v alea A rieşu lu l. C lim at d e d ep resiu n e in tra d elu ro a să , cu veri răcoroase,
tem peratura m e d ie an u ală fiin d de 9°C, p r e c ip ita ţiile a n u a le atin gîn d în
m ed ic 550 m m .

D ate h id ro g eo lo g ice

L acurile să ra te a n tro p o g en e, din zona m u n c ip iu lu i T u rd a sîn t le g a te

de cele două m a s iv e d iap ire d e sare e x is te n te în b a zin . D e m a siv u l „ B ă ile
Sărate" sîn t le g a te lacu rile R om an , Fără F u n d , C sik y i şi P r iv ig h eto a rei
i?.r de m a siv u l O cnei la cu rile D u lce, O cn ei, R o tu n d , S u lfu r o s, C arolin a.

2G4
 In p rezen t s în t e x p lo a ta te terap eu tic la cu l R o m a n , ca ştra n d şi L acul fără
F u n d ca rezerv ă de ap ă m in era lă p en tru in s ta la ţia d c b ăi ca ld e. L acul
fără F u n d p rezin tă h e lio te r m ie ,

Factori naturali terapeutici ■' . 1

a. — A p e le la c u r ilo r po sare, de m are c o n c e n tr a ţie , cîo r u r a te , so d ice,
h ip e r to n e (ştran d u l R o m a n , L acu l fără F u n d , P r iv ig h e to r ii, D u rg ă u , O cn ei, .‘
R otu n d , C arolina). U n e le lacu ri prezintă fe n o m e n u l d c h e lio te r m ie .
■ .b. — N ă m o l m in e r a l ele lac sulfuros,- eu c o m p o n e n ta organ ică în
ca n tită ţi red u se şi s o lu ţia d e .im b ib iţie p u tern ic m in e r a liz a tă , p red o m in în ti
cloru ra d e sod iu . -jv . •
c. — B io c lim a t s e d a tiv de cruţare.

Mlncra-
S u r sa cr Na+ .. Uzare ' C h im is t, a n u l

Ş tr a n d R o m n n 5G 7 :u 36 75G 91 288 M .‘ G a v rlle sc u , 197&

L a c u l f fi rit F u n d 177 285 111 75G 2010:12 AT. G a v rllc sc u , 1978
C aro lin a 177 285 /IO 20:1 M. G nvrJJfscw , 1980
H o lu m t 195 01 1 125 fi27 , 32.1 720 M. G n v rite sc u , 1980

Indicaţii terapeutice . < .v ■■ ...

— boli. a le a p a ra tu lu i lo c o m o to r: r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi ab­
a rticu la re, n e u r o lo g ice, p er ife r ic e , p ostraum atice
— b o li ca rd io v a scu la re
— b o li g in e c o lo g ic e

Baze de tratament
~ V a n e p en tru c u r ă 'e x te rn ă cu apă m in era lă d e la c
— B a zin e p en tru cură ex tern ă in aer liber
— A m en a jă ri p en tru a eroh eliotern p ie, o n cţiu n i cu n ă m o l ş i băl în lac.

8. B A IŢ A

D a te g e o g r a fic e şi clim a tico

S itu a tă pe m alu l stin g al Snin eşu lu i Mie, în tr -u n fr u m o s parc, !a
cca 2 km de G h erla şi -12 km de Cluj N apoca. C lim a t d e d e a lu r i şi co lin e,
tem p era tu ra m ed ie a n u a lă fiin d de tf,5cC iar c a n tita e a m e d ie an u a lă de
p recip ita ţii in su m în d G50 mivi.

Date hidrogeologice
S u r se le d e apă m in era lă constau din două iz v o a r e cc d r e n e a z ă ori­
z o n tu l a c v ife r lo ca liza t în d ep o zitele to rto n ien e d in sp in a r e a u n u i m a siv
de sare. '• ■■■" : 1

Factori naturali terapeutici ;

a.- — A p ă su lfu roa să , cloru rată, b icarb on atată, so d ică , h ip o to n ă .
b. — B io c lim a t se d a tiv dc cruţare.

265
 sol" ucor M in e -
S u r^ j cr U r~ I" N a+ K+ C a '+ m «*+ JI,S ra l. C h i m i s t, « n u l

Iz v . B jite i G 25 0 ,1 0 ,1 50 GS3 G 30 1G 23 i . S : ,A ,2 1 3 2 X .’ ;p c lc a n u ,
IOG'2

Ind ica ţii t e r a p e u t i c e '>■ 1 ' 1 ! ■> r " :

— b oli a le a p a ra tu lu i lo co m o to r : r e u m a tism a le , d e g e n e r a tiv e ş i'a b -

a rticu lare, b o li p o str a u m a tic e , neurologice.' p e r ife r ic e i
— b oli g in e c o lo g ic e ' 1

B a zo d e tr a ta m e n t -■■■-• - - - ■ -

— V a n e p e n tr u cură e x te r n ă c u a p ă m in e r a lă
— B a zin cu apă m in e r a lă -în aer lib e r - -...................
— A m e n a jă r i p en tru tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e 1 t ■ . •; ■

' '' 9. BEL.TIUG

D ate g e o g r a fic c şi clim a tic e . " ' ’

A'jexnln lnU '-o zoi ni dc dcnltirl fjl c o lin e , In cc;i .'U! Icni tio m u n icip iu l
.Snln IVliiiv. C llm n t c iiiilln riiln l m oderni, tem p eratu rii m ed ie nmuilfi flliul
d • !)"C iar c u n lllu te u m ed ie (inutilă de p r e c ip ita ţii d e 700 mm .

F a c to r i n a tu r a li te r a p e u tic i ■ •- ,
a. — Iz v o a r e o lig o m in e r a le : F in tîn a d e S u s (m in era liza re 464 m g /l)
şi F in tîn a d e J o s (m in era liza re 463,5 m g /l) — băi c a ld e .
b. — B ic lim a t se d a tiv , d e cruţare. .

Indicaţii terapeutice
— b o li r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi a b a rticu la re •
— boli g in e c o lo g ic e

B a ze de tr a ta m e n t
— V a n e p e n tr u cură e x te r n ă cu apă m in e r a lă •..
— A m e n a jă r i p en tru tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e .

io . B IZ U Ş A -B A l

Date geografice şi climatice

S itu a tă pe m a lu l drept a l S o m e şu lu i, Sn m ijlo c u l u n u i pnrc d e brazi,
la p o a le le d e a lu r ilo r C iceu lu i, la 2 lan de Ilea n d a ş i 39 k m de D ej. C lim a t
c o n tin e n ta l d e c o lin e , tem p era tu ra m ed ie a n u a lă fiin d de O^’C iar c a n ti­
ta tea m e d ie a n u a lă de p r e c ip ita ţii de 650— 700 m m .

26G
Date hidrogcologice
- ■ Sursele d e -a p ă m in era lă con stau d in d o u ă iz v o a r e cap tate şi trei
foraje hidrogeologice, ca re d esch id o r iz o n tu r ile ncvifer'e a le co c e n u lu i
superior. ■ ; - ■ :i

Factori naturali terapeutici

a. — Ape su lfu ro a se, sla b .b r o m u r a te , c lo r u r a te , b ica rb o n a ta te, s u l­
fatate, sodice, hipotone. (son d ele 1, 2, 3 ) , şi s u lfu r o a s e , b icarb on atate,
^şulfetaţe, calcice, sod ice, sla b m a g n e z ie n e ,„ h ip o to n e _(iz v . 1).
b. —- .B ioclim at se d a tiv de cruţare
. I 1 .i . i • •' . • ** II'

Suria Cl . Ur SO, I1CO, Na Ca Ma I'c 1I,S .M inerul. ChlmUt, nnul

Izv. 1 - m ,fi 3SG.S 719 132,0 270 54 ; 0 ,4 4 ,2 1 739,5 ' A n g h e lo p o l,

,1 1978
Sd. 1 . • 581 2 201,8 53G,8 595,4 '4G 10' ' J,1 2 2 039,1 V. T ih o n ,
.i■1 19S0
Sd. 2 ' 227 2,5 210 56 1 ,2 411,7 4i G,7 3 0 ,7 1 582,9 V . T ih o n ,
19S0
Sd. 3 2St 1 217 ■1-10,4 53 ■1,0 2 .5 1,1 J 0 0 2 .1 V. T I I miii ,
UIMI)

Indicii (li lt'rii|Hin(lcu

— boli liep. -it ubl ll ni e
— boli ren u u iin are
— boli reu m atism a le d e g en era tiv e şi a b a r tic u la r e ' '

Baze de tratament
— B uvete p entru cură intern ă cu ape m in e r a le
— Vane pentru cură ex tern ă cu apă m in e r a lă
— Instalaţii de e lec tro tera p ie ' ' '

, , l i . B IX A D

Date gcografice şî climatico

Situ ată pe v alea p in u lu i cu a c e la şi n u m e, Ia c c a 10 k m N E de N e ­
greşti On.ş. C lim at co n tin e n ta l m od erat, te m p e r a tu r a m e d ie an u ală fiin d
de 7°C iar cantitatea m ed ie anuală dc p recip ita ţii d e 000 m m .

Date hidrogcologicc

A cum ularea acviferă m in eralizată, pusă în e v id e n ţ ă prin fo ra jele

IFL G S şi ISPIF în d e p o zite le perm en b ile a p a rţin în d p a n o n h u n ilu i şi sur-
m aţian u lu i între ad in cim ile de 34 şi 395 m , se a flă Sn p r e z e n t în co n ser­
vare. V echea sursă a sta ţiu n ii, izv o ru l C lara, d a to r ită in fe stă r ii a fo st
înch isă.

267
 Factori naturali terapeutici
a. A p o m in era le b ic a r b o n a ta te , c îo ru ra te, so d ic e, carbogazoase, iz o -
tone (sonda IS P IF nr. 1, 2, 3)
b. A p e m in era le su lfu r o a se , b ica rb o n a ta te, cîo ru ra te, calcice, m a g n e -
zienc\ sod ice, feru g in o a se, ca r b o g a z o a se , iz o to n e (son d a IFLGS)
c. S urse in conservare : .................................................
— Izv o ru l C lara e ste în c h is in p rezen t fiin d in fecta t, i .
d. B io clim a t se d a liv , d e c ru ţa r e cu unele' n u a n ţe d e stim u lare.

Sur»a c r B r" X a+ C a,+ CO, Mlricr. Chimist, nnul

irc o r >f8,+ P.*+ II ,s

, .
Sil. IF I.C S 2 678 5,5 C 222 807 1392 659 18' 1 711 1512 186 V . Io n c scn ,
1 9 7 1 ..............
Sd. IS PIK n r. 1 2 085 1,7 5 673 3 190 112 55 5 1 258 a b s. 12-182 A n q h c lo p o l,
1977
Sd. ISIMI- 2 1 1SI •1,5 -1 727 2 3 1 7 139 31 2 312 — 8 512 C. D u m itrc -
scu* 1977
S<(. FSPIF 3 1 093 u rm e :i 8011 1 631 IM 71 7 G50 — 6 S 15 C. D im iltrc -
scit, 1977

Indicajii tera p eu tice

— b oli a le tu b u lu i d ig e s tiv . , .
— boli h ep a to b ilia re
— boli de n u triţie şi m e ta b o lis m

Baze de tratament
— B u v etă p en tru cura in te r n ă cu a p e m in e r a le . ;

12. BÎIU-A

Date geografice şi climatice

S itu a tă în C im p in a B o ia n u lu i, în sa tu l B ă d e şti, la cca 60 km S de
P iteşti. C lim at co n tin e ta l d e c îm p ie c u v e r i că ld u ro a se şi iern i reci. T e m ­
peratura m ed ie an u ală fiin d d e 10,5°C iar c a n tita te a m e d ie anuală d e p re­
cipitaţii de 550 m m .

Date hidrogeologice
Apa m in era lă este o apă d e z ă c ă m în t, e x tr a să o d ată cu ţiţeiu l d in tr -o
sondă situ a tă în v ec in ă ta te, ca re în a in te de a fi fo lo sită în in sta la ţia d e b ăi,
suferă un p roces do sep arare. T e m p e r a tu r u a p ei la ieşirea din son d ă e ste
de 65°C.

Factori naturali terapeutici

a. — A p e m in e r a le c o n c e n tr a te , io d u r a te , b rom u rate, cîoru rate, so ­
dice, h ip erto n e, h ip o rterm a le (G5°C)

268
 b. — B io d im a t e x c ita n t de cîm p ie

Suria Cl~ B r- i- s o j- IIC O - Nn*+ K+ C.V+ Mtnci-al. C liim ht, anul

S ch e la G+ R o m a n ,
Ciurcşt! 3 0 195 12 12 1 120 232 16 909 480 1 9 IS 512 51 9 35 1982
30 -193 11 — t MO 280 16 088 270 21122 315 52 OOfl K. D fnco-
ncsett. 1085

Indicaţii terapeutice
— b o li alo aparatului lo co m o to r : boli r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi
ab a rticu la re, afecţiu n i p o sttra u m a tice, b o li n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e ;

Baze de tratament •. . ..i,,.,-. ; .

— B a zin e şi van e p en tru cu ră e x te r n ă cu ap ă m in e r a lă ş i p o sib ilită ţi
da k in eto tera p ie
— In sta la ţii p en tru elec tro tera p ie.,

13. BOC.IIIS .

Date geografice şi climatice

S itu a tă la V de Ş im le u l S ilv a n ie i, în tr -o zo n ă d e p r e sio n ă r a , d ren a tă
de riu l B arcâu . C lim at d e d ea lu ri jo a se su b .in flu e n ţa c ir c u la ţie i a tm o sfe ­
rice v e s tic e , tem epratura m e d ie an u a lă fiin d d c 9,5°C iar c a n tita te a m ed ie
anu ală d e precip itaţii de 650 m m .

Date hidrogeologice .^ . _ _
S u r se le de apă term o m in era lă sîn t r e p r e z e n ta te p rin d o u ă so n d e h i-
d ro g eo lo g iee ce deschid orizo n tu ri a c v ife r e p a n n o n ie n e , p r o d u c in d c u m u ­
lat p e ste 1900 m c ./z l ape cu tem p era tu ra de 4 0 — 41CC.

Factori naturali terapeutici

a. •— A p e su lfu ro a se, b ica rb o n a ta te, so d ic e , h ip o to n e , te r m a le p r o v e ­
nind d in foraje.
b. — B ioclim at se d a tiv • ; . ;

Sursa T*C H ,S nee. Na M intrnliz. . C him ist, sinul

F o ra ju l 4 0 6 6 (I G E X ) 41 35,6 633 300 1 MO E . 1.c o n tc , 1071

Indicaţii terapeutice
— b o li ale aparatului lo co m o to r : re u m a tism a le d e g e n e r a tiv e ,' in fla ­
m atorii şi abarticulare, b o li p o sttra u m a tice
— b o li asociate : b o li p ro fesio n a le, en d o c r in e , n e v r o z ă a ste n ic ă , b o li
de n u tr iţie şi m etabolism .

269
 B a ze de tra ta m e n t

—■ V ane in b a zin p en tru cură e x te r n ă cu apă m in e r a lă t s i i r . a l ă ' r-‘

— B a z in e p e n tr u , cură e x te r n ă cu ap ă m in e r a lă term ală ir. aer lib er
— In sta la ţii ele e le ftr o ter a p ie ■, i

14. b u g j i e a .d e su s ■ , '

Date geografice şi climatice '

S itu a tă ia p o a le le M a siv u lu i Ie z e r -P ă p u şa la 3 k;n no: J da C îm p u -
Jung.'-Clim at cu ' v e r i ră co ro a se şi iern i roci. tem p era tu ra m ed ic an u ală
l'iind de 8~C iar c a n tita te a m e d ie anuată d e p r e c ip ita ţii in su m in d 750 m m .

D ate hidrogeologice - r_

' C o m p lex u l a c v ife r m in e r a liz a t din z o n a 'B u g h c a d e S u s este lo ca liza t

la p a rtea su p erio a ră , a lte r a tă , a şistu r ilo r crista lin e a p arţin în d C rista li­
n u lu i de L eaota, in d e p o z ite le se d im e n ta r e a c o p e rito a r e, de v irslă m io -
cenă, precum şi în d e lu v iile cu a tern are. C e le două su r s e ..izvoru l de la
b ăi“ şi forajul nr. 2 IM F B R 3I, d eb itea ză a r tezia n 2,4 şi r e sp o c iiv 1,4 m c /z i.

Factori naturali terapeutici . . !j. y

â. — A p e m in e r a le su lfu r o a se , c lo r u r a te , u n e le iodu:v=te (sonda 2

II3F), sod ice, h ip o to n e fo lo site în cura in te r n ă şi e x te r n ă .
b. — B io c lim a t se d a tiv , d e cru ţare.

Sursa c i- II,S s o ; - H C O - Nu+ Ca>+ Mg*+ Fc'v u , s i o . Mine­

ral. Chimist, nnul

Izv . do la 9o7 31 39 190 054 21 17 0,8 G7 1 995 V. T ilion,

.. 1978
S d . 2. 1131*’ 1 3S0 38 12 UG S14 120 13 0,9 30 2 629 G. R om an,
197S

Indicaţii terapeutice
— boli a le tu b u lu i d ig e s tiv
— b oli h e p a to b ilia r e
— boli r en o u rin a re
— b oli r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi ab a rticu la re
— b oli a so c ia te : r e sp ir a to r ii, en d o crin e, n evroză a ste n ic ă .

Baze de tratament
— B u v e te p en tr u cură in te r n ă p en tru a p e m in era le.
— V an e p en tru cu ră e x te r n ă cu ape m in e r a le

270
 15. C /V L A C E A

Date geografice şi climatice

S itu ată în C îm pia V in g ă i, la o d is ta n ţă de 34 km de T im işoara şi
25 k m d e Lugoj. C lim a t c o n tin e n ta l m o d e r a t cu in flu e n ţe su b m ed itcra -
n o en e, tem p eratura m ccllc a n u a lă f iin d d e 11°C Iar p r e c ip ita ţiile a tm o ­
sfe r ic e insum în d a n u a l cca 600 m m .
.1 •
D a te hidrogeologice
Z ăcăm in tul term o m in era l C ă la c e a e s te acu m u la t în d e p o z ite le n isi­
poase, 'perm eabile dc la p a rtea in fe r io a r ă a fo rm a ţiu n ilo r p a n o n la n u lu i
su p erio r ce sc d ezv o ltă in zo n ă . C a r a c te r u l cloru rat a l a p elo r ca şi p re­
z e n ţa iodului .şi b rom u lu i in d ic ă o -c o n ta m in a r e ch im ică cu a p e le zăcă­
m in te lo r de hidrocarb u ri e x is t e n t e i a p r o fu n z im e .-T e r m a lita te a apelor
e ste pusă pe senina tr e p te i g e o te r m ic e , ca re în zon ă, a re o v a lo a re de
13— 21 m . D eb itele celo r d o u ă s o n d e c e a lim e n te a z ă b ă ile sîn t d e 172 şi
re sp c c tiv 155 m c /z i.
F a c to r i naturali te ra p e u tic i
a. — Ape b icarb o n a ta te, c îo r u r a te , so d icc, h ip o to n e, h ip erterm a le.
A m b ele foraje se fo lo se sc a t ît în c u r a in tern ă c ît şi e x te r n ă . , ,
b. — B ioclim at e x c ita n t, d e c îm p ie c u n u a n ţe se d a tiv e .

Sursa T 'C C l- B r- H C O j, .K a+ Mincrnl. ChlmUl, imut

Iz v . B ă ilo r Foraj
4057 IF L G S 42 283,0 3 ,9 1 3 2 2 ,2 C I9 ,3 2 332.7 E . D inconcscn,
1!>S2
F o ru l 4G5S IFLG S 050,2 5 1 0 1 9 ,2 902,1 3 117,1 n . D inconcscli,
1982

In d ic a ţii terapeutice
— boli ale a p a ra tu lu i lo c o m o to r : r e u m a tis m a le '' d e g e n e ra tiv e şi
abarticulare
— boli ren ou rin are

B a ze d e tratam ent
— Vane pentru cură e x te r n ă p e n tr u apă m in erală
— Instalaţii p en tru e le c tr o te r a p ie
— Instalaţii p en tru h id r o -te r m o te r a p ie
— ’B u vete p en tru cura e x te r n ă c u a p ă m in era lă

10. C A R B U N A W

D a te geografice şi c lim a tic e

S itu ată în tr-o zon ă îm p ă d u r ită la 15 km de B aia M are. C lim at de
d ealu ri şi coline, cu iern i b lin d e şi v e r i răcoroase, tem p era tu ra m edie
an u ală fiind de 0"C iar p r e c ip ita ţiile a tm o sfe r ic e in su m în d anual 700 mm .

271
 D ate h id ro g eo lo g ice
S u r s e le d e a p ă m i /i e r a l ă s in t c o n s t i t u i t e d in tr - im p u ţ yetjhi şi .<lin- •
tr -u n foraj h id r o g e o lo g ic c e d e s c h id u n o r iz o n t a c v if e r lo c a liz a t in d e p o ­
z it e to r to n ic n e . '
• - ' ’ ;

Factori natu rali te r a p e u tic i ;

a. — Apă m in e r a lă su lfu r o a să , b icarb on atată, clorurată, sodică, h i-

pertonă . ■ . 1
b. — liio c lim n t s e d a t i v , tie c r u ţa r e

C I- . S O ;- s ,o j- IIC O - K+ N a+ Ca*+ •Mg*+ II,S ' Miner. Cliimlit. anul

i o:> i 255 S.9 m 00 3 60S os ';i9 20 1 li 5 So M, M ocIornfţA,

. !>: I'1 1053

In d icaţii tera p eu tic e

— boli r e u m a tism a le — d e g e n e r a tiv e şi ab articu lare

— boli asocia te : p r o fe s io n a le , boli g in eco lo g ice

Haze de tratam en t

— V an e p en tru c u r a e x te r n ă cu apă m in era lă

17. CIINENI-BAI

D ate g eo grafice şi c lim a tic e

S itu a tă in n ord u l C im p ie i B ă r ă g a n u lu i, în lunea B u ză u lu i, pe m a lu l
lacului C îin en i, în a p r o p ie r e d e F ă u rei. C lim at co n tin en ta l de cîm p ie cu
veri căldu roase şi ier n i r ă c o r o a se , tem p era tu ra m e d ie anuală fiin d de
10,53C, ca n tita tea m e d ie a n u a lă d e p r e c ip ita ţii în su m în d n u m ai 450 m m .

D ate m orfogen etice, g e o lo g ic e ş i h id r o g e o lo g ic e

Lim an flu v ia lii al B u z ă u lu i, form at ca urm are a d ep u n erii unui ba­

raj de alu viu n i în p u n c tu l d e c o n flu e n ţă a rîu lu i cu u n u l din a flu en ţii săi
secundari, lacu l C îin en i a re în su b a sm e n t d ep ozite lo csso id e .du vii stă
h o l o r e n inferioară .şl a lu v iu n ile M uzăulul, h oloren superioare.
Suprafaţa o g lin z ii de ap ă n tacu lu i e ste de ;iti lia, cu o a d în cim e ce
nu d ep ăşeşte O.iKJ m.
.■Mmenlni'i'ii Incului se* r e a liz e a z ă , iu p r in c ip a l, p e scam a a cv lle r u lu l
Ireatic, m i n e r a l i z a r e a apei fiin d leg a tă de aportul co n tin u u de săruri, pe
această cale şi de c o n d iţiile c lim a tic e sp e c ific e B ărăgan u lu i.
A cu m u larea d e n ă m o l te r a p e u tic , de p e fu n d u l la cu lu i ocupă o su p ra ­
faţă de 51,2 ha, cu o g r o sim e m e d ie de 0,33 m .

F actori n aturali te r a p e u tici

— A p a la cu lu i : c lo r u r a tă , su lfa ta tă , sodică, m a g n ezia n ă , ca lcică ,

hipertonă
 b. — Năm ol m in era l cu u n c o n ţin u t r id ic a t de h id r o g e n su lfu ra t.-
c. — B ioclim at ex cita n t, s o lic ita n t dc ste p ă .

S u rsa C l- f ir- so*- K a+ Ca*+ M in c m l. C h i m i s t, a n u l

A ])a lo c u lu i 7 5(H) 1,5 5 100 'I 8 0 0 300 1 300 1 9 G00 M. G a v rH c sc u ,

1 19S-1

In d ica ţii terap eu tice

-— boli ale ap a ra tu lu i lo c o m o to r : r e u m a tism e ^ d egen erative,;: a b a r ti- •>"

c u la re şi inflam atorii, boli n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e şi p p sttra u m a tic e
— boli gin eco lo g ice ' .
— boli d erm a to lo g ice ■' ■m ,u 1

Baze de tratament ' ■

— V an e pentru cură e x t e r n a c u apă m in e r a lă '
— Instalaţii p en tru îm p a ch etă ri şi băi c a ld e ou n ă m o l
— A m enajări p en tru a e r o -h e lio te r a p ie şi o n c ţiu n i cu n ă m o l
- — A m enajări p en tru tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e ' IK

18 , 'C m Ţ A

D a te g eografice şi c lim a tic e v

S itu a tă pe v alea su p erioară a O ltu lu i, la cca 15 km n o r d d c M ie r c u ­

rea Cine, în d ep resiu n ea C iu cu lu i, C lim a t d e d e p r e siu n e in tr a m o n ta n ă ,
tem p eratu ra m edie a n u a lă fiin d d e 6°C, iar c a n tita te a m e d ie a n u a lă d e
p recip itaţii de G00 m m .

D a te h id rogeologice

Izvoru l m ineral carbogazos ce a lim e n te a z ă m ic a in s ta la ţ ie d e b ă i,

npnrc la zi, din d e p o z ite le fo r m a ţiu n ii vulennogPn-r.i'iUnirn ta re ce fo r ­
m ează flancul esllc al m u n ţilor H a rg h ita .

F n rlo ri n n lu r i ili (o riij)o ii(ic i

a. — A p e m in era le feru g in o a se, b ic a r b o n a ta tc , ca lcico , m a g n c z ic n c ,

h ip oton e.
b. — B ioclim at ton ic, stim u le n t, cu u n ele n u a n ţe de s e d a m

Sursa C l- H C O3- Ca:+ M S *+ Fe*+ CO, Miner. Chlniisi, an u l .

l / v , tic la b'il 28,4 851 -10,7 121,0 70 1H..T 1 071 H 101 V. T ilion,
f y so
 Indicaţii terapeutice

— b o li c a r d io -y a s c u ln r e ......... . . . -r
— n e v ro z ă a ste n ică

Baze de tratament - .-- - - - -

— V a n e p e n tr u cu ră e x te r n ă cu apă m in erală

19. C O JO C N A ■• ■■■ ■ '

D a te g e o g r a fic e ş i c lim a tic e >- ;

S itu a tă în tr -o r e g iu n e d e d ea lu ri, la 80 k m S — E d e C lu j-N a p o ca şi

12 k m d e A p a h id a . C lim a t c o n tin e n ta l de d ealu ri ş i podiş, cu iern i reci
ş i v e r i răcoro ase. T em p e r a tu r a m e d ie a n u a lă este de 8CC, p r e c ip ita ţiile
în su m ln cl a n u a l în m e d ie G50 m m . .

D a te •inorfon ictricc, g c o lo g ic c ş l liid r o g e o lo g ic c

C ele trei Incuri antropo:Uillrin (g e n e r a le dc prăbuşirea unor vet'hi
lu crări m in ie r e ele e x tr a g e r e a să r ii şl In u n d are a acestora de că tre a p ele
su p e r fic ia le ) u tiliz a te în sc o p te r a p e u tic . (D urgău, B ă ilo r şi P o m p elo r -
nr. 2) s în t s itu a te p e m a s iv u l d e sare, d ia p ir, din a x u l a n tic lin a lu lu i C o-
jo c n a -G ă d ă lin -S ic . S u p r a fa ţa la c u lu i e ste cup rin să în tre 2635 m p (D u r-
gâ-.i) şi 11,5 m p (la cu l P o m p e lo r ) ia r a d în c im ile în tre 49 m şi 3 m .

F a cto ri n a tu r a li te r a p e u tic i •
a. —■ A p e m in e r a le c îo r u r a te , so d ic e , con cen trate, d in la c u r ile sa­
lin e.
b. — B io c lim a t s e d a tiv , d e cru ţa rc. !

Sursa c i- lîr- S O |- Na+ Ca*+ Mineral. Chim ist, anul

L . B a ilo r 79 303 5 2 263 50 985 203 286 133 845 E . D c lca n u ,

1962
L. D u rg ă u 37 057 •nbs. 1 020 23 S-l 7 383 152 G2 393 K . D c lca n u ,
19G2

Indicaţii terapeutice
— b o li a le a p a ra tu lu i lo co m o to r : reu m a tism a le d eg e n e r a tiv e şi
a b a rticu la re
— boli ginecologice
— b o li a so c ia te : b o li en d o c r in e

Baze de tratament
— V a n e şi b a zin e p e n tr u cură e x ter n ă cu apă m in erală
—• A m en a jă ri p e n tr u a e r o -h e lio te r a p ic şi băi reci în lac.
 -- --- • -=20. COSTEŞn -

D a te g eo g ra fice ş i c lim a tic e ' j

S itu ată în co m u n a cu a cela şi n u m e, Ia 7 km dc co m u n a H o rea , la

p o a lele M un ţilor C ă p ă ţîn ei. C lim a t c o n tin e n ta l tem p era t, tem p era tu ra m e ­
d i e ’anuală fiin d de 8 °C ,ia r c a n tita te a m ed ie an u a lă d c p recip ita ţii în s u -
m incl 800 m m .
•• ivi • i i ■i :
Dalo liidrogeologico
S u rsele de a p e m in e r a le s în t r e p r e z e n ta te prin iz v o a r e n atu rale. •

Factori naturali terapeutici ■>

a. — A p e su lfu r o a se , o lig o m in e r a le -:... ... •
— Izv o ru l d in s a t (H o S » = 1 0 ,2 m g / l, m in era liza re = 836 m g /l)
— Izv o ru l F e r g g e l . (H 2S = , 6 , 8 „ m g /i, m in era liza re =
019,7 m g /l). ..................................
Indicaţii terapeutice . . I. j„ •
. — boll l'l'iio.-ui lijin'i! ,j ; , '.
—■. boli ale tubvd.ui d igestiv;. • r, .
— boli h e p a to -b ilia r e N- ' i i •• - ■ • :i :
—■ boli a so cia te : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi a b articu lare, b oli
end ocrin e. . ,.
•.iv •
Baze dc tratament
— B u vete p en tr u cu ră in te r n ă cu ap e m in e r a le 1 v<
—• Vane p en tru cu ră e x te r n ă cu apă m in er a lă •

21. C R J S T U R U S E C U I E S C >'• : :‘ t .>i .

Date geografice şi climatice

Situ ată în P o d işu l T ir n a v e lo r p e v a le a Ţ îr n a v c i M ari, la 25 km de
S igh işoara. C lim a t m o d e r a t d e d e a lu r i ş i c o lin e , cu v er i răcoroase ş i'ie r n i
b lîn d e, tem p eratu ra m e d ie a n u a lă fiin d d e 8°C, ia r ca n tita tc a m ed ie a n u a lă
de p recip ita ţii în su m în d 700 m m .

Date hidrogeologice
A p a m in era liza tă , de z ă c ă m în t, p r o v in e — în p rin c ip a l — d in tr -o
fostă sondă d e e x p l o a ta r e a g a z e lo r n a t u r a l e(domul g a z e ife r F ilia şi) şi
din citev a izv o a re n a tu r a le ca p ta te în tr -u n b a zin .

Factori naturali terapeutici

a. — A p ă m in er a lă co n ce n tr a tă , b rom u rată, io d u ra tă , clorurată. so­
d ică, h ipertonă.
b. -— B io clim a t se d a tiv , tie cru ţare.

275
 S t lfiA C i- iii— I- so*- C.h5< M u ’t Minerul iz. CJihnUt, anul

Sil. F ln lin a
SftrnU o :u GO 15,2 30 ,2 28 737 1 791 500 SO 051 V. T ih o n ,
1981

Indicaţii terapeutice
— boli alo a p a ra tu lu i loco m o to r : reu m a tism a le d eg en era tiv e şi ab ar-
tictilare.

Baze de tratament
— V a n e p e n tr u cura e x ter n ă cu apă m in era lă
• i

22. D A N E Ş T I H A R G H I T A " ;

Date geografice şi climatice ’ ' !"'

S itu a tă în d e p r e siu n e a C iu cu lu i, p e v a le a su p erioară a O ltu lu i, în
com u n a cu a c e la ş i n u m e . C lim a t d e d ep r e siu n e in tram an tan ă, tem p era ­
tura m e d ie n nm d ă fiin d d e 6°C, ia r c a n tita te a m ed ie anuală d e p r ec ip i­
taţii în su m în d C00 m m . , . ■

D a te liid r o g e o lo g ic e
E n ie r g e n ţe le d e ap ă cavbogazoasă, sla b term a lă (23~C) ce a lim e n ­
tează in s ta la ţiile b a ln e a re e x is te n te în v ec in ă ta te a com u n ei D ă n e şti,
apar la zi d in d e p o z ite le fo rm a ţiu n ii v u lca n o g en -se d im e n ta re ce fo r­
m ează u m p lu tu r a b a z in u lu i su p er io r a l C iu cu lu i.

Factori naturali terapeutici ’ '

a. —■ A p ă m in e r a lă b icarb on atată, calcică, m agn ezian ă, carbogazoasă,
hip oton ă.
b. — B io c lim a t ton ic, stim u le n t, cu u n e le n u a n ţe d e sedare.

Sursa C I- R r~ HCO- Xa+ C a^ rc’h co, CMmlst, nnn!

Izv. d e In
b5i î 1,2 1,5 703 io, r» 125 50 5,1 0GS 2 10G.8 V. T ih o n ,
1980

Indicaţii terapeutice
— b o li a l? t u b u lu i d ig e s tiv
— n ev r o z ă a ste n ic ă

B a ze de tr a ta m e n t

■
— V an e p e n tr u cură ex te r n ă cu apă m in erală

27C
 23. F I Ş J C I

D ate g e o g r a fic e şi c lim a tic o

S itu a tă în zona do c o n ta ct a M u n ţilo r B u z ă u lu i c u S u b ca rp a ţii, fâ -
eind p a rte d in co m u n a B ozioru . C lim a t c o n tin e n ta l, d e d ea lu ri, tem p e­
ratura m e d ie an u a lă fiin d d e 7°C, iar c a n tita te a m e d ie 'a n u a lă de p reci­
p itaţii în su m în d 600 m m .

D a te h id r o g eo lo g ic e
S u rsa d e apă m in era lă co n stă d in tr -u n iz v o r c a p ta t, e e aflorează d in -
tr-u n n iv e l p erm ea b il a l o lig o e e n u lu i, a v în d d e b itu l d e cca 0,5 l / s .
i.: ....

Factori naturali terapeutici , ;i:,

a. — A p e m in era le su lfu r o a se , iodura'te, c lo r u r a te , so d ice, ca lclce,
m a g n e z ie n e , h ip erto n e. :.î. '
’b. — B io clim a t se d a tiv , d e c ru ţa re. i .t j i ,! i. ..

