REUMATOLOGIE

Curs 1 Reumatologie este specilalitatea medicinei, ce se ocupata cu diagnosticarea si tratarea bolilor reumatice. Reumatismul - cuprinde boli care intereseaza tesutul conjunctiv, mai ales la nivelul articulatiilor si a testuturilor din jurul lor. Mecanism de producere 1. inflamator, 2 degenerativ. 3. metabolic. Cauze - uneori necunoscuta. Poate fi: posttraumatica, postinfectioasa, tulburari genetice, tulburari imunitare. Frecventa - este foarte mare, reumatismul fiind considerat o boala a fiecaruia. Urmarile: sociale economice, pentru ca afeteaza oamenii la varsta ma imei productivitati, rezulta numarul mare de zile de concediu medical si putand procduce invaliditate. reumatologia are o relatie stransa cu sistemul nervos, putand fi afectat atat sistemul nervos central, cat si sistemul nervos periferic. Reumatismul are o stransa legatura cu traumatismele, pentru ca aparatul locomotor are o mare e punere la fenomenele traumatice. !atorita cauzelor care produc reumatismul, tratamentul reumatologic este comple , multidisciplinar, colaborarea mai multor specialisti, medicina de familie, reumatologia, medicina fizica si recuperarea, "inetoterapia, terapia ocupationala, psi#ologia. $ratarea reumatismului - medicamentos si recuperator. !aca medicamentele influenteeaza evolutia bolii, tratamentul de recuperare reda functia articulara normala. Parcurge trei etape: profila ia, tratamentul perioadelor acute %tratament curativ, necesita uneori spitalizare&, tratamentul de recuperare, al deficientelor functionale %se rezolva prin '($, tratament ortopedic&. Clasi icare !olilor reumatice: 1. Reumatismul inflamator: a. 'olile difuze ale tesutului conjunctiv: poliartrita cronica evolutiva, )*!, sclerodermia si vasculitele. b. +,+n - spondilartrite seronegative - asociate cu sacroileite: spondilita anc#ilopoetica, artrita psoriazica, sindromul Reiter. 2. Reumatismul degenerativ %osteoartroza&: a. Reumatismul degenerativ primar: periferic: cot, umar, sold, genunc#i, vertebral: spondilozele. b. Reumatismul degenerativ secundar: boli congenitale, boli metabolice, posttraumatice. 3. Reumatismul asociat agentilor infectiosi: pot e ista in articulatii %infectiile&, e ista reumatism reactiv, infectia e undeva in corp, iar articulatia se imblnaveste reactiv. -. Reumatismul asociat bolilor metabolice si endocrine: guta, bolile tiroidei si acromegalia. .. Reumatismul asociat cu neoplasmele: mielomul multiplu, sarcomul sinovial, metastazele. /. Reumatismul asociat cu tulburarile neurovasculare: radiculopatiile %suferinte ale radacinii nervgilor&, algoneurodistrofia, sindromul de tunel carpian. 0. Reumatismul asociat cu tulburarile osoase: osteoporoza, anomaliile anatomice ale oaselor. 1. Reumatismul abarticular: reumatismul e traarticular: bursite, tendinite, epicondilitele, lombosacralgia, reumatismul psi#ogen, sindrom regional. ,ceasta clasificare a fost stabilita in 1213 de catre colegiul american de reumatologie. 3lasificare se bazeaza pe ... * importanta pentru diagnosticare si tratament. * amenul clinic al bolnavului reumatic: $rebuie sa raspundem la intrebarea: 3e fel de reumatism are pacientul4 1. ,namneza: informatii referioatare la varsta bolnavului, se . !urerea - care articulatii sunt dureroase, numarul lor: reumatism mono, oligo %2,3 articulatii&, poli. +imetria. !ebutul durerii. 5ntensitatea durerii %acuta, care e foarte intensa si recenta, durere cronica, de peste sase luni&. 5radierea durerii: de unde si unde radiaza durerea.

Page 1 of 48

*volutia durerii, cand e mai intensa. * ista sau nu, cand cedeaza. Redoarea matinala: durata, peste 1. minute in reumatismul inflamator, cateva minute, cand nu este inflamator. $umefierea articulara: durata, daca e de cateva ore sau persistenta, daca e insotita de marirea de volum a articualtiei, rosta si caldura locala. 2. * amenul clinic al aparatului locomotor: Pacientul e e aminat dezbracat, in ortostatism si in decubit. 6etoda de e aminare consta din: - inspectie: modificare de culoare a regiunii, tumefierea, devierea. - palpare: durerea, caldura locala. - mobilizarea - bilant articular: pasiv si activ, se pune in evidenta prezenta crepitatiilor, eroziunilor cartilajului articular. 3. $estarea fortei musculara - prin testing muscular. -. * aminarea functiilor articulare: punerea in evidenta a instabilitatilor, tulburarile de mers si pre#ensiune. +e incepe cu e aminarea coloanei vertebrale: - in ortostatism: *valuarea posturii si aliniamentului coloanei cu firul de plumb. - +e urmareste postura si aliniamentul in plan frontal: din fata, se apreciaza simetriile centurilor, aspectul toracelui, egalitatea membrelor inferioare. din spate - urmarim prezenta scoliozelor. - in plan lateral - curburile fiziologice ale coloanei vertebrale: cifoza dorsala, lordozele %cervical si ombar&. - apreciem mobilitatea coloanei vertebrale prin masuratori. - coloana cervicala este segmentul cel mai mobil al coloanei vertebrale si masuram: distanta mentonstern in cm, in e tensie ma ima si n fle ie ma ima, distanta menton-acromion pentru a aprecia rotatia coloanei cervicalle, distanta urec#e-acromion pentru a aprecia miscarea de lateralitate. )a coloana dorsala apreciem gradul de e pansiune a toracelui prin masurarea amplitudinii toracice in e pir ma im si inspir ma im. 1. !iferenta inspiratie - e piratie, trebuie sa fie cel putin cinci cm. !aca e mai mica inseamana ca articulatiile toracice sunt anc#ilozate. 2. +tiborr - de la 30 se masoara 37 cm in jos, in ortostatism si in fle ie ma ima si se apreciaza . 3. 6obilitatea laterala a coloanei lombare: testul +c#ober - masurarea a zece cm de la apofiza spinoasa a lombaei . in sus in ortostatism. +e fac insemanario pe coloana, apoi pacientul se invitat sa faca o fle ie ma ima. )a pacientul normal se modifica 1. cm. !aca e mai mica, rezulta limitare de mobilitate. -. !istanta deget - sol: normal egal 7. .. +e apreciaza miscarea de lateralitate: distanta in cm, parcursa de degetul 3 de a lungul coapsei. .. *valuarea fortei musculare - capacitatea ma sima a coloanei vertebrale de a invinge rezistenta prin testing muscular pentu coloana cervicala, separat coloana dorsolombara. +e urmareste fle ia si e tensia din decubit. /. * aminarea articulatiilor periferice. 5nspecita: prezenta modificarii de culoare a pielii, marirea de volum a articulatiilor, prezenta devierilor si deformarilor articulare. Palparea Palparea: prezenta caldurii locale, prezenta punctelor dureroase, prezenta crepitatiilor. )a sfarsit mobilizam articulatiile si facem: bilant articular si testing muscular. Umarul - Prezenta punctelor dureroase periarticular: subacromial, santul bicipital. - mobilitatea - prin bilant articular: activ si pasiv. - forta musc#ilor, prezenta #ipotrofiilor musculare %musc#iul deltoid si supraspinos&, se aplica miscarea test ce apreciaza functia umarului: capacitatea pacientului de a duce mana pe cap, la ceafa, la spate, la umarul opus, ridicarea bratelor de asupra capului cu palmele lipite. 3otul - prezenta deformarilor, tumefierii, nodulilor si a psoriazisului. - epicondilii pot fi sensibili. - bilant articular: deficitul de e tensie, fle ia, supinatia si pronatia. - tesitng muscular pentru musc#ii.

Page 2 of 48

Pumn si mana - prin inspectie: tumefierile articulatiei mainii, nodulii, aspectul mainii. - aspect de reumatism degenerativ sau inflamator. - palpam ligamamentele la pumn, oaselor carpiene si prezenta sindromului carpian. - prezenta c#istelor sinviale pe tendoane. - bilant articular analitic, cat si global prin aprecierea penselor si a pre#ensiunii mainii %miscarea test pentru mana&. - forta musculara - prin testing muscular. +old: - simetria bazinului. - egalitatea membrelor inferioare: se masoara lungimea reala si aparenta. - se urmaresc punctele dureroase: peritro#anterian, in spatiul eng#inal. - bilant articualr: genunc#iul flectat, intins, activ si pasiv. - testing muscular, apreciindu se tonusul musc#ilor fesieri si ai coapsei, se urmareste mersul pacientului pe membrul inferior bolnav. - testul global al soldului: capacitatea de sprijin unilateral. - mersul. 8enunc#iul: - inspectia: prezenta devierilor: valg si var, deformarile marit de volum, palpare, puncte dur3eroase laba gastii. - la e tremitatea superioara a tibiei, pe fata interna, sub condilul tibial. prezenta lic#idului sinovial, a tumefierii locale si a caldurii locale. apreciem daca spatiul popliteu e locuit %c#istul 'a"er&. apreciem bursele genunc#iuli. %prerotulian si subrotuliana&. apreciem gradul de mobilitate al rotulei. bilant articular: deficitrul de e tensie, gradul de fle ie. forta musculara pentru musc#i coapsei si gambei %9uadricepsul face e tensia genunc#iului&. 8lezna: aspect tumefiat, bilant articular si testing muscular. Picior: bolta plantara: picior scobit si picior plat. deformarile si devierile degetelui: #a.u valg si degetele in ciocan. palpam tendonul lui ,#ile. bilant articular testing muscular. testarea globala a piciorului: mers pe varf si pe calcaie. Poliartrita cronica evolutiva !efinitie: : boala inflamatorie reumatismala, care afeteaza tesutul conjunctiv, in principal articulatiile sinoviale, incepand cu degetele mainilor. +e manifesta prin inflamatie si durere articulara. *tiologie necunoscuta, evolutie este cronica, spre invaliditate. 6anifestarile clinice principale: artrite simetrice, persistente, cu evolutie spre deformari si anc#iloze. (recventa bolii - e prezenta in proprotie de 1 la suta din populatia adulta, in Romania pest 1.2 d bolnavi. Reprezinta 11 la suta din afectiunile reumatismaale, mai frecfenta la femei, mai mult de trei ori decat la barbati. 3u incidenta ma ima in decada a treia si a patra de viata: 3., .. de ani, fiind influentata de climatul umed si rece. *tiopatogenia : sinovita indusa si intretinuta dde factori imunologici, rezulta mecanism de producere iomunitar %e ista dereglari imunitare, care duc la reactii autoimune&, rezulta reactiio de aparare e aterate, agresive ale corpului fata de propriile structuri. 3auza necunoscuta. (actori declansatori: 1. 5ntrinseci, genetici, e o boala ereditara. 2. * trinseci, infectiosi, favorizati de frig si umezeala %infectile cu streptococ beta#emolitic, microplasme, virusuri&.