Stirtt. Cl~ I lr - I- IIC O - K a+ C a1* n ,s M ineral. Chimist, anul

I/-V,
ttiU tor 28 (\r.t II ,5 1,2 8ÎG 13 C i l 3 088 G5S 10,5 •1G UG E . C erchez,
1952

In d ica ţii tera p eu tice

— b o li ale ap aratu lu i lo co m o to r : r e u m a tis m a le şi a b a rticu la re
;— b o li rteno-urinare
— b o li ale tu b u lu i d ig e s tiv
— b o li asociate ; g in e c o lo g ic e , r e sp ir a to r ii şi c a r d io v a sc u la r e .: ^ 1

B a ze de tra ta m en t ,.
— V a n e p entru cură e x te r n ă e u apă m in e r a lă
— B u v e te p en tru cură in te rn ă c u a p e m in e r a le • ■■
— In sta la ţii p en tru aerosoli
— In sta la ţii de e le c tr o ter a p ie

24. I C O A N A : ■ "

D a te g e o g r a fic e şi c lim a tic e

S itu a tă în com u n a cu a cela şi n u m e , p e m a lu l d r e p t a l O ltu lu i, la su d
d:- oraşul S la tin a . C lim a t de c îm p ie , te m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă fiin d d e
113C iar ca n tita tea m ed ie an u ală d e p r e c ip ita ţii în s u m în d a n u a l 700 m m .

D a te h id r o g e o lo g ic e ■
A pa m in erală e ste d e tip z ă c ă m în t, a so c ia tă str u c tu r ilo r p etro liere şi
extrasă p rin son d e p en tru h id rocarb u ri. i

277
 F actori natu rali terapeutici
a. —■ A p ă m in era lă c o n cen tra tă , iodurată,i;brorhurătă, Clorurată, so­
d ică, h ip c r to n ă , h ip erte rm a lă
b. — Bi o c l i ma t se d a tiv , cu u n elb '.n u an ţe’'de ex citare, stim u la n te .

» ’• J
Sursa T°C C i- B r I- Na+ MgH •Mineral. : C him ist, anul

S d . 335 57 39 000 7,5 1-1,-J 20 313 055 05 icM*- C. A iighctapo),

.\ 1972 ■

I n d ic a ţii te r a p e u tic e

■
—■ b o li a le a p a ra tu lu i lo co m o to r : re u m a tism a le d eg en era tiv e şi'ăb ar-
tic u la r e , n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e ş i p o sttr a u m a tic e ,
— b o îi a s o c ia te ': g in e c o lo g ic e , p ro fe sio n a le, en d ocrin e. .. .. .

B a z e d e tr a ta m e n t u ■7 ' 1 •

■ :v - - :“ V ah'erş i ::b a z in e pV ntm ~curT extoriT ă''cu''âpă'm hiei‘ală r" ’ ; '~

. — . A m e n a jă r i p en tru tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e .

, , ,, .,. . t. . 1;2 5 , i p E C l U L D E J O S . . ,

D a te g e o g r a fic e ş i c lim a tic e

S itu a tă pe m a lu l stin g al M u reşu lu i, la p o a lele M u n ţilo r'G u rg h iu liii,

la 7 k m ,,, d e,-.R e g h in . • C lim a t -te m p er a t c o n tin e n ta l, tem p eratu ra m ed ie
a n u ală în r e g istr în d 9°C, ia r c a n tita te a m e d ie an u ală de p recip ita ţii în s a -
m în d 700 m m . . . . .

D a te h id r o g e o lo g ic e i:

A c u m u la r e a a r v ifrr ă m in e r a liz a tă form ează un c o m p je s, ac.vi.fer„acu­

m u la t în o r iz o n tu r ile n isip o a se , p erm ea b ile, d isp u se discon tin u ii la partea
su p e r io a r ă a fo r m a ţiu n ilo r a rg ilo a se -m a r n o a se de vîrstă sarm aţian ă str ă ­
b ă tu te d e m a s iv u l d ia p ir de sa re ce ap are la zi la ME de lo ca lita tea Id e-
c iu de J o s.
M in e r a liz a r e a a p ei se p ro d u ce a tît p r in .c o n ta c t direct cu m a siv u l ;ie
sa re c it şi p rin le v ig a r e a a r g ile lo r sa lin e din sp in a rea sării.

F a c to r i n a tu r a li te r a p e u tic i

a. — A p e m in e r a le c o n c en tr a te, clo ru ra te, sod ice, h ip erto n e.,., •

b. — . B io c lim a t se d a tiv , de cru 'arr.

' -Sursa C J- . 11r - SO J- X.il- JIg>+ CJiJnmf, nnuJ

Izv. 2 8 273 l 2 2UI .ri o IM 7:jo 37 17 J 18 >1. G av rilescn ,

B a z in ' 53 395 3,5 2 -193 35 303 7-12 ■10 92 7S4 M. G nv rilescu ,

1982
In dicaţii terapeutice

— boli alt’ aparatului locom otor : r e u m a tism a le d e g en er a tiv e ş i a b a r-! '

ticu la re, b oji n eu ro lo g ice p eriferice ,
. — ,b o li g in eco lo g ic e ■ ,• ; •
- — b o li asociate : en d ocrin e

Baze de tratament
‘i ■ ■'■■■ ■:i, ■•ir.1
.— A m en a jă ri p en tru h elio te r a p ie şi o n cţiu ni, cu n ă m o l;
- — B a z in e p en tru cură e x te r n ă cu apă m in era lă in ,a e r liber. ,

:’ 1 •î i ■ : ’r' : ' i i'*- ;<! i ■ "f

. 20. J IB O U . -■ r: • ,

Date geografice şi climatice ; i;. , . , |; ^ , ri. ^ , .

S itu a tă in zona d ealu rilor S ă la ju lu i, p e m a lu l S o m e şu lu i. C lim at de
d e a lu r i ş i c o lin e fără am p litu d in i term ice m a ri, tem p e r a tu r a m ed ie an u ală
fiin d dc iar ca n tita te a m e d ie an u a lă de p r e c ip ita ţii în su m in d 650 miri.

Date liidrogeologicc .. > t j.

S u rsa j:le. apă m in erală o c o n stitu ie u n b a zin b e to n a t am en ajat d irect
p e o em erg en ţă n atu rală. ,

Factori naturali terapeutici ----

~ a. — A p ă m in erală su lfu ro a să , cloru rată, su lfa ta tă , sodică, icalcică,
m a g n o zia n â , izoton ă.
b. — N ă m o l
■.,;. ■■ .‘ .>' i
c. — B io clim a t sed a tiv , de cru ţare

1n
c
Sursa C l- SO J- c N a* Ca’+ M g'+ F c :+ II,S Miner. Chimist, anul

Iz v . b iţilo r 3 419 2 770 -ill 2 830 •MO 180 & 23,8 10 271 E . P o p eseu,
, 1962 -

Indicaţii terapeutice
— b o li ale. ap aratu lu i lo c o m o to r : r e u m a tism a le d e g en era tiv e şi
a b a rtieu la rc
— boli asociatc : g in eco lo g ice şi boli a le tu b u lu i d ig e s tiv ■■ !

Baze dc tratament
— V an e p en tru cură ex tern ă cu apă m in er a lă
— A m en ajări p en tru h elio tera p ie şi o n c ţiu n i cu n ăm ol.

279
 27. J I G O D I N

D ate geografice şi clim atice

S itu a tă In m a rg in ea d e su d a o ra şu lu i M iercu rea C iuc (cca 2 km ) la
p o a lele M u n ţilo r H a rg h ita . C lim a t cu iern i r eci şi v e r i răcoroase, tem p e­
ratu ra m ed ie a n u a lă fiin d de 6°C iar ca n tita te a m e d ie anuală de p recip i­
taţii în su m în d 600 m m .

Date hidrogeologice
A p e le m in e r a le carb ogazoase ce apar la zi su b form ă de izvoare n a­
tu rale sau au fo s t in te r c e p ta te d e fo ra ju l să p a t în zona staţiu n ii, iîn t a cu ­
m u la te, su b form a u n o r co m p le x e a c v ife r e în d ep o zitele perm eabile, de
u m p lu tu ră , a le b a zin u lu i m ijlo c iu a l.C iu lu lu i (b azin u l M iercurea Ciuc).
A pa în tîln itâ d e fo ra ju l e x e c u ta t în sta ţiu n e a re o tem peratură de 10:C.

Factori naturali terapeutici 1 ,,1‘ '' 1'

a. — A p e m in e r a le : . ■
— fer u g in o a se , . b icarb on atate, so d ice,' h ip oton e (sonda IPE G '
a lim en tea z ă ştr a n d u l): ■
— b ica rb o n a ta te, so d ice, ' carb ogazoase, h ip o to n e (izvorul de
b ău t, cură in te r n ă -b u v e tă )
— o lig o m in er a lă , carb ogazoasă (izv o ru l de la baziniil rerc)
b. — B io c lim a t to n ic, s tim u le n t...............

Sursa C l- IIC O - Xn+ Ca** Fc*+- C.O, MllUT.ll. Chimist, nniil

Sil. 1PK IÎ 85 1 0l*r> 271 Hf> 12 G33 1 7-11 V. Tihon, 1T-S2

Izv. d c b flu t 28 CIO Ui fi 50 1 250 i n«r> Y. Tilion, 1982
Iz v . d c la b a z in u l re c e 28 -130 112 59 1 1S5 817 V. Tihon, 39S2

Indicaţii terapeutice
— boli ca rd io -v a sc u la r e
— boli ale tu b u lu i d ig e stiv
— n evroză a sten ic ă

B a ze d e tra ta m en t
— V an e şi b a zin e p entru cură extei'nă cu apă m inerală
— B a z in e p e n tr u cură ex ter n ă in aer lib e r
— B u v e te p en tr u cură in tern ă cu a p e m in e r a le ’V ’ ' '

20. T .1PO V A

D a te g e o g ra fice şi clim a tic e

S itu a tă în lu n ca M u reşu lu i, a vin d D e a lu r ile L ip ovci la sud şi M un­
ţii Z ara n d u lu i la n ord , pe v a le a p in u lu i S işta r o v ă ţ, la cca 2.5 km de ora­
şu l L ipova. C lim a t m o d era t cu u n e le in flu e n ţe su b m ed iteran een e, te m ­
p eratura m e d ie a n u a lă fiin d de 10°C, iar c a n tita te a m edie anuală de p re ­
c ip ita ţii de 620 m m . .■ .

280
 D r. O B A D Ă A L E X A N D R A
(d e d ic R e a d e r , t k e c u p e m r e M e d ic a l»

D a le Iiid ro g eo lo g ice
Z ăcăm in tu l d e a p e 'm in e r a le ca r b o g a zo a se, e x p lo a ta t prin foraje cu
a d i.u im e clc pină la 80 ni, e ste situ a t în n iv e le le d c roci p erm ea b ile (n isi­
puri, n isip u ri a r g îlo a se cu in te r c a la ţii le n tic u la r e d e p ietrişu ri) d e v îrstă
p an on ian ă şi cu a te r n a r ă , d isp u se p e ste u n fu n d a m e n t d e şistu r i crista lin e
a fecta t d e d is lo c a ţii 'ru p tu ’r a le ca re c o n s t itu ie c ă ile d e c irc u la ţie sp re
su p ra fa ţă a d io x id u lu i de1ca rb o n . ' V ,
F actori n a tu ra li te r a p e u tic i
a. — A p e m in e r a le b ica rb o n a ta te, so d ic e , ealcie? , m a g n e zie n e , u n ele
feru g in o a se, carb o g a zo a se, h ip o to n e . ......
b. — B io clim a t s e d a tiv , d e cru ţa re. • \ >

IIC O - so> - M in e ­
S u ria , c i- .X n* C a*r CO, rii. C h im is t, n n iil

Sd. S + 9 . 37 1 1-17 10S 201 1CS 58 3 500 5313 S . S a m so n , 19S0

In d ica ţii te r a p e u tic e

— b oli ca r d io -v a sc u la r e . .
— boli alo tu b u lu i d ig e s tiv
— boli 'h e p a to -b ilia r e • '■
— boli a so c ia te : r en o -u r in a r e , g in e c o lo g ic e , p ro fe sio n a le, n evroză
asten ică, boli r e sp ir a to r ii ’

Baze dc tratament
— V an e p en tru cu ră e x te r n ă cu apă m in e r a lă
— B azin e p en tr u cură e x te r n ă în aer lib e r
— S o la rii p en tru a e r o h e lite r a p ie
— B u v e le p en tru cură in te rn ă cu ap e m in e r a le
— In sta la ţii de e le c tr o şi h id r o te r a p ie

29. M A L N A Ş -B A I

D a te g e o g ra ficc şi c lim a tic e

S itu a tă în d e file u l care d e sp a r te M u n ţii B o d o c d e M u n ţii B araolt, la
cca 22 km de S f. G h eo rg h e. C lim a t fără a m p litu d in i term ice m ari, te m ­
peratura m ed ie an u a lă fiin d de 7 CC ia r c a n tita te a m ed ie an u a lă d e p r e c i­
p ita ţii de 600 m m .

D a te h id ro g co lo g icc
Sub asp ect h id ro g eo lo g ic , in zon a M aln aş e x is tă două orizo n tu ri a c v i-
ie r e sup rap u se, u n u l — in fe rio r — c a n to n a t în siste m u l fisu ra i şi z o n e le
fractu rate alo fo rm a ţiu n ilo r c a lc a r o a se -g r e z o a se d e v îr stă cretacică şi
a ltu l .-— su p erio r — în d e p o z ite le a co p er ito a re g r a n u la re d e v îrstă p lio -
cen ă şi cu atern ară. H id r o str u c tu r ii p lio c e n -c u a te r n a r ă îi ap arţin su rse le
Ilea n a , M ioara, B ă ile R e c i, B aia C aldă, fo r a je le n r. 8 şi 9 IS P IF , e x p lo a ta ­

281
 b ile în sco p u ri ter a p e u tic e în îim p ce d e h id ro stru clu ra clin d e p o zite le
c r e ta cice s în t le g a te su r se le M aria, P r in c ip a l, fo ra jele 2, 1, -1 şi 10— 11,
{JOI— 002 u tiliz a te p en tru jn ib u lcU ere
I''aclon n a tu r a li (c r a p e u tic i
a. — A p e m in e r a le : b ic a r b o n a ta te ,'so d ic e , ca lclce, carbogazoase, h i­
p o to n e (iz v o r P r in c ip a l să u C entral, so n d a J S P IF — îm b u telia tă ca „B odoc
2 “), u n e le io d u r a te (izv o r V icto ria — cură in tern ă )
— b ic a r b o n a ta te , cloru rate, so d ice, ca rb o g a zo a şş, . h ip otp n e ,,(izvor
M aria — cu r ă in ter n ă şi îm b u te lie r e în a m e ste c cu izv . M alnas), u n e le
io d u r a te (i z v o r M ioara, iz v . Ilean a — cu ră in tern ă ).
S e c o n sta tă o sta r e d e d egradare a v a n sa tă
b. — M o fe tă e x is tă d ar nu se fo lo se şte
. . c. - - B io c lim a t se d a tiv , de cru ţare . . . ... . ' . . .. ......

Sursa Ci­ I- nco- X a+ Ca’+ M«’+ CO, Fc IIB O , Miner. Chimist, nnul

Sd. JS P JF li 3 97(5 230 134 33 1 SGG 1 21 1 G18 V. TUiou.

C. A n g lu io -
p ol. 1981
Iz v .
V ic to ria 1S4 2,0 1 342 371 202 33 1 090 3 3S 2 356
Irx.
M io ara -182 2,0 3 294 1 1SS 228 50 1 490 4,6 141 5 510
Iz v .
Ilgnnn 5 53 0,4 3 035 1 298 234 70 1 725 0,2 87 G 007
Iz v . M aln aş 879 — •I 14S 1 087 81 100 1 707 5,2 171 7 243 „
Iz v . M arin S79 v,s 2 391 1 204 202 63 1 355 5,0 2,9 5 278 i.
Iz v . C e n lra i
sn u P r in ­
c ip al :ii2 2 214 051 253 00 1 795 9 53 3 731

In d ic a ţii te r a p e u tic e
■— b oli a le tu b u lu i d ig e stiv
— b o li h c p iito -b ilia r e • •
— boii d e n u tr iţie şi m eta b o lism
— boli a so c ia te : n ev ro ză asten ică, b o li c a rd io v a scu la re ~i r c sp ir a to .ii
B a z e d e tr a ta m e n t
— V a n e p e n tr u cură ex te r n ă cu apă m in era lă
— B a z in p e n tr u cu ră ex te r n ă în aer lib e r
— B u v e te p e n tr u cură in tern ă cu a p e m in er a le
— I n s ta la ţie p e n tru m o fe te
In s ta ţiu n e e x is tă san a to riu ;le cop ii p en tru sec h e le h ep atită.

30. M IE R C U R E A S I B I U L U I

D a te g e o g r a fic e şi c lim a tic e

S itu a tă în P o d işu l S cca şelo r, p e v a le a S e c a şu lu i, la cca 5 Ion d e
lo c a lita te a M ie r c u r e a S ib iu lu i. C lim at m o d e r a t d e d ea lu ri şi co lin e, te m ­
p eratu ra m e d ie a n u a lă în reg istrin d 9°C iar o a n tia tea m ed ie anuală de
p r e c ip ita ţii 600 m m . •

20 2
D.'ito liirfrogcolugicc
A^urmilfirrii jicviferii minrrntizniri s c div.vnllfl, c u ('nrmMer l oc u l I u
ii 'iv i/lli’lc p erm eab ile do luncii, nlc pirhtlul Sociiş. tilimenUdfi d lu pro­
funzim e, ilnlorJln. um il n ccld cn l Icd o n ic , .cu npă .dc lip ză că m in t (pro­
b abil apa m a rgin ală a u n ei a cu m u lări " a zeifere in stru ctu ra auticU nală
M iercurea B ă i-B o z -D o sta l).

F a cto ri n a tu ra li tera jicu tici

a. — A p e m in e r a le co n cen tra te, clo ru ra te, sodice, 1u r ie l^ ’MoiKirate '

(P u ţu l nr. 1) h ip e r to n e (b azin ele II şi III). ,, . .
. , J.. ^ . .. .

Sursfi c r 13r~ 1“ N ;r MilHTÎlliZ. Chimist, ‘anui

i , y. . i>; i,. . M. - .a .-».

Pul 1 2'î îiX\ :î 2,5 15 150 4 2 23.'» V. T ihon, A nghelopol, 1983

n ^ z iii i i 7 (M»LÎ 2 •I •I.Yj j 2 IUI) V. Tilion, C. A nyliclopol, 1US3
B az in U t 11 310 3 0,0 7 0Co IU 752 V T ihon, C. A nghelopol, 1933

b. — B io c lim a t sed a tiv , d e cruţare.

■î ' i j r . - i 1 > : ' *, . •; ' ■ ' ) i !,l *

In d ica ţii te r a p e u tic e

— boli ale a p a ra tu lu i lo co m o to r reu m a tism a le . degenerative;', şi
abarticulare, n eu ro lo g ic e p eriferice şi p o stk a u m a tic e i i
— boli g in e c o lo g ic e : •• •■
— boli asociate : en d o crin e, ca rd io v a scu la re
: ,. O!" '!’ ■> 1' I!
L5aze dc tratam en t
— V ane p entru cură ex tern ă cu apă m in era lă ... .r
— A m en ajări p e n tr u on cţiu n i cu năm ol şi băi reci in bazine
— A m en ajări p e n tr u tra ta m en te g in e c o lo g ic e ' •:...•!)«« , '•

31. O C N A D E J U L U I

D a te g eo grafice şi c lim a tic e

S itu ată la cea 4 k m de ora şu l D ej. in zo n a sa lin elo r O cn a -D ej, în -
tr-o regiu ne d e d ea lu r i şi co lin e. C lim at c 6 n tin e n ta l m oderat, tem p era­
tu ra m edie an u ală în re g istrîn d 8°C iav c a n tita te a m ed ie a n u a lă de p re­
cip ita ţii în su m în d 600 m m .

D a le liid r o g c o lo g k c 1 : ' ''' 1

La Ocna D eju lu i e x is tă un lac form ar în d ep resiu n ea răm asă în urm a

p răb u şirii a c o p erişu lu i u n ei v ec h i o cn e a b a n d o n a te, cave, ulterior,” s -a
u m p lu t cu apă p ro v e n ită d in p recip ita ţii.

F actori naturali tera p e u tici

a. — A p ă de lac, a n trop osalin , foarte co n cen tra tă , clorurată', s u lfa -
t.i‘5, sDdică, h ip erton ă .

283
 b. — Sn li uft
<-. — liio c lim a l sr d a tlv , de cru ţa re

Suriii CI Ut" - sol** ÎICO j Ka+ + K + D .’ + .m b*+ Mineral. Chimul, îtmiî

'

I.ncul 112 700 17 0 7 2 211 100 G I0 537 23 2u0 751 V. U m eseu,

Silrut 19G2

In d icaţii te r a p e u tic e
■
— boli a le a p a ra tu lu i lo co m o to r : reu m a tism a le degenerative şi
arbarticu lare, n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e şi p o sttra u m a tice
— boli g in e c o lo g ic e

B a ze d e tra ta m en t
-— B azin în aer lib e r p en tru cură e x te r n ă cu apă m inerală.

32. OCNA M UREŞU LU I

Date geografice şi climatice

i':- i
S itu a tă în c u lo a r u l M u reş-T u rd a , în v e s tu l P o d işu lu i T ran silvan iei,
pe m alu l stin g a l M u reşu lu i, lin g ă o ra şu l O cna M u reşu lu i. Climat c o n ti­
n en ta l, de d ea lu ri, cu tem p e r a tu r a m e d ie a n u a lă d e 9°C şi cantitatea to ­
tală de p recip ita ţii in m e d ie 600 m m an u al.

D a te h id ro g eo lo g ic c

S ta ţiu n ea b a ln ea ră u tiliz e a z ă ca apă m in era lă saram ura exp'oatată

prin d izolvarea să rii în so n d e.
!;
Factori naturali terapeutici
a. — A p e m in e r a le d e m a re co n cen tra ţie cîoru rate, sodiec, h ip er ­
tone
b. — B io c lim a t se d a tiv , de cru ţare

cr 13r " s o ;- N a+ Ca’* Ma,+ M in e r a li/.. ' ChimM, r.iutl

1G0 -117 I 138 105 000 570 35 | 200 150 V. I o i i r s c t i , l ‘J 0 2

In d icaţii tera p eu tic e

— boli a le a p a r a tu lu i lo co m o to r : reu m a tism a le degenerative şi
ab articulare, n eu r o lo g ic e p er ife r ic e şi p o sttra u m a tice
— b o li g in e c o lo g ic e

B aze de tratam en t
— V an e şi b a zin e p en tru cură ex te r n ă cu apă m in erală
— B a zin e p en tru cură ex te r n ă în aer lib er

28-1
 — A m en ajări n e r o -b c lio te r n p io '
— T nstnlnlli d o o lo c tr o lo r n p ie
— In sta la ţii p e n tr u in h a la ţii

33. O CNA ŞUGATAG

Date geografice şi climatice
S itu a tă în D e p r e siu n e a M a ra m u reş, la p o a lele M a siv u lu i'1G u tîi, la
cca 20 k m de S ig h e tu M a rm a ţiei. C lim a t de d ep resiu n e in tra m o n ta n ă , cu
v eri ră coroase şi ie r n i n u prea g e r o a se , tem p era tu ra m ed ie a n u a lă fiin d
d e 8°C ia r p r e c ip ita ţiile a tm o s fe r ic e în reg istrin d o m e d ie a n u a lă de
750 m m . , . . - .

Date hidrogeologice
In aon â com u n ei O cna Ş u g a ta g , p e m a siv u l de sare ce a p a re în a x u l
a n tic lin a lu lu i d iap ir B e r b e şti-O c n a Ş u g a ta g -B u d e şti, e x is tă u n co m p lex
d e la cu ri sărate fo r m a te în u r m a p ră b u şirii ta v a n elo r u n o r v e c h i ocn e,
şi d izo lv ă rilo r p ro v o ca te d e a p e le su b te ra n e .
L a cu l G ăvrilă, u tiliz a t în p r e z e n t în cura b a ln ea ră a re o n d în cim e
de 29 m .

Factori naturali terapeutici

a. — A p e m in e r a le d e m a r e co n ce n tra ţie cloru rate, so d ice , h ip er ­
tone.
b. — B io clim a t se d a tiv , d e cr u ţa r e

Suna CI" H r“ 1" s o ’t“ ucor Cil-'" MlfKTjli/.

A pil b a z in 71 800 5 2 520 15S -Hi 520 3 3! 20 120 0(10

Indicaţii terapeutice
—■ b o li a le a p a r a tu lu i lo c o m o to r : r eu m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi
abarticu lare, n eu r o lo g ic e p e r ife r ic e şi p o sttra u m a tice
— b o li g in e c o lo g ic e
— boli ca rd iova scu la re.

Baze de tratament
-— V a n e şi b a zin e p en tru cu r ă extern ă' cu apă m in era lă
— B a z in e p en tru cură e x te r n ă în a er lib er
— A m en ajări p e n tru a e r o -h e lio te r a p ie
— In stalaţii p en tr u e le c tr o te r a p ie
— In stalaţii p en tru h id r o te r m o te ra p ie
— A m en ajări p e n tr u tr a ta m e n te g in eco lo g ice.

285
 34. O C N E L E M A H I /

D ate geografice şi clim atice

S itu a tă ln a p r o p iere de V alea O ltu lu i, în z o n a d e a lu r ilo r su b ca rp a ­
tice care co b o a ră că tr e G ovora.. C lim at c o n tin e n ta l m o d e r a t, tem p era tu ra
m ed ie an u ală fiin d d e 9,5°C ia r p recip itaţiile' a tm o sfe r ic e in su m în d an u a l,
în m ed ie, 700 m m . :i;-i; ■ ’:••»*-<■• J,;:’
D ate h id r o g e o lo g ic e ... - '■
P in ă n u d e m u lt apa m in era lă ,’ p roven ită, d in . sp ă la r e a s ă r ii.ş i a d e ­
p ozitelor sa life r e , se e x tr ă g e a d in tr-u n la c ,. f o r m a t , p rin p ră b u şirea u n e i,
v ech i •o cn e, fiin d fo lo sită p e n tru u m p le r e a ’u n u i b a zin în aer lib er şi, la-
băiie calde. In p r ez e n t in s ta la ţiile d e băi sîn t a lim e n ta te cu saram u ra
p ro v en ita d in d iz o lv a r e a să rii în sonde.
F actori n a tu r a li te r a p e u tic i
;. . il ! ■ I’'
a. — A p ă d e la c, de m a re co n cen traţie, clo ru ra tă , so d ică , ■h ip e r ţ o n ă .:
b. — N ă m o l m in era l, cu 'ca ra c teristicile,, u n ei .a r g ile să ra te
— B io c lim a t se d a tiv , d e cruţare

Sui'sa cr Br~ s o î- N.i+ ‘ C:\*+ Mineral. Chlntlsţ, mini

■
Bnzi:: băi rec; 121 ÎIGG 17 1 726 Rt -1G7 731 ‘ ■49'"' '2 1 6 259 ; YY Iohcscu
băi cziicic 103 3 IU 8 1 GSO GG 528 1 171 (J2 173 50U V. Jnncseu

In d ica ţii te r a p e u tic e

— boli ale a p a ra tu lu i locom otor : reu m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi
n e u r o lo g ic e p e r ifer ice şi p o sttr a u m a tic e ... ■■
— b oli g in e c o lo g ic e .
— boli c a r d io v a sc u la r e -
B aze de tr a ta m e n t
— V ane p e n tr u cură e x te r n ă cu apă m in era lă
— I n s t a la ţ ii p e n t r u îm p a c h e tă r i cu n ă m o l ,1: . i .. , .
— In sta la ţii p en tru tra ta m e n te g in eco lo g ice
— A m en a jă ri p en tru aero h elio tera p ie, o n cţiu n i cu n ă m o l rece u r-
■■âe băi in Inc*.

35. O C X IŢ A

D a le g co g ra fic e şi c lim a tic e

S itu a tă in a p r o p ie r e de V a lea O ltului, în zona d e a lu r ilo r su b ca rp a tice
car-? coboară că tr e G ov o ra . C lim a t c o n tin en ta l m o d era t, tem p era tu ra m e ­
die anuala fiin d d e i>,o°C iar p recip ita ţiile a tm o sfe r ic e în su m în d an u al,
î:-. m odic, 700 m m .
D ate h id r o g e o lo g ic e
I n s ta la ţiile d e b ă i s in t a lim e n ta t e c u sa r a m u r ă p r o v e n ită ' d in d iz o l­
v a r e a s ă r ii in s o n d e .

2 3 ‘J
 mumm nmnnniiriM ~^ «gr ii» *ian

Factori naturali terapeutici

a- — Izv or cu apă fo a rte co n cen tra tă , clorurată, sodică
b. — N ăm ol tran sp ortat d c la O en cle Muri
c. — B io c lim a t sed a tiv , d e cru ţare

S u rsa c r D r“ soj" - X a+ . C u, + Ms" M in c rn liz . C h in tiM , Jiiiu)

A p ă d in
b a z in 1S-I.37G 3 ,5 3 S05 110 5 0 0 1 303 277 ;î0 9 7 1 2 K . D in c o n e s v u ,
19.S3

In d ic a ţii tera p eu tice .1

— boli a le ap aratu lu i lo co m o to r : reu m atism ale d e g e n e r a tiv e si
abarticulare, n eu ro lo g ice p e rife r ic e şi p osttrau m atice
— boli g in eco lo g ic e
— boli ca rd iov a scu la re
Baze de tratament
— Vane p en tru cură e x te r n ă cu apă m in erală .
— A m enajări p entru a e r o h elio tera p ie, on cţiu n i cu n ă m o l şi băi reci
în la c - ' .
— A m enajări pentru tra ta m e n te g in eco lo g ic e

36. O D O ttH E IU L S E C U IE S C — S E IK E

Date geograficc şi climatice

S itu ată pe m a lu l stin g a l T irn a v ei M ari, în d ep resiu n ea O d o rh eiu
S c c u ie s c . C lim at cu v eri ră coroase şi ie r n i m ai reci, tem p era tu ra m ed ie
a n u a lă fiind d e 7°C iar c a n tita te a m e d ie anuală' de p recip ita ţii în su m în d
850 m m .
D a te h id rogeologice
M ica staţiu n e b aln eară d isp u n e, p e o su p rafaţă d e c ite v a su te de
m etri pătraţi, de ap e m in e ra le su lfu r o a se şi earbogazoase, d io x id de car­
bon m o fetic şi turbă tera p eu tică .
O rizonturile a cv ife re m in e r a liz a te sîn t lo ca liza te în d e p o z ite le p er­
m e a b ile ale p lio cen u lu i şi m io c c n u lu i, aparţinînd z o n ei v e s tic e a b a zi­
n u lu i T ran silvan iei, ce fo rm ea ză , în zon ă, o stru ctu ră a n tic lin a lă fa lia tă .
C aracteru l m in era l a l ap elor se d a to reşte u n or aporturi d e p ro fu n z im e ,
in lu n g u l accidentului tectonic m e n ţio n a t al u n o r ape p u te rn ic m in e r a li­
zate d e tip „ape d e z ă c ă in în t“ p recum şi d in spre est, a d io x id u lu i d e
carb on ca ultim ă m a n ife sta re a e r u p tiv u lu i n eogen .

Factori naturali terapeutici

a. A p e m in era le : — su lfu ro a se, clo ru ra te, sod ice, calcice, h ip o to n e
(Izvoru l de la B ăi).
—■ sulfuroase, cloru rate, b icarb on atate, sodice, calcice, ea rb o g a zo a se,
h ip o to n e (izvorul d in faţa m o fe te i şi izv o r u l de la sla ţia de im b u td ie r e ).
 b. — N ă m o l de turbă
c. — M o fe te : nu ş e fo lo se sc
ci. — B io c lim a t se d a tiv , d e cruţare

Mino-
S u r ia cr n co r N n+ Câ,+ M » ,+ CO, II,S rjlta . C him iit, unul

Izv. do :i oi t «7* I 78! 30:* :n 5211 •1,0 U 7111 V. T ilio n , ÎOSO

Izv. iiEti fa ţa m o-
fetoi 1 700 l 050 1 090 320 20 1 3'i& 4,8 4 289 V. T ilio n , 19S0
Izv. dc Ia s t. d e Im-
b a te ii ere 1 OGl 1 G35 337 777 3S 1 SS3 -1.2 U S91 V. T ih o n , 1BS0

In d icaţii te r a p e u tic e "•1 u ’:-

— boli c a r d io v a s :u la r e ' ''

— boli a le ap a ra tu lu i d ig e stiv
— t o i i h ep a to b ilia re •
— n ev ro ză a sten ică 1
— boli re u m a tism a le d e g e n e ra tiv e şi abarticulare r. . , •.

B aze de tra ta m en t
— B u v e te p en tru cu ră 'in tern ă cu apă m inerală
— M ofete .
— V ane p en tru cură e x te rn ă cu apă m in erală

37. O Z U N C A -Il.M

D ate g e o g ra fic e şi c lim a tice

S itu a tă în tr -o r e g iu n e îm p ă d u rită în tre M unţii B ara o lt şi M u n ţii

H arghita, la 5 km d e g ara V ix a d şi 12 k m de gara M aîn aş-B ăi. C lim a t
con tin en tal m o d era t, tem p era tu ra m ed ic anuală liin d de 7 JC, iar c a n tita ­
tea m ed ie an u a lă d e p r ecip ita ţii în su m în d 700 mm.

D ate h id ro g eo lo g ic e

S u rsele de ap ă m in e ra lă con stau d in izvoare am en ajate ce to ta li­

zează cea 3 l / s , fo lo site in cu ra ex tern ă şi intern ă.

Factori n a tu ra li te r a p e u tic i 1
'.C
a. — A pă carb ogazoasă, eu m in era liza re scăzută (980 m g /l). C aptare
r u d im e n ta r a — s e bea şi se fo lo se şte )a băi
l>. — B io c lim a t se d a tiv , da cruţare, cu u n ele nuanţe tonice

Ind icaţii tera p e u tice

— boli ca rd io v a scu la re
— boli a le tu b u lu i d ig e stiv
— boli rcn o -u rjn a re
— b oii a so c ia te : resp iratorii, en d ocrin e, nevroză a sten ică
 B a z e de tra ta m en t
— V a n e p en tru cură ex ter n ă cu apă m in erală
— B u v e te p en tru cu ră in tern ă

38. POTCOAVA

D ato geografice şi climatico

S itu a tă în C îm pia B o ra n u lu i, p e v a le a p îrîu lu i P la p c e a .. C lim a t. d e
c îm p ie , tem p era tu ra m e d ie an u a lă fiin d d e 11°C iar c a n tita te a m e d ie
a n u a lă d e p recip ita ţii d e r650 m m . ' '

D a te h id r o g e o lo g ic e —- j:
A p a m in era lă e ste d e tip ză că m în t ex tr a să din so n d ele p e n tr u h id r o ­
carb u ri şi sep a ra tă d e ţiţe i în b a zin e. ... - - . = -l.r--. .
‘ ' ‘ I
F a cto ri n a tu r a li te r a p e u tic i : | r-;:
a. — A p ă con cen trată, iodurată', b ro m u ra tă , clorurată, so d ic ă , h ip e r -
ton ă • ’ •
b. — B io clim a t e x c ita n t, d e c îm p ie . -. . ... . - . .

Sursa C t" B r’V r N a+ M ineral. Cliiinîit, anul;

S d . A87 11 521 9 8,1 fi 350 20 523 G . R o m a n , 1981 . —

S d . 420 51 772 17 18,7 27 Glii 85 6 12 G . K o m an , 196‘1

In d ic a ţii tera p eu tice

* • . * > . . ‘i ; o . ■

— boli a le ap ara tu lu i lo co m o to r : r eu m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi

ab a rticu la re, b oli p o s ttr a u m a tic e -
— boli asociate : g in e co lo g ic e , r e sp ir a to r ii şi O.H.L., p r o fe s io n a le

B a z e d e tra ta m en t ' i;.