Page 3 of 48

3. 5munologici: - umorali - ataaca propriile structuri ale organismulu, factor reumatoid si ataca autonuclear %imunoglobuline 6&. - tulburari ale imnitatii celulare - reprezentate de proliferarea limfocitelor $, la nivelul membranei sinoviale, produc atat imunoglobuline alterate, cat si atataca impotriva acestora. !e aceea aceasta masa de celule limfoide din sinoviala formeaza un limfom secretant, care distruge celula membranei sinoviale, produce lic#id sinovial in e c3es, distruge cartilajul articular, osul de sub cartilaj si inflameaza capsula articulatiei, ligamentul, tendonul, musc#iul, toate elementele articulare. 3avitatea articulara e un spatiu inc#is in care inflamatia se autointretine. curs " # 1$ octom!rie 6anifestari clinice in P3*; $9abolul clinic - dreri articulare, tumefieri, limitari de mobilitate si invaliditate, ele sunt mai accentuate dimineata si noaptea, iar modificarile articulare sunt fi e, persistente si sunt simetrice. boala evolueaza in patru stadii: prodromal. de debut, clinic manifest si avansat. 1. +atadiulprodromal - pacientul prezinta manifestari generale mai accentuate dimineata, atenuandu se pe parcursul zilei si intesificandu senoaptea. 6anifestari generale: astenie, inapetenta %lipsapoftei de mancare7, labilitate ps#oafectiva, slabire de forta musculara, transpiratii sub febrilitati. !aca boala evolueaza trece instadiul de debut. 2. !ebutul poate fi:insidios, adica lent sau acut cu manfestari articulare, mai ales la maini. +emnele bolii ladebut sunt:durerea articulara,lmitarea demobilitate si scaderea de forta musculara. )a debutul boliipacientulpoateavea dureri articulare matinale, e acerbate noaptea, foarte intense si foarte accentuate la mobilizarea sipresunea articulatiilor. !e asemeea are redoare matinalaapumnului si mainiide lunga durata 2peste.minute&, scadere de forta musculara, prinscaderea fortei de pre#ensiune cu impotenta functionala precoce. )a e amenul obiectiv observam inflamatia articulatiilor: pumnului, mcf si if pro imale la degetul doi sitrei, degetele a vvand aspect fuziform. +emnele de inflamatie articulara sunt: tumefierea, caldura locala si roaseata. *ste posibil ca debutul sa se produca la articulatii mari, la centuri saupoliarticulari, aceste forme de debut sunt atipice, iar limitarea miscarilor articulare este o reactie de aparare la durere. Pe langa inflamtia articulara, la e amen mai gasim tenosinovite, la tendoanele pumnului si degetelor, mai evidente intreimea distala a antebratului si a pumnului. 3ele mai frecvente sunt: tenosinovitele policeli si fle orilor pumnului si degetelor. 3. +tadiul clinic manifest- dupa luni s ani de evoluatie pacietul intra inacest stadiu. * ista maifestari articulare si e trarticulare. +e manifesta prinartrite foarte dureroase, durerea fiind de tip inflamator, ele sut mai frecvente la mana, umar, cot, sold si genunc#i. Pacientul prezinta redoare matinala de luna durata, de asemenea prezinta tumefiere articulara cu revarsat de lic#id intraarticular, cu impotenta functionalaimportanta, cu #ipotrofie musculara, cu deformari si devieri ale articulatiilor, cu comprmiterea penselor.* traarticularel prezintaopelepalida, fara ilozitate, noduli subcutanati, atrofiimusculare, osteoporoza,afectarea inimii %pericardita, miocardita, endocardita7, afectare renala cu proteinurie si #ematurie, afectari ale sistemuluinervos sub forma de neuropatii periferice, mioloradiculopatii si sindroameneuropsi#ice sub forma depresiei. -. +tadiul avansat - prezinta deformari articulare si anc#iloze, vand miscarile globale ale mainiisunt compromise: inc#iderea si desc#iderea mainii, opozitia policelui, mobilitatea pumnului, afectarea pre#ensiunii. Pacientul estedenutrit, casectic,anc#ilozat,prezentand imfirmitate grava. ,vem nevoie de e aminarile de laborator pentru dianosticul de certitudine. * aminarile trebuie sa dovedeasca prezenta inflamatiei si participarea sistemului imunitar la producerea bolii, astfel putem deosebi, reumatismulinflamato de cel degenerativ. , <+=daca este accelerat dovedeste gradul de activitate a bolii. proteinaceriactiva pozitiva dovedeste prezenta inflamatiei.$estele de imunitate: . $estul )ate pozitiv dovedeste prezenta factorului reumatoid (R.*l este un anticorp antigamaglobulina8, el distruge gamlobllina bolnavului.2. anticorpii antinucleari, eidistrug nucleii celulelor proproiiiorganismului suntimnoglobuline6. 3. * amnarea lic#idului sinovialaflat in e ces inarticulatia bolnava. 5nlic#d potfiprezenti:factorul reumatoid, leucocite polinucleare innumar mare, ragocite %distruse de boala&, c#eagul de mucina, care in P3* este fifriabil.

Page 4 of 48

* amenul radiografic - este evoie de radiografie comparabila a mainilor, daca dovedeste prezenta osteoporozeiinbanda, ladaca apar eroziuni osoase lanivelul articulatiilor, daca aar ingustari de spatii articulare, daca apar calcifieri sinoduli. !iagnosticul poztiv - in210 ,ra a stabilit urmatoarele criterii necesare pentru aspunecaunpacientare nevoie de sapte semne: redoare matinalacu durata de o ora, persistentasase saptamani, prezenta tumefierii articulare la trei articulatii timp de sase saptamani, tumefierea trebuie sa fie la urmatoarele articulatii: pumn, mcf si 5(P timp de sase saptamani, tumefierea trebuie sa fie simetrica, pacientul trebuie sa prezinte modificari radiologice tipice: osteoporoza si eroziuni, pacientul sa prezinte ndulii reumatoizi si ultimul criteriu este prezenta (R uli in ser. Poliartrita poate fi confundatacu multe bolide aceea se face diagnostic diferential; reumatisme inflamatorii si colagenoze: spondilita, lupsul, reumatismul psoriazic, a doua categorii cu care se confunda snt artritee infectioase; reumatismul articular acut, produs de streptococ, iar a treia categorie sunt artropatiile degenerative si metabolice: artrozele, guta. !eformatiile maini -deformatiile pumnului apar precoce, se produce o sinovita radiocarpiana, care asociata cu sinovita la 63( uri dau aspectul de spate de camila, tot la pmnse poate afla sindromul de cap cubital, aofiza stiloidaeste roeminenta si estesubu ata, aceasta modificare da semnul clapei de pian, dincauza artritei radiocaubitala cu distructie de ligamente. $enosinovita canalului carpian- inacest canal se afla nervul median, el este comprimat de tumefierea produsa in articulatiile pumnului, ea manifestanduse prinsindrom de compresiunea nervului median, cu tulburari desensibilitate, atrofie musculara si modificari *68 2electromiografice&, mai e ista o redoare accentuata a pumnului infle ie. !eviatia cubitala a degetelor este urmarea afectarii63f. +e produce pentru ca articulatiile 63( sunt foarte solicitate ngesturi cu sinoviala mai multa si mai importanta dorsal si cubital si cu musc#i nterososi mai puternici in partea cubitala. !in deviatia cubitala a degetelor se produce un dezecibibru intre fle orii si e tensorior mainii cu sublu area articulatiilor 63( in sens palmar si cubital. $endnul e tensorului comunal deetelor aluneca de pe mcf uri insens cubital. )eziunea afecteaza pre#ensiuneade forta si de precizie dincauza ligamentelor slabite, asinovialeiprolifelate si a cartilajului distrus. !eviatia in gat de lebada a degetelor -este urmatoarea: #ipere tensiaifp si fle ia ifd, fle ia ifp este imposibila. 3auza leziunii este la nivelul mcf si ifp, aceste articulatii inflamate produc dezec#ilibre musculare importante cu sublu are primei falang, teodoanele e tensoare aluneca si isi pierd efectul pe falanga trei. leziunea afecteaza pre#esiunea digitopalmara si policidigitala, este posibila9 numai pre#ensiune intre police si fetele palmare ale inde elor. Reumatologie - curs 1/ octombrie %continuare& !eofrmatia in butoniera- consta din #iperfle ie 5(P cu #pere tensia interfalanienelor distale 5(!, cauza ete sinovita prolifelativa la ifp cu distrugerea e tensorilor, este o leziune care se agraveaza rapid si afecteaza pre#ensiunea digitopalmara si polidigitala. !eformatia policelui n z - consta dinfle din articulatia 6c( si #iper e tensie interfalangiana. incazuri avansate se ajunge la 27 de grade de fle ie. )eziune la nivel carpocarpian, o sublu atie la baza primului metacarpia. (unctional se pierde opozitia policelui cu afectarea pre#ensiunii polidigitale, aceasta leziune agraveaza celelalte devieri, reduce largimea palmei si impieidca pre#ensiunea entru obiectele cu volum mare si mediu: carje, bastoane si bare de spriin. $enosinovitele reumatodie ale maini- apar la debutul boli la doua treimi dinbolnavi, contribuie la defomrmatiile mainiisi pot sa duca la rupturi tendinoase cu leziuni ireversibile. 3ele mai importantesunt: tenosinovitele fle orilor degetelor, ale policelui, ale e tensorilor pmnului, tenosinovita policelui2tenosinovita de z9uervain7, ea afecteaza abductia si e tensia policelui, la aceste lezini pacientul mai poate prezentanoduli reumatoizi, vasculite cu fenomene Reinaud si tulburari neurologice, cu afectarea nervilor cubital si median. !iagnosticul functional- se refera la am - amplitdine de miscare, forma la forta musculara si pre#esiuni care ot fi afectate. ,ctivitatile pot fi afectate de durere si redoare matinala, iar deformarile, devieirile, deza arilecompromit dgesturile cotidiene, facandpacientul dependent. infunctie de acest diagnotic e ista o clasificare clinicofunctionalanecesara pentru tratament, ea se nmeste clasificarea +teinbroc"er. 3lasificarea +teinbroc"er -in clasa cuprinde pacientiicu capacitate nealterata de adl uri. 3lasa a doua cuprinde pacientiicu activitati zilnice efectuate cu durere siredoare. clasa a treia intra pacientiicare si