■
— V a n e p en tru cu ră ex tern ă cu ap ă m in erală
— A m en ajări p en tru tra ta m en te g in e c o lo g ic e
— In sta la ţii pentru term o şi e le c tr o te r a p ie
— In sta la ţii pen tru a ero so li şi in h a la ţii

33. P R A 1 D ’

D a te g e o g ra fice şi c lim a tice

S itu a tă pe valea T îrn n vei M ici, in d ep resiu n ea P raid d e la p o a le le
M u n ţilo r G urghiu , la cca D km de S o v a ta şi 40 km de O d o rh eiu S e c u ie s c .
C lim a t co n tin en ta l m o d e r a t de d e p r e siu n e in tra d elu ro a şă , c u v e r i ră co ­
ro a se şi iern i reci. T em p era tu ra m e d ie a n u a lă e ste d e C,5°C ia r p r e c ip i­
ta ţiile atm o sferice în reg istrea ză o m e d ie a n u a lă de 750— 800 m m .

19 C ura balncocllm atlcâ — cd. 103 239

 D a te h id ro g co lo g ic c
A cu m u la rea de apă te r m o m in e r a lă a fo s t în tâ ln ită d e u n foraj de
referin ţă să p a t în z o n a ,-în tr e a d în c im ile d e 1 0 2 6— 1 128 m , în d e p o z ite le
de vîrstă to rto n ia n ă r e p r e ze n ta te d e b recia m a s iv u lu i d e s a r e d ia p ir P raid .
D eb itu l a c tu a l a l fo ra ju lu i e ste d e 0,49 l / s , ap a a v in d o tem p era tu ră
de 4 2:C.

Factori naturali terapeutici

a. — A p e m in er a le c o n c e n tr a te , c îo r u r a te , so d ic e , h ip e r to n e , m e z o -
term ale.
b. — S a lin ă .
c. — B io c lim a t se d a tiv , d e cru ţa rc.

S u ra C l- B r- I- N n+ C a'+ Mg*+ M ineral. ( -Chimist, anul

Sd. 2 151 000 10 0,0 ţ 01 010 3 DSC 738 25 0 250 *V. T ih o n , m i

Indicaţii terapeutice
— b oli r e sp ir a to r ii ,
— b oii a le a p a ra tu lu i lo c o m o to r : ' r e u m a t is m a le ; d e g e n e r a tiv e şi
ab articu lare, n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e ş i p o sttr a u m a tic e .............
— b o li g in e c o lo g ic e . • •
— b o li c a r d io -v a sc u la r e . ' ■ • • • • ■

Baze de tratament
— V an e p e n tr u cură e x te r n ă c u ap ă m in e r a lă . . ■
— B a zin p e n tr u cură e x te r n ă c u ap ă m in e r a lă r e c e . .
— A m en a jă ri p en tru a e r o -h e lio te r a p ie .
— A m en a jă ri în sa lin ă p e n tr u tr a ta m e n tu l b o lilo r r e sp ir a to r ii.

40. R E M E T E A

Date geografice şi climatice

S itu a tă In d e p r e siu n e a G iu r g e u lu i, Ia c c a 15 k m d e o r a ş u l G h e o r-
g h ien i. C lim a t d e d ep re siu n e in tr a m o n ta n ă c u v e r i r ă co r o a se ş i ie r n i reci,
tem p eratu ra m e d ie an u ală fiin d d e 5°C ia r c a n tita te a m e d ie a n u a lă de
p recip ita ţii de 7 0 0 m m .

Date hidrogeologice . ,.
C o m p lex u l a c v ife r m in e r a liz a t c u d io x id d e ca rb o n s e d e z v o ltă pe
d e p o z ite le a lu v io n a r e a le lu n c ii M u r e şu lu i p e o fîş ie d e c c a 1 k m lu n ­
gim e. A pa m in e r a lă e ste e x p lo a ta tă prin p u ţu ri.

290 A
Factori naturali terapeutici
a. — A p ă m in e ra lă iodurată, feru gin oasă, bi carbon a tată, ca lcică ,
m agn ezian ă, carbogazoasă, hipotonă, fo lo sită la b ă ile c a ld e .
b. — ' E x istă rezerv e d e turbă, b in e descom pusă', c u c o m p o n en ta or­
g a n ică bine rep rezen ta tă şi grad avansat d e hid ratare. .
c. — B ioclim at tonic, stim u len t, cu u n e le n u a n ţe s e d a tiv e .

.1
S u rsn C I- I - so ;- I1C O - No + Cn'+ Mg>+ F c ’+ CO , M iner. C him ist, n n u l

P u ţu l dc Ia bal 0 2 0,3 10 ,0 0 3 : 05 170 53 ... 1 406 1 480 V . T ih o n , 1 0 8 1

Indicaţii tcrapcutico
— boli cardiovascu lare
— boli ale tu b u lu i d ig e stiv
• ,— boji h ep ato-b ilia re ■, J
— b o li a sociate : respiratorii. .
. '\ .I
Uazc de tratament .
— V ane pentru cură extern ă cu apă m in era lă
— B u vete p en tru cură internă cu a p e m in era le
— In stalaţii p entru hidroterap ie . ■.
— Instalaţii p en tru aplicări năm ol cald. .

41. SA h m A Ş el

Date geografice şi climatice

S itu a tă în C im pia T ran silvan iei, în tr-o zonă d e d e a lu ri ş i co lin e , p e
v a le a L udu şului. C lim at m oderat fără a m p litu d in i ter m ic e m a ri, te m p e ­
ratu ra m ed ie an u ală fiin d d e 8°C iar ca n tita tea m e d ie a n u a lă d e p r e c i­
p ita ţii în sum înd 700 m m .

Date hidrogeologice
S u rsa de apă m in era lă o con stitu ie u n b azin d a la t, a m e n a ja t d ir e c t
p c o em ergen ţă naturală, avin d pe fund un stra t d e n ă m o l p r o v e n it d in
an tren a rea de su sp en sii fin e solide de către a p ele ş i ' g a z e le a scen d en te.

Factori naturali terapeutici

a. — A pă m in erală clorurată, brom urată, so d ică , liip e r to n ă (son d a
nr. 14). • ; •• '
b. — N ăm ol m ineral.
c. — Bioclimat sedativ, de cruţare. ,

Sursa J Cl- Dr- I- so;- uco- Nn+ Ca*+ Mg’+ M iner. . Chimist, anul

S d. U | 15 055 25 0,7 62 122 9 1G0 520 350 26 251 G av rilcscu , 1982

291
Indicaţii terapeutice
— boli a le aparatului locom otor : • reu m a tism a le d e g e n era tiv e şi
ab articu lare, n eu ro lo g ice periferice şi p o sttra u m a tice. '
— boli gin eco lo g ice.
— b o li card iovascu lare.
— b oli en d o crin e. . '

Baze de tr a t a m e n t
— V a n e p e n tru cură ex tern ă cu apă m inerală.
— In sta la ţii p en tru cură extern ă în aer liber.
— A m en a jă ri p en tru aero -h elio tera p ie şi o n cţiu n i eu năm ol. ‘
: ’ •■••••! r ' z:
42. SlNGEORGIU DE MUREŞ

Date geografice şi climatice ;i tj . t ij -x-t .. .

S itu a tă p e v a le a M u reşu lu i, în C îm pia T ra n silv a n iei, la cca 6 km

n o rd -est d e T g. M ureş. C lim at co n tin en ta l m o d era t d e dealuri ş i co lin e ,
tem p eratu ra m e d ie anuală fiin d de 8°C ia r p recip ita ţiile atm o sferice în ­
su m în d în m e d ie a n u a l 650 m m .

Date hidrogeologice .- , . ;
S u r se le d e apă m in erală s în t co n stitu ite din trei son d e am p lasate pe
fla n cu l su d ic a l a n ticlin a lu lu i E rnei, care d e sch id 'o rizo n tu rile su p erio a re,
in u n d ate, a le u n ei stru ctu ri ga zeifere lo ca liza te în form aţiu n i sa rm a ţien e
şi b u g lo v ien e. D e b ite le celor -trei son d e sîn t red u se iar ap a este în so ţită
d e su sp en sii fin e , care dau p rin d ecan tare un n ă m o l m ineral fo lo sit în
on cţiu n i. : •'•

Factori n a t u r a l i terapeutici , '

: a. — • A p e m in e r a le de m are concentraţie, io d u ra te, b rom urate, c lo ­
rurate, sod ice, feru g in o a se, hiperton e. ■ 1 ■ '•
b. — N ă m o l m in era l, în folosinţă, rezu lta t p rin decantare^ .apei d e
sond ă, cu ca r a c te r istic ile unei a rgile sărate. ". • >' • • •
c. — B io c lim a t sed a tiv , d e cruţare.

S uriţi a ~ !1r- I- N u+ l?c*t M inerul. C lilinU t. an u l

A pă Im tn 79 7 5 0 36 1G 44 500 30 129 830 G n v rllc s c u , 1 9 8 2

Indicaţii tcrnpcutico
— boli a le aparatului lo c o m o to r : reu m a tism a le d eg en era tiv e şi
a b articu lare, b o li n eu ro lo g ice p eriferice şi posttrnum ntlce
boli g i n e c o l o g i c e .

Baze de tratament
— V an e p en tru cură ex tern ă cu apă m inerală.
— B azin a co p erit p en tru cură e x te r n ă -c u apă m in erală în că lzită .

292
 — B azin e cu apă m in erală în a er lib er .
-— A m enajări p en tru a e r o -h e lio te r a p ie şi o n c ţiu n i cu n ă m o l r e c e .
— A m er.ajări p en tru tra ta m en te g in e c o lo g ic e . •*''1 "" ••
— A m enajări p entru îm p a ch etă ri cu n ă m o l cald .
— In stalaţii p entru elec tr o -, term o şi h id r o te r a p ie . . ' :

43. SOMEŞENI . . , , ; ;;

D a lo e c o g rafice ji clim atico t >’■ • . 11’: . .

S itu a tă p e m alu l d rep t a l S o m e ş u lu i .Mic,: la 3 k m d e C lu j-N a p o c a ,
azi c o m p le t integrată o ra şu lu i. C lim at d e d e a lu r i şi p o d iş u r i, c u ie r n i r e c i
şi V eri răcoroase, tem p eratu ra m e d ie a n u a lă fiin d d e 8°C ia r c a n t it a t e a
m e d ie an u ală de p recip itaţii in su m în d 600 m m .
\* -t; •.. : » ; 'i* ; •»
D a te h id rogeolo g ice

Z ă că m în tu l de ape m in era le e ste c o n s t itu it d in tr -u n c o m p le x a c v if e r

s itu a t în d ep ozitele p erm eab ile de terasă' ş i lu n c ă a le S o m e ş u lu i.p r e c u m
şi în n iv e le le p erm eab ile a le b recie i să r ii, fo r m a ţiu n e c e s e d e z v o lt ă în
2 0n a':stn ţiu n ii. sub d ep o zitele d e tera să ş i lu n c ă , Sn a x u li a n t i c li n a lu lu i
S o m e ş e n i. M ineralizarea ap ei are lo c în u r m a le v ig ă r ii fo r m a ţiu n ilo r s a ­
lin e . T u rb âria şi n ăm olu l d e turbă a u lu a t n a ş te r e ...în zo n a e j n m l ă ş t Ig­
n a re a lu n c ii. ' ;

Factori naturali terapeutici

a. — A p e m in erale cîoru rate, b ic a r b o n a ta te , s u lfa ta te , s o d ic e , h ip o ­
to n e (iz v o a r e le 1, 2, so n d e le 2, 6) şi h ip e r to n e ‘(izv o r u l 3 , .s o n d e l e ' 3 , 4 ,
fo r a ju l 1). :
b. — N ăm ol de turbă în fo lo sin ţă . -
c. Bioclirr.at sed a tiv , de cruţare.

Sursa o~ E r- so;- IIC O - ' N a+ Ca*+ MgH-‘ ilin o n U z -

Izv . 1 3 030 o,-t 165 •181 • C53 J72 38 . 2 G IO

Izv. 2 1 b 73 0,1 210 5:ifi 1 :uio l(i(l 1« •1 2 1 7
Izv . 3 11 lSli U))S. ' SI 7 010! ' 7 ‘1K0 2 10 10 2 0 O i'J
■i
In d ic a jii terap eu tice
— boli a!e aparatului lo c o m o to r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e ş i
a b a rticu la re, n eu rologice şi p o sttra u m atice.
— boli gin ecologice
— boli a le tubului d ig e s tiv
— boli hepatobiliare
B a ze d e tralam ent
— V a n e pentru cură ex tern ă eu ap ă m in e r a lă
— In stalaţii p e n tr u îm p a c h e tă r i cu n ă m o l
— In stalaţii p en tru cură ex tern a c u a p ă m in e r a lă rece
— B u v e te pentru cură in tern ă .cu ap ă m in e r a lă ::

293
 44. S T R U N G A ■

D a te g e o g r a fic e ş i c lim a tic e : ,v . ,

S itu a tă în „ v îlc e a u a S tr u n g a 1',d in t r e d e a lu r ile R u g in o a se i la cca 9 km

S V d e T g. F ru m o s şi 56 Îmi d e I a ş i. C lim a t c o n tin e n ta l de d e a lu r i şi p o ­
d işu ri, tem p er a tu r a m e d ie a n u a lă f iin d d e 9°C, p r e c ip ita ţiile a n u a le a t in -
g in d , în m ed ie , a n u a l, 550 m m .

D a te h id r o g e o lo g ic e - ‘ -. ■'*

S u rsele, d e a p ă m in e r a lă s în t r e p r e z e n ta te p rin 14 p u ţu ri ce d e sc h id
fo r m a ţiu n ile n is ip o a s e a le S a r m a ţia n u lu i, ''u tiliza te'în cura extet-riă şi d in
d o u ă su rse a m e n a ja te su b fo rm ă d e b u v e te 'p e n tr u " Cura in ter n ă . : ;

Factori naturali terapeutici

■i . t ! ■t .1
a. — A p e m in e r a le su lfu r o a se , su lfa l-a lc, b icarb on atate, c a lc ic e , m a g -
n e z ic n e , so d ice,'h ip o t'o iie., ' •* .• ■ '''
b. — B io c lim a t «(’cliitiv, ,de Cruţiirt;, oiiO Îabc.viufuiţt; e x d U m to .
<• ».
Sum | C -. ■ş o ; - 1IC.O- Cu" i* M it" *II,S Miucruliz. ChlmUt, umil
1

A p a b a z in 1 39 328 884 83 7(i 33,9 1 801 Glt. T o b ă , 1073

Indicaţii terapeutice
— b o li a le -a p a r a tu lu i lo c o m o t o r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi
a b a rticu la re, b o li n e u r o lo g ic e p e r ife r ic e , b o li p o sttra u m a tice
— b o li a le tu b u lu i d ig e s tiv
— b o li h e p a to -b ilia r e
— b o li g in e c o lo g ic e ... . . - . . . .
— b o li a so c ia te : r e sp ir a to r ii ş i O .R -L . _ i

B a z e d e tr a ta m e n t ' . .

— V a n e p e n tr u cu ră e x te r n ă c u a p ă m in e r a lă .1
— In sta la ţii p e n tr u h id r o te r a p ie . ' ' •
— In sta la ţii p e n tr u e le c tr o te r a p ie -
— B u v e te p e n tr u cu r ă in te r n ă .
— In sta la ţii p e n tr u a e r o so li. ■ '
— In sta la ţii p en tr u tr a ta m e n te g in e c o lo g ib e .

45. SUG AŞ "

D a te g e o g ra fice şi c lim a tic e ,,

Situata' pe v a le a p u iu lu i c u a c e la ş i n u m e , pe ram a su d -e stic ă a M u n ­
ţilo r B araolt, la 9 Iun d e o r a şu l S f . G h e o r g h e . C lim a t răcoros, fără a m ­
p litu d in i term ice m a ri, tem p e r a tu r a m e d ie a n u a lă fiin d d e G°C ia r c a n ­
tita tea m ed ie an u a lă d e p r e c ip ita ţii în s u m în d 700 num. :

294
Date hidrogeologice
A p ele m in erale ce se m a n ifestă su b fo r m ă de iz v o a r e , p e p îrîu l S u -
g a ş, în zon a staţiun ii cu acelaşi n u m e, s în t r e p r e z e n ta te p rin ap e su b ­
tera n e cu circulaţie activă prin siste m e le d e fisu r i a le fo r m a ţiu n ilo r c r e -
ta cice, m in eralizate cu dioxid de carb on d in p ro fu n z im e .

Factori naturali terapeutici

a. — A p e m in era le : " u . i . • -• • ••• •
— feru gin oase, bicarbonatate, c a lc ic e, so d ic e , m a g n e z ien e, carb oga-
zoase, h ip oton e (izvorul Eli6abeta — cu ră in te r n ă ş i iz v o r u l b ăilor cald e
— cură e x te r n ă ); ' ■
— bicarbonatate, sodice, m a g n e z ien e, ea rb o g a zo a se, h ip e r to n e (izv o ­
ru l de o c h i —■cură externă).
b. — M ofetă. ■ ' !
e. — B ioclim at tonic, stim u len t, c u n u a n ţe se d a tiv e .

Sursa Cl- IICO7 Kn+ CnM- F e '+ COt M ineral. Chimist, anul

Iz v . E U sab cta ■12 1 586 205 252 .72 13 1 654 2 2 37 , V. T ih o n , 19S3

*
Indicaţii terapeutice
’— boli cardiovasculare ' •
— boli a le tubiflui d ig estiv ! 1
- .• boli hepato-biliare
— boli asociate : respiratorii, ren o u rin â re.

Baze de tratament ’ '

— V an e pentru cură extern ă cu apă m in e r a lă . .
— In sta la ţii pentru m ofete.
— B u v e te pentru cură internă cu ap ă m in e r a lă . , ; :; =••• î

j 46. TELEGA •
Date geografice şi climatice
S itu a tă p s valea M isiei în Subcarpaţij. M u n te n iei, la cca 10 k m de
C îm pina. C lim at continental m oderat, te m p e r a tu r a m e d ie an u a lă fiin d de
9°C iar can titatea m edie anuală de p r e c ip ita ţii în su m în d 800 m m .
D a to liid rogcologice .. .
L acurile cu apă clorurată sodică a u l u a t n a ş te r e pe locul u n o r vechi
o c n e p răb uşite. Principalul lac, în ju r u l c ă r u ia au fo s t a m en a ja te in sta ­
la ţiile balneare are o suprafaţă de 3..-300 m p ş i o a d in cim e de 150 m .
Factori naturali terapeutici .
a. — A p a lacului terapeutic, c o n c e n tr a tă , cloru rată, so d ică , h ip e r -
tonă'.
b. — Izvoare cu ape sulfuroase, o lig o m in e r a le , n eco p ta tc.

295
 c. — N ă m o l m ineral, slab su lfu ro s, cu so lu ţia de im b ib iţie p uternic
m in eralizată, avîncl com p on en t p rin cip al cloru ra de sodiu.
d. — B io clim a t sed ativ, de cruţare. '

Suria C I' Iir~ so*- N a+ o>-+ i t s !+ Mineral. Chimist, anul .

A pa lacului 07 820 4 720 42 :i()0 500 101) .1)2-110 G avrilescu, 198Ş. ;

Indicaţii terapeutice
— b o li a le ap a ra tu lu i' lo c o m o to r : reu m a tism a le d egen erative şi
ab articulare, boli posttraum atice, n eu ro lo g ice p eriferice ;
— boli g in eco lo g ice .
Baze de tratament J :
— V an e p entru cură extern ă cu apă m in erală.
■— A m en a jă ri p en tru cură n atu ristă (băi reci,- aerohelioterapie).

47. TINCA '

Date geografice şi climatice i
S itu ată î n C îm pia C rişurilor, pe m alu l d rep t al C rişu lu i N egru, la
cca 36 to n su d d e Oradea. C lim at c o n tin e n ta lm o d e r a t in flu e n ţa t de c ir ­
cu laţia m a selo r d e aer u m ed din v e st, cu v e ri răcoroase şi iern i m oderate.
T em p eratu ra m ed ie anuală este de 10,5°C iar ca n tita tea m ed ie anuală d e
p recip itaţii în su m în d anual 650 m m . N iv e lu l aero io n iză rii a în reg istra t
un total m e d iu d e 1 1 4 0 io n i + şi — /cm 3 aer, d in ca re G15 Ioni + /c m 3 şi
495 ion i — /c m 3. C oeficien tu l de u n ip o la rita te fiin d 1,31. B ioclim at s e ­
d a tiv de cru ţare c u u n ele nuanţe de ex cita re . "
D ate h id ro g eo lo g ic e , .-,j *;
Z ăeăm în tu l de apă m inerală, lo ca liza t în form aţiu n i pliocene e ste
ex p lo a ta t p rin cin ci son d e ce totalizează un d e b it de cca 7 'l/s. '
Factori naturali terapeutici:
a. — A p e m in era le : bicarbonatate, u n e le cîoru rate (sonda nr. 3
IM FBRM n o u forată), sodice, h ip oton e, h ip o term a le (sonda nr. 1 IBF d in
parc, sonda nr. 1 v e c h e , sonda nr. 4 IB F ) ; . -i '
— b icarb on atate, so d ice, carbogazoase, h ip o to n e (sonda rir. 2 IBF).
b. — B io c lim a t sed a tiv , de cru ţare, c u u n e le n u an ţe de excitare.

Suria c i- D r- IICO™ Na+ Ca*+ Mu'* CO, T ’C Minor. ChimM, anul

S ond a n r. 1
IB F din
p a rc 320 2 245 1 007 1G 26 158 21 3 703 V. Tihon, 19S2
Izv. 1 d c U
so n d a v e­
chi: b u v e tă 270 2 342 m 42 32 158 21,5 3 825 V . tih o n , 1982
Sd. 3 IB F
n o n îo rn tă ntto 1 8‘.m 850 07 ni 3 2 li' V . T U io n , 1982
Sd. 4 IB F 316 — 2 440 1 200 53 2,8 — 30 4 :M7 V. Tihun, 1982
Sd- 2 IB F 235 — 3 600 1 110 125 150 1 500 — 5 412 V. Tilion, 19S2

296
 Indicaţii terapeutice
— boli a le tu b u lu i d ig estiv ;
— boli h ep a to -b ilia r e ;
— boli d e n u tr iţie şi m eta b o lism .
— b o li asociate : b o li p r o fesio n a le, r e u m a tis m a le d e g e n e r a t iv e şi
abarticulare, n eu ro lo g ic e p eriferice, b o li r e n o -u r in a r e .

B aze de tra ta m en t
'— V a n e cu apă m in erală p en tru cu ră ex te r n ă .
— In sta la ţii d e e le c tro -term o tera p ie.
— B u v e te p en tru cură in tern ă cu a p ă m in e ra lă ^ : , . . . •

- ■ 4g ţ i c l ENI

D a te g e o g ra fic e şi clim a tic e

S itu a tă în oraşu l cu acela şi n u m e, la p o a le le d e a lu lu i B r a n , la cca 8 km
de T g. C ărb u n eşti. C lim at tem p era t c o n tin e n ta l, m o d e r a t, te m p e r a tu r a
m ed ie anu ală fiin d de 10°C iar p r e c ip ita ţiile a tm o s fe r ic e în s u m â n d a n u a l,
în m ed ie, 700 m m .

D a te h id ro g eo lo g ice
A p a m in erală u tiliza tă p en tru a lim e n ta r e a in s t a la ţ iilo r b a ln e a r e e ste
apă de ză că m in t ex tra să odată cu ţiţe iu l, care, după' o p e r a ţ i il e d e se p a ­
rare, e ste lim p ezită , filtra tă şi în că lzită p în ă la te m p e r a tu r a d e 42°C .

F actori n atu rali tera p eu tici

a. — A p e su lfu ro a se, clorurate, b ro m u ra te, io d u r a t e , s o d i c e , ca lcice,
h ip erton e.
b. — B io clim a t sed a tiv , de cru ţare.

Sursa II.S C l- Br~ K a+ M ineral. C him ist, nnul

I_
A p ă a m e stc c b a z in 4,8 53 S94 47 ii,-i 1 25 97l> 88 160 E , D ia c o n c s c u , 1981

In d icaţii tera p eu tice

— b oli ale aparatu lu i lo co m o to r : r e u m a tis m a le d e g e n e r a t i v e şi
abarticulare, n eu ro lo g ice, boli p o sttra u m a tic e ;
— b o li a socia te : g in eco lo g ice şi ca r d io v a sc u la r e .

B aze d e tratam en t
— V an e p entru cură ex tern ă cu apă m in e r a lă .
— B azin e p en tru cură ex tern ă Sn a er lib er.
■
— A m en ajări p en tru on cţiu n i c u n ă m o l şi a e r o - h e lio t e r a p ie .
— C om p artim en t de elec tro tera p ie.

297
 49. Ţ I N T E A (V nlea Stelei) , j.

D ate geografice şi clim a tice

C o m p o n e n tă a o r a ş u lu i B a ic o i, c u n o sc u tă ca B ă ile V alea S te le i. C li­
m a t m o d era t, fără c o n tr a s te te r m ic e m ari, tem p e r a tu r a m ed ie a n u a lă fiin d
de 10,5°C, p r e c ip ita ţiile în s u m în d a n u a l, în m e d ie , 600 m m .

D a te h id r o g e o lo g ic e
i . ...
S u r se le m in e r a le p r o v in d in a c u m u lă r i a c v ifer e c e sp a lă sîm b u r ii de
sare diap iră a le u n o r a n t ic lin a le a lc ă tu ite d in d e p o z ite m io c en e.

F a cto ri n a tu r a li te r a p e u t ic i -

a. — A p ă m in e r a lă d e so n d ă , .co n cen tra tă , cloru rată, so d ică , h ip e r -

tonă.
b. — B io c lim a t s e d a t iv , d e cru ţa r e. ; *■!

Sursa a - j s o i- N a+ - CaH- M ineraliz. C him ist

D aia <lin V a le a S te le i 47 5 i7 | 592 28 000 2 147 ■ 79 110 iV. S a v e l,

In d ica ţii te r a p e u tic e

— b o li a le a p a r a tu lu i l o c o m o t o r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi
ab articu lare, n e u r o lo g ic e p e r if e r ic e ,p o s ttr a u m a t ic e ;
— b o li g in e c o lo g ic e ;
— b o li c a r d io v a s c u la r e . ;■ ;

B a z e 'd e tr a ta m e n t : ................ .. . . .

— V a n e p e n tr u c u r ă e x t e r n ă cu apă m in er a lă .
— B a zin p e n tr u c u r a e x t e r n ă în a er lib er.
— A m e n a jă r i p e n tr u o n c ţ iu n i c u n ă m o l şi a e r o -h e lio te r a p ie .

50. valea În t u n e c o a sa

D ate g e o g r a fic e ş i c lim a tic e .

S itu a tă p e v a le a s u p e r io a r ă a T r o tu şu lu i, în tr -u n d e file u , în ca d ra tă
de cu lm ile M u n ţilo r C iu c u lu i, fa c e p a rte d in co m u n a L u n ca de J o s ş i se
află la cca 32 k m d e M ie r c u r e a G iuc. C lim a t c u v e r i ră co ro a se ş i ie r n i
reci, te m p era tu r a m e d ie anuală f iin d de 6°C iar c a n tita te a medie an u a lă
de p r e c ip ita ţii în s u m în d 7 0 0 m m .

D a te h id r o g e o lo g ic e
S u r se le m in e r a le c a r b o g a z o a s e apar la zi, m u lt sp re e st faţă d e z o n a
e r u p tiv ă a H a r g h ite i, în d e p o z it e le f liş u lu i C arp atic.

298
Factori naturali terapeutici
a. — Apă sulfuroasă o lig o m in era lă fo lo sită in cura e x te r n ă .
, .b — B ioclim a t Ionic, stim u le n t, cu u n e le n u a n ţe s e d a tiv e .

S ursa ] C I-' D r- s o j- IIC O - N n+ C.V+ Mg*+ HS M iner. ChîmLst, a n u l

liv . 1 7,1 1.5 8,0 GGO 43.JL > 7 . ‘ 35^ 2.15 973 V .T ih o n , 19SO

In dicaţii terap eu tice

— boli ale tubului digestiv ;
— boli h epato-b iliare _
— boli cardio-vasculare.

B a ze de tratam ent

— . V an e .pentru cură extern ă c u apă m in era lă .

— B ţivete pentru cură in te r n ă c u apă m in er a lă .

51. VATA DE JOS ::

D a te geografice şi clim atice

Situată în tr-o m ică d ep resiu n e d intre M u n ţii M e ta life r i şi M u n ţii
Zarand, pe v alea pîrîului V aţa, în ca d ra tă sp re N V d e M ă g u ra C iu n g a n i-
lor şi spre SE d e M ăgura U rzica. C lim a t m o d e r a t d e d e a lu r i ş i co lin e,
tem peratura m ed ie anuală fiin d d e 9,5cC, ia r p r e c ip ita ţiile în reg istrea ză
o m edie anuală d e 750 m m .

D a te hidrogeologice
A pa term om inerală este ca n to n a tă la p a r te a su p e r io a ră fisu rată şi
alterată a u n u i com p lex de roci e r u p tiv e , ce s e d e z v o ltă în zon ă, a co p e­
rite cu o pătură su b ţire de d ep o zite r e c e n te (de tera să ).

Factori naturali terapeutici

a. — A p e su lfatate, clorurate, ca lcice, so d ic e , h ip o to n e , m ezo te rm a le .
A pa forajelor se fo lo seşte in cu ra in te r n ă (b u v e te ) ş i, în a m este c, p en tru
a lim en ta re a . bazei de tratam en t şi ştra n d u rilo r te r m a le a co p e rite .
b. — Bioclimat sedativ, de cruţare.

Sursa T*C a- SOJ- 1ICO- Na+ Ca1* Fe*+ M iner. C him ist anul

F. 3 38,5 255 555 73 315 106 0,4 1 382 G b. L u p c s c u , 1983

F. 1 39,2 255 522 49 153 217 4,8 1 2 72 G h. L u p w c u , 19S3
F. 5 33 255 484 73 73 96 0,8 1 265 G h. L u p e s c u , 1983

299
Indicaţii terapeutice ! '
—• b o li n le a p a r a tu lu i lo c o m o to r : r e u m a tis m e le d e g e n e r a tiv e şi
aburt Sculare, b o li n e u r o lo g ic e , p e r ife r ic e . • •
— nevroză astenică. - .... _ ; ...
— boli asociate : ginecologice, cardiovasculare, boli de nutriţie şi m e­
tabolism, boli profesionale. . • ■ 1 '•

Bazo dc tratament 1 ;
— Vane pentru cura externă cu apă minerală. . . . i|] . . .. 1
— Bazin pentru cura externă în aer liber. ’’ ’ ‘ ‘
— Solarii pentru aero-heiioterapie. ; i —•
— Instalaţii pentru electroterapie şi termoterapie.

52. VILCELE

Date geografice şi climatice

S itu a tă p e v a le a p in u lu i V îlcele, în 'su id u l u ltim e lo r prelungiri a le
M unţilor B arao lt, la cca 13 k m v e st d e o r a şu l S f. G h eo rg h e. C lim at cu
w r i răcoroase şi iern i m o d era te, tem p era tu ra m e d ie an u a lă fiin d de.
C'C iar ca n tita te a m e d ie a n u ală d e p recip ita ţii d e 700 m m .

Date hidrogeologice , . , „ ; .. ,
Sursele m inerale, izvoare naturale şi foraje, apar, la zi în zona co­
m unei V îlcele, d in depozitele grezoase. fisurate, de vîrstă cretacică.
Factori naturali terapeutici
a. — A p e m in e r a le :
— bicarbonatate, m agneziene, calcice, sodice, carbogazoase, h i­
potone (sonda E lisabeta — se îm buteliază şi alim entează b ă i l e ) .
— bicarbonatate, m agneziene, sodice, calcice, hipotone (sonda
Voronica — cur& internă). .
b. — B io c lim a t se d a tiv , d e cruţare, c u u n e le n u a n ţe tonice, d e s t i­
m ulare.

Sursa C J- IIC O - N a+ Cn*+ CO, Mineral. Clilmlst, anul

Su. F J is a b e ta . 72 3 392 239 258 377 2358 4 432 V . T ihon, C. A n g h e ­

lopol, 1984
Sd. V eronica 71 3 733 39G 218 403 774 4 012 V. THion, C. A n g h e ­
lopol, 1984

In d icaţii tera p eu tic e

— boli ca rd io -v a scu la re ;
— boli alo tu b u lu i d ig e stiv ;
— boli h ep a to b ilia r e ;
— b o li a so c ia te : de n u tr iţie şi m eta b o lism , en d o crin e, respiratorii,
boli p ro fesio n a le, n ev ro ză a ste n ic ă .

300
Iîaze de tratament
— V a n e p e n tr u cu ră e x te r n ă cu ap ă m in e r a lă . > \ . 'i .. •• '
•— B u v ete pentru cură Internă. ,
— S a n a to r iu d e c o p ii p e n tr u s e c h e le h e p a tită . ' . r
In staţiune funcţionează un spital cu profil de boli neuromuscu-
la re (M S).

C) STAŢIUNI CLIMATICE

•:1. B o rşa • : • . ■' .

2. Bran : ; . . .. . ■■■■ ' : : '
3. B u şte n i ■' •
4. C h eia • ■ j
5. C o stin e şti • -- - i..
6. C riv a ia a ...
7. D u rău
8. Izv o a rele i. .; • v -iu
9. Izvoru M ureşului
10. L a cu R o şu ■
11. M am aia - ' ; '•
12. M a n g a lia N o r d ; ‘
13. M u n te le 'M ic ■: v • : V v
14. N ăvodari' . '
35. P ă ltin iş • ; ‘ '1 '
16. P îr îu l R e c e
17. P o ia n a B ra şo v
10. P o ia n a M ă ru lu i x
19. P o ia n a Ţ a p u lu i
20. P red eal ' '
21. R fnca
22. S ecu
23. S e m e n ic
2-1. Snagov
25. S o v e ja
26. S tîn a de' V a le
27. T im işu d e J o s ■ •
20. T im işu d e . S u s
29. T rei A p e
30. V am a V ech e
31. V o in e a sa '
32. 2 M ai
l, ■'
i. n o n ş A ■ ,
A şezatft Ia e x tr e m ita te a e stic ă a D e p r e s iu n ii M a r a m u r e ş u lu i, lim i­
tată la nord d e M u n ţii M a ra m u reş ia r la su d d e M u n ţii R o d n e i, la co n ­
flu en ţa p îrîu lu i F în to n a cu p îr îu l Vişe-u, ia 15 k m d e o r a şu l B o r şa şi
30 km de oraşul Vişeu de Sus. ■ . . . ■
301
 C aracteristici clim a tic e
C o n d iţiile g e o g r a f i c i în care se a flă a m p la sa tă sta ţiu n ea , în n o rd u l
■ţării d e te r m in ă u n c lim a t c a r a c te r istic d e d e p r e siu n e m o n ta n ă ad ă p o stit,
r e la tiv r e c e ş i u m e d . T e m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă G°C ; iu lie 15°C, ia n u a ­
r ie — 5°C. V a lo a r e a m e d ie a n u a lă a n e b u lo z ită ţii e ste d e 6 zec im i, n u ­
m ă ru l m e d iu a n u a l d e z ile c u cer s e n in fiin d d e 50 ia r c e l de' z ile cu
cer a c o p e r it d e 3 1 0 . D u r a ta d e str ă lu c ir e a so a r e lu i în su m ea ză ’ o v a lo a r e
m ed ie a n u a lă d e 1 5 0 0 o r e ia r m ed ia a n u a lă a p r e c ip ita ţiilo r a tm o sfe r ice
850 m m . N u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile c u p r e c ip ita ţii e s te d e 160 z ile iar
c e l d e z ile c u s t r a t d e z ă p a d ă de 100. G ro sim ea m a x im ă a str a tu lu i de
zăpad ă s e în r e g is tr e a z ă în a d ou a d eca d ă a 'lunii fe b ru a rie şi e s te d e
35 cm .
S o n d a je le p r iv in d n iv e lu l a ero io n iză rii au în r e g istr a t u n n u m ă r m e ­
diu to ta l d e 1 150 io n i + ş i — /c m 3 aer, din ca re 575 io n i — /c m 3 . ş i ' 575
i o n i + / c m 3, c o e f ic ie n t u l d e u n ip o la r ita te fiin d 1.

F a cto ri n a tu r a li te r a p e u t ici

N u m ă r u l m e d iu d e z ile c u c o n fo r t te r m ic în lu n a iu lie , la am ia ză e s te
d e 8. S tr e s u l b io c lim a tic c u ta n a t m e d iu a n u a l p rezin tă in d ic e lc 11, cu
şa se lu n i d in a n r e la x a n t e , m a r tie — iu n ie şi se p te m b r ie — o cto m b rie. In d i­
ce le d e s tr e s b io c lim a tic p u lm o n a r m e d iu a n u a l e ste 21, cu lu n ile m ai,
octom b rie ş i n o ie m b r ie e c h ilib r a te . In d ic e le s tr e su lu i b io c lim a t .to ta l m e ­
d iu a n u a l e s t e 39, b io c lim a tu l s ta ţiu n ii fiin d to n ic, stim u le n t, dar cu u n e le
n u a n ţe d e s e d a r e .

Indicaţii terapeutice ...

N e v r o z ă a s t e n ic ă fo r m e u şo a re fă ră d e p re sie şi a n x ie ta te p ron u n ţată,
stări d e a s t e n ie p s ih ic ă ş i fiz ic ă , d e b ilita te , c o n v a le sc e n ţă c u stare, g e n e ­
rală b u n ă, s t ă r i d e s u p r a s o lic ita r e p sih o so m a tică .

2. BRAN

S itu a tă în Ţ a r a B îr s e i, la in tra rea în trecă to a rea B r a n u lu i, d in tre M a­

s iv u l B u c e g i ş i M a s iv u l P ia tr a C raiu lu i, la 28 k m d e B ra şo v .

Caracteristici climatice
C lim a t d e d e p r e s iu n e in tr a m o n ta n ă , cu v e r i ră co ro a se şi ie r n i reci.
T em p era tu ra m e d ie a n u a lă e s t e de G,5°C ; iu lie 17°C, ia n u a r ie — 4°C. N e ­
b u lo z ita te a m e d ic a n u a lă e s t e d e 6 ze c im i, n u m ă r u l m e d iu anual d e z ile
cu cer s e n in f iin d d e 6 0 ia r c e l d e z ile c u cer a c o p e r it d e 110. D u ra ta de
stră lu cire a s o a r e lu i în su m ea z a ' a n u a l 1 800 ore. P r e c ip ita ţiile a tm o sferice
în r e g istr e a z ă a n u a l v a lo a r e a m e d ie d e 800 m m , n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e
z ile cu p r e c ip ita ţii fiin d d e 140 ia r c e l d e z ile c u str a t d e zăp ad ă de 75.
G rosim ea m a x im ă a s t r a tu lu i d e zăp ad ă e ste în m e d ie de 25 cm şi se
în reg istre a ză în u lt im a d c c a d ă a lu n ii feb ru a rie.

302
Factori naturali terapeutici 1 :
N u m ăru l, de z ile c u co n fo rt ter m ic în lu n a iu lie la o r e le d e p rinz
e ste d e 13 iar cel de z ile cu in co n fo rţ prin în c ă lz ir e de c e l m u lt 2. S tresu l
bioclim atic cu tan at p rezin tă u n in d ic e m ed iu a n u a l red u s, 12, lu n ile r e ­
la x a n te fiin d din m ai p în ă în octo m b rie. I n d ic e le ' d e s t r e s b ioclim atic
pulm onar în registrează o v a lo a re m e d ie an u a lă de 20, c u lu n ile ap rilie,
m ai, septem brie şi octo m b rie e ch ilib ra te. In d ic e le s tr e s u lu i bioclim atic
total m ed iu anual a re v a lo a rea 3 2 ,: b io clim a tu l sta ţiu n ii fiin d sedativ cu
uşoare nuanţe tonice p e n tr u organism :

Indicaţii terapeutice'; 1
N evroză astenică fo rm e u şo a re, .fără d ep resie şi a n x ie ta te pronunţată,
stări dc asten ic p sih ică ş i fizică , d e b ilita te , co n v a lc sce n ţă c u stare g e n e ­
rală bună, stări dc su p ra so licita re p sih o so m a tică .

3. B U Ş T E N I

D ate geograficc şi clim a tic e

Situ ată pe V alea P r a h o v e i, p e a m b ele m a lu ri a le P r a h o v e i, la p oalele
M unţilor Caraim an, J e p ii M ari şi J e p ii M ici, la 0 km d e S in a ia . C lim at
de m unte cu ierni reci şi v e r i răcoroase. T em p era tu ra m e d ie anuală e ste
d e — 4°C,'in ianuarie în r e g istr în d u -se — 4,5°C ia r în iu lie 15°C. N eb u lozi­
tatea m ed ie anuală e s te d e 6 zecim i,-n u m ă ru l m e d iu a n u a l d e zile cu cer
sen in fiind de 60 iar c e l de z ile c u cer a co p erit d e 110. D u r a ta de stră lu ­
cire a soarelui în su m ea ză a n u al 1 900 ore. P r e c ip ita ţiile a tm o sferice în
cu rsul unui an în reg istre a ză în m e d ie 900 m m , n u m ă ru l m e d iu an u al d e
zile cu precipitaţii fiin d de 145 ia r c e l al z ile lo r c u stra t d e zăpadă e ste
de 100. G rosim ea m e d ie c e a m a i -m are a str a tu lu i d e ză p a d ă este de
cca 30 cm ş i se în reg istrea ză în p rim a decadă a lu n ii fe b r u a r ie . S on d ajele
p rivin d n iv elu l aeroion iză rii au în re g istra t u n n u m ă r m e d iu d e io n i p o zi­
tiv i şi n egativi de 9 9 0 /cm 3 aer, d in care 500 io n i — /c m 3 şi 490 io n i
• f / c m 5, coeficien tu l d e u n ip o la ri tate fiin d d e 0,98.

F actori naturali tera p e u tic i

N um ărul m ed iu d e z ile cu c o n fo r t ter m ic în lu n a iu lie , la am iază,
e ste de 6 zile, iar c e l d e z ile c u in co n fo rţ prin în că lzir e d e c e l m u lt 2— 3
zile lunar. S tresu l b io clim a tic cu ta n a t m ed iu a n u a l este r e d u s (15), lu n ile
relaxan te fiind d in m a i p în ă în octom b rie. In d ic e le de s t r e s b io clim a tic
pulm onar este în m ed ie 30, lu n ile ech ilib ra te fiin d m ai, iu n ie , sep tem b rie
şi octom brie. '
Indicele de stres b io clim a tic to ta l c sle, în ,m e d ie , .45 în cursul u n u i
an, staţiunea avînd un climat sedativ, cu nuanţe tonice de stimulare.

In dicaţii terap eu tice

Nevroză astcnică form e u şo a re fură d e p r e sie şl a n x ie ta te pronun­
ţată, stări de asten ie psihică' şi fizică , d e b ilita te, c o n v a le sc e n ţă cu sta re
generală bună, stări d e su p ra so licita re p sih o so m a tică .

303
 4. CHEIA

S itu a tă în d ep r esiu n e a cu aqelaşi n u m e, la p o a le le m unţilor C iucaş,

e ste străb ătu tă d e a p e le T e le a je m ilu i; 65 km d e P lo ie şti.

Caracteristici climatice
C lim a t de d e p r e siu n e in tra m o n ta n ă , cu v eri răcoroase şi iern i reci.
T e m p e ra tu ra m e d ie anuală 6 ° C ; iu lie 17°C, ia n u a rie — TC. N ebulozita­
tea m ed ie a n u a lă e ste d e 6,5 zecim i,',nurnărul m e d iu anual de zile cu cer
sen in fiin d de 40 ia r c e l d e z ile c u cer a co p erit d e 130. D urata de str ă lu ­
cire a soarelu i în su m e a z ă a n u a l 1 800 ore. C a n titatea m ed ie anuală de
p recip ita ţii e ste d e 750 m m , în re g istrîn d u -se în m e d ie pe an u n n u m ă r
■de 150 z ile cil p r e c ip ita ţii ş i 100 z ile cu str a t d e ză p a d ă . Grosimea m ax im ă
a stra tu lu i de zăp ad ă e s te d e 30 cm şi se în reg istrea ză în ultim a decadă
a lu n ii feb ru a rie. ■. J

Factori naturali terapeutici

N u m ăru l m e d iu lu n a r d e zile cu co n fo rt te r m ic în luna iu lie , la
am iază, e ste d e 7 , in c o n fo r tu l prin în că lz ire în r e g lslr in d u -se !n c el m u tt
o zi a lu n ii. In d ic e le d e s t r e s b io clim a tic cu tannt m e d iu anuiil prezintă
v a lo a rea 20, cu lu n ile m n i— octcxmbrlc rela x a n te.
S tr e su l b io c lim a tic p u lm o n a r în reg istrea ză u n in d ice m ediu a n u a l
de 2?, lu n ile e c h ilib r a te f iin d m ai, iu n ie , sep te m b rie şi octom brie. In d i­
c e le str e su lu i b io c lim a tic t o t a l m ed iu a n u a l a re v a lo a r e a 42, staţiunea p re-
zen tîn d u n b io c lim a t se d a tiv , cu n u a n ţe ton ice, d e stim u la r e a fu n cţiilo r
organ ism u lu i.

Indicaţii terapeutice
N ev ro ză a ste n ic ă fo r m e u şo a re fără d ep resie şi a n x ie ta te pronunţată,
stări d e a sten ie p sih ic ă ş i fiz ic ă , d eb ilita te, c o n v a le sc e n ţă cu stare g e n e ­
rală bun ă, stări d e su p ra so lic ita r e p sih osom atică.

5. COSTINEŞTI

Date geografice şi climatice

S itu a tă p e m a lu l m ă rii la 19 km d e E forie S u d . C lim at con tin en tal
de step ă, cu in flu e n ţe m a rin e . T em p eratu ra m ed ie a n u a lă este d e 11°C,
in iu lie în r e g istr în d u -se 22°C iar în ia n u a rie 0°C. N eb u lozitatea m ed ie
anuală e ste de 5,5 z e c im i, n u m ă r u l m ed iu a n u a l d e z ile cu cer senin fiin d
de 70 iar c e l d e z ile cu cer a c o p er it d e 100. D urata d e strălucire a so a ­
relui în su m ea ză a n u a l în m e d ie 2 400 ore. P r e c ip ita ţiile atm osferice sîn t
reduse, în m e d ie 4 0 0 m m a n u a l.

Factori naturali terapeutici

N u m ă ru l m e d iu de z ile c u con fort term ic în lu n a iu lie, la am iază,
este d e 11, in c o n fo r t p rin în c ă lz ir e în r e g istr în d u -se n u m a i în 5 z ile ale
lu n ii. S tr e s u l b io c lim a tic c u ta n a t p rezin tă u n in d ice m ed iu anual d e 12,
lu n ile r e la x a n te fiin d m ai, sep te m b r ie şi octom b rie. In d ic e le de stres b io -.

304
 c lim a tic p u lm o n a r e s te d e s t u l d e r id ic a t (45), lu n ile e c h ilib r a te : mai,- s e p ­
te m b r ie şi n o iem b r ie . ;V a lo a re a in d ic e lu i de s tr e s b io c lim a tic to ta l m e d iu
a n u a l e ste r id ic a t (57), ;.b io c lim a tu l. .sta ţiu n ii fiin d s o lic ita n t şi e x c ita n t
p e n tr u org a n ism . .

Indicaţii terapeutice
Cură heliornarină. ■ : : ’

’’ •• ' /". ; '6. CRI VAI A -

Date-geografice şl 'climatice i = ...

A şezată' pa m a r g in e a d e su d a la c u lu i d e a cu m u la re V ă liu g , în tr -o
p o ia n ă în so rită şi a d ă p o stită la p o a le le M u n ţilo r -S em en ic, la 31 k m de
R e şiţa . i 1

Caracteristici climatice ' • -

' ş
C lim a t p lă cu t, cu in f lu e n ţ e .s u b m c d ite ia n c o n e ; te m p e r a tu r a m ed io
a n u a lă ,6’C ; ia n u a r ie — 3 “C, iu l i e 17°C. N e b u lo z ita te a m e d ie fin u a lă e ste
do 6 zecim i, n u m ă r u l.m e d iu a n u a l d e z ile cu cer se n in fiin d d e 50 ia r d e
z ile cu cer a co p e r it 130. D u r a t n .d e str ă lu c ir e a so a r e lu i în s u m e a z ă an u a l,
5n m ed ie, 1 900 ore. C a n tit a te a m e d ie a n u a lă d e p r e c ip ita ţii e s te de
900 m m , n u m ă r u l m e d iu a n u a l ele z ile c u p r e c ip ita ţii f iin d d e ' 140 iar
c e l d e z ile cu str a t d e z ă p a d ă d e 65.

Factori naturali terapeutici

N u m ă r u l m e d iu d e z ile c u c o n f o r t te r m ic în lu n a iu lie , la p r în z , este
d e 11. In co n fo r tu l pi'in în c ă lz ir e s e în r e g istr e a z ă în c e l m u lt 4 z ile ale
a c e le a şi 'luni. In d ic e le s t r e s u lu i b io c lim a tic c u ta n a t m e d iu a n u a l în r e ­
g istrea ză v a lo a r e a 12, c u lu n i le d in m a i p în ă în o c to m b r ie r e la x a n te .' L u ­
n ile a p rilie, m a i, s e p t e m b r ie ş i 'o c t o m b r ie s în t e c h ilib r a te d in p u n c t d e
v e d e r e p u lm o n a r, in d ic e le m e d iu a n u a l d e str e s b io c lim a tic p u lm o n a r
•fiind 20. S tr e s u l b io c lim a tic ■total m e d iu a n u a l a v în d in d ic e le 32, in d ică
p e n tr u zon a s ta ţiu n ii u n b io c lim a t se d a tiv , d e cru ţa re cu u şo a r e n u a n ţe
to n ice. .

Indicaţii terapeutice
r' N ev ro ză a ste n ic ă fo r m e u ş o a r e fă r ă d e p r e sie ş i a n x ie ta te p r o n u n ţa tă ,
stă r i d e a ste n ie p s ih ic ă ş i f i z ic ă , d e b ilit a te , c o n v a le s c e n ţă c u sta r e g e n e ­
rală bu nă, stări d e s u p r a s o lic ita r e p sih o so m a tic ă .

, 7. D U R A U

Date geografice şi climatice ' " .

S itu a tă la p o a le le v e r s a n t u lu i'n o r d ic al M a siv u lu i C ea h lă u , la o a lt i­
tu d in e c u p r in să 'în tr e 7 8 0 — 8 0 0 m .

20 — C u ra balneocUrnatică — c d . 103 305

 C aracteristici clim atice
C lim a t d e m u n te c u v e r i ră co ro a se ,'şi ier n i reci. T em p era tu ra m e d ie :
a n u a lă T C ; iu lie 17°C, ia n u a r ie — 4°C. N e b u lo z ita te a m e d ie a n u a lă e ste
d e 6 zecim i, n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile cu c e r se n in fiin d de 4 0 'iar c e l
d e z ile cu cer a c o p e rit d e 120. D u r a ta d e stră lu cire a so a r e lu i în su m e a z ă
a n u a l cca 1 900 o re. C a n tita te a m e d ie an u a lă d e p recip ita ţii ' e ste d ă
700 m m , n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile cu p rec ip ita ţii fiin d d e 145 iar c e l
d e z ile cu str a t d e z ă p a d ă d e 80. G ro sim ea m e d ie ce a m a i m a re a stra ­
tu lu i d e ză p a d ă e ste 20 cm , in r e g is tr ln d u -s e în .prim a decadă a lu n ii f e ­
b ru a rie. S o n d a je le p r iv in d n iv e lu l a e r o io n iz ă r ii în sta ţiu n e in d ic ă u n n i­
v e l m e d iu , a p r o x im a tiv 800 io n i p o z it iv i ş i n e g a tiv i/c m 3 aer, c u o uşoară
p red o m in a re a io n iz ă r ii n e g a tiv e (425 io n i — /c m 3 ş i 375 io n i + / c m 3) c o e fi­
c ie n t u l de u n ip o la r i ta te e s t e d e, 0 ,8 9 .’ '

F a c to r i n a tu r a li te r a p e u tic i

N u m ă r u l m e d iu d e z ile c u c o n fo r t term ic în lu n a iu lie ,-’l a orele d e

p rîn z, e ste d e 12 ia r d e c e l d e z ile c u in c o n fo r ţ p rin în că lz ire d e m a x i­
m u m 5. S tr e s u l b io c lim a tic c u ta n a t p r ez in tă un in d ice m ed iu a n u a l d e 15,
lu n ile r e la x a n te fiin d a p r ilie — iu n ie , sep te m b r ie şi octom b rie. V aloarea
str e s u lu i b io c lim a tic to ta l e s t e d e s tu l d e red u să, 35, b io c lim a tu l sta ţiu n ii
fiin d s e d a t iv /d e cru ţare, c u u n e le n u a n ţe ton ice.

Indicaţii terapeutice 1 '

N e v ro ză a ste n ic ă fo r m e u şo a r e , fă ră d ep resie ş i a n x ie ta te p ron u n ­
ţată, stă r i d e a s te n ie p s ih ic ă ş i fiz ic ă , d e b ilita te ,-c o n v a le sc e n ţă c u sta re
g e n e r a lă b u n ă, stă r i de su p r a s o lic ita r e p sih o so m a tică .

8. IZVOARELE ' ’

D a te g e o g r a fic e şi c lim a tic o , , ,

S itu a tă în N — V ţă r ii; -la p o a le le M u n ţilo r G u tîi, la cca. 42 km de

B a ia M a r e .;C lim a t m o n ta n , te m p e r a tu ra , m e d ie .a n u a lă fiin d d e 4,5°C, în
ia n u a r ie în r e g is tr în d u -s e o m e d ie d e — 4,5°C ia r în iu lie d e 15°C. N e b u lo ­
z ita te a m ed ie a n u a lă a re v a lo a r e a d e 6 ze cim i. N u m ă ru l m ed iu a n u a l d e
z ile c u cer s e n in fiin d de 4 0 ia r c e l d e z ile cu c er a c o p e r it de 130. D urata
d e stră lu cire a so a r e lu i în s u m e a z ă a n u a l 1 800 ore. C a n tita tea n ied ie
a n u a lă de p r e c ip ita ţii se s itu e a z ă la v a lo a r e a d e 1 000 m m , n u m ă r u l m e ­
d iu a n u a l d e z ile cu p r e c ip ita ţii fiin d d e 160, ia r c e l al z ile lo r cu stra t
d e zăp ad ă d e 100. G r o sim ea m e d ie ; a str a tu lu i d e zăpadă cea m a i m are
e s t e d e a p r o x im a tiv 40 c m ş i s e în r e g istr e a z ă în a d ou a d ecad ă a lu n ii
fe b ru a rie.

Factori naturali tcrapcutici

B io c lim a tu l s ta ţiu n ii în r e g is tr e a z ă u n n u m ă r m e d iu a n u a l d e z ile cu
c o n fo r t term ic în lu n a iu lie , la a m ia ză , e s te d e 5, în r e stu l z ile lo r în r e ­
g is tr în d u -s e n u m a i in c o n fo r ţ p r in r ă cir e. S tr e su l b io c lim a tic c u ta n a t m e­
d iu a n u a l p r e z in tă o v a lo a r e r e d u să (16), cu şa se lu n i clin an r e la x a n te
(m a i— o cto m b rie). In d ic e le d e str e s b io c lim a tic p u lm o n a r este în m ed ie

206
în cu rsu l an ului 30, cu lu n ile m ai, se p te m b r ie şi octom brie ech ilib rate.
S tr e s u l bioclim atic to ta l m ed iu a n u a l, a v în d u n indice de 46, caracteri­
zează staţiu n ea ca a v în d un b io c lim a t se d a tiv , cu n u an ţe ton ice, de sti­
m u la re p entru organ ism .

Indicaţii terapeutice
' N evroză a sten ică fo rm e u şoare fără d e p r e sie şi a n x ieta te p ronunţată,
stări de asten ie p sih ică şi fizică , d e b ilita te , co n v a lescen ţă cu stare g e n e ­
rală bună, stări de su p ra so licita re p sih o so m a tică .

9. IZ V O R U L M U R E Ş U L U I

Date gcografice ^i climatico >

' S ta ţiu n e aşezată la p o a lele M u n ţilor H ăşm aş, la 18 km de G h eo r-
g h ie n i. C lim at de m u n te cu v eri răcoroase ş i iern i reci. T em p eratu ra m e­
d ie anu ală e ste de 5°C, în iu lie .m ed ia fiin d d e 15,5:C iar Sn ian u arie d e
— f),5cC. M edia anuală a n eb u lo zită ţii e ste d e G zccirni, n u m ă ru l m ed iu
a n u a l de zile cu cer se n in fiind, d e 40 iar c e l d e zile cu cer a co p erit d e
130. D urata d e .s tr ă lu c ir e a so a relu i în r e g istr e a z ă a p ro x im a tiv 1 800 ore
an u al. P recip itaţiile a tm o sfe r ic i în su m ea ză în 'm e d ie p e an 700 m m , n u ­
m ă ru l d e :zile cu p r ec ip ita ţii fiin d d e 155 ia r c e l al zilelo r cu str a t d e
zăpad ă de 100. G rosim ea m axim ă a stra tu lu i d e zăpadă este de 25— 30 cm
şi se în registrează în a treia decadă a lu n ii feb ru a rie.

Factori naturali terapeutici

N u m ăru l m ed iu de z ile cu c o n fo rt te r m ic in luna iu lie , la am iază
e ste d e 7, c e l m u lt 1— 2 z ile c u . in co n fo rt p r in încălzire, în r estu l lu n ii
în reg istrîn d u -se in co n fo r t prin ră cire. S tr e s u l b ioclim a tic c u ta n a t m ed iu
a n u a l prezintă u n in d ic e red u s (13), lu n ile rela x a n te ale a n u lu i fiin d d in
m a i p în ă în octom brie. In d icele m e d iu a n u a l d e stres b io clim a tic p u lm o ­
n ar e ste de 30, lu n ile ech ilib ra te fiin d m ai, sep tem b rie şi octom b rie. In ­
d ic e le stresu lu i b io clim a tic to ta l în su m în d v a lo a rea m ed ie anuală d e 43,
in d ică pentru zona sta ţiu n ii u n b io clim a t se d a tiv , cu n u a n ţe ton ice, de
stim u la re. ;

Indicaţii terapeutice
N evroză a sten ică fo rm e u şoare, fă ră d e p r e sie şi a n x ieta te p ronunţată,
stă ri de asten ie p sih ică ş i fizică, d e b ilita te , co n v alescen ţă cu stare g e n e ­
ra lă bună, stări de su p ra so licita re p sih o so m a tică .

10. LACUL ROŞU

Date gcografice şi climatice

S itu a tă p e m a lu l la cu lu i d e baraj n a tu r a l, cu acelaşi n u m e, în tr-o
d ep resiu n e străju ită sp re N de S u h a rd u l M are şi Suhardul Mic, la cca.
2G km de G heorghien i şi 32 km d e B icaz.

307
 Caracteristici clim atice
C lim at d e m u n te cy iern i reci şi veri răcoroase. T em peratura m ed ie
anuală 5“C ; iu lie 15,5°C, ia n u a r ie — 6,5“C. N eb u lozitatea m edie an u a lă
c*sto ele fi zecim i, n u m ăru l m ed iu anunl do zile cu cor senin fiind d e 40
iiir cel do zile cu evr a co p erii do KIO. Dunvtn Ut> sti-fllut'iro n so a r elu i
in sin u ează an u al in m e d ie 1 700 o re iar can titatea de precipitaţii p e an,
750 m m , n u m ă ru l m ed iu a n u a l d e z ile cu p rec ip ita ţii fiind d e 150, ia r cel
de zile cu stra t d e zăpadă d e 100. G ro sim ea m ed ie decadică cea mai m a re
a stra tu lu i d e zăp ad ă e ste d e 2 5 — 30 cm şi se în registrează la stîr şitu l
lu n ii feb ru arie.

Factori naturali terapeutici - - ' ■ ^

N u m ăru l m e d iu a n u a l de z ile c u confort term ic, în lu n a iu lie, lâ'
o rele d e prînz, e ste d e 7, in co n fo rtu l p rin răcire în reg istrîn d u -se în r e stu l
zilelo r lu n ii. S tr e s u l b io clim a tic c u ta n a t p rezintă u n indice m ed iu a n u a l
de 15, lu n ile r e la x a n te fiin d d in m a i pînă' în octom brie. In d icele d e str e s
b io clim a tic p u lm o n a r m e d iu a n u a l p rezin tă valoarea 35, lu n ile ech ilib ra te
fiin d a p rilie, m a i, se p te m b r ie ş i o cto m b rie. In d icele d e stres b io clim a tic
total m ed iu a n u a l a v în d v a lo a rea 50', caracterizează staţiu n ea ca a v în d
un b io clim a t ton ic, stim u le n t, d e m u n te , d e an trenare şi călire p en tru ,
o r g a n is m .'

Indicaţii terapeutice
N evroză a sten ic ă fo rm e u şo a re, fă ră d ep resie şi an x ieta te pronunţată,'
stări de a sten ie p sih ică şi fizică , d e b ilita te , con valescen ţă cu stare g e n e ­
rală bună, stă ri d e su p ra so licita re p sih o so m a tică .

' 11. M AMAIA ' : ‘

Date geografice şi climatice

S itu a tă pe lito r a lu l M ării N e g r e , în tr e m are şi lacul S iu tg h io l la
5 km N de C on stan ţa. C lim a t d e ste p ă m o d ifica t d e clim atu l m arin. T e m ­
p eratura m ed ie a n u a l e ste de 11“C în iu lie în registrîn d u -se 22,5°C ia r în
ianu arie 0°C. N e b u lo z ita te a m e d ie a n u a lă este de 5,5 zecim i. D urata d e
strălu cire a soa relu i în su m e a z ă a n u a l cca 2 350 ore. N um ărul m ediu a n u a l
de zile cu cer se n in e ste d e 80 ia r c e l d e z ile cu ce r acoperit de 90. P r e ­
c ip ita ţiile a tm o sferice în su m ea ză , în m ed ie , 400 m m anual.

Factori naturali terapeutici

N u m ăru l m e d iu d e z ile cu c o n fo r t term ic în lu n a iu lie, la am iază,
este de 11, in co n fo r tu l p rin în că lz ire în reg istrîn d u -se num ai în 5 zile a le
lu n ii. S tr e su l b io clim a tic cu ta n a t p r e z in tă u n in d ice m ediu anual d e 12,
lu n ile r e la x a n te fiin d m ai, se p te m b r ie ş i octom brie. Ind icele d e stres b io ­
clim atic pu lm on ar e ste d estu l d e r id ic a t (45) cu lu n ile echilibrate m a i,

300
 septem brie'şi octom brie. Valoarea indicelui de stres bioclimatic total m e ­
dia anual e s t e ridica t (57), bioclimatul staţiunii fiind solicitant .şi. exci­
tant pentru orga n ism . • ' '
IiHiicftjii terapeutice
C ură h e lio m a r in ă . , •

; •... i- 12. M A N G A L IA N O U D ,

Date geografice şi climatice ' . -

Ş ir a g u l d e s t a ţ iu n i d in p a r te a d e su d a lito r a lu lu i (O lim p , N e p tu n , J u ­
p iter, A u r o r a , V e n u s , S a tu r n ) e s t e s itu a t la cca. 45 k m S d e C o n sta n ţa ,
d e -a lu n g u l m ă r ii. C lim a t d e ste p ă c u in f lu e n ţe m a rin . T e m p e r a tu r a m e ­
d ie a n u a l e s t e d e 11,2°C, în iu lie in r e g is tr in d u -s e 22°C ia r in ia n u a r ie 0"C.-
N e b u lo z ita te a m e d ie a n u a lă e s t e d e 5 .z e c im i, c u u n n u m ă r m e d iu a n u al
de 80 z i l e ,c u c e r s e n in şi 100 z ile c u c e r a co p e r it. D u r a ta d e str ă lu c ir e a
so a relu i în s u m e a z ă p e. a n , în m e d ie , 2 4 0 0 o r e . P r e c ip ita ţiile a tm o sfe r ic e
în r e g istr e a z ă o m e d ie tie 4 0 0 m m , n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z il e 'c u p r e c i­
p ita ţii f iin d d e 85 ia r c e i c u .s t r a t d e -z ă p a d ă d e .2 5 . S o n d a je le p riv in d
n iv e lu l (â e f o io n iz ă r ii a u în r e g is tr a t u n n u m ă r to ta l m e d iu d e 1 0 2 0 io n i
p o z itiv i ş i n e g a t i v i / c m 3, aer, din' care 505 io n i — /c m 3 şi 515 io n i + /c m 3,
coeficientul de unipolaritate fiind 1,02.
t . . .

Factori naturali terapeutici

B o e lim a tu l s t a ţiu n ilo r e s t e a ce la şi p e în t r e g u l lito r a l, e x c it a n t şi so li­
c ita n t p e n tr u f u n c ţ iil e o r g a n ism u lu i.:

Indicaţii terapeutice
C ură h e lio m a r in ă .

13. MUNTELE MIC

Date geografice şi climatice

S itu a tă p e v e r s a n tu l S —-V al M u n te lu i M ic d in N — V m u n t e lu i T arcu.
C lim at d e m u n t e cu v e r i ‘ r ă c o ro a se şi ie r n i r ec i. T e m p e r a tu r a m ed ie
an u ală 4‘C, iu l ie 1 2 ,5 ’C, ia n u a r ie V —5,5°C. N e b u lo z ita te a m e d ie a n u a lă e ste
d e 6,5 z e c im i, n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile cu cer s e n in fiin d d e 40 iar
c e l de z ile cu c e r a c o p e r it d e 130. D u ra ta d e s tr ă lu c ir e a s o a r e lu i în s u ­
m ează a n u a l a p r o x im a tiv 1 3 0 0 ore. P r e c ip ita ţiile a tm o sfe r ic e d in cu rsu l
u n u i an s e r id ic ă în m e d i e .la 1 200 m m , n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile
cu p r e c ip ita ţii fiin d d e 150 ia r c e l a l z ile lo r c u str a t d e 2 ă p a d ă 80. G ro­
sim e a m a x im ă ,a s tr a tu lu i d e ză p a d ă e s te d e 70 cm şi se în r e g istr e a z ă în
prim a d e c a d ă a lu n ii m a r tie.

Factori naturali terapeutici .

N u m ă r u l m e d iu d e z ile c u c o n fo r t te r m ic , în lu n a iu lie , la am ia ză ,
e s te d e c e l m u l t o zi, în to a tă lu n a în r e g is tr în d u -s e in c o n fo r ţ p rin răcire
d atorită, în p r im u l rîn d , v ite z e lo r m a ri a le v în tu lu i. S tr e s u l b io c lim a tic

309
 c u ta n a t p r e z in tă u n in d ic e m e d iu a n u a l de 60, c u lu n ile d in m ai p in ă în
se p te m b r ie r e la x a n te .. In d ic e le de str e s b io clim a tic p u lm on ar e ste, în
m e d ie , 30 cu lu n ile m a i, iu n ie , s e p te m b r ie şi octom b rie ech ilib ra te. V a ­
lo a r e a in d ic e lu i de str e s b io c lim a tic to ta l e ste rid icată, 90, b io clim a tu l s t a ­
ţiu n ii fiin d to n ic, s t im u le n t p e n tr u o rg a n ism , de an trenare ş i călire.

Indicaţii terapeutice
N e v r o z ă a ste n ic ă fo r m e u şo a re, fă r ă d ep resie şi a n x ie ta te p ro n u n ­
ţată, stă r i d e a s te n ie p sih ic ă ş i fiz ic ă , d eb ilita te, convalescenţă' cu sta r e
g e n e r a lă b u n ă, stă r i d e su p r a s o lic ita r e psihosom atică.' ^

14. N A V O D A R l -■ ■!■

Date geografice şi climatice ; '• u.’ -= \

’ S itu a tă l a ' N d e s ta ţiu n e a M am aia, la cca. 18 km d e C onstanţa, p e
m a lu l M ării N e g r e . C lim a t d e s t e p ă ‘m o d ific a t d e c lim a tu l m arin. T e m ­
p era tu ra m e d ie a n u a lă e s te d e 11°C, în iu lie în r eg istrîn d u -se r22,5”C iar
în ia n u a r ie 0"C. N e b u lo z it a te a 'm e d ie a n u a lă e ste d e 5,5 zecim i. D u ra tă
d e str ă lu c ir e a so a r e lu i în s u m e a z ă a n u a l cca. 2 350 ore. N u m ă ru i m ed iu
a n u a l de z ile c u c e r se n in e s t e de 80 ia r c e l d e ‘z ile cu cer a co p erit d e 90.
P r e c ip ita ţiile a tm o sfe r ic e în s u m e a z ă , în m e d ie , 400 m m . . ' -----

Factori naturali terapeutici

N u m ă r u l d e z ile cu c o n fo r t te r m ic în lu n a iu lie e ste în m ed ie d e 11,
în r e g istr în d u -se în n u m a i 5 z ile a le lu n ii in co n fo rt prin în că lzire (d in
cau za v ite z e lo r m a ri a le v în t u lu i). S tr e s u l b io clim a tic .cutanat, m e d iu
a n u al, prezintă' in d ic e le 12, lu n ile r e la x a n te fiin d m ai, sep tem b rie ş i o c ­
to m b rie. In d ic e le d e stres b io c lim a tic p u lm o n a r e s te rid icat (45) cu lu n ile
e c h ilib r a te m a i, s e p te m b r ie ş i o c to m b rie. V aloarea in d icelu i d e stres b io ­
c lim a tic to ta l m e d iu a n u a l e s t e r id ic a t (57), b io clim atu l sta ţiu n ii fiin d
s o lic ita n t ş i e x c it a n t p e n tr u o r g a n ism . • -

Indicaţii terapeutice ... .

C ură h e lio m a r in ă .

15. P Ă L T IN IŞ -

Date geografice şi climatice

S ta ţiu n e a e s te a şeza tă în M u n ţii C ib in u lu i, p e v ersa n tu l n ord ic, la
cca. 34 k m d e S ib iu . A ltitu d in e a c u p r in să în tr e 1 380 şi 1 450 m.
C lim a t de m u n te cu v e r i r ă c o ro a se ş l ier n i reci. T em peratura m e d ie
an u ală 4,5°C, a u g u s t 13°C, ia n u a r ie — 4,5°C. N eb u lo zita tea m ed ie a n u a lă
e ste d e 6 z e c im i, n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile c u cer se n in fiin d 40 ia r
c e l d e z ile cu c e r a c o p e r it 140. D u r a ta d e stră lu cire a so a relu i în su m ea ză
a n u a l, în m e d ie , 1 3 0 0 ore, ia r p r e c ip ita ţiile a tm o sferice) în reg istre a ză
a n u a l v a lo a r e a m e d ie d e 950 m m . G ro sim ea m a x im ă a stra tu lu i d e z ă ­
p adă e s te în m e d ie d e 60 c m şi s e în re g istre a z ă în prim a decadă a lu n ii
m ?.rtie.

310
Factori naturali terapeutici
C on fortu l term ic, în lu n a iu lie , la o rele d e prînz, n u se atin g e prac­
tic în n ici o z i a lu n ii, in r eg istr în d u -se n u m a i in co n fo rt p rin răcire. I n -
d ic e lş b ioclim atic d e stres c u ta n a t n u este p rea rid icat, în m e d ie 25, lu n ile
re la x a n te fiind a p rilie — iu n ie, sep tem b rie ş i octom b rie. In d icele de stres
b io clim a tic p u lm on ar este în ju r de 30, c u lu n ile m a i, iu n ie, sep tem b rie
şi octom brie ech ilib ra te. In d ic e le de stres b io clim a tic total, in cu rsu l
a n u lu i, ■este in m ed ie 52, in d ic in d u n b io clim a t tonic, de stim u lare,,a
fu n c ţiilo r orga n ism u lu i, de a n tren a re ş i călire.