Page 5 of 48

pastreaza autoingrijirea, avand activitati profesionalesi casnice abandonate. iar clasa a patra cprinde pacientiincapabilideautoingrijire, pacienti dependentimobilizati la patsau in scaune cu rotile. 'iomecanica si evaluare la articulatiile reumatoide mana -este alcatuita din oasele metacarpiene si din falange. articulatiile mainii sunt: intermetacarpiene pro imale si distale 2ifp si ifd7, formeaza arcrile maiii, aem unul ro imal carpometacarpian si unul distal a nivelul articulatiilor 63f si arcuri oblice pentru fiecare deet. ,rcurile dau mainii mobilitate, suplete si stabilitate. 6iscarile la mcf sunt fle ie - e tensie, usoara miscare de lateralitate, iar la 5f doar fle ie si e tensie. )a mana avem doua categorii de musc#i; intrnseci ai mainii, care efectueaza activitatiiatea de finete, cei interososi si lombrical 3ei interososi sunt ososi si palmari. , doua categorie sunt defapt musc#i ai antebratului, care sunt necesari pentru activitatea de forta a mainii; fle orii profunzi si superficiali, e tensorul comn al degetului si e tensor propriu al policelui. Rolul musc#lor intrinseci - este miscarea de precizie, ei coordonandfle ia si e tensia degetelor, ei fiind musc#icare se insera petendoanele fle orilor si e tensorilor. )ombricalii se insera atat pe fle ori, cat sipee tensori, iar interososiipe63( sitendoanele e tensorilor. !eaceea lezinile articulare tendinomusculare si capsulorligamentare din poliartrita produc deviatii ale degetelor cu alterarea pre#esiunii. Policele este cel maiindependentsimobil dintredegete, avandun metacarpian si doua falange. inpoliartrita putem aea dezec#ilibre in articulatiile carpometacarpia, mcf si5(. Policele are noua musc#i; cinciintrinseci, 2ninterosos, un opozant, un adductor, un scurt fle or si addabductor7si atru musc#i e trinseci, pornind de la antebrat, se numesc musc#i lungi abductor, fle or si e tensor. 3ea mai importantamiscare a lui este opozitia, in care coloana licelui intalneste celelalte degete. :pozitia este formata dinmiscarea de fle ie, abductie, adductie si rotatie. in adductie policele vine la inde , in abductie policele se indeparteaza perpendicular pe palma, in fle ie policelevine in planulpalmei, iar in e tensie policele se indeparteaza inafara palmei. opozitia este o combinatiea tuturor cu e ceptia e tensiei, avand o desc#idere de 27 de grade, o rotatie de27 de grade, cu fle ie in mcf si 5(. Pumnul si mana-alcatuiesc un comple functional, miscarile pumnului au loc in articulatiile radiocarpiana si mtacarpiana. miscarile sunt fle ia 2mai mare decat e tensia7, e tensia, inclinatiiradiale si cubitale, cea dinurma mai accentuta si miscarea de circumductie. musc# pumnului - fle orii comni ai degetelor si cubitali anterior si e tensia dee tensorul comun aldegetelor,radial si cubital posterior, inclnatia este efectuata de radiali,iar cea cubitala de musc#ii cubitali. )eziunile pumnului au repercursiuni asupra mainii,pentru ca e tensorii pumnului suntsinergicicu fle orii degetelor Poztia functionala de imobilizare a pumnullui si mainii: la pmn e tensie 2. de grade,in aceasta pozitie pumnul produce cea mai mica imfirmitate, permitand fle ia deegetelor e ista o e cetie. !aca pacientul este dependent de bastonpumnul este fi at in rectitudine, incontinuarea antebratului. Pozitia functionala a policelui este de fle ie si abductie, cu o fle ie in if de 17 grade, este o pozitie de semiopozitie. ultimele degete se fi eaza insemifle ie; mc( panala17 de grade, ifp panala-7 si 5(! panala 27 de grade. aca se imoblizeaza degetele in e tensie, se produce un grad ridicat de invaliditate. 6odul incare se realizeaza imobilizarea mainii va conditionafunctionarea ulterioara amainii. 8esturile mainiisuntapucari si apasari,adica sunt pre#esiunicu participarea policelui. Pre#ensiunile sunt compuse din pense sau prize, ele se deosebescdupanumarul degetelor care participa la ele; pensa bidigitala, tridigitala, polidigitala, la care participasipolicele, ca la insuurubare, pense interdigitala, pentru prinderea tigarii, pensapolicedigitopalmara, care participa la priza de forta si pensa digitopalmara, care participa la prinderea volanului. Prizeleparticipa la realizarea pre#ensiunilor, ele se denumesc dupa modul de opozitie a degetelor: pre#ensiuni terminale, care sunt de precizie, fine, cum este apucarea unui ac, pre#ensubterminale,cm avem la apucarea creonului, pre#ensiunesuterminolaterala,cum esteapcareaunei farfurii intre olicesiinde lateral,pre#ensiunea laterolaterala, ca la tigara, pre#ensinea digitopalmara, in care policele este clus, ca la apucarea volanului si pre#ensiuneade forta policidigitopalmara. :biectivele "inetoteraiei in recuperarea umnului si mainii -urmarim: . preintampinarea deformatiilor, adica pastrarea normala a formei mainii. 2. 6entinerea mobilitatii articulare. 3. 6entinerea fortei si stabilitatii. -. 6entinerea si perfectionarea pre#ensiunilor. Programele "inetoterapeutice vor fi analitice, prine ercitii aplicate pe articulatii searat si vor fi globale, folosind terapia ocupationala, pentru antrenarea penselor si pre#ensiuilor.

Page 6 of 48

cotul -este articulatia care permite apropierea mainii de fata. )a cot participa oasele: #umerus cu tro#lee anterior si olecran posterior, cu epitro#lee in interior si epicondil in e terior, alte doua oase sunt: cubitusul cu olecranul si radiusul cu capul ca un cilindru. ,ceste trei oase sunt metinute in articulatie de capsula sipatru ligamente. articulatia e compusa dintr o articulatie #umerocubitala cu tro#lee si olecran, articulatia principala, careface fle ia si e tensi9a cotului, la aceste miscari participandsiarticulatiaumeroradiala, iarproosupinatia este formata dinarticulatia radiocubitala. +inoviala captuseste capsula articula articulara innterior. 6iscari ale cotului: fle ie panala1/7de grade facta de bicepsul bra#ial sibra#alul anterior si bra#ioradialul, iar e tensia este imosibila cu e ceptia #iperla itatilor de . panala7 grade de e tensie. * tensieporneste dela fle ie ma ima si este facuta de triceps. Pozitia functionala a cotuli este de 17, 27 de grade de fle ie si proosupinatie. Pronosupnatia estenecesara pre#esiunii. :biectivele de tratament in bolile cotului - cotul este o articulatie dureroasa la mobilizare, de aceea primul obiectiv este combaterea durerii cu posuturi antalgice si mobilizari autopasive.,l dolea obiectiv este refacerea mobilitatii- mobilizariautopasive, active si active cu rezistenta siultimul obiectiv la cotva fi refacerea fortei si stabilitatii prine ercitii cu rezistenta si terapie ocupationala. rincipii de reeducare functionala a cotului 1. 3otul inflamat si dureros se imobilizeaza in atela, se postureaza. ,tela se scoate noaptea. 2. )a cot nu facem mobilizari pasive, ci numai autopasiv prin scripeti. 3. 5ncarcarea cu greutati a articulatiei cotului creste #pertonia fle orilor. -. )a e ercitii analitice intense pot produce inflamatie. .. *ste utila terapia ocupationala cu antrenarea obligatorie a umarului si mainii, recuperare globala. /. *ste necesara mentinerea mobilitatii la umar, pumnsi mana. )a cot e necesara meninterea mobilitatii injurul pozitie de functiune %17,27 de grade&, iar tonusul muscular sa fie patru. pozitionarea cotului se face prinfasa g#ipsata sau atela termoplastice, mobilizarile se fac in acalmie si mobilizarile vor fi autopasive, active si active cu rezistenta, iar sporturi potrivite pentru cot vor fi tenisul de masa si camp, betningtonu,popicele si inotul terapeutic. Curs % # "%octom!rie 'iomecanica si evaluare Piciorul este elementul de legatura intre corp si sol, constituit pentru ortostatism si mers, are un sistem mecanic de sustinere, alcatuit din doi piloni tibiali si articulatia tibioastraganiana si un sistem mecanic de directie, reprezentat depensabimaleolara, tibioperoneoastragalliana. ,natomic gleznasipiciorul suntalcatitedin 2/ de oase: astragal, calcaneu, lasele tarsiene, metatarsienele si 1- falange. ,rticulatiile acestor oasedau functionaltate piciorului. :asele sunt fi ate in articulatii prinligamente si aponevrozeputernce. +untdoua aponevroze: una profunda si alta superficiala,care participalaformarea bolteiplantare. 'olta plantara are urmatoarele roluri: amortizarea socurilor si presiunilor, asigurarea supletii mersului, adaptarea piciorului laneregularitatileterenului. 'oltapantara are treiarcuri: arcul intern de11 mm,inaltime de asuprasolului,elestelung,elastic,suplu siinalt,concav cu rol predominentdinamic. *l estesustinut prinligamente siurmatorii musc#i: gambier posterior, fle or propru al #alucelui si musc#iul lung peronier lateral. ,rcul e tern are oinaltime de3, . mm deasupra soluli. ,re rol static, un resort dur, rezistent, suporta presiunile de pe margineae terna a piciorului, iar arcul anterior este un resort transversal, el este un sistem mecanic slab, sustinut de ligamnentele intermetatarsiene. ,rticulatiile pciciorului-articulatie intre tibie, peroneu si astragal-are capsulaarticulara si sinoviala. ,rticulatia astragalocalcaniana are liamenteputernice, articulatia mediotarsiana, uneste astragalul, calcaneul si oasele tarsiene. ,ceste trei articulatii impreuna asigura fle ia si e tensia glezneisi miscarea de inverse si eversie a piciorului. ,rticulatiile intertarsieneau miscari de alunecare, articulatiile tarsometatarsiene, urmate de cele intermetatarsiene,uniteprinin igamentul transvers al metatarsului. articulatiile metatarsofalangiene si interfalangiene. 88lezna -este formata din articulatia tibiotarsiana cu astragalul aflat intre doua maleole. ,rticulatia are miscare de fle ie - e tensie, fle ia dorsala fiind de .. de grade si fle ia plantara are 3. de grade. !e asemenea ea are si o usoara miscare de lateralitate. ,rticulatiile mediotarsienesisubastragaliana realizeaza miscarile de abductie si adductie a intregului picior. ,bductia piciorului cu rotatia e ternaalui si cu fle ia dorsala a plantei formeaza eversia,

Page 7 of 48

iaradductia piciorului,cu rotatia interna si fle ia plantara apiciorului formeaza inversia. !egetele reprezentate de falange siarticulatiileinterfalangiene au miscari de fle ie - e tensie. musc#ii - fle orii dorsali sunt: gambierul anterior si doi musc#i e tensori: e tensorul propriu al #alucelui si e tensorul comun al degetelor. (le orii plantari sunt tricepsul sural, gambierul posterior, fle orul comun al degetelor si musc#ii peronieri. 5nversia este efectuata de musc#i gambieri si de e tensrul #alucelui. *versia este efectuata de musc#ii peronierisie tensorul comun al degetelor. (le ia degetelor este efectuata de musc#ii fle ori , interososi si lombricali, iar e tensia degetelor este efectuata de e tensori, intarososi, lombricali si musc#iul pedios. $estarea piciorului se face prinsase manevre: 1. Pentru fle orii degetelor si interososi esteapucarea cearsafului cu degetele. 2. Pentru triceps sural sifle ori plantari este statul pe varfuri. 3. Pentru fle orii dorsali este statul pe calcai. -. Pentru gambieri este mersul pee teriorul picioruli. .. Pentru peronieri este mersul pe marginea interna a piciorului. /. Pentru testarea ec#ilibrului intre agonisti si antagonisti, manevra este mentinerea sprijinuli unipodal 5n Pce e ista eziui sideformari la nivelul articulatiior tibiotarsiene, metatarsofalangiene si interfalangiene. !e asemenea e ista modificari la nivelul calcaneului. 5n spondilita anc#ilopoetica e ista leziuni la calcaneu, osteoperiostita si bursita ac#iliana. )eziile antepiciorului sunt: #alu valg - degetul unu in adductie, degete in ciocan, produse din cauza dezec#iibrului intre fle ori si e tensori cu #ipotonia interososilor si lombricallor. ,ntepicior plat triung#iular - se manfesta prin #alu valg, degete in ciocan si arcul transvers al picioruli pabrabusit. ,ntepicior rotund conve -in care degetele nu m iuau contact cu solul, mersul se face pe calcai. 'oala 6orton - este un nevrom plantar, datorita piciorului plat si a incaltamintei stramte: in spatiul dintre capetele metatarsieneleor 3 si - e ista o durere vie c un pumnal. )eziunile tarsului sunt: pciorul scobit, piciorulplat si valg, datorat ligamentelor la esi musc#ilor gambier posteriorsiperonierii#ipotoni. )eziunle calcaneelor: osteoperiostita si pinteni. :biectivele de tratament: 1. 3orectarea deformarilor piciorului. 2. 3resterea fortei musculare. 3. 3resterea stabilitatii. -. 3resterea mobilitatii. .. Recuperarea abilitatii. $ratamentul general inP3* - oliartrta cronica evolutiva :biective de tratament: . Reducerea durerii si a inflamatei. 2. :prirea leziunilor distructiveale cartilajului si osului. 3. 3orectarea si ameliorarea mecanicii si functiei articulare.. Primul mijoc de tratament este igienodietetic, el consta din repaos si dieta. Repaosul deste de doua feluri: general si local. repaos general inseamana reapos la patin perioadele acute cu febra, manifestari e traarticulare, avand in vedere ca poliartrita cronica reumatoida este o boala generalaa intregului corp. Repaosul local consta din reapos segmentar al unei articulatii afectate cu ajutorul ortezelor si a protezelor, aplicate pentru protectie articulara. !ieta va fi superioaracalitativ, dietacompleta, darcaresaevite supragreutatea, pentruau agrava incarcarea articularaa, deasemeneaeasasuplieascalisurilecare apar pe parcursul boli, ele sunt reprezentate de anemie si osteoporoza. 6edicatia -se admiistreaa trei categorii de medicamente: 1. ,5>+ -antiinflamatoare nesteroidiene, ele au efect antiinflamator, antipiretic si analgezic. * emple: aspirina, dicofenacu, tiro iacanul, ibuprofen, c#etoprofen, movalis, fleame in, tilcotin. 2. 3orticoterapia, corticosteroizi. Preparatele cortizomice au efect antinflamator, imunomodulator si au multe efecte secundare. *le se aplica numai in formele severe de boala, care au anemie si manifestari e traarticulare. 3. 5munosupresoarele ele actioneaza pe imunitate: metotre atul, sulfasalazina. 3. (izioterapia - ctioneaza pe circulatia locala, pe metabolismul celular, pe durere. !in #idroterapie aplicam g#eata, comprese stimulante, baile nmai de 3/de grade si caldura locala superficiala. !in electroterapie se aplica:undescurte doza 1, ionizari, diadinamici, interferentiali, ultrasunet cu#idrocortizom, $*>+ si masajul numai pe musc#i nu pe articulatii.

Page 8 of 48

-. ?inetoterapia. - :biective de tratament a mana si pumnul reumatoid sunt: combaterea deformarilor si devieirilor, cresterea mobilitatii articulare, cresterea fortei musculare si recuperarea pre#ensiunior. 5n acest tratament un locdeosebit il are protezarea si ortezarea, care contracareaza fortele agravante,reprezentate de gesturile din ,!). Protezarea, ortezarea se face cu atele, care sunt doua feluri: de repaos si de corectie. 3ele de repaos sunt atele bivalve din materiale termoplastice, ele se aplica noaptea si in puseele inflamatorii, ele fi eaza pumnul si mana in pozitie functinala. ,telele de corectie lupta cu atitudinile viciose, ele corecteaza deza ari, daca aceste atele au tractiuni elastice, ele corecteaza deficitul de mobilitate. ,telele de corectie suntt ortezedinamice, care permit mobilizari active, ee imobilizeaza o articulatie, facilitand mobilizarea activa a articulatiei bolnave. +e folosesc si postoperator, permitand "inetoterapia precoce. Reumatologie - 23 octombrie - continuare ?inetoterapia maini sipumnului reumatoid in perioada acuta - se aplica posturi prn atele de repaos si de corectie cu mobilizare pasiva, usoara, blanda a pumnului si degetelor si usoare tractiuni, precedate de proceduri recisau caldurauscata, comprese stimulante sau comprese reci cu solutie desulfat de magneziu, /7 de grame la litru. 5n peirioada subacuta - posturi atelesiorteze de repaos si corectie, alaturi de caldura, #idroterape, mobilizari active si educarea pacientuli. Pacientul este invatat sa si foloseasca articulatiilecueconomie, sa descopere gesturile periculoase si sa invete gesturi infensive, dee emplu: prinderea s a o faca cu doua maini, sa si mentina pumnulin a ul antebratului sisainlocuiascapre#ensiuneafina terminoterminalacu pre#ensiuni globala, folosindajutoare te#nice. 5n remisie -- se fc mobilizari active cu rezistenta in articulatiile 63f si selectiv inrestul articulatiilor degetelor. se foloseste terapia ocupationalacu amenajarea mediului de viata, se dezvolta miscari compensatorii din cot si pumn, se evita pronosupinatia si inclinarilelaterale, se elimina miscarile de forta si de torsiune, pentru ridicari de forta pacientul isi va folosi antebratele. !evierile: !eviatia cubitala -se corecteaza dezec#ilibrul dintre fle orii si e tensorii degetelor, se tonifica interososi, in loc de pre#ensinea obisnuita este folosita mana ca un carlig, cu 6cf urile in e tensie si 5( in fle ie, se tonifica fle orii comprimand unburete si efectuand fle ii contrarezistente aplicate pepalma,cu manalamarginea mesei. Pentru tonifierea e tensorilor se folosesc e tensii simultanealedegetelor,cu sau fara rezistenta cu palmapemasa. 8atul de lebada - 5(p #ipere tins si articulatia periferica este indoita- mobililzari interfalangienecu pumnul ine tensie, pentru a favoriza fe ia 5(p. se tonifica selectiv e tensorii pumnului si fle orul superficial, comun al degetelor. !eget in butoniera, fle ie pe5(P si e tensie pe5fd- se imobilizeaza interfalangienele pro imale si se fac fle ii si e tensii din 63( si 5(!, se tonifica fle orul comun, profund al degetelor. Policele in @ -trebuie pastrata abductia policelui cu imobilizare la if. +e face tonifiere analitica, prinmiscari contrarezistentapentru musc#i policelui, pentru fle ori, adductori siopozant. terapaocupatonalaestecel mai potrivit tratament,etruca eacorecteaza gesturileuzuale si ofera indeendenta. $ratamentul tenosiovitelor- se imobilizeaza inatele, se aplicag#eata,compreserecicusulfatde magneziu,ultrasunetcu#idrocortizom ),+*R si masaj, care intinde tendoanele si le preseaza, ma transversal profund 3iria . 3tul reumatoid: :biective: diminuarea durerii, cresterea mobilitatii aticulare, cresterea fortei musculare si a abilitatii. 3otulreumatoid este dureros, este cu redoare, ea este la e tensie, lasupinatie si la fle ie. ,sociatcu leziunile mainiisiumarului duce la o mare impotentafunctionala, pacientulnu se poate alimenta sinu sepoate imbraca. $ratament: "inetoterapiase aplica in perioada subacuta: masaj decontracturant al musc#ior bratului si antebratului, posturi alternante princare urmarim indepartarea incarcarii cotului cu greutatea antebratului si a mainii, fi and antebratul intr o esarfa. Posturile vor fi blande, se aplicaizometrie , iar mobilizarile cotului se fac impreunacu mana, cu umarul, cu gatul si coloaa dorsala. +e aplica terapia ocupationala: alegem gesturi n care cotul face fle ie cu supinatie sie tensie cu pronatie.

Page 9 of 48

Umarul reumatoid: :biective de tratament: combaterea durerii, cresterea mobilitatii, cresterea fortei musculare si cresterea abilitatii, coordonariisi controlului motor. Umarul reumatoid este frecvent, el fi eaza articulatia inadductie si rotatie e terna, careadaugataela deformatiile mainii duc la imotentafunctionala, nu seface masaj al umarului, se face masaj decontracturant pe musc#ii trapez superior, musc#ii gatului, musc#ii toracelui superior %marele pectoral, marele dorsal, fi atorii omolatului&. 6obiizarea va fi activa ajutata, blanda, cu usoara tractiune in a si decoaptare, se face izometriesi izotonie fararezistena peurmatorii musc#i:abductori,adductori,coboratori ai bratului si musc#i fi atoriai omoplatului. +e face "inetoterapiein diagnale dupa aplicare de termoterapie ,se apica posturi confortabile inpatsiin fotoliu, cu abductia si fle ia orizontala a umarului la -. de grade si cu mentinerea bratului n esarfa si cu perna pentru abductie. +e aplicaterapie ocupationala si #idro"inetoterapia se face cu prudenta, inafarapuseelor inflamatorii. Piciorul reumatoid :biective de tratament: combaterea deformatiilor, cresterea fortei musculare, cresterea stabilitatii, cresterea mobilitatii articulare si cretereaabilitatii. 5n perioada inflamatorie se previn pozitiile vicioase, se folosesc atele si orteze antialgice si de corectie ma ima a articulatiilolor tibiotarsiene si subastragaliee si mediotarsiene. +e face izometrie pe e tensorii si suinatorii piciorului. 5nerioada subacuta si cronica se corecteazaatitudinle vicioase cu ortezedinamice si statice dupa caz, se face masaj cu mbilizari pasive, blande, se aplica posturi in fle ie dorsala si supinatie. +e face masaj refle in punctele dureroase si masaj transversal profund,#idroterapiecu mers sub apa,cu mobilizarea tuturor articulatiilor inapa, izometrie inozitii corijate , reeducarea mersului se face precoce, suport plantar, incaltaminteadaptata sipedic#ira regulata si competenta. 8ennc#iul reumatoid: :biective de tratament: combaterea durerii, cresterea stabilitatii, cresterea fortei musculare a musc#iului cvadrices si cresterea elasticitatii musc#ior isc#iogambieri si cresterea mobilitatii articulare. 8e 8enunc#ul reumatoid este foarte frecvent, adesea bilateral, aare precoce si reprezintaunadicap functional important.=andicapul se datoreaza redorilor dureroase, a miotrofiilor, deformarilor si instabilitatii articulare. $ratamentin perioada acuta - se apica igiena articulara cu pozitionare buna antifl um, fara perna sub genunc#i cu descarcarea totala a genunc#iului. +e pun atele noaptea si ziua, crioterapie si izometria cvadricepsul dinora in ora. 5nperioada subacuta - se face izometria cvadricepsul si a restului musc#iilor membrului inferior, incepandcu musc#ii gambei, mbilizari autopasive si activopasive asistate, blande in fle ie -e tensie, postruri progresive de reeducare a fle umului, mersul cu inzovararea genunc#iului si sprijin partial, si #idro"inetoterapie cu mers in apa calda si ncarcare progresiva. 5nperioada de remisie - se aplica termoterapie, nenamol, parafina, microunde si undescurte, masaj muscular, mobilizari active, posturi, tractiuni blande, #idro"inetoterapiesi mobilizari pentru recuperarea fortei musculare a cvadricepsului, isc#imgambierilor si fesierior, se face reeducarea mersului: pe scari terapia ocupationala: cu travaliu izometric si adaptari ale vietii cotidiene pentru a facilita mobilizarea genunc#iului cu redoare, durere si instabilitate. +oldul reumatoid: :biective de tratament: combaterea durerii, cresterea stabilitatii, cresterea mobilitatii articulare si cresterea abilitatii. +oldul este afectat bilateral deseori, el se manifesta cu durere fesiera cu iradiera in genunc#i su durere ing#inala, un al semn de boala este redoarea matinala, articulatia se detelioreaza rapd, mai rapid decat in co artroza. ?inetoterapia se aplica in perioada subacuta, consta din mobilizari, tonifieri, te#nci de decoaptare si tractiuni, folosirea soldului cu economie articulara, respectand regulile de gigiena ale soldului %mers fara supragreutate, ajutat cu baston si perioade de repaos peste zi&. +e previne fle umul soldului prin posturi in decbit ventral, se face izometrie pe fesieri si cvadriceps, se aplica aceeasi "inetoterapie ca la co artroza, tinandu se cont insa de durere si de faptul ca atrofia muculara este foarte frecventa.