Indicaţii terapeutice , , ,
- ■N evroză a sten ică fo r m e - u şoare, ia r ă d ep resie şi a n x ie ta te p ron u n ­
ţată, stări d e a ste n ie p sih ică ş i fizică, d eb ilita te, co n v a lescen ţă c u sta re
g e n e r a lă bun ă,;-stări ide su p ra so licita re p sih osom atică.

16, PIRIUL REC ii

Date geografice şi climatice

• S itu ată în M u n ţii D ih am , su b y îr fu l. P ia tr a A rsă, la 9 km de P re ­
d ea l, p e drum ul sp re.R îşn o v ,.,
' C lim at d e n iu n te , c u v e r i răcoroase şi iern i reci. T em p eratu ra m e ­
d ie anuală 5°C, iu lie 14,5°, ia n u a rie — 5'C . N eb u lo zita tea m ed ie an u ală
e ste d e 6 zecim i,' n u m ă ru l m e d iu a n u al de z ile cu c e r sen in fiin d de 50,
c e l d e zile cu cer a cop erit de 130. , -
D urata m e d ie de stră lu c ir e a so a relu i e ste d e 1 800 o re în cu rsu l
u n u i an. C an titatea m ed ie a n u a lă d e p recip ita ţii în su m ează 950 m m , n u ­
m ă r u l m ediu an u al d e zile c u stra t de zăpadă de 120, grosim ea m ed ie cea
m a i m are a stra tu lu i d e zăp ad ă fiin d de 40 cm , în tot cu rsu l lu n ii f e ­
b ru arie.

Factori naturali terapeutici

N um ărul m ed iu d e z ile c u c o n fo rt term ic în lu n a iu lie , la am iază, este
d e 5 zile, în r e stu l lu n ii in re g istr în d u -se n u m a i in co n fort p rin răcire. In ­
d ic e le de stres b io clim a tic c u ta n a t m ed iu a n u a l este 18, cu lu n ile m a i—
o ctom b rie rela x a n te.
V aloarea in d ic e lu i str e su lu i b ioclim atic p u lm on ar m ed iu an u al e ste
d e 30, cu lu n ile m a i, iu n ie, sep te m b rie ş i octom b rie rela x a n te. ;
V aloarea in d ic e lu i str e su lu i ib ioclim atic p u lm o n a r m ed iu an u al e ste
30, cu lunile m a i, iu n ie, 'Septem brie şi octom b rie ech ilib rate. V a lo a rea
de 40 a in d ic e lu i de stres b io clim a tic to ta l m ed iu a n u al caracterizează
b io clim atul s ta ţiu n ii ca fiind tonic, stim u le n t cu n u a n ţe de sedare.

Indicaţii terapeutice
N evroză a sten ică form e u şoare fără d ep resie şi a n x ie ta te p ron u n ­
ţată, stări d e a ste n ie p sih ică şi fizică, d eb ilita te, co n v a lescen ţă cu sta re
g e n era lă bună, stă ri d e su p ra so licita re p sih o so m a tică .

311
 17. P O I A N A B R A Ş O V

Date geografice şi clim atice

S ta ţiu n e situ a tă p e v e r sa n tu l n o rd ic al M asivu lu i P o stă v a ru l la
12 km d e B raşov. C lim at de m u n te răcoros / tem peratura m edie a n u a lă
4 3C, iu lie 14,5'C , ian u a rie — 5 CC. N eb u lo zita tea m edie anuală este 6 z e ­
cim i, n u m ă ru l m ed iu de zile cu cer sen in fiin d de 60 iar cel de zile cu cer
acoperit d e 120. D u rata d e stră lu cire a soarelu i însum ează anual 1800 ore.
P r ecip ita ţiile a tm o sfe r ic e 'a tin g Sn m ed ie, p e an, 860 m m , num ărul m ed iu
anual de zile cu p r e c ip ita ţii fiin d 150 iar c e l d e zile c u strat de1 z ă ­
padă d e 120. G rosim ea cea m a i m are a stra tu lu i de zăpadă se în r e g is­
trează la sfîr şitu l lu n ii feb ru a rie şi e ste de 40 cm.
M ă su răto rile p riv in d n iv e lu l a ero io n iză rii Jn sem estru l cald a l a n u ­
lu i au în r e g istr a t u n n u m ă r m e d iu d e io n i d e 850 ion i p ozitiv i şi n e g a ­
tiv i /crr)3 aer, cu o u şo a ră p red om in are a io n ilo r n eg a tiv i (430 ioni — /c m 3
faţă d e c e i p o z itiv i 420 io n i -{-/cm 3) cu u n c o e fic ie n t d e u n ip olaritate de
0,97.
Factori naturali terapeutici
N u m ă ru l m ed iu de z ile c u co n fo rt term ic, în lu n a iu lie , la o r e le d e
prinz, e ste d e 5 z ile , în r e stu l lu n ii în reg istrîn d u -se num ai zile cu in -
co n fo rt p rin răcire. S tr e su l b io clim a tic cu ta n a t m ediu an u al este d e stu l
de redus (16), lu n ile r e la x a te fiin d m a i— octom brie. Indicele de stre s
b io clim a tic p u lm o n a r e s te d e a sem en ea red u s (30), lu n ile ech ilib rate s u b
a cest a sp ect fiin d m ai, Iu n ie, sep te m b rie şl octom brie. In d icele str e su lu i
b io clim a tic to ta l m ed iu a n u a l e ste 46, b io clim a tu l sta ţiu n ii fiind c o n sid e ­
rat ton ic, d e stim u la r e p en tru organ ism dar cu u n e le n u an ţe sed ative.

Indicaţii terapeutice
N evroză a sten ică form ă uşoară, fără d ep resie şi a n xietate p ro n u n ­
ţată, stări de a ste n ie p sih ică şi fizica , d eb ilita te, con valescen ţă cu sta re
generală b u n ă , stări de su p ra so licitre p sih osom atică.

38. P O IA N A M I R U L U I

Date geografice şi climatice

S itu a tă la p o a le le M u n telu i M ic d in M a siv u l Tarcu, pe valea p îr îu -
lu i B istra M ăru lu i la 60 km d e C aransebeş. C lim at de dealuri, tem p era ­
tura m e d ie a n u a lă 6,5°C, iu lie 17°C, ia n u a rie — 3°C. N ebulozitatea m e d ie
an uală e s te d e 6 zecim i, n u m ă r u l m e d iu a n u al de zile cu cer sen in fiin d
de 50 iar c e l d e z ile c u c er a co p erit d e 130. D urata de strălucire a so a re­
lu i în su m ează a n u a l, 5n m ed ie, 1 300 ore.
C an titatea m e d ie an u ală e ste de 850 m m , num ărul m ed iu an u al d e
z ile cu p recip ita ţii fiin d d e 140 Sar c el de z ile cu strat de zăpadă d e 60.
Factori nuttirnli torapcutici
N u m ăru l m ed iu d e z ile c u co n fo rt term ic, în luna iu lie, la o rele de
prînz, e ste de 11 ia r c e l de z ile cu in co n fo rţ prin în călzire d e c e l m u lt
4. S tresu l b io c lim a tic cu ta n a t în reg istrea ză u n in d ice m ediu anual d e 12,

312
 cu lu n ile d in m a i p în ă în o cto m b rie r e la x a n te . V a lo a r e a in d ic e lu i de stres
b io c lim a tic p u lm o n a r m e d iu a n u a l e s te de 20 c u lu n ile , a p r ilie , m ai, se p ­
te m b r ie şi o c to m b r ie e c h ilib r a te . In d ic e le d e s tr e s b io c lim a tic to ta l m ed iu
a n u a l f iin d d e 32, ca ra cterizea ză sta ţiu n e a ca a v în d u n b io c lim a t sed a tiv ,
d e c r u ţa r e p e n tr u org a n ism .

Indicaţii terapeutice
■ N e v r o iă a ste n ic ă fo r m e u şoare," fără d e p r e sie şi a n x ie t a te p ron u n ­
ţată, s tă r i d e a ste n ie p sih ic ă şi fiz ic ă , d e b ilit a t e ,. c o n v a le s c e n ţă c u .s ţa r e
g e n e r a lă b u n ă , stări d e su p r a so lic ita r e p sih o so m a tic ă .

' 19. POIANA ŢAPU LUI ' • '

Date geografice şi climatice

. S it u a tă ,p e V a le a P r a h o v e i, în c a d r a tă p e.^ d reap ta d e M u n ţii B u c e g i
iar p e s tîn g a d e v e r sa n tu l v e s tic a l IVIunţilor G îrb o v a . C lim a t d e m u n te cu
v e r i r ă c o r o a se şi ier n i reci. T e m p e ra tu r a m e d ie a n u a lă d e 4,5°C în iu lie
în r e g is tr în d u -s e 15°C ia r în ia n u a r ie — 4,5eC. N e b u lo z ita te a m e d ie an u ală
e s te d e 6 z e c im i, n u m ă r u l m ed iu a n u a l d e z ile cu cer s e n in fiin d d e . 6 0 iar
c e l d e z ile cu c e r a c o p er it d e 110. D u r a ta d e s tr ă lu c ir e a so a r e lu i în su ­
m ea ză a n u a l 1 900. P r e c ip ita ţiile a tm o sfe r ic e d in c u r s u l a n u lu i în r e g is­
trea ză în m e d ie 000 m m , : n u m ă ru l m e d iu a n u a l d e z ile cu p rec ip ita ţii
fiin d 145 ia r del al z ile lo r cu stra t d e ză p a d ă 'd e 100. G r o sim e a m e d ie c e a
m a i m a r e a str a tu lu i d e zăp ad ă e s te d e cca 30 c m ş i s e în registrează' în
p rim a d e c a d ă a lu n ii fe b r u a r ie .

Factori naturali terapeutici i ■: ->

N u m ă r u l m ed iu d e z ile cu co n fo r t te r m ic în lu n a iu lie , la am iază,
e s te d e 6 , z ile iar c e l a l zile lo r cu in c o n fo r t p r in în c ă lz ir e c e l m u lt 2—
3 z ile lu n a r . S tr e s u l b io c lim a tic c u ta n a t, m e d iu a n u a l,’ e s t e red u s (15),
lu n ile r e la x a n t e fiin d d in m a i p în ă în o to m b r ie . I n d ic e le d e stres b io c li-
m n tic p u lm o n a r e ste în m e d ie 3 0 ,-lu n ile e c h ilib r a te fiin d m ai, iu n ie,
sp te m b r ie , o cto m b rie . In d ic e le d e str e s b io c lim a tic to ta l e s te în m e d ie 45,
în c u r s u l u n u i an, sta ţiu n e a c a r a c te r iz în d u -se p r in tr -u n b io c lim a t sed a tiv ,
cu n u a n ţe to n ic e d e stim u la r e . ! , .

Indicaţii terapeutice
N e v r o z ă a sten ică fo r m e u şo a re, fără d e p r e sie şi a n x ie t a te p ronunţată,
stă ri d e a s t e n ie p sih ică şi fiz ică , d e b ilita te , c o n v a le s c e n ţă cu sta re g e n e ­
rală b u n ă , s tă r i de su p r a so lic ita r e p sih osom atica'.

20. P R E D E A L

Date geografice şl climatico

, S itu a tă pe cu m p ă n a d e a p e ca re d e sp a r te P r a h o v a d e T im iş, în pasul
cu a c e la ş i n u m e , în c o n ju ra tă d e M u n ţii B u c e g i, G îr b o v a , P ia tr a M are şi
P o stă v a r u l. ■
C lim a t do m u n te c u v e r i ră co ro a se şi ier n i reci.

313
 T em p e r a tu r a m e d ie a n u a lă e ste d e 5°C, in ia n u a rie în r e g istr în d u -se
o m e d ie d e — 5 cC ia r în iu lie d e 14,5°C. .N eb u lo zita tea m ed ie an u ală e ste
d e 6 z e c im i, n u m ă r u l fnediu a n u a l d e 'z i le c u cer se n in fiin d d e 50 ia r
c e l d e z ile c u cer a co p e r it d e 120. D u ra ta d e strălu cire a so a relu i în s u ­
m e a z ă a n u a l în m e d ie 1 800 o re. C a n tita tea m ed ie an u a lă de p r ecip ita ţii
e s te d e 950 m m , n u m ă ru l m e d iu a n u a l de z ile cu p recip ita ţii fiin d d e 150
ia r c e l al z ile lo r cu str a t de zăp ad ă de 120. G rosim ea m ed ie cea ‘m a i m a re
a str a tu lu i d e zăp ad ă se în r e g istr e a z ă în lu n a feb ru arie şi a tin g e 40 cm .

F actori n atu rali terapeutici

N u m ă r u l d c z ile cu c o n fo rt term ic, în lu n a iu lie, la orele d e p rîn z,
e s te d c 5 z ile , în r e stu l lu n ii tfm c g islr in d u -se num ai in con fort prin răcire.
S tr e s u l b io c lim a tic c u ta n a t m e d iu a n u a l a rc valoare redusă (10), lu n ile
r e la x a n te fiin d d in m a i p in ă în o cto m b rie. V aloarea in d icelu i de stres
b io c lim a tic p u lm o n a r m ed iu a n u a l e ste 30, cu patru ,lu n i din an e c h ili­
b r a te : m a i, iu n ie , se p te m b r ie şi octo m b rie. S tr e su l b ioclim atic to ta l p r e ­
z in tă u n in d ic e m e d iu a n u a l d e '48, b io c lim a tu l sta ţiu n ii fiin d ton ic, s t i­
m u le n t, c u u n e le n u a n ţe d e se d a r e . 1 ’

In d icaţii tera p eu tice :

, , N e v r o z ă a ste n ic ă fo rm e u şo p re, fă r ă d ep resie ş i a n x ie ta te p ro n u n ­
ţată, stă ri d e a ste n ie p sih ică ş i fizică , d e b ilita te , co n v a lescen ţă c u sta re
g e n e r a lă b u n ă , stă r i d e su p r a so lic ita r e p sihosom atica'. ;

■21. RlNCA :

D ate geografice şi clim atice ; * ■ , ; '

A şe z a tă p e v e r sa n tu l su d ic a l M a siv u lu i P ăp u şa d in M u n ţii P a rin g
la cc a 18 k m d e N o v o a t şi 63 k m d e T g. J iu , sta ţiu n ea se află la a ltitu ­
d in e a m e d ie d e 1 580 m . s ;
C lim a t d e m u n te cu ie r n i a sp re ş i- v e r i reci. T em peratura m e d ie
a n u a lă 2,5°C, iu lie 12,5°C, ia n u a r ie — 7°C. N eb u lo zita te â 'm e d ie anuală e ste
6,5 z e c im i. N u m ă r u l m e d iu a n u a l d e z ile c u 'c e r sen in fiin d 40 iar c e l d e
z ile c u cer a c o p e r it d e 140. D u ra ta m e d ie a n u a lă de stră lu cire a so a relu i
e s te d e cca 1 800 ore. C a n tita te a m e d ie a n u a lă d e p recip itaţii e ste d e stu l
d e m a re, cca 1 300 m m , n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e zile cu p recip itaţii fiin d
d e 160 ia r c e l d e z ile c u stra t d e zăp ad ă d e 140. G rosim ea m ax im ă a stra ­
tu lu i d e zăp a d ă e ste în m e d ie d e 80 cm şi se în r eg istr e a z ă .în prim a d e ­
ca d ă a lu n ii m a r tie . ■ •

F actori natu rali terapeutici

Numărul mediu de zile cu confort termic în luna iulie, la amiază,
este de cel m ult o zi, în toată luna înregislrîndu-se numai inconfort prin
răcire.
. S tr e s u l b io c lim a tic c u ta n a t în r e g istr e a z ă u n in d ice m ed iu an u al r i­
d ic a t (55), lu n ile r e la x a n te fiin d d in iu n ie pînă in sep tem b rie. In d ic ele
d e s tr e s b io c lim a tic p u lm o n a r p rezin tă o m e d ie anuală de 28, lu n ile e c h i-

314
lib ra te fiind m a i, iunie, sep tem b rie, octom brie. In d ic e le de str e s b io c li-
m a tic total m ed iu anu al este d e 83, indicind un b io c lim a t d e m u n te , tonic,
stim u le n t, de an tren are şi călire pentru organism .

Indicaţii terapeutice
N evroză a sten ică form e uşoare, fără d ep resie ş i a n x ie ta te p ro n u n ­
ţată, stări de a sten ie p sih ică şi fizică, debilitate, c o n v a le sc e n ţă c u sta re
g en era lă bună, stă ri de su p rasolicitare psihosom atică. . ; •,

' . • ' 2 2 . S liC U

Date /îcoRratico şi climatico • 1

I,
Situ ată in 'N V -ul M unţilor S em en ic, pe valea, p îr îu lu i B irznva, Sn
p artea d e sud 'a laculu i de acum ulare Secu, la 10 k m d e R eşiţa . C lim at
con tin en tal m od erat cu in flu e n ţe subinodiiiTanecuic. T em p era tura m ed ie
a n u ală 3"C, iu lie 19,5‘C, ian u arie — 2?C. N eb u lo zita tea m e d ie an u ală e ste
d e 5,5 zecim i, n u m ăru l m ed iu ariual 'de zile cu cer se n in fiin d de 60 ia r
c e l d e zile cu c e r acoperit d e 120. D urata strălu cirii so a r e lu i .în reg istrea ză
a n u al în m edie, 2 100 ore.
C antitatea m ed ie an u ală de precipitaţii e ste de 7 0 0 m m , n u m ăru l
m ed iu anual d e z ile cu p recip itaţii fiin d de 130 iar c e l d e z ile cu stra t de
zăp ad ă de 55. ■ ■

Factori naturali terapeutici

N um ărul m e d iu de zile c u con fort term ic în lu n a ,iu lie la a m iază e sţe
de 12, c e l de z ile cu incon forţ prin în călzire de 10.
'S tresu l b io clim a tic cu ta n a t m ed iu an u al în r e g istr e a z ă u n in d ice
redu s (12), cu lţin ile m artie-m ai şi sep tem b rie-o cto m b rie r e la x a n te . In d i­
cele d e stres b io clim a tic pulm onar are valoarea 28, c u lu n ile a p rilie, oc­
tom brie, n oiem brie ech ilib rate, in d icele de stres b io c lim a tic to ta l m ed iu
anual, avind v a lo a rea 40, caracterizează sta ţiu n ea c a a vin d b io c lim a t s e ­
d a tiv , d e cruţare p en tru organism .

Indicaţii terapeutice
N evroză a sten ică , form e uşoare, fără d ep resie şi a n x ie ta te p ron u n ­
ţată, stări de a ste n ie p sih ică şi fizică, d eb ilitate, c o n v a le s c e n ţă c u sta r e
g en era lă bună, Stări de su p rasolicitare psihosom atică.

23. SEMEXIC

D ate geografice şi climatice

Situata în Munţii Semenic la cca 40 km de Reşiţa şi II km de Văliug.

C lim at de m u n te cu u n e le in flu en ţe su b m ed itera n een e. T em p era tu ra
m ed ie anuală 3,5°C, iu lie 13°C, ian u arie — G,5CC, n e b u lo z ita te a m ed ie
an u ală este de ,6,5 zecim i, nu m ăru l m ediu anual d e z iie cu c er se n in fiin d
d e 40 iar cel de zile cu cer acop erit de 140. D u rata d e stră lu cire a so a ­
relu i înregistrează anu al in m edie 1 300 ore. C a n tita tea m ed ie anuală de

315
precip itaţii es:c ridicată, 1 300 mm, n u m ăru l m ed iu a n u a l d e z ile c u p re­
cip ita ţii fiin d de 160 iar c e l de ziie cu stra t d e zăpadă 130,
G rosim ea cea mai* m are a stratu lu i de zăpadă e ste d e 70 om şi se
în reg istrea ză in prim a decadă a lunii m a rtie, so n d a je le p riv in d n iv e lu l
a eroion izării în sta ţiu n e in d ică valori m o d era te cca 840 io n i p o z itiv i şi n e ­
g a tiv i, d in care 421 ion i — /c m 3 aer şi 416 io n i + /e m 3 aer, c o e fic ie n tu l 'de
u n ip o la rita te fiin d 0,99.

Factori naturali terapeutici

C on fortu l term ic la o rele de am iază, in lu n a iu lie, p ractic nu se a tin g e
în n ir i o zi a lu n ii, în reg istrîn d u -se n u m a i in co n fo rt prin răcire. S tr e s u l
b io clim a tic cu tan a t p rezin tă un in d ice m ed iu a n u a l d e 40, cu lu n ile din
m ai p în ă în sep :em b rie rela x a n te. In d ic ele d e stres b io clim a tic p u lm o n a r
are o v a lo a r e m ed ie an u ală de 30, cu lu n ile m a i, iu n ie , se p tem b r ie ş i oc­
tom b rie ech ilib ra te. -
In d ic e le de stres b io clim a tic total a re v a lo a r e a m e d ie an u a lă d e 70,
in d icîn d u n b ioclim a t tonic, de stim u lare, a n tren a re şi că lire.

Indicajii terapeutice
N ev ro ză astenică' fo rm e uşoare, fără d e p r e sie şi a n x ieta te p ro n u n ­
ţată, stă ri d e a sten ie p sih h ă şi fizică, d e b ilita te , co n v a lescen ţă c u sta r e
gen era lă bună, stări de su p rasolicitare p sih o so m a tică .

24. SNAGOV

D ate geografice şi clim atice . 1 !

S itu a tă în C îm pia. V lă siei, p e m a lu l la c u lu i cu acela şi n u m e la
cca 40 km d e B ucu reşti. C lim at c o n tin en ta l d e 's te p ă , tem p era tu ra m e d ie
a n u a lă fiin d d e 10°C, în: iu lie in re g istr în d u -se 22°C iar în ian u arie — 3cC.
N e b u lo z ita te a m ed ie an u a lă este d e 5 z e c im i, n u m ă r u l m ed iu a n u a l de
z ile cu c e r sen in fiin d d e 70 iar cel de z ile cu c e r aco p erit d e 90. D u rata
de stră lu cire a soarelu i în su m ea ză a n u a l 2 200 , ore. C an titatea m ed ie
anuală de p recip ita ţii este redusă', 550 m m , n u m ă ru l m ed iu a n u al d e z ile
cu p r e c ip ita ţii fiind de 115 iar cel de z ile c u stra t d e 2 ăpadă; d e 55. ■ .
S o n d a je le in ceea ce p riv eşte n iv e lu l a e ro io n iză rii a u e v id e n ţia t un
nu m ăr m ed iu total de 1 275 io n i + şi — /c m 3 a e r d in care 7 2 5 ’io n i + / c m 3
ş i 550 io n i — /c m 3, c o e fic ie n tu l de u n ip o la r ita te fiin d 1,32. .

Factori naturali terapeutici

N u m ă ru l m ed iu d e z ile cu con fort ter m ic , în lu n a iu lie la a m iază
este d e 9 iar c e l d e z ile cu in co n fo rt prin în c ă lz ir e d e 1 3 .' • ' ■;
S tr e s u l b io clim a tic cu tan at în registrează u n in d ice m ed iu a n u al d e 22,
cu lu n ile a p rilie, octom brie, noiem b rie r e la x a n te .
In d icele de stres b io clim a tic pulm onar p r ez in tă o m e d ie an u ală d e 36,
cu lu n ile ap rilie, octom brie ş i n oiem brie ec h ilib r a te .
In d ic e le de stres b io clim a tic total în su m e a z ă o m ed ie an u a lă d e 58,
caracterizîn d b ioclim atu l ca fiin d ex c ita n t d e step ă , so lic ita n t p e n tr u or­
ga n ism . ,

316
 Indicaţii terapeutice
N ev ro ză a sten ic ă fo r m e u şo a re, fără d e p r e sie , şi a n x ie ta te p r o n u n ­
ţată, stări d e a ste n ie p sih ic ă şi fiz ic ă , d e b ilita te , c o n v a le sc e n ţă c u sta re
g e n e r a lă b u n ă, stări d e su p r a so lic ita r e p sih o so m a tică .

. 25. SOVEJA —

Dato geografice şi climatico

S itu a tă la c o n ta c tu l u ltim e lo r cu lm i ale M u n ţilo r V rn iicei cu
S u b c a r p a ţii-O r ie n ta li, p e v a le a p îr îu lu i S u şiţa e ste în c o n ju r a tă d e cu lm i
în a lte şi îm p ă d u rite (8 2 , k m ; d e F o cşa n i). C lim a t d e d e p r e siu n e cu v e ri
răcoroase ş i ie r n i m o d e ra te . : . ■.
T em p era tu ra m e d ie a n u a lă 8°C, iu lie 18°C, ian u a rie —-3°C. .
N e b u lo z ita te a m e d ie a n u ală e s t e d e 5,5 z e c im i, n u m ăru l; m e d iu a n u a l
d e z ile c a c e r se n in fiin d d e 5 0 ia r,-cel d e z ile cu c e r a c o p e r it d e 110.
D u rata d e .s t r ă lu c ir e a so a r e lu i în su m e a z ă a n u a l.1 950 o r e . C a n tita ­
te a m ed ic an u ală do p r e c ip ita ţii e s te 600 m m , n u m ă ru l m e d iu a n u a l ele
z ile cu p recip ita ţii fiin d He 123 ia r c e l d e z ile cu stra t d e z ă p a d ă d e 80.
S o n d a jele p riv in d n iv e lu l a e r o io n iz ă r ii în sta ţiu n e in d ic ă v a lo r i m e d ii
d e 1 1 9 5 io n i + şi n e g a t i v i / c m 3 a er d in care 640 io n i — /c m 3 şi
5 50 io n i + / c m 3 aer, c o e fic ie n tu l d e u n ip o la r ita te fiin d d e 0,9 0 .; '■

F actori naturali terap eu tici . , -t .!

N u m ă ru l m ed iu d e z ile c u c o n fo r t term ic în lu n a iu lie , la am iază,
e s te 12 iar c e l do z ile c u in c o n fo r ţ p rin în c ă lz ir e 9. In d ic e le m e d iu acuial
a l s tr e su lu i b io c lim a tic c u ta n a t p r e z in tă o v a lo a r e red u să (13), c u lu n ile
a p r ilie , m ai, se p te m b r ie ş i o c to m b r ie r e la x a n te i v a lo a r e a in d ic e lu i de
s tr e s,b io c lim a tic p u lm o n a r m e d iu a n u a l e ste 30 cu lu n ile a p r ilie ş i o c to m ­
b rie e c h ilib ra te. .■■■ . • .
S tr e s u l b io c lim a tic to ta l m e d iu a n u a l în r eg istre a ză v a lo a r e a 43 ca­
racterizând sta ţiu n e a ca a v in d un b io c lim a t se d a tiv , d e cru ţa re.

Indicaţii terapeutice
. N ev ro ză a sten ică , fo r m e u şo a re, fără d e p r esie şi a n x ie t a te p r o n u n ­
ţa tă , stări d e a ste n ie p sih ic ă şi fiz ic ă , d e b ilita te , c o n v a le s c e n ţă c u stn re
g e n era lă bun ă, s tă r i'd e su p r a s o lic ita r e p sih o so m a tice.

26. S T lN A DE VALE " ..

D ate geografice şi clim atice

Situată' p e v e r s a n tu l v e s tic a l M u n ţilo r B ih o r în tr -o d e p r e siu n e în ­
con ju rată d e cu lm i m u n to a se la 24 k m d e B eiu ş'.'C lim at de' m u n te c u v e r i
răcoroase şi u m ed e şi ie r n i reci. ,
T em p eratu ra m e d ie a n u a lă e s te d e 4°C, în iu lie în r e g istr în d u -se 13.5'C
iar în ia n u a rie — 5°C. . ' .
N eb u lo z ita te a m e d ie a n u a lă e s t e 6,5 ze cim i. D u rata d e str ă lu c ir e a
so a relu i în su m ea ză în m e d ie 1 7 0 0 o re a n u a l, n u m ă ru l m e d iu a n u a l d e
z ile cu cer sen in fiin d d e 40 ia r c e l d e z ile cu c e r a co p erit d e 140.

317
 C a n tita te a m e d ie an u ală d e p r e c ip ita ţii p rezin tă v a lo r i d e stu l d e ri­
d ica te -f- 1 500 m m , n u m ă ru l m ed iu a n u a l d e z ile c u p recip ita ţii fiin d de
165 iar c e l a l z ile lo r c u stra t de zăpadă d e '150. , ;
G r o sim e a m a x im ă ’a stra tu lu i d e zăp ad ă p o a te a tin g e în m e d ie 80 cm
ş i se în t îln e ş t e în a treia d ecad ă a l u n i i feb r u a rie . ■ . > .
' A e r o io n iz a r c a în reg istrea ză o v a lo a r e m e d ie d e 1 200 io n i /c m 3 in
m e d ie 630 io n i — /c m 3 şi 570 io n i + /c m 3, c o e fic ie n tu l d e u n ip o la rita te
fiin d 0,90.

F actori n a tu ra li terapeutici. ( . . • ţ. .
N u m ă r u l m e d iu d e z ile ; c li c o n fo rt te r m ic în lu n a iu lie, la 'p r îr iz
e s te 13 ia r c e l a l z ile lo r cu in co n fo r t p rin în c ă lz ir e d e c e l m u lt 2. < *'■.
I n d ic e le d e s tr e s b io clim a tic c u ta n a t a n u a l : e s te în m ed ie< 2 8 , cu
lu n ile d in m a i p în a 'în o cto m b rie relaxante.;: • >■ ; ■ :
S tr e s u l b io c lim a tic p u lm on ar, c u 'u n jn d ic e in e d iţi a n u a l d e 28, în r e ­
g istrea ză 3 lu n i d in ari, m ai, sep tem b rie, o c to m b r ie 'ech ilib rate. ;’
In d ic e le d e str e s b io clim a tic ^otal avîricl'.valoarea m e d ie .a n u a lă d e 56
ca ra c te r iz e a z ă sta ţiu n e a ca a v în d u n b io c lim a t to n ic , stim u le n t. - ■

In d ic a ţii t e r a p e u t ic e - ' : ■ !•■’!

N e v r o z ă a ste n ic ă fo r m e u şoare,-;fă r ă 'd e p r e s ie şi. a n x ie ta te p ro n u n ­

ţată, stări d e a ste n ie p sih ică şi fizică , d e b ilita te , c o n v a le sc e n ţă c u sta r e
gen era lă b u n ă , stă r i d e su p ra so licita re p s i h o s o m a t i c ă ; '

27. T IM IŞ U L D E J O S

D a te g e o g r a fic e şi c lim a tic e . . . V

S itu a tă p e V a le a T im işu lu i, în tr e M u n ţii P ia tr a -M a r e la E - ş i M a ­
s iv u l P o stă v a r u l la V la cca 6 km d e P red ea l.
C lim a t d e m u n te c u v e r i răcoroase'şi ie r n i reci. ' ’ '
T e m p e r a tu r a m e d ie an u a lă este d e 5°C, în iu lie în r e g istr în d u -se
16°C iar în ia n u a r i e — 3,5°C. . ' , -
N e b u lo z ita te a m e d ie .a n u a lă e ste d e 6 z e c im i, n u m ă r u l m ed iu a n u a l
d e z ile cu c e r se n in fiin d d e .60 ia r. c e l de z ile c u c e r acop erit d e J 1 0 .
D u ra ta d e str ă lu c ire a so a relu i în s u m e a z ă a n u a l 1 900 ore. P r e c i­
p ita ţiile a tm o sfe r ic e a tin g o valoare m e d ie a n u a lă d e 800 mffl, n u m ă ru l
m e d iu a n u a l d e z ile c u p recip ita ţii fiin d d e 140 ia r c e l al z ile lo r cu str a t
d e zăp ad ă d e 90. : -
G ro sim ea m a x im ă a stra tu lu i de zăp ad ă s e a tin g e Jn-prim a d eca d ă a
lu n ii fe b r u a r ie ş i e ste d e 20:— 25 cm .

Factori naturali terapeutici: ...

N u m ă r u l m e d iu d e z ile c u c o n fo r t,term ic, în .lu n a iu lie , la o r e le d e

p rîn z e ste d e 0 — 0 zile , in co n fo rtu l p rin în c ă lz ir e în r e g istr în d u -se în
n u m a i 1— 2 z ile a le lu n ii. ■ ......
■ In d ic e le d e str es b io c lim a tic cu ta n a t m e d iu a n u a l e ste de 20, lu n ile
re la x a n te fiin d d in m a i pină în sep tem b rie. .

318
 Stresul b ioclim atic pulm onar p rezin tă u n in d ic e m e d iu a n u a l d e 20,
c u lunile m ai, iu n ie, sep tem b rie, octom b rie e c h ilib r a te . S tr e s u l b iocli­
m a tic total m ed iu anual este 40, b io c lim a tu l s ta ţiu n ii f iin d s e d a t iv cu
sla b e nuanţe de stim ulare.

Indicaţii terapeutice ■ ■ r.
Nevroză astenică forme uşoare, fără depresie şi anxietate pronun­
ţată, stări de astenie psihică şi fizică, debilitate, convalescenţă cu stare
generală bună ,stări de suprasolicitare, psihosomatică.. '■■■ • >—

28. T IM IŞ U L D E SU S

D ate geografice şi climatice

Situată pe V alea T im işu lu i în tre M u n ţii P ia tra M a re la E. ş i M a siv u l
P ostăvarul la .V la 18 km, de B raşov. ; .
C lim at de m u n te cu veri răcoroase ş i iern i re c i, te m p e r a tu r a m ed ie
anuală este de o°C, în iu lie în r e g istr în d u -se 16°G ia r în ia n u a r ie — 4°C.
N ebulozitatea m edie anuală e s te d e 6 zecim i, n u m ă r u l.m e d iu a n u a l
d e zile cu cer sen in fiind de 60 iar c e l de z ile cu cer a c o p e r it d e 110. D u ­
rata de strălucire a soarelui în su m ea ză a n u al 1 90.0 ore. ' " ••
Precipitaţiile atm osferice a tin g o v a lo a re m e d ie a n u a lă d e 8 0 0 m m ,
num ărul m ed iu anual de z ile cu p r e c ip ita ţii fiin d d e 145 .ia r a l zile lo r
c u strat de zăpadă d e 95. ' ' .
G rosimea m axim ă a stratu lu i d e zăp ad ă se a tin g e în p r im a d ec a d ă a
lu n ii februarie ş i este in m ed ie de 20-— 25 cm.

Factori naturali terapeutici . . . ,;t j ••

N um ărul m ed iu d e zile cu c o n fo rt term ic, Sn lu n a iu lie , la a m ia ză e ste
d e 6— 8 zile, inconfortu l prin în că lz ir e în re g istr în d u -se în n u m a i 1— 2 z ile
a le lunii. ;. . ,
Indicele de stres bioclim atic c u ta n a t m ed iu a n u a l e ste d e 2 0 , lu n ile
relaxan te fiin d d in mai pînă în octo m b rie. S tr e su l b io c lim a tic 'p u lm o n a r
prezintă u n indice m ed iu a n u al d e 20, lu n ile r e la x a n te f i i n d : d in iu n ie
p în ă in septem brie.
•S tr e su l b ioclim atic total m ed iu a n u a l este 40, b io c lim a tu l sta ţiu n ii
fiin d sedativ, cu slab e nuanţe de stim u la re.