Page 10 of 48

coloana cervicala in P3e: obiective de tratament: combaerea durerii, combaterea contracturii musculare, corectarea posturii si aliniamentului corpului, cresterea mobilitatii articulare si cresterea fortei musculare. 3oloanacervicala este afectata in2., 37 din cazurile de P3e. ,fectarea coloanei cervicale duce la complicatii importante, se poate prodce sublu atia vertebrelor cervicale si 2, cu afectarea maduvei spinarii cu mielopatie si cu semneneurologice. $ratamentul este cel din ceervicartroza, fara tractiuni bruste, fara manipulari, aplicat cu prudenta pentru durere, pentru postura corecta, mobilitate si tonus muscular. . +e poarta 65>*R<a, orteza coloanei cervicale. $emoromandibulara +e trateaza cu repaos articular, cu almente lic#ide, izometrie si mobilizari prudente. curs & # %' octom!rie 3oloana vertebrala este segmentul aaratului locmotor, care leaga segmentele trunc#uui intre ele si trunc#iul de membre. %capul, toracele, centurile, bazinul&. Rolul - are doua roluri, unul static si unul dinamic. 3el static este realizarea postrui si alinamentului corpului in conditi de stabilitate. +tabilitatea e capacitatea truc#iului de a revenila pozitia de ecilibr, in cazul dezec#ilibrarii. Rolul dinamic - coloana vertebrala asigura mobilitatea trunc#iului si mobilitatea controlata a membrelor. 6bilitatea controlata a membrelor - capacitatea de a efectua miscari in lant "inetic inc#is. 3omponenta-ese compusa din oase, numite vertebre %33, 3-&, discuri intervertebrale, ligamnene %3/&, musc#i %132 puncte de insertie& si suprafete articulare %3-- de aticulatii&. regiunle coloanei vertebrale - cervicala cu sapte vertebre, toracala sau dorsala cu 12 vertebre, lombara cu . vertebre, ele sunt mobile una fata de alta, ele participa la mobilitatea globala a coloanei, a patra regune este sacrococcigiana, alcatuita din 2 sau 7 vertebre unite. (iecare regiune are un aspect specific. 3ervicala se articuleaza cu craniul prin atlas, care se roteste pe a is, vertebra 30 are apofiza spinoasa cea mai lunga, cea mai vizibila, de asemenea are o vecinatate deosebita cu artera vertebrala. ea strabate uncanal, care arcurge apofizele transverse ale coloanei cervicale, indrumul ei spre cap. 3oloana cervicala intimpul mobilizarii poate strangula artera vertebrala, producand tulburari functionale. . 3olana dorsala se articul-eaza cu coastele. ,re vertebrele cele mai volmnoase, iar regiune sacrococcigina participa la alcatuirea bazinului. ,rticulatiile coloane vertebrale - cele mai importante sunt cele dintre corpurile vertebrale, realizate prin discuri. !iscul este un tesut fibrocartilaginos, alcatuit dintr un inel fibros periferic si un nucelu pulpos. >ucleul pulpos are rol in biomecanica coloanei,pentru ca se modifica si migreaza in functie de presiunea e ercitata asupra lui, nu este fi . Prin aceste proprietati, nucleul protejeaza discul. Rolul discurilor intervertebrale - mentin curburle fiziologice ale coloanei prinvertebrale prin rezistenta lor, ele favorizeaza revenirea coloanei la starea de ec#ilibru prin elasticitatea lor, discurile difuzeaza greutatea corpului diferitelor segmente ale coloanei si ele amortizeaza socurile, presunile e ercitatea asupra coloanei, incursul eforturilor. stfel daca in decubit dorsal asupra discului se face o presiune de 2 "g forta, in decubit lateral presiunea devine 07 de "g forta, iar in ortostatism se transforma in 107 "gforta. 3orpurile vertebrale sut unite intre el de ligameente, care se intind pe toata lungimea coloanei. )igamentele au inervatie, mai ales cele anteriore. )igamentele suprasolicitate dor, de aceea e ercitiile pentru coloaa in fle ie, care rela aeaza ligamentele anterioare sunt bine suportate. . ,rticulatiile apofizelor articulare - u miscari de alunecare, au capsula, sinoviala, ele g#ideaza miscarile si preiau 27 la suta din incarcatura vertebrelor. 3. ,rticulatiile apofizelor spinoase -. -. articulatia lamelelor vertebrale sau ligamentele galbene. .. atlantooccipitala cu capsula sisinoviala, raport srans cu artera vertebrala. /. ,tlantoa oidiana. 0. lombosacrata. 0. sacroiliaca.

Page 11 of 48

6obilitatea coloanei vertebrale - trebuie cnoscute pozitiie. Pozitia functionala este reprezentata de coloana cu curburile asale. )ordoza cericala, cifoza, dorsal,lordoza lombar. mobilitatea coloanei este reprezentata de mobilitatea coloanei cervicale, cel mai mobil segment si de mobilitatea coloanei dorsolombare, care emai putinmobila. colana cervicala are miscari de: fle ie, e tensie, lateralitate,circmductie, iar la lombara: fle ie, e tnsie,lateralitate si rotatii. )a baza mobilitatiicoloaneistasegmentul motor,unitatea functionala a coloanei. +egmentul motor este un comple alcatuit din doua vertebre, doua coruri vertebrale cu discul dintre el, cu ligamentele care le unesc,cu gaura de conjugare, cu articulatia interapofizara, cu apofizele sinoase, cu ligamentele lor. +egmentul motor are un stalp anterior solid, care sustine pasiv coloana si unl posterior, mobil, care este elementul motor al coloanei vertebrale. 6usc#i coloane: cervical: sternocleidomastoidian, trapezl, musc#ii cefei, entru e tensii si inclinari laterlae !orsolombar: fle ie de musc#ii abdominal, e tensia de iliocostal, lung spinal, interspinali, multifizi, inclinarile tlaterale sunt facute de patratul lombelor si psoas, iar rotatiile de oblicii abdomiali. 'iomecanica - are o functie statica sidinamca. +tatica esface asigura stabilitatea corpului, adica acomodarea la pierderile deec#ilibru. (unctia statica este realizata prinsc#eletul osteoarticular si prinmusc#i si anume, printonusul muscular al acestora,msc#ii participa la statica coloanei involuntar, inmod refle , mentinand astfel lnia gravitatiei ininteriorul poigonului de sprijin. Prnfunctia statica coloana sustina capu,trunc#iul si membrele si transmite greutatea corpului membrelor inferioare. (unctia dinamica a coloanei vertebrale, prin care se realizeaza mobilitateatrunc#iului si mobilitatea controlata a membrelor se realizeaza la nivelul segmentului motor prin activitatea voluntara a musc#ior. 3oloana lucreaza ca o parg#ie de gradul intai, in care punctul de sprijinsunt ultimele vertebre lombare, forta fiind musc#ii erectori, ar rezistenta prinrezistenta trunc#iului cu greutatile purtate. Parg#ia coloanei are bratele inegale, astfel incat ridicare unei greutati de pepodea,lanivelul discului este amplificata de zece ori. 27 la suta din resiuni sunnt preluate de articulatiile posterioare 2interapofizare&, iar 37 la suta din tensiune ete preluata de centura abdominala. +tatica si dinamica coloanei sunt dependente de musculatura. 3oloana are doua sisteme musculare : 1. sistemul erector dispus pe mai multe planuri, musculatura profunda se afla intreapofize transverse si spinoase, are efect de stabilizare a coloanei si participa la rotatii. *i sunt: semispinali, multifizi, rotatori. planul suerficial este reprezentat de iliocostali, longisimus, spinali. $ensinea ma ima o au la revenirea coloanei din le ie, de asemenea e ista tensine in #iperte tense, in tuse si n efort. 5ntensitatea contractiei in acesti musc#i, merge paralel cu presiunea de e discuri pentru ca linia gravitatiei si centrului de greutate a corpului aluneca inaintea corpurilor vertebrale, inaintea toracelui, determinand cresterea activitatii e tensorilortrunc#iului, astfel musculatura osterioara a trunc#iului este tot timpul in activitate. 2. sistemul fle or reprezentat de musc#ii abdminali, care participa la postura, la miscarea trunc#iului, la respiratie, . musc#ii abdominalicreeaza presiune pozitiva iintraabdominala, care stabilzeaza coloana. *i sunt: dreptii abdominal,oblici, musc#iul transver abdminal, in decubit dorsal ei sunt rela ati, ei intrand in activitate la ridicarea caului din decubit, a membrelor inferioare, la tusa si e pir fortat si la miscarea de fle ie a trunc#iului contrarezistenta. ,ctivitatea coloanei este dependenta de structurile comple e vasculnervoase cu care se invecineaza; maduva spinarii, artera vertebrala si nervii spinali, care parasesc maduva prin gaura de conjugare. 8aura de conjugare este untunel osteoarticular, care e alcatuit din: corpurile vertebrale, discul intervertebral si articulatia interapofizare. 5ntnel se afla vase si nervii.

Reumatologie - 37 octombrie - continuare +pondilita anc#ilopoetica %+,&

Page 12 of 48

definitie - spndilita ancpoetica se mai nmeste si spondilita anc#iozanta - este o boala reumatismala inlamatorie cu afectarea sc#eletului a ial, obligatoriu a articulatiior sacroilace, cu posibilitate de afectare si a rticulatiior periferice si c multe determinari e traarticulare. +, face parte din spondilartropatiile seronegative +a+>. toate prezinta sacroilieita, insange nu au factor reumatoid, de aceea sunt seronegative. 3a ,ceste boli au tendnta de aafecta articulatiile mari. *ste prezent psoriazisul cutanat, sunt prezente infectiile genitale siintesitinale, sunt transmise ereditar, prezente in familie, pacientii cuaceste boli au incorp prezent antigenul #lab 20. *ste un sabonamprentat. !in+a+n fac parte: spndilita anc#opoetica, atropatia psoriazica, artropatiile enterale, sindromul be#cet, sindromulReiter %uretrita, cervicita si cnjunctivita&, atropatiile reactive la doi microbi: +almonela si +#ig#ella. (recventa spondilitei anc#ilopoetice este unu la mie,depinde si de conditii geografce, mai frecventa in tarile nordice, mai frecventa la tineri,la barbati. *tiologie - este necunoscuta. (actorul genetic are un rol sigur, pentru ca este frecvent intalnita in familiile bolnavlor cusondilita. )a acesti bolnavi este rezent antigenul =),' 20. +ondilita are o componenta imunoogice, ceea ce o aseaza alaturi de celelalte afectini reumatismale autoimune, adica cele in care imunitatea ropriului crp distruge structurile corpului. Procesu nflamator si prostatic, declansat de gonococi, de clamadii, virusuri, microplasme ot declansa si intretine sondilita, entru ca intre regiunea sacroiliaca, regiune lombara si cea pelvina, e ista legaturi circulatorii, care permit propagarea infectiei si a inflamatiei. : alta infectie este cea cu germeni gravi negativi cu +almonella si +#igella %produce dizenterie, diaree cu sange&. (actorii neinfectiosei care favorizeaza spondilita sunt: frigul, umezeala, traumatismlele. 'oala are tendinta de a osifica leziunileinflamatorii articulare, de la nivelul coloanei vertebrale. * ista trei tipuri de leziuniin spondilita: inflamatorii la nivelul articulatiilor sacroiliace, discurilor, ,ainterapofizare periferice, la nivelul oc#iului si la nivelul aortei. 2. :sificarile si fibrozarile se produc la nivelul coloanei vertebrale, a articuatiior sacroiliace si la nivelul discurilor. 3. !eunere de amiloid in rinici - o substanta lipsita de vitalitate. riic#iul dintr un organ viu este transformat n ceva inert. 3ele mai frecvente lezinisunt la articulatiile sacroiliace.,l doile a sediu ca lezne este articulatia nterapofrizara si articulatiile costovertebrale. se produce sinovita cu osteita in jur, la fel ca si in pca. +nt posibile si alte localizari, la discuri si la articulatiie periferice. cu timpul tesuturile inflamate se fibrozeaza, apoi se osifica, producandu se anc#oa, cu disaritia spatiului articular. +e roduc calcifieri si osificari pe ligamentle vertebrale, pe capsulele articulare, se roduc leziuni lacord, la aorta, cu fibrozarea valvelor, 3. d la suta dintre bolnavi au iridociclita si 17 la suta din cazuri depunamiloid in rinic#i, ceea ce duce la deces. tabloul clinic: boala afecteaza pe rand articulatiile sacroiliace, apoi dorslmbara si la sfarsit cea cervicala. semnele bolii snt: durere, redoare matinala mai lunga de 1. minte si limitarede mobilitate. !escriem clinc spondilitaanc#looetica in faza de prindere a articulatiilor sacroiliace: afectarea sacroiliacelor este faza de debut. Principalul simptom este lombosacralgia sau lombosciatalgia. ,pare la barbatul tanar la 27, 37 de ani. durerea e descris a ca o durere lombara sau lombosacrata cu ntensitate moderata, tenace, timp de ani de zile. !urerea apare la 3, - dimneata, trezidbolnavul dinsomn. )a scularea din pat blnavul simte o redoare care se e tinde tretat la gesturile uzuale. !urerea se reduce la caldura, la aspirina dupa reluarea activitatii. !aca e prezenta lombosciatalgia, ea nu depaseste genunc#iul. ea oate fi bilaterala sau poate bascula, cand pe un pcior, cand e altul. Probele de elongatie pentru sciatic sunt negative. ,lte semne de boala sunt: astenia, inapetenta, subfebrilitatile si scaderea in greutate. 6anevrele care dovedesc roriginea sacroiliaca a durerii sunt cele de mobilizare a articulatiilor sacroiliace. tabloul clinic al spondilitei in erioada de afectare a coloanei vertebrale: 3oloana vertebrala este afectata in faza de e tindere a bolii, dupa 17, 37 de ani de pusee succesive. 3u fiecare puseu redoarea creste, mobilitatea se reduce. !urerile lombare se e tind dorsal si se insotesc de redoare toracica. )a e amen obiectiv, segmentul lombar este rigid, spatele este drept cu stergerea lordozei fiziologice, mobilizarile sunt dureroase si limitate, este prezenta contractura musculara. testul +c#ober este limitat la 7cm, pacientulprezinta dureri toracice, cu limitarea e pansiunii toraceli, cu respiratie de tip abdominal. ! 3oloana dorsala este cifotica, toracele este aplatizat