Indicaţii terapeutice •“ ■ > i

N evroză asten ică form e u şoare, fă ră d ep resie ş i a n x ie t a te p r o n u n ­
ţată, stări de a sten ie, psihică ş i fiz ic ă , d eb ilita te, c o n v a le s c e n ţă c u sta re
gen erală bună; stare de su p ra so licita re p sih o so m a tică .
•I
29. T R E I A P E

Date geografice şi climatice

Aşezată în partea de X E a M u n ţilor S em en ic, la c o n flu e n ţa , c e lo r trei
p îraie de m u n te care form ează r îu l T im iş ş i în d ig u ite se a d u n ă îritr-u n
la c de acum ulare cu trei braţe, la o d ista n ţă de 37 km d e R e şiţa .

319
 C lim at d e m u n te răcoros, cu tem p eratu ra m e d ie a n u a lă de 6,5°C, în
iu lie în reg istrîn d u -se 16CC ia r în ia n u a rie — 4°C. ,
N eb u lozitatea m e d ie a n u a lă e ste de 6 zec im i, n u m ă r u l m ed iu anual
de zile cu cer sen in fiin d d e 50 iar cel d e z ile cu c er a co p erit de 130.
D urata d e strălu cire a so a relu i în su m ea ză cca 1 900 o r e anual.
C an titatea m ed ie a n u a lă d e p recip ita ţii e ste 800 m m , n u m ă r u l m ed iu
anual de zile cu p recip ita ţii fiin d de 135 iar c e l a l z ile lo r c u strat d e z ă ­
padă de 60. , ‘
i . "i .. • • • • • . ’ •. * ■
F a cto r i n a tu ra li te ra p e u tic i ■. ;
N u m ăru l m ed iu de z ile cu co n fo rt term ic în lu n a iu lie , la am iază e ste
de cca 10 zile . Incon forţ p rin în că lzire se în reg istr e a ză în m ed ie în trei
zile ale a c e le ia şi perioade. .• , > .. .. •
S tresu l b io clim a tic cu ta n a t p rezin tă u n in d ic e m e d iu a n u a l ele 13, cu'
lu n ile d in sem estru l cald rela x a n te. In d icele de stres b io c lim a tic p u lm on ar
m ed iu a n u a l e ste d e 20, cu lu n ile : a p r ilie ;; m a i; s e p te m b r ie , octom b rie
ech ilib rate. !■.•■. »n •_>; v
S tresu l b io clim a tic to ta l în su m ează u n in d ic e m e d iu a n u a l de .33,
b ioclim atu l sta ţiu n ii fiin d se d a tiv , cu u n e le n u a n ţe de stim u la r e .
Ind icaţii tera p eu tic e r "
N evroză asten ică form e u şo a re fără d e p r e sie şi a n x ie ta te pronunţată,
stări de a sten ie p sih ică şi fiz ică , d eb ilita te, c o n v a le sc e n ţă c u sta re g en era lă
bună, stări d e sup ra so licita re p sih osom atică.

30. VAMA VECHE '

D ate g eo g ra fice şi clim a tice i 1
S itu ată în partea cea m a i su d ică a lito r a lu lu i M ării N eg re la cca
61 km de C onstanţa.
C lim at d e step ă cu in flu e n ţe m a rin e. T em p era tu ra m ed ie anuală
esie de l l , 5 cC, în iu lie în r e g istr în d u -se cca 22,5°C iar în ia n u a rie 0°C.
N eb u lo zita tea m ed ie an u a lă e ste de 5 z e c im i cu u n n u m ă r m ed iu
anual de 80 z ile cu cer se n in ş i 100 z ile cu cer acop erit. D u r a ta de stră lu ­
cire a soarelu i în su m ează 2 400 ore anual. P r e c ip ita ţiile a tm o sferice sîn t
reduse, 400 m m anual, n u m ă ru l m ed iu a n u a l de z ile cu p r e cip ita ţii este
de 35 iar c e l d e zile cu stra t d e zăpadă de 25. .
F actori n a tu ra li tera p eu tici
N um ărul m ed iu d e zile cu con fort term ic în lu n a iu lie , la am iază,
este de 11, in con fo rtu l prin în că lz ir e în r e g istr în d u -se n u m a i în 5 z ile ale
lur.ii. S tresu l b io clim a tic cu ta n a t p rezintă lin in d ice m ed iii a n u al de 12,
lu n ile r e la x a n te fiin d m ai, sep tem b rie, octo m b rie. In d ic e le d e stres b lo c li-
m auc p u lm on ar e ste d estu l d e rid ica t (45), cu lu n ile e c h ilib r a te m ai,
sep tem b rie, octom b rie. ■
V aloarea in d icelu i de stres b io clim a tic to ta l m ed iu a n u a l este rid i­
cat (57), b io clim a tu l sta ţiu n ilo r fiin d so lic ita n t ş i'e x c ita n t p e n tr u organ ism .
Indicaţii terapeutice
Cură heliom arin ă .
 31. V O IN K A SA
■! i;< ■
'D ale geografice şi clim atice
S itu a tă pe V a le a L o tru lu i, în tr e M u n ţii L otrului şi M u n ţii C ă p ă ţîn ei,
la 36 k m d e oraşu l B r e zo i. * ............
C lim a t de cu loar, in tra m o n ta n , cu v e r i răcoroase şi i e r n i reci. '\
T em p era tu ra .m edie an u ală e s te d e 6°C, în iu lie în r e g is tr în d u -s e 16°C
iar în ia n u a rie — 4,5°C. .• . - i- / ' :rr
N eb u lo z ita te a m e d ie an u ală e s te d e 6 zecim i, n u m ă r u l m e d iu a n u a l d e
z ile cu cer sen in e ste d e 40 iar c e l d e z ile cu cer acoperit!'de 120. I:: ,;
D u ra ta de stră lu c ir e a so a r e lu i în su m ea z ă anual i n .m e d ie , 1 ,8 0 0 ore.
C a n tita tea m e d ie an u ală de p r e c ip ita ţii este de 800 m m , în r e g is tr în -
d u -s e un nu m ăr niediu anual de 140 zilip, cu jDyecijjitaţii. ş i( lp 0 |(^ile cu stra t
d e zăpadă: ' : ; ■
'* *\,f' t / IJ .i
G ro sim ea m a x im ă a stra tu lu i d e zap âd ă este 30 cm şi s e în r e g istr e a z ă
la sfîr şitu l lu n ii feb ru a rie. ; L;
S o n d a je le p riv in d n iv e lu l a e r o io n iz ă r ii indică u n n u m ă r m e d iu d e
1 200 Ioni p o zitiv i ş i n e g a tiv i/c m 3 a er din care 6 3 0 -Soni'— /c m 3 şi
570 io n i + /c m 3, c o e fic ie n tu l d e u n ip o la r ita te fiin d 0,91. ' ~
yu .
F actori naturali terapeutici :■
N u m ăru l m ed iu d e zile cu c o n fo r t term ic în lu n a iu l ie la a m iază e s te
d e 7 zile , in co n fo r tu l p rin în că lzire în registrîn d u -se' în c e l m u lt d ou ă z ile
a le lu n ii. ' '
V a loarea in d ic e lu i de stres b io c lim a tic cu tan at, m e d iu a n u a l e s te r e ­
d u s, 10, rela x a n t din a p r ilie pîn ă in o cto m b rie. ,
In d ic e le de stres b io c lim a tic p u lm o n a r are o valo a re m e d ie a n u a lă d e
22, cit lu n ile ap rilie, m a i, se p te m b rie şi octom b rie e c h ilib r a te . *■
In d icele de stres b io c lim a tic to ta l m ed iu anual a v în d v a lo a r e a 32, c a ­
ra cterizea ză sta ţiu n e a ca a v în d u n b io clim a t sed ativ, cu u şo a re n u a n ţe
to n ice, de stim u lare. -J..
In dicaţii terapeutice ni: i- •> . jm- ;•>•>;.
, N ev ro ză a sten ică fo rm e u şoare, fără d ep resie şi a n x ie t a t e p r o n u n ţa tă ,
stări d e a ste n ie p sih ică şi fizică , debilitate-, co n v a lescen ţă c u sta r e g e n e r a lă
b u n ă , stă ri d e su p ra so licita re p sih o so m a tică .

32. 2 M A I . ; , .

D ate gcografice şi clim atice

S itu a tă in partea cea m ai su d ică a ţărm u lu i M ării N e g r e la cca 60 k m
d e C on stan ţa. C lim at d e step ă cu in flu e n ţe m arine.
T em p era tu ra m e d ie an u ală e s te 11,5°C, în iu lie în r e g is tr în d u -s e în
m e d ie 22,5°C iar în ia n u a rie 0°C.
N eb u lo z ita te a m e d ie anuală e s te de 5 zecim i ,rcu - u n 1' n u m ă r m e d iu
a n u a l d e 00 z ile cit cer se n in şi 100 z ile cu cer acoperit.
D u ra ta de stră lu c ir e a so a relu i în su m ea ză pe an în m e d ie 2 400 o re.

21 —C u r a b a l n e o c l l m a t i c â — ctf. 103 321

 P r e c ip ita ţiile a tm o sfe r ic e în su m e a z ă o m ed ie a n u a lă de 400 m m , n u ­
m ă ru l m e d iu an u al d e z ile cu p r e c ip ita ţii fiin d d e 05 iar c e l cu strat
d e zăpadă d e 25. t '

Factori naturali terapeutici 1 ..

Z ona lito r a lu lu i ţă rii n o a stre p rezin tă u n b io c lim a t c a ra cteristic, a ce­
la ş i p e to a tă lu n g im e a lu i ş i d e o se b it de c e le la lte reg itln i a le ţării. B io c li­
m a tu l e ste e x c ita n t ş i s o lic ita n t p e n tru org a n ism . > ; ’

Indicaţii terapeutice (.:.

Cură h elio m a rin ă .

d) L O C A L IT Ă Ţ I C U FA C T O R I N A T U R A L I Ş I U N EL E A M EN A JĂ R I
B A LN EA R E

1. B r ă d e tu . ':r
; ;; -2. C ărei .'•■ ■■ / :
, 3. C ă la n B ă i ■ ;
4. C io ca ia S ă c u ie n i i
5. C oru n d
(3. Drînconi ! 11 •
7. M a rg h ita . . . ..
8. M iercu rea C iu c ', ; . ’ , ’ '
'9. Nuntaşi-Duingi
10. O rad ea
11. O rzoaia
12. S a tu M are • ' ■
13. T ă m ă şe u , ' : .
14. T irg u O cna ■
15. T o p liţa

1. B R A D E T U

Dale geografice şi climatice

S itu a tă p e v a lea p u iu lu i V ilsa n , în zon a su b ca rp a tică a C arp aţilor
M erid ion ali. C lim a t de d e p r e siu n e in tra d elu ro a să, cu v e r i ră coroase şi
ie r n i reci, tem p er a tu r a m e d ie an u a lă în reg istrîn d 7 ,5 DC ia r ca n tita tea
m e d ic an u ală d e p rec ip ita ţii în su m în d 750 m m .

Date hidrogeologice
S u r se le h id r o m in e r a le s in t r ep re z e n ta te prin două iz v o a re ca p ta te şi
d ou ă foraje h id r o g e o lo g ic e caro d esch id o rizo n tu l a c v ife r lo c a liz a t in fo r­
m a ţiu n ile e o c e n e .
A tît s u r s e le n a tu ra le c it ş i fo r a je le a sig u ră doar d e b ite red u se d e ape
m in era le. '

Factori naturali terapeutici

a. ■— A p e m in e r a le su lfu r o a se , cîoru rate, so d ice, h ip o to n e, (apa de
la son d ă) şi su lfu r o a se, o lig o m in e r a le (izv. 2, 3, 6 — de tip C ăciulata).

322
 b. — B ioclim at sed a tiv de cru ţare cu u şo a r e n u a n ţe d e 1 stim u la r e ,1
ton ice.

Sursa Cl so4 HCO, Na Ca Mj II,S Mineral. Chimist, anul

Sonda G17 14 23G 515 8 3 9,5 1 554 G. Roman, 1981

Izv. 2 53 24 165 67 34 6 7 402 G. Roman, 1981
Izv. 3 280 5 220 236 26 5 4,6 860 G. Roman» 1981
Izv. 6 10 240 477 '107 83 38 12,9 935 G. Roman, 1982

Indicaţii terapeutice j ;
— boli ale aparatului lo co m o to r : r e u m a tis m a le d e g e n e r a tiv e ş i abar­
ticu la re \r- \ ' '''
— boli ale aparatu lu i u rin a r '! ' ‘ .
■ — boli ale tu bulu i d ig e s tiv .
• — boli hep ato-b iliare ■' . .. .
— boli endocrine
— boli respiratorii .
— nevroză as Icni cu
Baze de tratament :
— Vane pentru cură e x te rn ă c u apă m in e r a lă
— llu vete pentru cură in tern ă cu ap e m in e r a le ^ j. ;<.• ;i,,; ;
—■ Instalaţii p en tru e lec tro tera p ie
— Instalaţii pentru k in e to te ra p ie
In localitate fu n cţio n ea ză sp ita lu l b a ln ea r d e r e c u p e r a r e , al ju d e ţu lu i
A rg eş, proprie de tratam en t.

2. C Ă R E I

Date geografice şi climatice

Situată in oraşul cu a c cla şi n u m e d in C im p in C e d u lu i, sta ţiu n e a p re­
z in tă un clim at de cîm p ie, tem p era tu ra m e d ie a n u a lă fiin d d e 10°C iar
can titatea m edie anuală de p r ecip ita ţii d e 600 m m .
Date hidrogeologice
Zăcămintul h id rom in eral term a l este c a n to n a t in d e p o z ite le p e r m ea ­
b ile a le inioeenului şi p a n n o n ia n u lu i. A pa c e a lim e n te a z ă a c tu a la b ază de
agrem ent provine din in te r v a lu l de a d in cim e c u p r in s în t r e 611 şi 9 2 3 m,
aparţinind pannonianului. S on d a d eb itea ză a r te z ia n c c a 600 m c /z i ap ă cu
o tem peratură de 54°C.
Factori naturali terapeutici
a. — Apă m inerală iod u rată, cloru rată, b ic a r b o n a ta tă , sod ică, h ip o -
to n ă, liiperterrnalâ.
b. — B i«;lim at e x c ita n t de cîm p ie.

S u rsa a I nco, Na Ca Mj T*C M in e ra l. C h i m i s t, a n u

A pa
b a z in 2 03*i 2,0 927 1 C 30 30 7 52 4 805 D c lta tu i, 1 0 7 1
 Suria c i- lJi— IIC O , Na+ C a*+ FcH- CO, Miner. Cliinml, anul

r 'f
EV-4
Arcsi 85 1,5 790 44 330 45G 43 1 372 3 705 V. Tilion, 1980

Indicaţii terapeutice ,
— boli ca rd io v a sc u la re . . . . . .• s. . ■' v '
— b o li a le tu b u lu i d ig e s tiv ' r
— boli h e p a to b ilia r e
— b o li a so c ia te : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi a b a rticu la re.

Baze de tratament . .: a i’ • : 1 ' ■•. . ., : u

— B a zin cu ap ă m in e ra lă v '• , : ; :■
— .Buvctă pcrVtjru cură •internă.-.-—--.-; :

G. DRINCENI ____ :

Date geografice şi climatice r

S itu a tă in L u n ca P r u tu lu i, în sa tu l G h erm ă n eşti (com . D r in c e n i), la
o d ista n ţă d e 24 km N -E d e H u şi. - I.'•: , :'
C lim a t c o n tin e n ta l d e d ea lu ri, ş i p o d işu r i, cu v e r i că ld u ro a se şi iern i
rcci, tem p era tu ra m e d ie a n u a lă fiin d de. 9°C iar p r e cip ita ţiile a tm o sfe ric e
lusum m cl a n u a l 500 m m . '

Date hidrogeologice , ‘ . i

S u r se le d e ap ă m in era lă c o n sta u d in 5 p u ţu ri d e m ic ă a d in c im e , care

d esch id un stra t a c v ifc r frea tic lo c a liz a t în n isip u ri sa rm a ţien e ş i d in tr-u n
foraj ce e x p lo a te a z ă un strat a c v ifc r m in e r a liz a t profu n d .

Factori naturali terapeutici

■f:*- \ '
a. — A p e m in er a le su lfu r o a se , io d u ra te, clo ru ra tc, so d ice, liip o to n e
(in cu ra e x tern ă ). ' .
b. — B io c lim a t e x c ita n t, so lic ita n t, cu u n e le n u a n ţe de sed a re.

:
Sursa H,S Cl- Br- I- IICoT Na+ Mc1* CaH- Miner. Chimist, anal

Puţ 2 7,3 3 303 3,8 7,9 927 2 188 11 152 G960 Anglîclopol,
1987
Puţ 4 27,2 1 814 urme 4,9 977 1 278 150 20G 5 053 Anghelopol,
19Ş"

In d ic a ţii te r a p e u tic e
— b o li a le a p a ra tu lu i lo co m o to r : r eu m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi abar­
ticu la re, boli n eu ro lo g ice p e iifc r ic e
— b o li g in e c o lo g ic e .

320
Baze dc tratament
---- V ane p en tru cură e x te rn ă cu a p ă m in e r a lă
—- I n s ta la ţii p e n tr u h id r o te r a p ie "
— In stalaţii p en tru aerosoli
\Apa m in erală e ste u tiliza tă în b a ln e a ţ ie în ca d ru l S p ita lu lu i C om unal
G h erm ăn eşti. 1 '

7. MAKG111TA ,

Date geografice şi climatice

S itu a tă la N . de O radea, in C îm p ia E r iu lu i. ^
C lim at de cîm p ie cu u n e le in f lu e n ţ e su b m e d ite r a n e e n e .
T em peratura m ed ic an u ală e ste d e 11°C ia r c a n tita tca jîied ie anuală
de p recip itaţii de 700 m m .

Date liidrogcologice
Z ăcăm în tul hidroterm al. M a r g h ita d e b ite a z ă din in te r v a lu l dc a d in ­
cim e 096— 1 37G m , ap arţin in d p a n n o n ia n u lu i su p erior, d eb itu l o b ţin u t
fiin d d e 775 m c /z i iar tem p era tu ra d e 64°C .

Factori naturali terapeutici

a. — Ap e iriin eia le b ica rb o n a ta te, c lo r u r a te , sod ice. H ipotone, h ip e r -
term ale.
b. •— B io clim a t ex c ita n t, de c îm p ie .

Sursa a- HCoT CV+ MgH- M iner. * T 'C Chim ist, anul

Ş tr a n d 709 1 370 800 80 20 3 177 64 D ia co n c scu , 1974

Indicaţii terapeutice
— boli ale ap ara tu lu i lo c o m o to r : r e u m a tism a le , d e g en er a tiv e şi
abarticulare, p osttrau m a tice
— boli g in eco lo g ic e .

Baze de tratament
— B azine cu apă m in erală, te r m a lă , in a e r lib er.

8. MIERCUREA CIUC

Date geografice şi climatice

S itu ată în d ep resiu n ea cu a c e la ş i n u m e ‘în tr e M unţii H argh itei ţi
M u n ţii C iucului. C lim at rece d e d e p r e s iu n e , tem p eratu ra m e d ic anuală
fiin d d e C’C iar can tita tea m ed ie a n u a lă d e p r e c ip ita ţii de G00 mm.

327
Indicaţii terapeutice
— boli reu m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi ab a rticu la re
— boli g in eco lo g ic e.

B a ze d e tra ta m en t . * - -
— B a zin e cu apă te r m a lă în a er lib e r .

3. c A l a n - b Ai
•• j , ;» • ./ 'i -
Date geografice şi climatice
SitunU i p e terito riu l o r a ş u lu i C ălan , p e v a le a S tr e îu lu i, în d e p r e siu ­
n ea H aţeg, stră ju ită d e M u n ţii P o ia n a R u sca la .V ş i S u rea n u la E.
C lim at d e d ealu ri şi c o lin e , te m p e r a tu r a m e d ie an u ală fiin d d e 9 c'C
iar p re c ip ita ţiile a tm o sfe r ic e în r e g istr în d în c u r s u l!u n u i an, în m ed ie,
600 m m . ,

D a te h id ro g eo lo g ic e
S u r se le d e apă te r m o m in e r a lă s în t r e p r e z e n ta te prijv izvoare p e care)
au fo st a m en a ja te b a z in e .în a e r lib e r şi p rin . două fo ra je h id rogcologice.

Factori naturali terapeutici r

a. —• A p e o lig o m in e r a le ş i h ip o te r m a le io l o s i t e în cura in tern ă şi
extern a. . . . ; ■ • ... •• . i.. ■ . .
b. — B io clim a t se d a tiv , d e cru ţa re . ..

'■ i i :
Sursa a - soj- ucor N"a + Ca*+ M s'+ T*C . Mineral.. C lilm ht, anul

.
B azinele
m ici 200 37 660 160 145 31. ,28 1 275 G h. L u p e scu , 19S3
Bazinele
m ari 57 38 <m 37 135 '5 3 25 995 G h. L iipcscu, 19S3

In d icaţii ter a p eu tice

— boli a le ap aratu lu i lo c o m o tq r r e u m a tism a le d eg en era tiv e şi ab­
articu lare, p o sttr a u m a tice , -

B aze de trata m en t
— B azine p en tru cură e x te r n ă cu apă m in era lă în a er liber
— B a z in a c o p e r it. •

4. CIOCAIA SACUIENI
Date geografice şi climatico
S itu a tă în c om u n a S ă c u ie n i d in C îm p ia E riu lu i. C lim at d e cîm p ie cu
am p litu d in i te rm ic e m ari, te m p e r a tu r a m e d ie a n u a lă fiin d de 10° iar ca n ­
titatea m ed ie a n u a lă de p r e c ip ita ţii d e 600.

32-1
 D ate hidrogeologice
____ Z ă că m în tu l hidrom ineral te r m a l. C io ca ia d eb itea ză ,, p e -in te r v a lu l do,
a d în c im e 1 241— 1 360 m d in fo r m a ţiu n ile p er m e a b ile a le p a n n o n ia n u lu i
s u p e r io r .,
D e b ilu l artezian e ste de 302 m c / z i ap a a v in d te m p e r a tu r a de 7 2 °C.
Z ă că m în tu l Săcuieni d eb ite a ză ap ă te r m o m in er a lă 'dirili!infeW n ]u l''cle
a d în c im e 1 225— 1 446 m. D e b itu l a r te z ia n e ste d e 3 024 m c / z i ia r te m p e ­
ra tu ra d e 81°C. . .i

Factori naturali terapeutici , d

a. — Apă m inerală b ica rb o n a ta tă , so d ică , fe r u g ip o a sg , ^ .bipertonă,'
h ip e r te r m a lă , alim entează u n b a zin d e agrem en t.-
b. ■— B ioclim at e x c ita n t de c îm p ie cu u n e le n u a n ţe de' sed a re.

Sursa C l- n co r c o !~ \'a + C a’+ Mg*+ FuH- Mineral. T ’C Chimist, anul

Sd, 4045 £50 9SS2 470 4 510 32 6,5 38 ■' ilG027; ■65 (î 1 Pinconcscu,
1072

Indicaţii terapeutice 'A - ■ 1

: f . -—i- b o li ale aparatului Iocbm otor : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi a b a r­
tic u la r e , p o sttra u m a tic e ' - ‘ ' . i..;. 'i.- .•
— b o li ginecologice.
- < ■'•*' >, ti..’ 'I * ■(A ‘
Baze de tratament
— :b â zin e cu apă m in erală te r m a lă ,în a er lib e r . . , f

5. COrtUND

Date geografice şi climatice

S itu a tă pe valea p in u lu i C oru n d la a p ro x . 15 km N V d e O d o rh ein l
S e c u ie s c . ,, , , : .
. -C lim a t subalpin cu v eri r ă c o ro a se ş i iern i, .reci, te m p e r a tu r a ..m ed ie
a n u a lă fiin d de 6° iar ca n tita tea m e d ie a n u a lă d e p r e c ip ita ţii d e 800 m m .

Date hidrogeologice
Iz v o a r e le m inerale carb ogazoase d in zo n a lo c a lită ţii C oru n d apar la
zi în ltin g u l unor sistem e d e fr a ctu ri d in d e p o z ite le c o m p le x u lu i v u lc a n o -
g e n — Sedim entar ce form ează v e r s a n t u l v e s tic al M u n ţilo r G u rg h iu .

Factori naturali terapeutici

a. — A p e m inerale b ica rb o n a ta te, c a lcice, ca r b o g a zo a se, h ip o to n e
(b azin p r im itiv din scinduri).
b. — B ioclim at tonic stim u le n t cu u n e le n u a n ţe s e d a tiv e . '

325
Date hidrogeologice ;
C'.'implexul a c v ife r m in e r a liz a t, sla b term al (20°C) in tercep ta t de fo ­
rajul săpat în im ed ia ta v e c in ă ta te a in sta la ţiilo r de băi ;e ste . g ă zd u it în
depozitele p erm ea b ile 'ce fo r m e a z ă ' u m p lu tu ra ‘ b a zin u lu i m ijlo ciu al
C aiculu i. : ■ :

Factori naturali terapeutici

a. — A pe m in e ra le b ic a r b o n a ta te , ferugino ase, sodice, earbogazoase,
hipotone. h ip o te rm ale (28eC). * ’■ ' •
h. — Dioclimnt tonic s t i m u l e n t tio munto. 1, i • i ••• ..'
m
;t :r
Sar-sa TC C l- « r - iic o r Nrţ+ Cu*t 1IBO, CQ, M ineral. • Chimist, anul

323
IP K G 2S 239 1 2 077 8i:i 170 110 17 28 1 056 o 012 T ih o n , ‘ 1081

Indicaţii terapeutice
— boli- card io v a scu la re .. .. • ... ..
— b o li a le tu b u lu i d i g e s t i v , , , w ;

Baze de tratament
tl f 1 1 | il i ‘ ' it,; i .n Vi ' ‘
— B azin e p en tru cu ră e x te r n ă c u ap ă m in era lă în aer lib er.
— A m e n a jă r i p e n tr u h e lib t e r a p ie . ' ,;
’■i".. . :■ " ■ ■■
9. NUNTAŞ1-DU1NGI - ■
r " ” -............ r '
Daie geografice şi climatice . . v
Situată la 2 km d e co m u n a N u n ta şi şi 12 km d e gara C ogoalîc pe lin ia
T ^'-vn-M odgidia. C lim at d e ste p ă cu in flu e n ţe m a rin e, tem peratura m e d ie
.•-. ^ilă fiind de 11°C iar c a n tita tc a m e d ie anuală d e p recip ita ţii în su m în d
mm. J1■'
Date hidrogeologice
C u v e ta la c u s tr ă c o m p o n o n tă a c o m p le x u lu i la g u n a r R a z e lm -S in o e s e
p e o su p r a fa ţă d e c c a 1 0 0 0 h a c u o a d în c im e m a x im ă d e 0 .7 0 m .
D e p o z ite le s u b m e r s e s î n t c o n s t i t u i t e clin m îlu r i, m îlu r i n is ip o a s e ,’ m î -
îur: c a fe n ii — şi la p a r te a s u p e r io a r ă n ă m o l n e g r ic io s , o n c tu o s cu v a lo a r e
*;ra;x'u tică e x t in s pe o s u p r a fa ţă d e 8 1 6 h a cu o g r o s im e m e d ie de 0 ,2 2 m .
M in e r a liz a r e a to ta lă a a p e i l a c u lu i a s c ă z u t d c la cca 15 g / l în 1 9 6 7
:.Vi 7.5 g /I în 1071 d a to r ită u n u i a f l u x m ă r it d e a p e d u lc i d in a c v ife r u l
a lim e n ta t d e s i s t e m e l e d e ir ig a ţ ii d in zo n ă . . ,

F actori n a tu r a li terapeutici
■— .Apa la c u lu i N u n ta ş i, s la b m in e r a liz a tă , c lo r u r a tă , 'b ie a r b o n a -
; vi.iicA , m a g n e z ia n ă , h ip o to n ă .
 b. — N ă m o l d e la c d e tip s a p r o p e lic , s u lf u r o s , cu 'io h iţ ia 'de 'im b ib iţie
sla b m in e r a liz a tă şi flu id ita te c r e s c u t ă . , . j, ;;. ■ . . v .
c . — B io c lim a t e x c it a n t ,'s o lic it a n t .

Sursa C l- ncor SOÎ" Nu+ Ca*+ M s’+ M iner. ’ ''''d llii'n ls l,' anul

A p a la c u lu i 443 450 235 377 40 80 1 735 G . R o m a n , 1981

Indicaţii tcrnpcutico
— b oli ale aparatului lo co m o to r : reu m a tis'iriiile'cieg ^ n ej-a liv e'şi'a b a r-
ticu la re Jc--.?.? i .. "i • r ,r
• , —: .boli( a so cia te t e.nţlocrine,şi c a r d io v a s c u la r e , j •b ;

Baze de tratament'' 1 :J: 1^1

— A m en a jă ri p en tru cură n a tu r istă . '■'■
ii > Ol: :
10. ORADEA

Date gcografice şi climatice ;r,

S itu a tă în C îm pia T isei, pe v a le a C rişu lu i R e p e d e la p o a le le c o lin elo r
jo a se Shre b o rd ea iă d ealu rile v e s tic e . .. .............
C lim a t co n tin en ta l tem p era t d e ş e s şi c o lin e , cu iern i b lîn d c şi v e r i
tem p era te, cu u n ele in flu en ţe .su b m ed iteran een e'.i T e m p era tu ra m e d ie
a n u a lă e ste .10cC,:Cantitntea rnedie.:a n u a lă d e p r e c ip ita ţii 700 m m . D u ra ta
d e stră lu cire a sparelui în su m ea ză a n u a l 2 100 o r e. N u m ă ru l m e d iu an u al
d e z ile cu c e r seni'ri este 70 ia r c e l c u 'cer a c o p e r it d e ' 110. ‘ :
B io clim a t se d a tiv d e c r u ţa r e , cu u n c le 'n u a n ţe d e e x c ita r e . ' ' '

Date hidrogeologice
Z ă că m în tu l term om inernl e ste lo c a liz a t în c a lc a r e , tr ia şic e , ju r a sic e
şi creta cice şi este ex p lo a ta t prin trei so n d e ce p r o d u c a r tezia n ap e m in e ­
ra le cu tem p eratu ri de 40— 90°C.

Factori naturali terapeutici

n. — A p e h ip c r tc r m a le c il m in e r a liz a r e s c ă z u t ă u t i l iz a t e în p is c in e .
’ t
b. — B io c lim a t se d a tiv , d e c fiiţ^ r c , cu u n e le n u a n ţe d e e x c ita r e .

Surin •r<: CI- m .O j so!~ N»+ C;l’* >ÎK'+ M im r. Ch 1ml >1, nani

i>
Sd. *1005 fii) 7,1 1 7-10 700 *)">2 ’22 7 ::s 3 -12.) (\. Anghelopol,
108.»
Sd. -100(1 H1 m •y.m Mit m ino •ir» 1 100 C‘. Anghelopol,
198-1
Sd. -tUD-1 7H m S‘ V> is i •17 177 liU 1 0 1‘2 C. A n ^ h c l o p u f ,
IWM
Sd. 17 HI " 71 in r,i i mi» j;*y 1 :r j'i C. A n ^ h e t o p o / ,
l'JS-l

220
 Indicaţii terapeutice
— b o li a le a p a ra tu lu i lo c o m o to r : r e u m a tism a le d eg en era tiv e ş i ab ar­
tic u la r e , p o sttr a u m a tice . -

Baze de tratament
— B a z in e a c o p e r ite şi în aer lib e r cu apă m in e r a lă term ală. -------

11. O R Z O A I A
. î .

Date geograficc şi climatico

S itu a tă în zon a o r a şu lu i U rla (l, p e v a le a C rico v u lu i Sărat.
'C lim at d e d ealu ri ş i co lin c, te m p e r a tu ra m e d ie anuală fiin d dc I0°C
iar c a n tita te a m e d ie a n u a lă de p r e c ip ita ţii în su m în d 600 m m . . ;

Date hidrogeologice
A p ă m in e r a lă de z ă e ă in în t a so c ia tă cu h id rocarb u ri e x p lo a ta tă p rin
so n d e.

F actori n a tu r a li te r a p e u tic i
a. — A p ă m in era lă c o n cen tra tă , io d u ra tă , brom u rată, cloru rată, s o ­
dică. h ip e r to n ă , m e z o ter m a lă . • . , ■
b. — B io c lim a t s e d a tiv , de c r u ţa r e . ,

Sursa C l- B r- I- Na+ Ca*+ Mg*+ |T°C Miner. ' Chimist, an u l

S d . 123
U rla ţi 6 0 277 10 15 32 Go7 3 G33 1 212 38 98 110 C« D u m llrc sc u ,
1972

Indicaţii terap eu tice

— b o li a le a p a ra tu lu i lo co m o to r : r e u m a tism a le d eg en era tiv e ş i ab ar­
ticu lare
— b o li g in e c o lo g ic e .

B a z e d e tr a ta m e n t

— V a n e p e n tr u cură e x te r n ă cu a p ă m in e r a lă .
— I n s ta la ţii p en tru tr a ta m e n te g in e c o lo g ic e .

12. SATU MARE

Date geografice şi climatice

S itu a tă în z o n a m u n ic ip iu lu i S a tu M a re. C lim a t co n tin en ta l m od erat,
tem p era tu ra m e d ie an u a lă fiin d de 10°C ia r c a n tita te a m ed ie an u a lă de
p r e c ip ita ţii d e 600 m m .

330
D ate hidrogcologice
_ A cu m u larea a c v ife r ă te r m a lă e ste situ a tă la n iv e lu l d ep o zitelo r per­
m ea b ile a p a rţin în d p a n n o n ia n u lu i. C ele d ou ă fo ra je (4743 ş i 4747) ex p lo a ­
tea ză iiiterv.alele d e a d în c im e c u p r in se în tr e 988 ş i 1 404 m şi, resp ectiv,
91 4 — 1-450 m , lex tră g in d d e b it e p o m p a te de p e s te 400 m c /z i, ap a cu tem ­
peratura „de 61— 65°C., - ■ ■

Factori naturali terapeutici

’ J Ij; .
a. — Izv o a re s u lfu r o a s e o lig o m in e r a le m e z o lm n n le .
ib. — B io c lim a t s e d a t iv d e cru ţa re cu u n e le n u a n ţe d e ex cita re.
.
Sursa VC 11,S C l- IlCos c o ’r No+ C.V+ M a'+ Miner. Chimist, amil

S d . IG E X 3G,5 49 213 1 16 127' 274 15 <1 999 E . D elcfltm,

1971

Indica(ti terapcuticc
— b o li a le a p a r a tu lu i lo c o m o to r : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e , abarti­
c u la r e şi^ p p sttr a iim a tic e. ',
• •>;:« ■» - ■ ’ "* ’ ■ • •
Baze de tratament ';r:
i— B a z in e cu ap ă m in e r a lă în a er liber.
— A m e n a jă r i p e n tr u a e r o -h e lio te r a p ie .
— V a n e cu a p e m in e r a le p e n tr u cură e x te r n ă .
■— In sta la ţii p e n tr u h id r o te r a p ie .

13. T A M A Ş E U

Date geografice şi climatice

Face p a rte d in c o m u n a B ih a ria clin C îm p ia de V est.
C lim at e x c ita n t d e c îm p ie , tem p era tu ra m ed ie an u ală fiin d de 1 1°C
ia r can titatea m e d ie a n u a lă d e p r e cip ita ţii în su m în d 600 m m .

Date hidrogeologice
A cu m u larea a c v ife r ă te rm a lă ex p lo a ta tă se g ă se şte la n iv e lu l p an n o­
n ia n u lu i su p erio r, în tr e a d în c im ile de 1013— 1 068 m. D e b itu l fo raju lu i
este de 520 m c /2 4 orc ia r te m p e r a tu r a a ju n g e la 6(TC.

Factori naturali tcrapcutici

a. — A p e m in e r a le fe r u g in o a se , carb o g a zo a se, b ica rb o n a ta te, sodice,
hipotone.
b. — B io c lim a t e x c ita n t, d e cîm p ie.