Page 13 of 48

anteroposterior, fi at in e pir. e ista un dezec#ilibru intre musc#iul fle or#ipertonic si musc#ii e tensori. Pentru evidentierea cifozei si aprecierea gradului ei se masoara distanta occiput - perete. Pentru a evidentia limitarea amplitudinii toracice se masoara perimetrul toraci, intai in inspir, apoi in e pir ma im, la ivelul spatiului intercostal -. !iferentasub - este patolgica. ,fectarea coloanei cervicale - se manifesta prindureri in regiunea occipitala cu limtarea dureroasa amiscarilor capului,cu capul fi at in fle ie si proiectat anterior. se masoara distanta menton - stern,in fle ie ma ima sine tensie ma ima. !upa perioade lungi deevolutie, pacientul are deformari, care fi eaza bolnavul intro postura caracteristica de sc#or: cifoza dorsala, cu fle ia soldurior si a genunc#ilor si capul proiectat in fata. 6anifestari articulare periferice apar la otreime din cazuri si sunt reprezentate de talalgii %dureri in calcai&, monoartrita genunc#iuli, artrite la glezne sau poliartrite care nu cedeaza la aspirinasi penicilina. 5n 37 la suta din cazuri, spondililtapoate debuta la centuri, mai ales co ofemural, bilateral la tineri. +ondilitacu afectareacenturior este forma rizomerica de spondilita,iar cea care afecteaza doar coloana ertebrala esteforma centraladespondilita. 6anifestarile e traarticulare - sunt: iridociclita, coafectarile cardiacee: insuficienta aoritica, insuficienta mitrala, afectarea pulmonara este secundar inteeniriitoracelui, se producefibroza plmnara cu alterarea distributiei aeruli. Probele ventilatorii puninevidenta reducerea capacitatii vitale cu diminuarea volumului curent, adica cu disfunctie respiratorie de tip de tiprestrictiv. Curs ( $ noiem!rie 3omplicatiile in +a sunt urmatoarele: insuficienta cardiaca dua vagulopatii si afectiuni pulmonare, insuficienta resiratorie si $'3 ulplmonar, datorita tulburarilor ventilatorii produse de boala, fracturile duatraumatisme minore pecoloana vertebrala rigida, lu atia atlantoa oidiana, poate duce a tetraplegie. #ipotrofia musculara pana lacase ie. amiloidoza cu interesarea rinic#iului si insuficienta renala. 6odificarile radilogice in spondilita anc#ilopoetica %+a&: in +, apare sacroileita evidentiata radiologic. *a se imparte insdadii. 5n stadul 1, spatiul articular sacroiliac este largit cu margini neregulate, in stadiul 2, marginea articulara este neregulatacu aspect de margine de tmbru si cu condensare osoasa. 5n stadiul 3 apare anc#iloza osoasa cu disparitia interliniei articulare. )a nivelul vertebrelor apar osificari care le unesc si care se numesc sindesmofiti. investigatiile de laborator in+a - ajuta la indicarea tratamentului de recuperare, acesta fiind mai eficient in fazele de acalmie a bolii. 5n +, se cere <+=. <+= l acccelerat dovedeste ca boala este inevolutie su este prezenta o infectie supraadaugata. =emoleucograma se cere, pt ca in +a poate fi anemie. $estul )ate este negativ, ceea ce dovedeste lipsa factoruli reumatoid insange. 3riterii de diagnostic: 3a sa se pne diagnosticul de +, trebuie sa fie prezente . criterii clinice si 2 radiologice: 1. !urere lommbosacrata persistente trei luni, neameliorata de repaos. 2. !urere si rigiditatela nivelul coloanei toracice. 3. )imitarea e pansiunii cutiei toracice. -. )imitarea mobilitatii coloanei lombare. .. Prezenta iridociclitei acute in prezent sau i trecut. /. +acroileita bilaterala prezenta radiologic. 0. (recventa sindesmofitului. !iagnosticul de +, se pne in prezenta a patru, din cinci criterii clinice sau prezenta criteriului radiologic sase si unul clinic. * amenul clinic obiectiv: +e face un e amen clinc general pe aparate si sisteme. * amenul coloanei vertebrale si ale tuturor articulatiilor. +e stabileste restatnul functonal, adica segmentele neafectate, bilant articular, si testing muscular, inregistrate dinamic. :bservam pozitia coloanei vertebrale raportata la firulcu plumb si se noteaza deviatiile si asimetriile din fata, dinprofil si din spate. +e masoara distanta occiut perete in cm,

Page 14 of 48

avand calcaiele lipite de perete, pacientul fiind n ortostatism cu spatel la perete. : distanta de sub / cm inseamana o cifoza mica, o distanta intre 0 si 1. cm inseamna o cifoza medie, iar una peste 1. cm, inseamna o cifoza mare, in care tratamentul de recuperare este fara rezultat. >otam inaltimea bolnavului, se masoara amplianta toracelui, la nivelul spatiului intercostal -, in e pir fortat, urmat de inspir fortat, normal este o diferenta de peste - cm. se testeaza mobilitatea fiecarui segment al coloanei: la coloana cervicala se masoara distanta menton sternin fle ie si apoi in e tensie, se apreciaza inclinarea laterala prindistanta urec#e - umar si se apreciaza rotatiile prin distanta barbie umar. )a coloana dorsolmbara fle ia se apreciaza masurand distanta deget - sol, aplicand testul +tibord de la 337 de cm in jos si testul +3#ober t cooana lombara. +e apreciaza e tensia coloanei, inclinatiile laterale si rotatiile, avand bazinul fi at. +e apreciaza mobilitatea articulatiilor sacroiliace: "inetoterapeutul ?inetoterapeutul este in spatele bolnavului, policele se aplica pe spinele ilace posterosuperioare, se comanda bolnavului fle ia unei coapse, daca ozitia policelorramane nemodificata inseamana ca articulatia sacroiliaca este blocata. >ormal un police ar trebui sa coboare cu 2, 3 cm. $esting ul muscular se aplica pe musc#ii fle ri %abdominal&, rotatorii si e tensorii coloanei. +e apreciaza dezec#ilibrul dintre fle orii si e tensorii coloanei. ,u tendinta spre #ipotonie cu scaderea fortei musculare, musc#i fesieir si adominali, cat si trapez, dintat au tendinta spre contractura, spre retractie cu scurtare si tonus marit: triceps sural, dreptul femural, soasiliacul, tensorul fasciei lata, isc#imgambierii, abductorii coapsei, pectoralii si e tensorii gatului, ei contribuie la posturatipica a pacientilor cu spondilita si ala acesti musc#i este necesar sa facem alungire. )a sfarsit se fac probe functonale respiratorii, pentru a evidentia disfunctia ventilatorie. *volutie si prognostic: )a femei evolutia este mai buna. la copii evolutia este grava, la varsnici evolutia este blanda. (actorii favorizanti sunt: e punerea la frig si umezeala, e punerea coloanei vertebrale la microtraumatisme, e punerea organismului la infectii de focar si e unerea organsmului la infectii intercurente, evolutia bolii este spre invaliditate. *a poate fi lenta cu nstalarea si agravarea progresiva a redorii sau evolutia poate sa fie rapida cu fenomene inflamatorii foarte accentuate, cuprinderea cooanei vertebrale si a centurilor, mai ales a soldurilor si cu invaliditate majora. $otusi pacientul cu spondilita isi pastreaza capacitatea de munca, uneori e necesara reorientare profesionala, depinde de precocitatea diagnosticului si a tratamentului. $ratamentul :biectivele de tratament "inetoterapeutic in +, sunt: . 6entinerea posturii si aliniamentului corect al corpului. 2. 6entinerea supletii si mobilitatii articulare. 3. 6entinerea unui tonus muscular normal al e tensorilor trunc#iului. -. 6entierea volumelor respiratorii mobilizabie in limite cat mai normae. +Principii: +a e o boala invalidanta cu evolutie progresiva, de acdeea tratamentl trebuie sa fie precoce. 5n tratamentl "inetoterapeutic predomina programele de "inetoprofila ie. ,stfel prevenim devieirle, prevenim si limitam ancilozele, urmarim intretinerea mobilitatii coloanei vertebrale si a restului articulatiilor, pentru ca cloana vertebrala este cea mai mobila parte a aparatului locmotor, ea se autointretine prinmiscare. Programul "inetoterapeutic se aplica la recomandarea medicului. +e face bilant static si dinamic al coloanei si bilant respirator si la inceut si pe parcursul tratamentului. Pozitiile de lucru vor fi dinspre cele cu descarcarea coloanei spre pozitii cu ncarcarea treptata a coloanei . Programul trebuie sa fie dozat. !ozam durerea si efortul. Programul se dozeaza in functie de durere. 5n fazele acute dureroase se aplica te#ici ana"inetice, in fazele de acalmie se intensifica e ercitiile pentru mobilitate si tonus. +e dozeaza efortul in functie de puls, de tensiune, de dispnee si in functie de oboseala. +e aplica e ercitii respiratorii, se incepe cu respiratii de tip toracal, ritmate e tmpii respiratori, respiratii rare /,1 respiratii pe minut. *ste obligatorie in "inetoterapia spondilitei, continuitatea, adica aplicarea programelor fara intrerupere pe parcursul anilor, pentru a imiedica instalarea anc#ilozelor in pozitii vicioase.

Reumatologie - / noiembrie - continuare

Page 15 of 48

$ratamentul inperioada de debut si in fazele acute - sunt mportante masurile de igiena posturala pentru ca ele se opun instalarii atitudinlor vicioase, caracteristicile bolii: fle ie cervicala, cifoza dorsala, delordozarea coloanei lombare si fle ia soldurilor. 11. 6entinerea une posturi si unui alinimament corect al coloanei. ,cest obiectiv se obtine cu posturi corectoare de doua,patru ori pezicu odurata de ., 27 de minut, care se intrerup la o durere intensa. osturi in decbit dorsal si entral: 1. decubit doral cu pernita sub coloana dorsala, manile la ceafa, coatele ating ppatul. +e fac de doua, patru ori pe zi, 1., 27 de miute. 2. !ecubit dorsal -pernita sub coloana dorsala si aplicare de saci de nisip, de la 2 la . "g pe umeri si pegenunc#i, se mentin1., 27de minute, de doa, patru ori pe zi. 3. !ecubit ventral - sprijin pe antebrate, privirea in fata este pozitia sfin . -. !ecubit ventral - pernasub piept, saci de nisip pe coloana dorsla si bazin, se pastreaza 1., 27 de miute, de patru ori pe zi. +e aplica e ercitii corectoare si de constientizare pozitinala: 1. :rtostatism - calcaie la 1. cm de zid, sacrul aplicat pe zid, miscarea v fi una de derulare a coloanei vertebrale, de la sacru pana la omolat si paa la occiput, se rupe pozitia si se reface miscarea. 2. !in sezand cu spatele la zid - contactulcu zidul se face in trei puncte: sacru, omoplati si occiput, iarmiscarea va fi tot de derulare a coloanei de a lungul zidului. 3. Ppaatrpedie - brate flectate, nas la sol - se lordozeaza si apoi se cifozeaza coloana vertebrala. ,l doile obiectiv in+, este mentnerea si corectarea supletii si mobilitatii articulare. +e fac e ercitii care urmaresc amplitudini de miscare la nivelul coloanei si centurilor. 1. !ecubit dorsal, genunc#i la27 de grade - se ridica bratele ppelanga cap. 2. !ecubit lateral, genunc#i la27de grade- ridicari de brate pe langa cap, e ercitiile se fac pe respiratie. 3. !in sezand, calare pe banc#eta - maini la ceafa, se trag coatele inpoi, se fac rotatii de trunc#i. 5> genunc#i - trunc#ul cu fata la spalier, aplecat la 7de grade, se prinde spalierul si se fac flectari de trunc#i. 2.!ingennc#i, mainila ceafa- se fac aplecari laterale. 3. Pozitie de cavaler servant - un picior intins, celalalt ingenuc#iat, mana ina ila, iar celalalt brat ridicat - se fac aplecari laterale. Patrupedie 1. Patrupedie, nas la sol, brate inainte - se fac lordozari si cifozari. 2. Patrupedie se e tinde unmembru inferior di sold si din coloana lombara, alternativ stang si drept. 3. Patrupedie - alternativ brat ridicat la zenit stang, drept. -. Patrupedie - mobilizari ale coloanei cervicale pe toate directiile de miscare. * ercitii cu bastonl pentru articulatia scapulo#umerala si e ercitii pentru mobilizarea soldurilor, e ercitii care constau din intinderi ale musc#lorpsoasiliac si isc#imgambieri si asplizari. +e mai aplica #idro"inetoterapia, care actioneaza prinefectele apei calde,plutire si rezistenta apei. *fectele apei calde sunt: sedare, relaare si asuplizare. *fectele pltirii: sedare, rela are si facilitarea miscarii. *fectele rezistentei este cresterea tonusului muscular. =idro"inetoterapia seaplica si puseul inflamator, pedurate de 27, - de miute. 6ateriale necesare sunt: bara pe marginea bazinului, flotoare, brancarda, e ercitiile aplicate in bazin vor fi selectate dine ercitiie de la sala, care se vor adapta la mediul agvatic, seaplica e erctii dindecubit ventral, dorsal, ortostatism langa peretele bazinului, in final se aplica inot inutire ventrala. ,l treile obiectiv este mentinerea si corectarea tonusului muscular. 6sc#principali pe care se lucreaa sunt fi atorii omoplatilor, musc#ii e tensori ai trunc#iului, musc#ii abdomnali, musc#iul psoasiliac, care eunmusc#i lordozant simsc#ii fesieri. * ercitiile trebuie sa evite posturile cifozante, care se aplica de obieci inlombsacralgie. +e aplica izometria si mobilizarile active cu rezistena, ele fiind: gravitatia si ganterele. !ecubit ventral: 1. +e fac ridicari de cap sitrunci, cu gradarea rezistentei, prinfi area membrelor superioare la ceafa, apoi la umeri. 2. !-ecubit ventral forfecarea membrelor inferioare. 3. !ecubit ventral pe masa cu membrele inferioare atarnand la marginea mesei, se fac e tensii ale membreor inferiore alternativ. !ecubit dorsal: . +e mobilizeaza membrele superioare cu gantere pe langa cap.

Page 16 of 48

2. !ecubit dorsal, genunc#i la 27 de grade, se fac balansari stanga, dreapta. 3. !ecubit dorsal, se fac forfecari ale membreleor inferioare. 5ngenunc#i: . +ezut pe calcai, maini la ceafa, se fac aplecari ale trunc#iului in fata si revenri. Patrupedie: +e ridica membre opuse, membrul superior stangsimembrul iferioa drept. !in ortostatism se fac fle ii s e tensii de trunc#i. ,l patrulea obiectiv: meninerea si crestereavolumelor respiratorii: 5nstadiile preanc#lozice se aplica gimnastica corectoare pentru coloana vertebrala si se face reeducarea resiratiei toaracice. 5n stadiile mai avansate de boala,cand munca toracelui scade, se reeduca respiratia abdominala si reeducarea respiratiei toracice,iar cand procesele anc#lozicetoracicesuntterminate, gimnastica respiratorie nusimai are rostu. ?inetot-erapa spondilitei inpuseul inflamator: aplicam repaos pe pat tare, se fac posturari gblande, sedam durerea prinelectroterapia antialgica, crioterapie prin comprese cu g#iata, comprese stimulante, se evita pozitiile vicioase, se fac mobilizari active prudente fara e acerbarea durerii, se intretine capacitatea respiratorie si se aplica #idro"inetoterapie. Reguli de igiena si "inetoprofila ie instadiile incipiente: Pacientul va fi sfatuit sa stea inpozitia ezand pescauncu spatar inalt, cu contact permanent alspatelui cu spatarul, masa sa fie la nivelul pieptului, antebratele pe masa. este interzis repaosul prelugit in fotoliu, care va foriza fle umul de sold genunc# si coloaa vertebrala. 5n ortostatism pacientul va urmari distanta ma ima intre ube si apendicele ifoid. Pacientul va face e ercitii de trei, patru ori pe zi, 17, 37 de minute, e ercitii prin care sa si corecteze tinuta, eercitii de antrenarea mobilitatii coloanei vertebrale si a centurlor, e ercitii pentru tonus muscular si e ercitii pentru meninerea si cresterea volumelor respiratorii. +e indica plimbari una, doua ore pe zi, recomandam reorientarea prfesionalapentru tinerii care au meserii care solicita coloana inpozitie vicioasa. +porturile recomandate sunt: inotul, polo,volei, betnington, tenis de camp, basc#et, se e erseaza trasul la cos si #andbalul. ?inetoterapia sondilitei in stadiul stationar si evoluat: Profila ia secundara, aplicand ce ercitii de gimnastica reeducativa. :biectivele de tratament vor fi: mentinerea aliniamentului normal si prevenirea atitudinilor vicioase, mentinerea mobilitatii articulare, mentinerea tonusului muscular si mentinerea volumelor respiratorii cat mai aproape de normal. 1. 6entinerea alinamentului normal: posturi, corectii de atitudinecu efect sedativ si corectivcu intinderea pectoralilor si a isc#iogambierilor, cu e tensii ale coloanei din decubit dorsal si decubit ventral. 2. 6entinerea mobilitatii - mobilizari ale articulatiilor nedureroase. +e fac e ercitii active si active cu rezistenta pentru supletiea articulara, e ercitii ?lapp si e ercitii la spalier. +e incepe cu cervicala si se trece la dorsla si lombara , se fac mobilizari ale articulatiilor pro imale, distale, se face reeducarea mersului. *ercitiile vor fi precedate de masaj decontracturant, electroterapesedativa, termoterapie, e ercitiile vor fi ritmate de resiratie, tot pentru mobilitate se face #idro"inetoterapie,foarte eficienta infazele cronice si in acalmie. 5n #idro"inetoterapie se fac e ercitii analitice si globale. 8lobale - inot terapeutc si jocuri inapa. 3. 6entinerea tonusuli muscular izometrie si mobilizari active cu rezistenta. este necesara dozarea e ercitiilor, de aceea se incepdindescarcare, apoi patrupediepentru incarcare partiala,apoi pe genunc#i, pentru incarcarenormala si la sfarsit atarnat. se face tonizarea musculaturii inpozitii corijate. tonizam fi atorii omoplatului, e tensorii coloanei vertegbrale si ai soldurilor si musc#ii abdominali. -. 6entinerea volumelor respiratorii normale - se fac e ercitii respiratorii, se insista pe respiratia costala cu participarea msc#lor respiratori accesori. * ercitiile se pot combinacu gimnastica, iar instadiile evoluate se aplica respiratia abdominala. 5giena vietii cotidienela pacientul cu spondilita in stadiul avansat: Pacientul cu +, avansata va evita situatiile conflictuale, frigul, umiditatea, efortul, oboseala e cesiva, microtraumatismele coloanei si bazinului, ozitiile prelungite in sezand cu cifoza dorsala si sa evite supragreutatea. Pacientul va trebui sa aiba o activitatea fizica moderata si regulata, va trebui pus in

Page 17 of 48

posturi pe pat dur, alternativ indecubit dorsal si ventral, sa fac #idro"inetoterapie, sa faca reeducarea mersului, plimbari prelungite de una, doua ore zilnic, terapie ocupationala prine ercitii dinmunca inatitudni ra#idiene corijate. 3ura blneara pt pacientul cu +,: statiuni cuape termale, de asemena este indicata cura balneara pe litoral, datorita talasoterapiei. Curs $ # 1% noiem!rie Reumatismul degenerati al coloanei vertebrale 3onsta din uzura cartilajului articular. Uzura cartilajului se mai numeste artroza. 6odificarile degenerative afecteaza urmatoarele structuri: inprimul rand cartilajul, structurile periarticulare %ligamente, tendoane, burse, capsula articulara, fasci si musc#i&, de asemenea este afectat osul invecina cartijaului. evolutia este progresiva. * ista mai multe cauze: solicitarile mecanice, modificarile metabolice %diadiabetul za#arat,#iperuricemiile&. 6odificari vasculare, produse de frig si umezeala. Produce o vasoconstrictie prelungita, impiedicand #ranirea cartilajului. :bezitatea, #ierla itatea ligamentara si modificarile de statica ale coloanei. ,ceste modificari pot fi congenitale sauposttraumatice. 6ecanismul de producere - consta dintr un conflict produs intre fortele de presine e agerate, care actioneaza pe cartilaj si capacitatea de toleranta a acestuia. 3a rezultat se produce uzura cartilajului cu lpsa de amortizare a presiunilor, modificarea osului de sub cartilaj, care raspunde la suprasolicitare in doua feluri: prin profliferare cu produc-ere de osteofit pe de o parte si eroziune si c#iste osoase pe de alta parte. !e asemeea se produce inflamarea membranei sinoviale, cu producere in e ces de lic#id sinovial, se produce inflamarea capsulei articulare, urmata de retractie si contractura refle a a musc#ilor cu atrofia lor. +emnele clinice - durerea de tip mecanc, e agerata de activitate si calmata de repaos, limitarea de mobilitate, datorita retractiei capsulelor si contracturilor musculare, atitudinile vicioase si instabilitatea. (orme de reumatism degenerativ - sunt: discopatia, spondiloza, adica afectarea inelului fibros al discului, osteocondroza prinafecarea nucelului pulpos al discului, spondilartroza, care cuprinde: artroza articulatiilor apofizelor unciforme, artroza articulatiilor interapofizare posterioare, artroza rticulatiilor costovertebrale,iar ultima forma suntosificarile ligamentare. !iscopatia - discul intervertebral este unmijoc de unire a corpurior vertebrale, format din inel fibros si ncleul pulpos. !iscopatia evolueaza in patru faze. 5n prima faza, inurma frigului si umezelii se produce #iper#idratarea nucelului pulpos, care preseaza inelulfibros, declansand durere si lmitare de mobilitate, mai ales lombar. Pacientul prezinta lumbago,. in faza a doua, inelul fibros al discului se fisureaza, cel mai frecvent posterior, iar nucelul ulpos migreaza in fisura inelului, producand protruzie discala. )igamentele din jurul discului sunt presate, producand durere si limitare de mobilitate. , treia faza consta inruperea inelului fibros si #ernierea nucleului pulpos, producandu se #enriade disc. =erna agresioneaza radacina nervoasa ce paraseste maduva la nivelul gaurii de conjugare, are loc un conflict discoradiculodural cu inflamarea tesuturilor inconjuratoare. 5n faza a treia a #erniei de disc, pacientul prezinta in general ombosciatica daca e #enrie ombara si nevralgie cervicobra#iaa, daca #enra e cervicala. faza a patra apare cand structurile periarticulare si peridistale se fibrozeaza, se calcifica cu producere de osteofite in urul discului, care fi eaza coloana n pozitii vicioase cu producere de tulburari de statica si durere. (aza a patra poarta numele de discartroza. +pondloza consta din prezenta osteofitelor la mai multe corpuri vertebrale. :steocondroza - consta din erni de disc produse vertical in corpurile vertebrale, tinzand sa perforeze placa cartilaginoasa. Radiografic acest aspect poarta numele de nodul +c#morl. ,pare frecvent la tineri, care au un cartilaj fragil la nivelul corurilor vertebrale.