331
 .•I*' iii h a •
Suria a - s o i' ncor Na+ Ca'+ > Ii'+ co, Miner. CUlmUt, aiHtl
f

F o raj 3 5 ,5 . 2 ,1 3 901 V21G 182 23 1 200 G G3S ,C. D u m ltrcsc u ,

! " 107*2 *
S<I- nou v i l v D laconcscu/- '.«*
fo rate ÎS 3 .7 3 873 711 20 2 2GS 870 GO06 ■.1070
Izv . U lia n a 7,1 2 ,2 5 121 1 310 351 107 2 330 9 335 C. D iim itre$cu‘
1076
’ . v .t .( o * . ,
Ind icaţii te r a p e u tic e
— boli a le tu b u lu i d ig e s tiv ' ! :,n:
— boli h e p a to r b ilia r e ____ . . _ v •.
— boli d e n u tr iţie ş i m e ta b o lism . • ; ;

Baze de tratament. „ .. .... ....... , ---------

— B u v e te pen'tru cu ră in tern ă cu "apă m in era lă ; ' ‘
; ’> *
14. T1RGU OCNA
i j; !,:■,■ vi •: ■'r«

D ate g co g ra fic e ş i c lim a tic e

'. î i -. ■ (;; < ■r —
S itu a tă în lu n e a T r o tu şu lu i, la p o a le le d e a lu lu i Măgura,- în zona su b -
carpaţilor m o ld o v e n e ş ti. C lim a t c o n tin e n ta l m o d e r a t, tem peratura m e d ie
anu ală fiind d e 9°C ia r c a n tita te a m e d ie a n u a lă d e p recip ita ţii în su m în d
650 m m . .
Date hidrogeologice j, ,pr. •
S u rsele d e ap ă m in e r a lă co n sta u d in 7 iz v o a r e totalizînrî cca 20 m c /z t
ce apar la baza te r a s e i d in d r ep tu l r îu lu i T r o tu ş, săp ată în pînza d e
Tarcău, la baza v e r s a n tu lu i n o r d -estic ai cu lm ii M ăgura.

Factori naturali terapeutici

a. — A p e m in e r a le su lfu ro a se , cloru rate, b ica rb o n a ta te, sodicc, h ip o ­
tone .şi h ip erton e.
b. — S a lin ă . >
c. — B io c lim a t s e d a t i v , ,d e cru ţare.

. !■ !
Survi C l- H r- 1- so',~ ucor K;i+ C-.\’+ Ma't- II,S Miner. Clilinlsl. «nul

Ir v . 4 2 SJG 2,5 - 566 001 2 0DS 218 78 12,7 0 910 GU. Lupescu,
1979
tjv . 5 6 3S1 2 ,2 0 ,6 81 1 232 4 371 11G 51 14,4 12413 G h. Lupi-scu,
1079

In d icaţii te r a p e u tic e
— boli a le a p a r a tu lu i resp ira to r
— boli a so c ia te : r e u m a tism a le d e g e n e r a tiv e şi abarticu lare
— b oli g in e c o lo g ic e .

332
 Baze de tratam ent'
— Salină am enajată în 'su bteran. . • , ;
— V ane p e n trţi criţă e x te r n ă cu apă m in e r a lă .

V • ‘ • '"u -t 13..TOPMTA ■, .
D a te igcografice şi clim atice
Situ ată in d ep resiu n ea G iu r g eu lu i, p e ,v a lea M u r e şu lu i, în ca d ra tă de
M u n ţii G u rgh iu lu i şi G iu r g c u lu i. :,
C lim atu l este u n u l d in c e le m a i r cei d in ţară, d e d e p r e s iu n e , tem p e­
ratura m ed ie anu ală fiin d .de 5°C iar c a n tita te a m e d ie a n u a lă d e p recip i­
ta ţii în su m în d 600 m m . . . ■, ., • :
D a t e h id r o g e o lo g ic e , . ,
. A p ele term o m in era le a p a r la zi prinţr^q iv ir e n a tu r a lă , \ p e m alu l
drept al M u reşu lu i, a lim e n tîn d u n b a z in e le a g r e m e n t. :v.
F actori n a tu r a li'te r a p e u tic i
a. — A p ă m in erală io d u ră tă , b ica rb o n a ta tă , c lo r u r a tă , so d ică , caleică,
h ip oton ă, hip oterm a lă . • /. -
b . — B io c lim a t e x c it a n t,:s o lic ita n t p e n tr u o r g a n is m . -

Suna ;r c C l- I- ncor Nn+ . Cn-t-, M g’+. Miner. C h in u it, anul

ApA b azin
.ştrand
lln c rc t 21 213 2.5 830 125 11!) 0.1 1 703 V. T ih o n , 19£!

Indicaţii terapeutice . ...

— boli rile ap a ratu lu i.lo jco m o to r : r a im a iis m n ie d e g e n e ra tiv e , nbni’ti-
cu lare, p o sttra u m atice . ,;
Baze de tratam ent • ' ' ' ’‘-1
— B azin în aer lib er.

e) LOCURI ŞI LOCALITĂŢI CU FACTORI BA LN EA R I :

1. A ciş ;— jud. S a tu M are •—■ A p e o lig o m in e r a le

2. A d y E ndre — corn C ăuaş jud. — A p e b ic a r b o n a ta te , clorurate,
S a tu M are so d ice
3. A gîrcia — com . V iişo a ra ju d . — A p e v itr io lic e , s u lfa ta t e , su lfu ­
N ea m ţ roase
4. A lb eşti — com . • A lb e ştii de — A p e s u lfu r o a s e , s u lfa ta te , ca l­
M uscel — jud. A rgeş cice, s o d ic e , h ip o to n e ,
5. A lb eşti — com . R ăb ăgan i ju d . — A p e o lig o m in e r a le
B ihor
6. A lu n iş — com . C olţi ju d . — A p e s u lfu r o a s e
B uzău
7. A n ieş — com . M ăieru, ju d . — A p e b ic a r b o n a ta te , so d ic e , cal­
B istriţa N âsăud cice, m a g n e z ie n e , ca rb o g a zo a se

333
 8. A p a S ă r a tă — ju d . S a tu M are
9. A p o sto la c h e — ju d . P ra h o v a
10. A rad — ju d . A rad ‘ '
11. A rcu ş — corn. V a le a C rişu lu i '
jud. C o v a sn a
12. A r ic e şti — corn. A r ic e şti-R a h -
v ita n i ju d . P r a h o v a
13. A să u — ju d . B acău
14. A v r ig — ju d . S ib iu
15. B aia B o r şa -— ju d . M aram u reş
16. B aia M a re — ju d . M a r a m u r e ş1 '
17. B aia S p r ie — ju d . M aram u reş
18. B a lta — ju d . M e h e d in ţi
19. B a n p o to c — co m . M ărău ju d .
H u n ed o a ra • ;
20. B a to g u :— co m . C ireşu ju d .
B răila
21. B ă cîia — co m . G e o a g iu ju d .
H u n ed o a ra
22. B ă icen i — corn. C u c u te n i jud.
Iaşi
23. B ăicoi — ju d . P ra h o v a
24. B ă iu ţ — ju d . M a ra m u reş
25. B ă lă n e şti — ju d . G orj
2G. B â rb u leju — ju d . D îm b o v iţa
27. B ă să şti — co m . P ir jo l ju d . B a ­
cău
28. B ă ţa n ii M ic i — com . B ă ţa n i
ju d . C ov a sn a
29. B elin — ju d . C o v asn a
30. B en ia — corn. M o ld o v a -S u liţa ,
jud. S u c e a v a
31. B e ltiu g — ju d . S a tu M are
32. B erb eşti — co m . G iu le ş ti ju d .
M aram u reş
33. B erea — ju d . B acău
34. B ertea — ju d . P ra h o v a
334
— A p e b ica rb o n a ta te, cîoru rate.
sodice
— A p e su lfu r o a se :
1— A p e b ica rb o n a ta te, cîoru rate,
iodurate, b ro m u ra te, sodice
— A p e b ica rb o n a ta te, sod ice, ca l­
cice, m a g n e z ie n e , sla b fe r u g i­
noase, ca rb o g a zo a se, hip oton e
■ — A p e cîoru rate, so d ice
— A p e su lfu ro a se , cîoru rate, so ­
d ice ; •
— A p e cîoru rate)-'sod ice, con cen ­
trate ‘
— A p e carb ogazoase
— A p e f e r u g in o a s e / carbogazoase
r— A p e feru gin oase,' su lfa ta te, ca l-
cice, m a g n e z je n e • , r
— A p e sulfiiroase,' o lig o m in era le,
i liip o term a le : ..
— A p e carb o g a zo a se, bicarbona­
ta te, c a ld c e , m a g n e z ie n e
. — A p e cîoru rate, su lfa ta te , sod ice,
m a gn ezien e, h ip e r to n e
— A p e b ica rb o n a ta te, sod ice, ca l-
cice , carb ogazoase
— A p e su lfu ro a se
— A p e cîoru rate ■
— A p e carb ogazoase, feru g in o a se,
su lfu roase1.
A pe cîo ru rate, b ro m u ra te , io-
clurntc, sodice, h ip e rto n e
.— A pe su lfu ro a se
— A p e cîoru rate, so d ic e
— A p e carb ogazoase, b icarb on a-
'tate, sod ice, c a lc ic e m a g n e z i­
en e, feru g in o a se, h ip o to n e
— A pe b ica rb o n a ta te, calcice,
m agn ezien e, fe r u g in o a se , car­
bogazoase, h ip o to n e
— A pe su lfu ro a se, d e regu lă o li­
gom in erale
— A pe o lig o m in era le
— A pe o lig o m in era le
— A pe iodurate, c îo ru ra te, sodice
— A pe cîorurate, su lfu r o a se , su l­
fa ta te
35. B erzu n ţi — ju d . B a că u
36. B ezd ea d — ju d . D îm b o v iţa
37. B ica zu A r d e le a n — ju d . N eam ţ
38. B ilb o r — ju d. H a rg h ita
39. B ib o rţen i — ju d . C ov a sn a
4 0 . B istriţa — co m . V iişo a ra jud.
N eam ţ
41. B iv o la r i — ju d . V ilc e a
42. B ix a d — ju d . M a ra m u reş
43. B irsă n eşti — ju d . B a că u
44. V îscen i — ju d . B u z ă u eoni.
M în ză leşti ■■
45. B ob oci — corn. Ju gu r'en i jud.
P rahova • ‘
46. B ob ota — ju d . S ă la j
47. B o cşa R o m â n ă — o ra ş Bocşa
ju d . C a ra ş-S ev erin
40. B od oc — ju d . C o v a sn a
49. B ogda — jud . T im iş
50. B o h o lţ — co m . S o im u ş — jud.
H u n ed o a ra
51. B o lă tă u — c o m .'Z e m e ş — jud.
B acău
52. B orca — ju d . N e a m ţ
53. B o tiza — ju d . M a ra m u reş
51. B reb — com . O cn a S u gatag
ju d . M aram ureş
55. B reb u — jud. P r a h o v a
56. B r etelin — com . V e ţe l jud.
H u n ed oara .
57. B ro şten i — ju d . M eh ed in ţi
— A p e clo ru ra te, so d ice
— A p e io d u r a te , clo ru ra te, su lfu ­
roase, su lfa ta te
— A pe b ica rb o n a ta te, calcice,
m a g n e z ie n e , ca ib o g a zo u se
— A pe b ica rb o n a ta te, calcice,
m a g n e z ie n e , so d ic e , carboga-
zo â se , h ip o to n e : ''
•— A p e b ica r b o n a ta te , sod ice, ca l­
cic e , ea rb o g a zo a se.
— A p e v itr io lic e , earb ogazoase ,
— A p e su lfu r o a se
— A p e ea rb o g a zo a se, bicarbona-
;tate, clo ru ra te, so d ice şi ape
su lfu r o a se , b ic a r b o n a ta te ,. c lo ­
ru ra te, so d ice, m a g n e z ien e ■<
— A p e clo ru ra te, so d ice
— A p e clo ru ra te
— A p e . clo ru ra te,' so d ice, su lfu ­
roase
— A p e feru g in o a se
— A p e term a le, o lig o m in era lc
— A p e b ica rb o n a ta te, sodice, car-
b o g a zo a se, h ip o to n e
— A p e o lig o m in e r a le
— A p e fe ru g in o n se , bicnrbonntntc,
calclcc1, m a g n e z ie n e , carboga-
zo a se
—■ A p e o lig o m in e r a le , su lfu roase
— A p e o lig o m in e r a le , su lfu roase,
clo r u r a te , so d ice
— A p e su lfu ro a se , cloru rate, b i-
c a rb o n a la te, so d ice, carboga-
zoase
— A p e su lfu r o a se , cloru rate, b i-
carbonatatc,' so d ice , carboga-
zoase
— A p e clo ru ra te, so d ice , su lfa ta te
— A pe ea rb o g a zo a se
— A p e b ica rb o n a ta te, su lfatate,
c a lc ic e , m a g n e z ie n e , sod ice, h i­
p o to n e
335
 58. B ro ş te n i — ju d . S u c e a v a
59. B ru stu ri •— corn. B ru stu ri —
D răgăn eşti ju d . N e a m ţ
60. B ru stu roasa — j u d r. B acău
61. B u leta — . com . M ih ă e şti ju d .
V îlcen
62. B u n eşti — jud . V ilce a
63. B uşteriari — ju d . P ra h o v a
64. C acica — corn. P ir te ştii de S u s
jud. S u c e a v a ' trate, uneori slab su lfu roase şi
h : i,
65.-C ad ea — ' com : S ă c u ie n i — jud.
- 'B ih o r - '
66. C alnic —>' corn. V a le a C rişiilui
ju d . C ovasn a
67. C arastelcc — jud. S ă la j
68. Ca.şin — ju d . B a că u ;
6 9 . 'C ălu găreni — ju d . P ra h o v a
70. C ăneşti — ju d . B u z ă u
71. Căoi — corn. V eţel ju d . H u n e ­
doara
72. Cărând — jud. A rad
73. C eica — ju d . B ih o r
74. C ărei — ju d . S a tu M are
75. Cepari — com . D u m itra jud.
B istriţa N ăsău d
76. C optura — jud. P r a h o v a
77. C eraşu — ju d . P ra h o v a
78. C erm ei — ju d . A rad
79. C crteze — ju d . S a tu M are
80. C etatea de B a ltă — ju d . A lba
81. C etăcenţi — ju d . A rg eş
82. C heia •— jud. A rgeş
83. C herechiu — ju d . B ih or
li-!. C hio şd — jud. S ă laj
B5. C him im lin — rom . l l ă r ă u
jud. H u n e d o a r a
33(5
— A p e su lfu ro a se, de regu lă o ii—
gom in erale şl ape carbogazoase.
bicarb on atate, calcice, m a g n e-
• zie n e sod ice, feru gin oase, h ip o­
ton e
— A p e ejor.urâte, sodice, b ica rb o ­
n atate, carbogazoase
— A pe oligom inerale, su lfu ro ase
— A p e su lfu roase, oligom in erale
— A p e su lfu ro a se, oligom in erale
— A p e su lfu roase, su lfatate ■:
— A p e cloru rate, ;sodice, p on cen -
ape o ligom in erale ; salină "
— A p e term ale bicarbonatate
—• A p e bicarbonatate, ca lcice,
m a g n ezien e, slab carbogazoase,'
h ip o to n e V..; - ■
— A p e v itrio lice •. .
— A p e clorurate, sodice , i , ' :
— A p e clorurate, sodice, s u lfu ­
roase . . . , -
— A p e cloru rate , .
— A p e feru g in o a se, bicarbonatate
m ix te , carbogazoase ■ '
—■ A p e olig o m in era le
— A p e bicarbonatate, carboga­
zo ase • .
— A p e clorurate, sla b iodurate
— A p e clorurate, sodice
— A pe su lfu roase
— A p e su lfu roase, sulfatate
— A p e oligo m in era le
— A pe feru gin oase, bicarbonatate,
clorurate, sod ice, calcice, car­
bogazoase
— A p e clorurate, iodurate, b ro -
m u rate, sodice
— A p e su lfu roase, slab bicarbona­
tate, su lfatate, calcice, h ipotone
— A p e o ligom in erale, su lfu roase,
bicarbonatate, so d ice şi d o m ­
n ite .sodice
— A p e te rm a le, b ica rb o n a ta te
— Apt; su lfa ta te
•— A p e b ic a r b o n a ta te , c a lc ic e ,
m n giif‘z le n e . citib o g a x o a se
86. C iojd en i .— ju d . V ran cea
87. C hiojdu — 'ju d .-B u zău
88. C h işin eu Criş — jud. A rad
89. C h iuza — ju d . B istr iţa N ă să u d
90. C iclo v a -M o n ta n a , oraş O ra v iţa ,
• ju d . C a ra ş-S e v e r in ^
91.' C ieîrlău — ju d . M aram u reş
92. C ieşti — corn. L unca C o rb u lu i,
ju d . A r g e ş ! 1
93. C iocavia-B erigSŞti ju d . G orj
94. C iocaia — com.' S ă cu ie n i J u d .
B ihor' ! c a lc ic e ,-h ip o to n e j -hip erterm ale
95; C iocile — ju d . B r ă ila 1 •'
90. C iu m an i — jud.1 H argh ita"
97. C iu n g et — jud. B acău
98. C im p u lu n g -M u se e l — ju d . A r -
;; ge? •••■ '
99.1 C irripulung ^ M o ld o v en esc -—
ju d . S u cea v a V
100. C îm p u lu n ^ i a ' T isa - — ju d .
/'- .M a r a m u r e ş •<! - 1 -
101. O în d eşti — jud.' D îm b o v iţa
102. C îrlibaba — ju d . S u ce a v a
103.' C lrţa — jud. H a rg h ita
104. Cizpr — ju d . S ălaj
105. C leja — ju d . B acău
lO io.'Coaş — com . S ă că lă şen i ju d .
M aram ureş ■'
107. C om ăn eşti — jud. B acău
108. C arcova — ju d . M eh ed in ţi
109. Corbu — jud. H argh ita
110. C osteşti — ju d . V ilcea
111. C oşn a-P oian a V in u lu i — c o m .
Dornn C and rcn ilor ju d . S u ­
cea v a
112. C orund — ju d . H argh ita
22 — C u ra bnlnoocllm at icâ — cd. 103
—• A p e 'o lig o m in e r a le '
•— A p e cloru rate
— A p e o lig o m in e ra le
— A p e cloru rate
— : A p e term a le, o lig o m in er a le
— A p e o lig o m in er a le
— A p e d e 'm a r e co n c en tr a ţie , elb -
r u r a te , sod ice, h ip erterm a le
—- A p e su lfu ro a se, clo ru ra te, so ­
d ic e , h ip o to n e ■•
— A p e fe ru g in o a se , b ica rb o n a ta te,
— A p e su lfn fa te , -colorate! sod ice,
m a g n e z ie n e , h ip erto n e
— Ape b icarb on atate, ca lcice,
-■ m a g n e z ie n e, so d ice, ' earboga­
z o a se , h ip o to n e
— A p e b ic a r b o n a ta te /s o d ie e
— A p e m in er a le să ra te, co n cen ­
tr a t e ,' n ă m o l s a p r o p e lic '
— A p e su lfu r o a se o lig o m in e ra le
— A p e olig'om inerale
— A p e su lfa ta te , b ica rb o n a ta te
— A p e -s u lfu r o a s e , o lig o m in e r a le
ş i a p e earb ogazoase, b ica rb o n a ­
ta te , ca lc ic e, m a g n e z ie n e , so -
: d ic e , feru g in o a se, h ip o to n e
— A p e earb ogazoase
— A p e o lig o m in er a le
— A p e clo ru ra te, so d ice
— A p e earb ogazoase
— A p e o lig o m in e ra le , su lfu ro a se
— A p e o lig o m in er a le , h ip o to n e
— A pe b icarb on atate, ca lcice,
m a g n e z ie n e , so d ice, carb oga-
zo a sc , h ip o to n e
•— A p e su lfu ro a se, c lo ru ra te, b i-
c a rb o n a ta te . sodice
— A p e earb ogazoase, b ica r b o n a ­
ta te , ca lcice, m a g n e z ie n e so ­
d ic e , feru g in o a se, h ip o to n e
— Ape b ic arb o n atate, calcice,
m n g n iv .le n e , fe r u g ln o a u c , e a r-
bogfizoa.se, h ip e ţ o n e
 113. C overca — co m . P anaci —
jucî. S u c e a v a
114. C ozien i ■— jucl. B u z ă u
115. C rainici..-— co m . B a la — jud.
M eh ed in ţi
116. C ra iova — ju d . D o lj
117. C rasna V i.şeului — co m . B is-
tra ju d . M a ra m u reş
318. C ră ciu n e şti — c o m . B ocicoiu
M are, ju d . M n n u m ireş
119. C r işc iii — Jud. S ă l a j
120. C ring — com . P ă tîr la g e jud.
B u zău
121. C u su iu ş ■— co m . L a zu ri de
B eiu ş, ju d . B ih o r -
1 22. D â n eşti — ju d . M a ra m u reş
123. D eta — ju d . T im iş
124. D esa — B a lta N e a g r ă —
ju d . D o lj ţ,
125. D id e ş ti — ju d . T e le o r m a n
12G. D îrm o x a — . co m . 13roştem
ju d . S u c e a v a
127. D o b o şen i-O d o r h e i ■— coin.
B răd u ţ ju d . C o v a sn a
1 23. D o b ricen i — corn. S to ie n e ş ti
ju d . V îlc e a
129. D o fta n a — com . T e le g a ju d .
P rah ova
1 3 0 . D o fta n a — ju d . B a c ă u
131. D o m n e şti — ju d . A r g e ş
132. D orna C a n d rcn ilo r — ju d .
S u cea v a
333. D ra g o m irc şti — ju d . M ara­
m ureş
338
— A pe carb ogazoase, b ica r b o n a ­
tate, ca lcice, m a g n e z ie n e , s o ­
dice, fe r u g in o a se , h ip o to n e
— A p e su lfu ro a se
— A p e su lfu ro a se, io d u ra te, c lo -
rurate, so d ice, h ip o to n e , h ip c r -
term ale
— A p e o lig o m in e r a le şi a p e bicar­
bonatate, clo ru ra tc, m ix te
— A p e o lig o m in e ra le i
— A p e su lfu ro a se, e lm u r a to , .so­
d ice, feru g in o a se, lilp o lo n e
— A p e b latrb on u U ilo, c lo r u n ilc ,
sod ice, c a lc ic e m a g n e z ie n e ,
carb ogazoase - i; . ;
— A p e cîoru rate
— A p e o lig o m in e r a le
— A p e m in era le su lfu r o a se , b ica r­
bonatate, c lo ru ra tc, ! .su lfa ta te ,
sod ice, h ip e rto n e • 1 i,:
— A p e sla b su lfu r o a se , cîo ru ra te,
iod u rate, b ro m u ra te, so d ic e ,
h ip erton e, h ip e r te r m a le
— A p e feru g in o a se, b ica rb o n a ta te
sod ice
— A p e o lig o m in e ra le
— A p e carb ogazoase, b ic a r b o n a ­
tate, so d ice, c a lc ic e , m a g n e ­
z ien e , fe ru g in o a se , h ip o to n e
— A pe b ica rb o n a ta te, calcic£,
m a g n ezien e, fe r u g in o a s e ,, c a r ­
b ogazoase, h ip o to n e
— A p e su lfu ro a se, b ic a rb o n a ta te
sod ice
— A p e cîo ru ra te, so d ic e .
— A pe cîoru rate, so d ic e , b ica rb o ­
n atate
— A p e su lfu ro a se, o lig o m in e r a le
— A p e carb ogazoase, b ic a r b o n a ­
ta te, ca lcice, m a g n e z ie n e , s o ­
d ice, feru g in o a se, h ip o to n e şi
n ă m o l d e tu rb ă
—■ A p e su lfu ro a se, su lfa ta te
134. D răgioiasa — com . P a n a ci — A p e carb ogazoase, b icarb on a­
jud. S u ceava tate, ca lcice, m a g n ezien e, so ­
dice, feru g in o a se, h ip o to n e
1 3 5 . D u m b r ă v e n i — ju d . S ib iu — A p e o lig o m in era le
136. D um itra — jutl. B istr iţa N ă - — A p e cloru rate, so d ice
să u d
137. F ig a —- oraş B e clea n jud. — A p e clo ru rate, so d ice
B istriţa N ăsăud
138. F iliaş — oraş C ristu ru S e - — A p e clorurate, brom u rate, io ­
. cuicsc, jud. C ovasna durate, sod ice, d e m a rc con ­
cen tra ţie ; n ăm ol m in era l
13^ . F ilip c ş lil tio P ă d u r e — ju d . — A p e s u lfu r o a s e
PruJiovu
1 40. F i n i ş — ju d . B ih o r — A p e o llg o m ln o r u le
1 4 1 . F lto d ; com . S în c r ă le n l — A pe bicarb on atate, c a lc ic e ,
ju d . H arghita m a g n ezien e, feru g in o a se, car­
bogazoase, h ip o to n e
142. F oieni — ju d . S a tu M are — A p e cloru rate, sod ice, te rm a le
143. F reidorf — jud. T im iş — A p e su lfu ro a se, clo ru ra te, so -
' d ice, h ip erto n e
144. F ru m o su .— jud. S u ce a v a — A p e v itr io lic e , su lfa ta te , c a l­
cice , m a g n ezien e, h ip o to n e
145. G ăineşti . — Corn. S la tin a — A p e su lfu r o a se, o lig o m in era le
ju d . Suceava
146. G henci — corn. C ău aşi, jud. — A p e su lfa ta te
S a tu Mare
147. G hidăoani — com . B ă lţă te şti — A p e cloru rate, sod ice
ju d . N eam ţ
148. G liirbom — com . B erg h in , — A p e su lfa ta te , b icarb on atate
jud. A lba ca lcice, so d ice, m a g n ezien e şi
sla b feru g in o a se, o lig o m in e ­
rale
149. G ighcra — jud. Gorj — A p e su lfu ro a se, io d u ra te, bro­
m u ra te, clorurate, sod ice şi ap e
feru g in o a se, cloru rate, so d ice '
150. GSrcina — jud. N eam ţ — A p e cloru rate, sodice
151. .Glod — com . S trim tu ra — A p e bicarb on atate, calcice
ju d . M aram ureş
152. G oioasa — corn. A g ă ş jud. — A p e o lig o m in era le, su lfu roase
B acău
153. G ornet —■jud. P rahova — A p e cloru ra te
154. G oruneşit — corn S lătio ara — A pe io d u ra te
ju d . V îlcea
155. G ura O cn iţci — ju d . D îm ­ — A p e iod u rate
boviţa
15C. Gura V ăii — corn. R acova — A pe clorurate, sod ice
jud. Bacău

339
157. H ă g h i g — j u d . C o v a s n a
lyfl. IlLM'ciiUan — com . D Sţani
ju d . C o v a sn a .; ... •
159. H frja — corn. O itu z jud.
B acău
360. la c o v e n i — ju d . S u c e a v a
161. Homorod — jud. Braşov
362. Iacoboni — co m . P lă ie ş ii de
Jos, jud. H a rg h ita
163. Ian ca — j u d ..B r ă ila j
161. le n d —: ju d . M aram u reş
165. I l i e n i .— ju d . C o v a sn a
166. Ilva M are .— ■:jud. B istr iţa
Ncisâud ,i
367. Im oasa — com . C orcova, ju d .
M eh ed in ţi
168. Ip — ju d. S ă la j . ’
169. Iv a n d a — corn. G h iu lv ă z ju d .
T im iş : ■ ■
170. Izv o a rele S u c e v e i — ju d .
S u cea v a , ••
3 7 î. J itia —; ja d . V ran cea
172. J iin b o lia — ju d .-T im iş
173. L ă c u le ţe :— ju d . D îm b o v iţa
174. L egh ia — corn. ' A g h ier e şu
jud. Cluj
375. L em nia d e S u s — ju d . C o­
vasna
176. L epşa -— com . T u ln ic i ju d .
V ran cea
177. Leşu U rsu lu i — ju d . S u c e a v a
178. L cţn m i — jiu l. Inşi
179. L obodas — com . P lo sca s iud.
Cluj
180. L opătari — ju d . B u zău
340
— Ap.î bicarbonatate, carb ogn -
zoase
■—• A pi; carbogazoase, feru gin oase
— A pe cîorurate, sodice, bicarbo­
n atate
— A p e su lfu ro a se, d e T egulă o li­
g o m in e r a le
— A p e 'sulfuroase, clo u irn tc, b i­
carb on atate, sodice,' h ip erto n e
— A p e bicarbonatate, feru gin oase,
calcice, magnieziene, so d ice,
carbogazoase, hip oton e ,
— A p e cîoru rate, su lfa ta te, so d ice,
m ag n ezien e, con cen trate - i:
— A p e su lfu r o a se ,'‘su lfa ta te, c lo -
rurate
— A p e • feruginoase', carb oga­
zo a se,'h ip o to n e
— A pe feru gin oase, bicarbona­
tate, 1sodice, calcice, m a g n e ­
zien e
— A pe oligo m in era le, h ip o to n e
— A p e stilfu roase ' ,
— A pe su lfa ta te, cîoru rate, s o ­
d ice, m a g n ezien e, h ip oton e •
— A p e su lfu ro a se, de regulă o li­
g o m in era le ; năm ol de turbă
— A pe cîorurate
— A p e cîoru rate, sodice, hip oton e,
h ip erterm a le şi ape su lfu roase,
b icarb on atate, cîorurate, bro­
m urate, sod iec, hipotone, h ip er­
term ale
— A p e cîoru rate
— A p e oligo m in era le şi ape su lfa ­
tate slab brom urate, sodice,
ca lcice .■
— A p e su lfu ro a se, oligom in erale
— A pe cîorurate
— A p e su lfu ro a se, de regu lă o li­
gom in erale
— A p e bicarbonatate
— A p e cîoru rate, sodice
— A pe o ligom in erale, Sulfuroase
 181. L o v r i n ■
—■j u d . T i m i ş — A p e .su lfu r o a se , b ic a r b o n a ta te ,
c lo r u r a lc , b r o m u r a tc , s o d ic e ,
h ip o to n e , h ip e r te r m a le .'...'
182..,’L u n ca .B ra d u lu i — ju d . M u reş — A p e o lig o m in era le, h ip o ter m a le
183. L u n c a Ilv e i — ju d . B istriţa — A p e feru g in o a se, b ica rb o n a tate,
N ă să u d c a lcice, m a g n e z ie n e ,'. ca rb o g a -
z o a se ■. - ■:.■ .
ÎB4. Lurica d e Jos — ju d . H a rg h ita — Ape b icarb on atate,. c a lc ic e ,
m a g n ez ie n e , earbogazoase, h i­
potone.,. . •■ ‘ -
1 8 5 .'L u e ta — ju d . H a rg h ita — A p e earb ogazoase, b ica rb o n a ­
t a t e , clo ru ra te, so d ice, c a lc ic e ,
, *J ‘i ‘ - •M‘ ' '. . . feru g in o a se h ip oton e
186. L u n cam — coiji.;. M ă rg in en i — A p e-clo r u r a te , so d ice
ju d . B acău *
187. M a ieru — ju d . B istr iţa . N ă - — A p e b ica rb o n a ta te,. ca lcice, so^
să iid ; ; . d ic e m a g n e z ie n e , earb ogazoase.
1 8 8 .J V Ia lici'— ..corn. V ijşo a ra ju d . -— A p e v itr io lic e
‘.'N eam ţ . ’
1B9. M a lo v ă ţ ju d . M eh e d in ţi — A p e b ica rb o n a tate, so d ic c ,. h i­
p o to n e
190.J M a te c şti — ju d . V ilc e a — A p e o lig o m in e r a le, su lfu r o a se
191. M a tiţa -A tîrn a ţi eon i. P ă cu reţi — A pe clo ru ra te, so d ice ,
ju d . P rah oya ' ' '
192. M ă d ă r a ş - C i u c j u d . • H a r­ — A p e earb ogazoase, b ic a rb o n a ­
g h ita tate, ca lcice
193. M ăgireşti — ju d . B acău — A p e clo ru ra te s o d ic e ,' ’o lig o ­
m in era le
194. M ăgura :— jud. B u zău ■— A pe su lfu ro a se, cloru rate, s o ­
d ic e . ' r; ' • -
195. ivilâgura. J lvei — ,ju d . B istr iţa — A p e feru g in o a se. b ica rb o n a ­
N ă să u d ’ tate, c a lcice, m a g n e zie n e
196. M â g u ren i. — corn. C ern eşti —• A p e su lfu r o a se '
ju d . M aram ureş
197. M ă rtin iş — ju d . H argh ita — A p e su lfu ro a se, o lig o m in e r a le
198. M eh a d ica — ju d . C araş S e - — A p e term a le, o lig o m in era le
v e r in
199. M e se ş e n ii de S u s — ju d . S ă ­ — A p e b ica rb o n a ta te, su lfu r o a se ,
laj i , v '- su lfa ta te
200. M ica — co m . su b u rb a n ă D ej, — A p e clo ru ra te, so d ice
ju d : Cluj ...
201. M ihăi'leni — ju d . H a rg h ita ■
— A p e feru g in o a se, ea rb o g a zo a se,
h ip o to n e
202. M ih ă lă şe n i — ju d . B o to şa n i — A p e su lfu ro a se 1 ' •
203. M itr e n i jud . Ilfo v — A p e b icarb on atate, s u lfa ta te ,
clo ru ra te, so d ice, h ip o to n e ■ ■
201. M izil — jud. P ra h o v a — A p e cloru rate, sod ice, m a g n e -
..• ' t . . z ie n e .............
205. M ă n ă stirea H u m o r u lu i — jud. — A p e su lfu ro a se, o lig o m in e r a le
S u ceava ,

341
 2 0 6 . M ă n ă s tir e a N e a m ţ — ju d .
N eam ţ
207. M ă n ă stirea S la tin a — com .
S la t in a jud. S u c e a v a
208. M în tiu — com . N im ig c a jud.
B isti'iţa .N ă să u d
209. M o c r ea — oraş In eu , ju d .
■ A ra d
210. M o in e şti — ju d . B a că u ••
2 1 1 . M o ld o v a -S u liţa ’ — ju d . S u ­
ceava
2 12. M o t n ă u — corn. D u m itr e şti
ju d . V ran cea
2 13. M o r e n i— jud. D îm b o v iţa - -
214. M o v ila M ires ii — .ju d :'B răila
'i ■' ■. ■
215. M u r ig h io l — ju d . T u lc e a
216. N ă e n i — jud. B u zău '
2 17. N e c h it — com . B o r le şti ju d .
N eam ţ
2 1 8 .-N e g r e ş ti — ju d . S a tu M are
219. N e h o iu — jud. B u ză u
2 20. N u c şo a r a — jud. A r g e ş
221. O d o r h e i — jud. S u c e a v a
2 22. O g lin zi — jud. N e a m ţ
223. O itu z — jud. B acău
224. O lte n i •—■ com . B o d o c ju d .
C ova sn a
225; O n ceşti — com . B irsa n a ju d .
M ara m u reş
2 2 6 . O raşu N o u — ju d . S a tu M are
227. O şo rh ei — jud. B ih o r
228. O teşa n i — jud. V ilce a
229. P a la n c a — jud. B acău
342
— A p e su lfu ro a se, c lo r u i'â te, so ­
dice
— A p e cloru rate, so d ic c , c o n c e n ­
tra te, Uneori s)nb s u lfu r o a s e
— A p e clo ru ra te, so d ic e
—. A p e fe r u g in o a se , c lo r u r a te , b i-
' carb on atate, m ix te ş i a p e s u l­
fu ro a se, ca rb o g a zo a se
— A p e su lfu ro a se, c lo r u r a te , so ­
d ice ■.
— A p e su lfu ro a se, o lig o m in e r a le -
L u cin a, n ă m o l d e tu rb ă
— A pe c a r b o g a z o a s e ' '
— -Ape iod u rate, c lo r u r a te , .so d ice
— A p e cloru rate, b ic a r b o n a ta te ,
1 su lfa ta te , sod ice, ‘m a g n e z ie n e ,
h ip o to n e . : • ■'/'
— A p a la cu rilo r c lo r u r a tă , so d ic ă ,
calcică , m a g n ezia n ă , n ă m o l sa ­
p rop elic ,
— A p e su lfu ro a sei s u lfa ta te
—- A p e io d u rate, c lo r u r a te , -sod ice
— A p e b icarb o n a ta te, . c a r b o g a ­
zoase
— A p e o lig o m in era le, s u lfu r o a s e
— A p e su lfu ro a se, s u lfa ta t e , b i­
carb on atate, c a lcice, h ip o to n e ,
n ăm ol d e la c
— A pe su lfu ro a se, b r o m u r a te , c lo ­
rurate, so d ice şi a p e c a r b o g a ­
zoase, su lfu r o a se, b ic a r b o n a ta te ,
sodice
— A p e clo ru ra te, s u lfa ta te , so d ic e ,
co n cen tra te
— A p e cloru rate, so d ice
— A p e feru g in o a se, b ic a r b o n a ta te ,
ca lcice, so d ice, m a g n e z ie n e ,
carb ogazoase, h ip o to n e
— A p e b icarb on atate, s o d ic e , c a l­
cice, m a g n e z ie n e , c a r b o g a z o a se
— A p e b icarb on atate, c a r b o g a ­
zoase
— A p e su lfu ro a se, o lig o m in e r a le
— A p e cloru rate, so d ice
— A pe o lig o m in era le, s u lfu r o a s e
230. Panaci — jud. Suceava
231. P arva — ju d . B istriţa N ăsău d
232. P ăcureţi — ju d . P ra h o v a
233. P ădurea N eagră com . A le şd
— ju d . B ih or
234. P ă ltin iş —• com . P a n a ci ju d .
. S u ceava
235. P ăuliş — ju d . Arad
i zo a se
23G. P ăuşa — oraş C ălim ăn eşti
jud. V îlcea
237. P erşan i —- jud. B r a ş o v ,
230. P etcn i -r— com . Z ăb ala jud.
C ovasna
239. P etrican i — ju d . N e a m ţ :
240. P iatra Ş o im u lu i — corn. C alu
Iapa ju d . B acău
241. P ic io m -L u p u lu i'— corn. C iu -
rea ju d . Iaşi
242. P ietrarii d e S u s — com . P ie ­
trari jud. V ilcea
243. P iclroşiţa — ju d . D îm b o v iţa
244. P in ticu — com . . T eaca jud.
B istriţa N ăsău d
245. P ip irig — jud. N ea m ţ
24G. P i ş d i i a — ju d . T im iş
247. P iteşti — ju d . A rgeş
248. P lăieşii d e S u s — ju d . H ar­
gh ita
249. P lopiş — ju d . S ălaj
250. Poian — jud. C ovasn a
251. Poiana B otizii — com . B ă iu ţ
jud. M aram ureş
— A p e carbogazoase, b ica rb o n a ­
ta te ,-c a lc ic e , m a g n e z ien e, so ­
d ice, feru g in o a se, hlpotonu ;
năm ol de turbă
— A p e bicarb on atate, cloru ratc,’
so d ic e ,., calcice, 1 m a g n ezien e,
c a rb o g azo a se,
— A p e cîoru rate so d ic e .
— A p e o ligom in erale
— A p e carbogazoase, b ica rb o n a ­
tate, ca lcice, m a g n ezien e, so­
d ic e, feru g in o a se, h ip o to n e
— A p e feru gin oase, b ica rb o n a ta te,
ca lcice, m a g n e z ie n e ,' ■carb oga­
— A p e su lfu roase
— A p e cîorurate, b ica rb o n a ta te,
sod ice, calcice, sla b fe r u g i­
n oase, h ip oton e
— A p e carbogazoase, h ip o to n e
— A p e cîoru rate so d ice
— A p e cîorurate, so d ice, io d u ra te
— A p e su lfu roase, u şo r fe r u g i­
n oase
— A p e cîorurate so d ice
■
—• A pe su lfu roase, su lfa ta te
—■ A p e cîorurate so d ice
— A p e su lfu roase, b ica rb o n a ta te,'
cîo ru ra te sod ice
— A p e carbogazoase, b icarb on a­
tate, sodice, m a g n ezien e, h ip o ­
to n e
— A p e su lfu roase su lfa ta te
— A p e carbogazoase
— A p e o ligom in erale
— A pe bicarb on atate, so d ice,
m agn ezien e, ca lcice, carboga­
zoase, hip oton e
— A p e carbogazoase, feru g in o a se ,
uşor su lfu roase
343
252. P oiana C oşnei •— com . D o m n
C am lren i jucl. S u cea v a
253. P oiana Ilv e i — com . M ăgura
Ilvei, jiu l. B istriţa N ăsău d
254. P oiana N e g r ii — com . D orn a
C anclrcnilor ju d .: S u cea v a
255. P oian a S ta m p ei — ju d . S u ­
ceava ! , - . '
256. P o seşti — ju d . P ra h o v a
257. P rislo p — corn.; B o iu M are
ju d . M a r a m u r e ş ;
258. Punge.şti — jud. V a slu i
259. R acoşu d e S u s — O raş B a r a -
o lt jud. C ovasn a
260. R acu —r .corn. S ic u le n i ju d .
■Harghita
261. R ap olfol — corn. R a p o ltu
M are ju d . H u n ed oara
262. R ăb ăgan i — ju d . B ih or
263. RSducănfeni —r.jud- Iaşi
264. R e;n etea — jud. lln r g h ifa
265. R o m â n e şti'— judi T im iş
266. R od n a-V a lea U r su lu i — ju d .
B istriţa N âsăiid
267. R om uli — ju d . B istriţa N ă ­
săud
268. R oşcani -— com . D ob ra ju d .
H u n ed oara
269. R otbav •*— c o m .’ F eld io a ra
jud. B ra şo v
270. R u pea — jud. Braşov'
271. S alcia — com . T isău "jud.
B uzău
272. Salon ta — ju d . B ih o r
273. S ă ccle — ju d . B ra şo v
274. S ălătru cu — jud."A rgeş
275. S fllişte — corn. B ă să şti jud.
M aram ureş
276. Sfipînţn — jtid. M aram ureş
344
— Ape carbogazoase, b ica rb o n a ­
tate, calcice, m agn ezien e, so ­
dice, feruginoase, h ip o to n e şi
năm ol de turbă
— Ape bical'bonatnte, c a lcice, so -
tlicc, m agneziene, carb ogazoase
— A pe carbogazoase, b ica rb o n a ­
tate,' calcicp, magneziene,1 so-
■ dice,fenigirk>âse, hipoţoh'e
•— Nămol de turbă
; r• "
— A p e sulfuroase, cîorurate, so­
dice
—■ Ape bicarbonatate, ca lcice
— Ape sulfuroase
— A p e sulfuroase , s; r ••
< • * ■ ' ’i
— A pe bicarbonatate, sod icc, c a l­
cice, m agneziene, feru g in o a se,
carbogazoase, hipotone
—• A pe bicarbonatate, c a lc ic e ,
m agneziene, carbogazoase
— A p e term ale o ligom in erale
— A pe sulfuroase
— A pe carbogazoase feru g in o a se,
bicarbonatate, sodice, < ca lcice,
m agneziene, h ip o to n e .
— A pe term ale o ligom in erale
— A pe feruginoase carbogazoase
— A pe feruginoase, bicarb on atate,
calcice, 'm agneziene ' ’ .
— A p e oligom inerale
— A pe d o m n ite , sodice, io d u r a te,
hipertone şi ape bicarb., so d ice,
h ipotone '
— A pe sulfuroase
— A pe oligom inerale
— Ape term ale oligom in erale
— A p e sulfuroase
— A pe oligom inerale, slab s u lfu ­
roase
— A p e sulfuroase
— A p e b ica rbonatate, c lo ru ra tc ,
su d ic e, e alrle e , c a r b o g a z o a s e
 277. S ă r a la B acău — com . N . B ă l-
c c seu jud. B acău
•278. S ă r işo r u M a re — ..c o m . .-Saru
D o r n e i jud; S u c e a v a
I.
279. S c h e la 'C la d o v e i — ot;aş D ro -
b o ta Tr. S e v e r in , ju d . M eh e-
.d i n ţ i 1' _
2 3 3 .'S ţ liit u F ru m o a sa - — com .
; B a lc a n i ju d ,.B a c ă u ,
231.' S e b e ş — ju'cil'ÂIb'a
282.' S f. G h eo rg h e — ju d . C ovasn a
. : . ;;.v 1 ■ ' '
283., S ic — ju d ,.C lu j .„•,, ,.. .
2 3 4 / S a t u M are ^ -':jud,''Satu M are
• ' ' ij',L......... •* ' ' ' ' .
. j * •. •' ţ j l: , l ) f
235. S ic ilie n i — . ju d . H a rg h ita
236. Ş in e r a le h i — ju d . JIarghita
237. S in m a r g h ita T Ţ .c o m . M ica
ju d . C luj ..
233. S irim ih ah i G erm a n — corn.
Ş in m ih a iu R o m â n , ju d . T im iş
289. S în n ic o îa u d ^ .M t in t e — corn.
S ă cu erii .jud. [B ihor,
290. S în p a u l — coin . M ărtin iş jud.
H m -ghltn ' ’ . '
231. .S în tim b r u — "jud., A lb a _.
292. S în tim b r u Băi'":— com . S în -
cră io n i jud. H a rg h ita
293.' S in tim r e u — com . S ălard
ju d . B ih o r . .
294. S lă tin iţa — o ra ş B istr iţa ju d .
B is tr iţa N ăsâu d
235. S lă tio a r a — co m . S trim tu ra
ju d . M aram ureş
29o. S lă tio a r a — corn. R işca jud.
Suceava
297. S io n — co m . C craşu jud.
P ra h o v a
293. S o c o d o r — ju d . A rad
— A pe clo ru ra te, so d ic e , s u fa ta te ,
b ic?. -bo n a ta t c , s u 1f u ro as e
— A p e ca rb o g a zo a se, b ica r b o n a ­
tate. ca lcice, m a g n e z ie n e , s o ­
dica. fe r u g in o a se, h ip o to n e
—■ A pe clo ru ra te, b ica r b o n a ta te ,
sodice,, h ip o to n e
— A pe cloru ra te so d ic e
— A p ? clo ru ra te so d ic e .
— A p e o lig o m in e r a le şi ap e fe r u -
gia o f.se, b ic a rb o n a ta te , c a lc ic e ,
so d i;e, c a r b o g a zo a se, h ip o to n e
— A p e clorurate,
— A p e su lfu ro a se,- o lig o m ., -m ezo-
term a le , . ;i(;. -
— A p e b ica rb o n a ta te, so d ic e , c lo ­
rurare ■r 7 •;•
— A p? b ica rb o n a ta te, so d ic e , c a l­
cice. m a g n e z ie n e , ca rb o g a z o a se,
h ip oton e
— A p e clo r u r a te so d ic e . ■ • • <::v.
•— Ap? su lfu r o a se , b ic a rb o n a ta te ,
cloru rate, b ro m u ra te so d ic e, h i­
p oton e, h ip e r te r m a le
■— .Ape b ica rb o n a ta te, ter m a le
— A pe clo ru ra te so d ic e de m a re
co n cen tra ţie
— Ap-? clo ru ra te, su lfa ta te , in d u ­
ra;?. b ro m u ra ţe, so d icc, m a g -
nez:-?nc
;— Ap ? ca rb o g a zo a se, b ic a rb o n a -
tate. ca lcice, m a g n e z ie n e , so ­
dic?. slab fe r u g in o a se , h ip o to n e
— A p ? fe r u g in o a se , b ic a r b o n a ta te ,
m is ie , ca rb o g a zo a se
— A pe clorurate
— A n? b ic a r b o n a ta te , clo ru ra te ,
so d ice, c a lcic e , m a g n e z ie n e ,
carb ogazoase
— A p e clo ru ra te so d ic e , c o n c e n ­
trat? u n eo ri .slab su lfu r o a se
■— A pe o lig o m in e r a le su lfu r o a se
— A p e o lig o m in e r a le şi a p e fe r u -
j ;l n: hK \ b i e a i ' b o n n l i i t i ' , s odi c i;
34 5
 299. Sohodol — com . M ăgura ju d .
B acău
300. S olea ■
— ju d . S u cea v a
301. S tilp u — ju d . B acău
302. S tin c e n i — jud. M ureş
303. S to ic e n i — oraş T g. ;L ăpuş
ju d . M a ra m u reş .
304. S taja — coin . T arcău ju d .
N eam ţi
305. S lr îm b u D ă iu ţ — com . B ă iu t
ju d . M a ra m u reş
300. S tu lp ic a n i — ju d . S u c e a v a
307. S u c e v iţa — ju d . S u cea v a
308. S u lta n u — co m . V işin e şti ju d .
D îm b o v iţa
309. S u ra n i — ju d . P rahova
310. S u sen i — ju d . H arghita
311. Ş a n ţ — ju d . B istriţa N ă să u d
312. S aru D o rn ci — ju d . S u c e a v a
313. S a ru B u c o v in e i — coin. S a r u
D orn ci ju d . S u cea v a
314. S en d roa ia — corn. T irliu şa
ju d . B istr iţa N ă să u d
315. Ş er b ă n e şti — corn. S ă lă tr u c e l
ju d . V ilcea
316. Ş o n cu ţa M are — jud. M ara­
m u reş
317. Ş o tîn g a — ju d . D îm b o v iţa
318. Ş te fă n e şti — ju d . B o to şa n i
319. Ş te fe ş ti — ju d . P rah ova
320. Ş u m a l — corn. M area ju d .
S ălaj
321. T arcă u — ju d . N eam ţ
322. T ăm ăşeu — corn. Bill aria ju d .
B ih or
323. T ârna M are — jud. S a tu
M are
346
— A p e 'cloru rate, so d ic e
— A p e clo ru ra te, so d ic e , co n c e n ­
trate u n e o r i. sla b - s u lf urdals'e-.-şi.' •-
ap e v itr io lic e s u lfa ta te , c a lc ic e,
m a g n e z ien e, •h ip oton e
— A p e ciorocalcitie, m a g n e z ie n e
— A p e ea rb o g a zo a se, b ica rb o n a ­
tate, m a g n e z ie n e , c a lcic e, so ­
dice, fe r u g in o a se , h ip o to n e
— A p e b ica rb o n a ta te, J ca rb o g a -
zoase •
— A p e o lig o m in e r a le su lfu r o a se
— A p e b ica rb o n a ta te, cloru rate,.
so d ice , ca lcice, e a r b o g a zo a se
— A p e . clo ru ra te, so d ic e , co n ce n ­
tra te u n eo ri sla b s u lf u r o a s e "
— A p e clo ru ra te, so d ic e , c o n c e n ­
tr a te 'u n e o r i sla b s u lfu r o a se
— A p e su lfu ro a se, c lo ru ra te , so -
, elice
— 1A p e su lfu ro a se ;
— A p e earb o g a zo a se, b ica rb o n a ­
ta te, ca lcice ' 1
— A p e b ica rb o n a ta te, so d ic e , c a l­
c ic e , m a g n e z ie n e , e a r b o g a zo a se
— A p e earb o g a zo a se, b ica rb o n a ­
ta te, ca lcice, m a g n e z ie n e , so ­
d ic e , fe r u g in o a se, h ip o to n e
n ă m o l d e tu rb ă '
— A p e earb ogazoase, b ica rb o n a ­
ta te, ca lcice, m a g n e z ie n e , so­
d ic e , feru g in o a se
— A p e b ica rb o n a ta te, so d ic e, c a r -
b o g a zo a sc : ’ ■' '
— A p e su lfu ro a se, o lig o m in e r a le
— A p e b ica rb o n a ta te, c a lc ic e , su l­
fa ta te, m a g n c z ic iie
— A p e su lfu ro a se
— A p e su lfu ro a se
— A p e cloru rate
— A p e term ale, o lig o m in e r a le
— A p e o lig o m in era le, su lfu r o a se
— A p e feru gin oase, earb ogazoase,,
b icarb on atate, so d ice, h ip o to n e
— A p e feru g in o a se, ea rb o g a zo a se
324. Tăd,ur)gcni jud. B raşov
325. T ă u ţii M ăgh eruş — oraş B aia
M arc — jud. M aram ureş
326. T cccu M ic — com . R em eţi
ju d . M aram ureş
327. T eişan i — jud. P rah ova
323. T erem ia M are — jud. T im iş
■329. T icven i — ju d . A rgeş ,
330. T im işoara — jud . T im iş
331. T irliu şa — jud. B istriţa N ă ­
său d
332. T om eşti D ă n cşti — com . P o ­
ian a ju d. V a slu i
333. T u lgh eş — ju d . H arghita
334. T u ria — ju d . C ovasna . ,
335. T u rţ-B ăt — com . T urţ jud.
S a tu M are
336. T ipar ■—■ coin. S in tea M are
ju d . Arad
337. U ilea cu Ş im le u lu i — com .
M ăierişte ju d . S ă la j ,
338. U rsciu — corn. V işin c şti jud.
D îm b oviţa .
339. U rzicu ţa L acu Sărat — jud.
D o lj :
340. V adu Oii H îrşo v a jud. C on­
sta u ţa
341. V a lea B o rcu tu lu i — com . S în ­
georz B ăi — jud. B istriţa
N ăsăud.
342. V alea B o u lu i P a ltin u — com .
V a tr a . M o ld o v iţci, jud. S u ­
cea v a
343. V alea D u lce •—• com . F od en ii
N oi jud. P rah ova
344. V alea P om ilor — com . S a m -
şu d jud. S ălaj
■345. V alea S ării — jud.. V rancca
— A pe b ica rb o n a ta te, carb o g a ­
zoase .
— A p e b ica rb o n a ta te, carb o g a­
zoase
— A p e b ica rb o n a ta te, cîoru rate,
sodice, ca rb o g a zo a se .
-— A pe cîorurate
— A p e su lfu ro a se , b icarb on atate,
cloruratc, b ro m u ra te, iod u rate,
sodice, h ip o to n e , h ip erterm a le
— A p e o lig o m in er a le
— A p e b ica rb o n a ta te, brom u rate,
sodice, h ip o to n e şl ape clo r u -
rnte, brom u rate, Iodurate, s o ­
dice, h ip o to n e, h ip erterm a le
— A p e b ica rb o n a ta te, cîoru rate,
sod icc, c a lc ic e, m a g n ezien e,
carbogazoase
— A pe su lfa ta te, m a g n ezien e, c a l­
cice
— A p e feru g in o a se, carb ogazoase,
h ip oton e . -
— A pe carb o g a zoa se, cîoru rate,
_ , sodice, c a lcic e , b ica rb o n a ta te,
m a g n ezien e, feru g in o a se
— A p e feru g in o a se, su lfa ta te, v i-
triolioe, h ip o to n e
— A pe feru g in o a se, b icarb on atate,
m ix te, ca rb o g a zo a se
— A pe o lig o m in e r a le
— A pe iod u rate, cîoru rate, so d ice
— A pe b ica rb o n a ta te, su lfa ta te ,
so d ic c
■— A pe term ale su lfu ro a se, c lo ru ­
ratc, slab b ica rb o n a ta te, so d ice,
calcice, h ip o to n e
— A pe cioru ra te, so d ice, b ica rb o -
natate, ca rb o g a zo a se
— A pe su lfu ro a se, o lig o m in era le
— A pe cloruratc
— A pe su lfu ro a se, bicarb on atate,
su lfa ta te
—• A pe ciorurate, so d ice
 346; V a lea Sibiciului — com . P ă -
lîr la g e jud. Buzău
347. V a lea Sosii — corn. P od u ri
jud. Bacău
348. V alea V inului — com . R odna
— ju d . B istriţa N ăsăud
319. V alea V inului — ju d . S atu
M arc
350. V atra Molclovlţoi — jud. S u -
('euvit
351. V ălen i-F ero d ea u a -— com .
C ălim ăn eşti jiul. M aram ureş
352. V ă rb ilă u ■— jud.: P rahova
353. V e n e ţia — eoni. P ârău ju d .
B raşov
354. V eţel — jud. H unedoara :
355. V in gard — com. S p rin g ju d .
A lb a !
356. V ip ereştî — com. B reaza jud.
: ' B uzău
357; V işeu d e Sus — jud. M ara­
m u reş
358. V izaritba — corn. V iza n tea
L ivezi — jiul. V rancea
359. V ilc ă n e şti — jud. P rah ova
360. V ilc e le — jud. C ovasna --
361. V in ători N eam ţ — jud.
N ea m ţ
362. V ifo rita — jud. D îm b o v iţa
363. V irfu ri — jud. D îm b oviţa
364. V ii-ghiş — jud. C ovasna
365. V lăh iţa — jud. H arghita
306. V o in e şti — oraş C ovasna jud.
C ovasna
367. V oron eţ — oraş Gura H u m o ­
ru lu i, ju d . S uceava
368. V u lcan a B ăi — jud. D îm b o ­
v iţa
348
— A pe ciorurate, sodice şi ap e
oligom in erale sulfuroase
■— A pe ciorurate, sodice
— A pe bicarbonatate, cio ru ra te,
sodice, m agneziene, carb o g a ­
zoase ■ •
— A pe bicarbonatate," carb oga­
zoase
— A p e sulfuroase, ile regu lă o li­
gom in erale . ■ ■i
— .-\pe ciorurate, sodice, su lfa ta te,,
su lfu roase
■
— A p e su lfu roase, ciorurate, so ­
dice
—i .-ipe ciorurate ■■ •
— A p e feruginoase, b ica rb o n a ta te,
• 1m ix te, carbogazoase 'i
— A p e feruginoase, su lfa ta te, b i­
carbonatate, sodice •
— A p e sulfuroase, ciorurate, so ­
d ice .
— A p e feruginoase, carbogazoase
— A p e ciorurate
— A pe su lfu roase, ciorurate, so ­
d ice
—v A p e carbogazoase, b icarb on a­
ta te, niagnezîene, calcice, so -
■d ice, feruginoase, hip oton e
— A p e cio ru ra te, sodice ■
— A p e de sonde, ciorurate, so d ice
— A p e iodurate, ciorurate, so d ice
— A pe bicarbonatate, so d ice,
m ag n ezien e, calcice, earb ega-
■zoase, hipotone
— A p e carbogazoase, bicarbona­
ta te, ciorurate, sodice, m a g n e ­
zien e, feruginoase, h ipotone
— A p e feruginoase, bicarbonatate,
ciorurate, sodice, carbogazoase,
h ip oton e
— A p e sulfuroase de regulă o lig o -
m in orale 1
— A p e oligom inerale, su lfu ro a se
şi iodurate, clcrurale sodice
369. Z agon — com . B od oc jud. Co­ t— A p e su lfu r o a se , o lig o m in e r a le
v a sn a
370. Z a ln o c — com . B ob ota jud. — A p e fe r u g in o a se
S ă la j
3 7 ], Z ăb ala — ja d . C ovasn a — A p e b ic a r b o n a ta te , c a lc ic e , ca r -
bogtizon.se, hi p olon e
372. Z ă l a n ' com. B o d o c jud.;C o- ' 1 — '- A p e * -^e^u^inoase! * 'b le a r b o n a -
vasna .■ , ■ / ■/. ‘j t a t e , c a lc ic e , slab, m n g n e z ic n e ,
c n rb o g n zo fise, hi p o lo n e
373. Z ău n n -B ăi — com . Ip , jud. — A p e s u lfa ta te
S ă la j
37-1. Z em eş — jud . B acău — A p e o lig o m in e r a le
375. Z etea — ju d. H a rg h ita — A p e o lig o m in e r a le
376. Z izin — com . T ărlu n gen i — Ape b ic a r b o n a ta te , carb oga-
ju d . B rasov z o a se
 C A P IT O L U L V II

INDEX AL STAŢIUNILOR BALNEOCLIMATICE

GRUPATE PE PROFILURI DE BOALA

I. B O L I A L E A P A R A T U L U I LO C O M O TO R

A . S T A Ţ IU N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E K E S G E N E R A L

1. A m ara
2. B azna
3. B ă ile F e lix
4. B ă ile 1 M ai
5. B ă ile G ovora
(j. B ă ile H e r c u la n e
7. B ă lţă te şti
8. C ă lim ă n e şti-C ă c iu la ta -C o z ia
9. E forie N ord
10. E to ric S u d
11. G eoagiu
12. L acu S ă ra t
13. M an galia S u d
14. N ico lin a Ia şi
15. N ep tu n
1(3. O cna S ib iu lu i
17. P u cioasa
18. S ă celu
19. S ă ra ta M o n leo r u
20. S lă n ic
21. S o v a ta
22. T ech irg h io l
23. V atra D o rn ei
24. V en u s

350
 B. STAŢIUNI BALNEOCLIMATICE DE INTERES LOCAL

1. B ala . ,.
2. Balta Albă
3. B ăile Turda
4. B ăile Puturoasa
5. Băiţa
6. Bizuşa-Băi
7. Birla
8. B o g h iş : . j
9. Călacea
10. Cărbunari
11. Cîineni-Băi
12. Cojocna ;
13. B ăile Coştiui
14. Cristuru S ecu iesc
15. F işici
1G. Icoana . 1: ; • .i
17. Jibou
1!). Miercurea S ib iu lu i
19. Brădetu
20. O cna D ejului
21. Ocna M ureşului
22. Ocna Şugatag
23. Ocnelc Mari
24. Ocniţa
2.1. Potcoava
2(5. lYaid
27. Som eşcni
28. Strunga
29. T o lega
30. Ticleni
31. Ţ intea
32 V ata dc Jos

C. L O C A L 1 T A Ţ I C U U N E L E A M E N A J Ă R I B A L N E A R E

1. B ă i l e D r în c c n i
2. C ă lan Băi
3. C urci
4. O izoaia-U rlaţi
5. Sărmăşcl
G. Singcorgiu dc -Muicj
 It. n o u ALE APARATULU I CARDIOVASCULAR

A . S T A Ţ I U N I B A L N E O C L I M A T I C E D E I N T E R E S O IX K H A I,

3. B ăile T uşnad
2. Bor.sec (
!!. liu ziaş
•1. C’o v u s n a
f>. V atra D orn ei •

B. S T A Ţ IU N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E R E S L O C A L

1. B ă ile B a lv a n v o s
2. L ipova
3. J ig o d in -B ă i
4 . M a ln a ş B ă i
0. O d o r h e iu -S eeu U 'sc-S elk e
(i. O ^unca-H ăi ^ .
7. S iigaş

C. LOCALITĂŢI CU UNCLE AMENAJĂRI ÎIALNEAKE

1. V alea în tu n ec o a să

III. B O L I ALE A P A R A T U L U I R E S P IR A T O R Ş l ORL

A. S T A Ţ IU N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E R E S G EN E R A L ,

1. B ăile G ovora
2. S lăn ic
3. S lă n ic M o ld o v a ,

B. S T A Ţ IU N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E R E S L O C A L

1. Praid

C. L O C A L I T Ă Ţ I C U U N E L E A M E N A J Ă R I B A L N E A R E

3. T irgu Ocna

IV. BOLI GINECOLOGICE

A . S T A Ţ IU N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E R E S G E N E R A L

L Bnzna
2. E fo rie N ord
3. E forie Sud
4. Laou Sărat

352
 5. M angalia Sud
6. N eptun
7. N icolin a Iaşi . , , : , ■.
8. Ocna S ib iu lu i
9. S ăcelu
10. Sovata
11. Techirghiol
12. V enus

B. STAŢIUNI BALNEOCLIMATICE DE INTERES L O C A L

1. B ala
2. B alta A lb ă _ ':
3. C îineni B ăl , ' ■ .
4. M iercurea S ib iu lu i . .. y
5. Ocna D eju lu i
6. Ocna M u reşu lu i . . •
7. O cnele M ari
8. S o m eşen i
9. S trunga
10. T eleg a ,
i ;: i ■ ".1 f
C. LOpALITAŢI C U U N E L E AM ENA JĂRI B A L N E A R E

1. O rzoaia-U rlaţi
2. S in georgiu de M ureş

V. BOLI DIG ESTIV E H E P A T O B IL IA R E Ş I R E N O - U R I N A R E

A . S T A Ţ IU N I B A L N E O C U M A T IC E D B IN T E R E S G E N E R A L

1. B ăile O lăn eşti

2. C ă lim ăneşti-C ăciu lata-C ozia
3. S în gh eorz-B ăi
4. S lăn ic M oldova

B. STAŢIUNI BALNEOCLIMATICE DE INTERES LOCAL

1. B ăile H om orod ■ 1
2. B izuşa B ăi
3. B ughek de Su s
4. D ăn eşti-H argh ita
5. M alnaş-B ăi
6. O zunca-B ăi
7. T inca

C. L O C A L I T Ă Ţ I C U U N E L E A M E N A J Ă R I B A L N E A R E

1. V alea Întunecoasă
 V I. N E V R O Z A A S T E N I C A

A. S T A Ţ IU N I B A L N E O C L IM A T IC E Ş I C L IM A T IC E D E IN T E R E S G E N E R A L

1. B ă ile T u şn a d
2. B o rşa
3. B ran "i,
4. B u ş te n i
5. C h eia
6. C r iv a ia ~ >.■ - !
7. D urău
8. I z v o a r e le
9. Iz v o r u l M u r e ş u lu i ' ■ 1
10. L acu R o ş u • }i
11. M o n e a sa • ' ’
12. M u n te le M ic ' ’
13. P ă ltin iş
14. P îr îu l R e c e .
15. P o ia n a B r a ş o v
16. P o ia n a M ă r u lu i
17. P o ia n a Ţ a p u lu i "" ‘‘ '
18. P redeal ,> ,, -
19. R în ca
20. S ecu
21. S e m e n ic
22. S in a ia -,jL " - ■■■.'■ ;
23. Snagov
24. S o v e ja ’ 1■• > • • '! 1
25. S tîn a d e V a le
26. T im işu d e S u s ' i ''
27. T im işu d e J o s
23. T rei A p e
29. V o in ea sa

B . S T A Ţ I U N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E R E S L O C A L

1. B ăile B a lv a n y o s

V II. B O L I E N D O C R IN E

A . S T A Ţ I U N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E R E S G E N E R A L

1. B orsec
2. S tin a d e V a le

354
 Vin . BOLI DERMATOLOGICE

A. S T A Ţ IU N I B A L N E O C L I M A T I C E D E I N T E R E S G E N E R A L

1. Amara
2. Băile O lăneşti
3. C ăliniăneşti-C ăciulata-C ozia
4. Eforie Nord
5. Eforie Sud
6. Geoagiu Băi
7. Lacu Sărat
;i. Nicolina la ţi
9. Pucioasa
10. Techirghiol

B. S T A Ţ IU N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E R E S L O C A L

1. Balta Albă
2. Ciineni-Băi

IX . B O L I P R O FE SIO N A L E
A. S T A Ţ I U N I B A L N E O C L I M A T I C E D E I N T E R E S G E N E R A L

1. Bazna
2. Băile F elix
3. Băile 1 Mai
4. Băile Govora
5. Băile H erculane
6. Băile Tuşnad
7. Bălţăteşti
8. Borsec
9. Biuiaş
10. C ălim ăneşti-C ăciulata-C ozla
U . Covasna
12. Eforie Nord
13. Eforie Sud
14. Geoagiu
15. Lacu Sărat
16. Mangalia Nord
17. Mangalia Sud
18. Nicolina Iaşi
19. Ocna Sibiului
20. Sinaia
21. Slănic M oldova
22. Techirghiol

B. S T A Ţ IU N I B A L N E O C L IM A T IC E D E IN T E R E S L O C A L

1. Băile B alvan yos

2. Băile Lipova
3. Ţintea
4. Vaţa de Jos
 INDEX ALFABETIC A L STAŢIUNILOR BALNEOCLIMATICE
DE INTERES GENERAL ŞI LOCAL
ŞI AL STAŢIUNILOR CLIMATICE

A m a ra 216 C ovasna 233

B a la 259 C rlstu ru -S ecu iesc 275
B a l ta A lb ă 260 C rivaia 305
B azna 218 D ăn eşti-H argh ita 276
B ă ile B a lv a n y o s 261 D urău 305
B ă i le C o s tiu . 262 E forie N ord 235
B ă ile F e lix 219 E forie S u d 236
B ă ile G o v o ra 221 F işlci 277
B ă ile H e r c u la n e 222 G eoagiu 237
B ă ile H a m o r o d 263 Icoana 277
B ă ile 1 M a i 220 Id eciu l d e Jos 278
B ă ile O lă n e ş ti 224 Iz v o a rele 306
B ă ile P u t u r o a s a 264 Izvorul M ureşului 307
B ă ile T u r d a 264 J ib ou 279
B ă ile T u ş n a d 222 J igod in 280
B ă i ta 265 L acu l R oşu 307
B ă l ţă te ş ti 227 L acul S ă ra t 238
B e ltiu g 265 L ipova 280
B iz u ş a B ă l 266 M aln aş B ă i 281
B ix a d 268 M am aia 308
B lr la 268 M an galia Nord 309
B o g h iş 269 M angalia Sud 239
B o rs e c 228 M iercurea S ib iu lu i 282
B o rş a 301 M oneasa 240
M u n tele M ic 309
B ra n 302
N ăvod ari 310
B u g h e te a d e S u s 270 N ep tu n 241
B u ş te n i 303 N ico lin a Ia şi 243
B u z ia ş . 229 Ocna D e ju lu i 283
C a la c e a 271 O cna M u reşu lu i 284
C ă l im ă n e ş ti- C ă c i u la ta - C o z la 231 Ocna S ib iu lu i 285
C ărb u n ari 271 O cna Ş u g a ta g 285
C lin e n i B ă i 272 O cn ele M ari 288
C ir ţa 273 O cniţa 286
C h e ia 304 O dorheiu l S ecu iesc S e lc te 287
C o jo c n a 274 O zunca B ă i 288
C o s te ş tl 275 P ă ltin iş 310
C o s tin e ş ti 304 P lr îu l R e c e 311

357
 P o ia n a B ra şo v 312 Sor;!Pş<?ni 293
P o ia n a M ă ru lu i 312 S o v a ta 253
P o ia n a ' 313 S o v e ja 317
P o tc o a v a 289 S t l n a d e V a le 317
P ra id 289 -S tru n g a 294
P red e a l 313 T e c h ir g h io l ' 254
P u c io a s a . ' . 245 T e le g n . . . . 295
H e m e tc a 290 T im iş u l d e J o s 318
[ li n c a 314 T im iş u l d e S u s 319
.S ă c e lu 246 T in c a 296
S ă r a ta M o n te o ru : 247 Ţ i c le n i ’ 297
S ă rm â şel 291 Ţ i n t e a (V a le a S te le i) 298
S ecU 315 T rei ap e 319
S e m e n ic 315 V a le a în t u n e c o a s ă 298
S in a ia 248 V a m a V eche 320
S I n g io r g iu d e M u r e ş 292 V a tra D o rn e i 255
V a ţa d e J o s 299
S in g i o r z B ă i 249 V enus 256
S iă n ic 250 V îlc e le 300
S l ă n ic - M o ld o v a 252 V o in e a s a
Snagov 316 2 M ai
R e d a c to r d e c a r t e : d r . I O L A N D A S O L A N G E M O L D O V A N
T e h n o r e d a c t o r : P R I M A V E R A C lM P E A N U

Bun de tipar : 1G.VI.1986

F orm atu l: 16/70x100
Hîrtie : scris I. A. 70x100
Coli t ip a r : 22,5
Tiparul executat la i. P. „O ltenia” Craiova
Str. M ihai Viteazul, nr. 4
Republica Socialistă România
Comanda nr. 103