Page 18 of 48

+pondilartroza - consta din artroza a articulatiilor coloanei vertebrale, care au sinoviala si capsula ligamentara. ,ceste articulatii sunt articulatiile unciforme cervical, articulatiile interapofizare posterioare si articulatiile costovertebrale. 6ecanismul de producere a durerii - durerea este produsa de compresiunea structurilor neurosensibile, aceste strucutri sunt ligamente, radacini nervoase, durerea e produsa de spasem musculare secundare, de asemenea e produsa sde inflamatia tesuturior peri#erniale, durerea e produsa de sinovita articulatiilor cu sinoviala si stenoza canalului vertebral.

3oloana cervicala 3v cervicala are rol in mobilitatea, stabilitatea si orientarea capului. *a are particularitati anatomice si anume, coloana cervicala are elemente anatomice proprii si are o structura diferita de restul coloanei. . 3oloana cervicla are sapte vertebre, dintre cale rimee doua asigura pivotarea e tremitatii cefalice, asigura ocrotirea sistemului nervos in zona articulatiei craniospinale. ,tlasul este un inel cu doua mase laterale, care se articuleaza cu condilii occipitali si cu a isul. Pe apofizee transverse ale atlasului e ista orificii pentru pac#etul vasculonervos vertebral.a doua vertebra se numeste a is, e o vertebra de tranzitie, pe care se afla odontoida, care are rol de suport pivot, a isul are si el apofizele transverse perforate. Restul vertebrelor coloanei cervicale au niste apofize unciforme, de forma semilunara, aflate pe corpul vertebral. pe apofizele transverse e ista un orificiu pentru artera vertebrala si tot pe ele e ista apofizele articulare, care participa la formarea articulatiilor interapofizare posterioare. 8aura de conjugare este un tunel osteoarticular, prin care trec nervi, vase de sange, ea e delimitata de coruri vertebrale, de articulatia apofizelorunciforme, de disc si de articulatia interapofizaraposterioara. ,rticulatiile coloanei cervicale sunt: occipitoa oidiana, este foarte mobila,cu capsule, ligamente, este fara disc, cu membrane si ligamente foarte rezistente, perforate de arterele vertebrale, la intrarea lor in craniu., doua articulatie discurile intervertebrale, a treia sunt articulatiile uncovertebrale cu capsula articulara si membrana sinoviala, articulatiile interapofizare posterioare cu capsula articulara, ele amplifica miscarile coloanei cervicale, modeleaza dinamica coloanei si participa la statica ei.cv cervicala are igamente si benzi fibroaseputernice la margineavertebrelor. +egmentul motor este delimitat de doua vertebre si discul dintre ele. *l este zona incare se produc miscarile, iar suma activitatii segmentelor motorii,dau mobilitatea coloanei cervicale. 3oloana cervicala are un raport strans cu maduva spinarii si cu opt perec#i de radacini nervoase, care trec prin gaurile de conjure in contact cu discul, cu articulatia uncovertebrala si cu articulatia interapofizara posterioara. Ultimul raport important este cu artera vertebrala incepand de la c 0 insus. 6obilitatea coloanei cervicale - miscarea se produce in segmentul motor si este rezultanta mobilitatii discului, a articulatiilor interapofizare si a articulatiilor dintre craniu si primele doua vertebre. )igamentele si musc#ii au rol limitant. 3ea mai mare mobilitate este prezenta lanivelul vertebrelor 3. si 3/, descrescand spre vertebrele 2,3. in e tensia coloanei cervicale, gaura de conjugare este micsorata. 5n fle ie gaura se largeste. 5n lateralitate gaura se micsoreaza pe partea inclinarii si se largeste pepartea opusa, l fel se produce si in rotatie. (le orii: sternocleidomastoidian bilateral. * tensorii - trapezul, splenius. 6iscare de rotatie sternocleidomastoidian, trapez si restul musc#lor cefei, iar miscarea de lateraltate este tot de musc#ii cefei. Reumatologie - curs 13 noiembrie - continuare 3ervicartroza *ste boala degenerativa reumatismala a coloanei cervicala. )eziunile rezente sunt discopart discopatia, uncartroza, artroza interapofizara posterioara, osificarea si degenerarea ligamentelor intervertebrale. )eziunile sunt favorizate de anomalii congenitale: blocul vertebral, gatul scurt. +imptomele - se grupeaza pe sindroame. Primul sindrom este cervicalgia cronica - apare indiscartroza si in artroza interapofizara posterioara.

Page 19 of 48

3erviclgia se manifesta printr o durere cervicala posterioara, care iradiaza occipital, insotita de redoarea cefei si de senzatia de nisip in ceafa. )a e amen obiectiv, pacientul prezinta o limitare dureroasa a miscarior si sensibilitate a palpare. 3ervicalgiacronica,odiferentiem de nevralgia,rnold, care eprodusa deafectarea32 posttraumaticsau printulburari destatica. >evralgia,rnoldsemanifesteunilateral,printrunpunct durerosunic si precis,durerea iradiaza in verte si creste la tuse si stranut. ,l doilea sindrom este torticolisul acut vertebrogen. 6ecanismde producere - apare in discopatia cervicala, faza doi de protruzie discala,insotita de artrozainteraofizaraposterioara,pare acut dupa traumatism sau efort major, in conditii de e punere la frig. )a e amenul obiectivpacientulprezinta o durere vie, intensa, fi area capului introatituine analgica,princontractia musculara unilaterala, culimitarea unidirectionala a miscarilor. ,l treila sindrom- nevralgia cervicobra#iala - apare in ernia de disc cervicala. !e obicei debutul poate fi brusc, dar poate fi si insidios, dupa traumatism si pozitiivicioase ale capului mentinute timpindelungat. )a e amen obiectiv - durere vie la nivelul coloanei cervicale, maiales noaptea, accentuata de tuse, stranut si miscarile capului. !urerea iradiaza petraectul radacinilornervoase: 3.,/,1, in umar si in membrul superior. ,lte iradieri pot fispre cap,spre toracele anterior. )a e amen obiectiv - prezinta cntractura musculara cervicala paravertebrala, capul e fl fi at insemifle ie si deviatie laterala, sunt limitate rotatiile, durerea scade la fle ia caplui si la elongatia capului, durerea creste la elongarea radaciniinervoas, care se face prinabductia, e tensia si rotatia interna amembrului superior, )asec bra#ial. ,fectarea radacinii nervoase, manifestata prinsemneneurologice de suferinta: #ipoestezie, lipsa de refle e osteotendinoase, atrofia musc#ilor mainiisipareza. Ultimul sindromeste - insuficienta circulatorie vertebrobazilara - se datoreaza comprimarii arterei vertebrale cu afectarea sistemului nervos vegetativ simpatic, care o inconjoara. ,rtera vetebrala e complicata de modificarile degenerative ale articulatiilor coloanei cervicla, mai ales de osteofiti, produsi lanivelul articulatiilorunciforme, intre vertebrele 3-,.,/. )a e amen obiectiv - cefalee occipitala de tip pulsativ, vertij pana la lipotimii, fenomene neurosenzoriale, cu sunt zgomote in urec#i %cufene&, disparitia mirosului %#emiano ie&, la care se adauga fenomene psi#ice si somnolenta. $ratament -in cervicrtroza se instaleaza un cerc vicios intre durere si contractura musculara. 3ontracturaeprodusa inurma durerii cu fi area gatului in pozitie vicioasa si limitare demobilitate. ,stfel corpul se apara de durere prin limitarea mobilitatii. 3ontractura va deveni ea insasi sursa de durere prinpersistenta ei. 5nainte de a trata facem evaluarea coloanei cervicale si urmarim pozitia analti antalgica a capului, care poate fi inclinat lateral, rotat si anteflectat. Prinpalpare punem inevidenta cresterea tonusului muscular, punctele de ma ima durere, care se numesc puncte $rigger, la emergenta nervilor, la insertiile musculare pe margineea omoplatului, de a lungul liniei occipitale,dea lungulmusc#ilor poasteriori ai cefei, de a lungullinieioccipitale,la emergenta nervului ,rnold. )a sfarsit urmarim mobilitatea cooanei cervicale, pasiv. :biective in cericartroza - combaterea durerii acute si cronice. 2. 3ombaterea contracturi musculare. 3. 3ontrolul posturii si aliniamentului corpului. -. 3resterea mobilitatii articulare. .. Refacerea tonusului muscular, a ec#iibrului dintre tonus si dintre fle ori si e tensori. 1. 3ombaterea durerii acute - postura prinorteza, numita minerva si care bloc#eaza miscarea segmentului vertebral bolnav, eliminand durerea, orteaza se tine 2- de ore si se scoate nmai pentru igiena persoanala si tratament. 6asaj cu g#eata, prin intermediul unui material te til, pe pnctele $rigger si contractura musculara, timp de ., 17 minue, d e mai multe ori pe zi. *lectroterapia aplicata in conditii de posturare: curenti diadinamici, curenti $rabert, curetni $*>+ si curent galvanic. 5ntensitatea e dozata in functie de sensibilitatea bolnavului. )a $*>+, care e un curent retangular, de joasa frecventa intre 17 si 277 de #ertzi, polul negativ se pune epunctul dureros. !ura e de la 17 minute pana la ore. Ultrasunetul si ultrasonoforeza cu #idrocortizomi, adica introducerea in piele a #idrocortizomului prinintermedul ultrasnetului. 5ntensitatea e de 7/, 71 A9aatti pe cm patrat, timp de sase minte, cu urmatoaree efecte: antialgice, fibrolitice, efecte simpaticolitice si efect decontracturant. 3ombaterea durerii cronice -se aplica incalzire locala, pe structuri profunde, prin microunde si unde scurte, curenti de inalta frecventa, de asemenea in acelasi scop parafina, cataplasma cu mustar, sare

Page 20 of 48

calda. 3u cat durerea e mai ec#e, aplicatiile vor fi mai lungi,pana la 37 de mite, se ot face serii de 12, 1. sedinte. 3urentii interferentiali - sunt curenti de medie freecventa, care se incruciseaza in zoandureroasa, iar in profunzime, in zona bolnava se produce un curent de joasa freecventa. Pentru curentii acestia se incadreaza coloana cervicala intre patru electrozi. *fectul acestei incrucisari este contractie si rela are ritmica a musculaturii profunde, cu reducerea contracturi musculare si cu drenare tisulara locala. 6asajul - e importanta ozitia: efleuraj, lent, repetitiv, de la periferia zonei dureroase spre centruldureros, presiuni cu podul paemi si pulpa degetelor, intinderi, frictiuni la ceafa si apofizele spinoase, masaj transversal pe marginile omoplatului si clavicula, masajul fetei, a pielii paroase a capului, iar in inc#eiere se fac tractiuni, efectuate manual si combinate cu mobilizare pasiva in toate sensurile de miscare. tractiunile se fac in decubit dorsal, cu capul inafaara mesei, sustinut pasiv de "inetoterapeut, se face tractiueina , continuu sau discontinuu, in functie de durere si contractura musculara, bolnavul respira profundsirar si ininc#eiere mobilizari pasive, lent, fara a depasi pragul durerii. 3ombaterea contracturii musculare -prin masaj cu g#eata, ultrasunet, interferentiali, masaj muscular, tractiuni manuale sau cu scripeti, cu aparatul $rutra", cu efect de eliberare a gaurilor de conjugare, de compresiune a discurior, durata depinde de reactia bolnavului. Reactiile ot fi: durere, vertij, zgomote n urec#i, in inceierea tractinii se face izometrie scurta, forta de tractiune va fi de la 3 "g, panala12 "g. >umarul de sednte va fi sase - zece, iar in cazul accentuarii durerii, atunci se aabandneaza metoda. $ot cu efect decontracturant se aplica metoda de facilitare (>P tine - rela eaza si rela area Ba"obson. 3ontrolul posturii si constientizarea posturii corecte a coloanei - se face prinalinierea coloanei cervicale cu intindere in a , cu delordozare, cu mentinerea pozitiei corijate. !e e : decubit dorsal pe plandur, umeri in contact cu solu, se trae mentonul inapoi, se intinde gatul in a perespiratie. ,celasi lucru se face si dinsezand. 3resterea mobilitatii coloanei cervicale dinpozitiedescarcata, mobilizari active cu proresiitate. +e incepe cu rotatii, fle ii si e tensii, lateralitate. .. Refacerea tonusului muscular si a fortei musculareingrupele musculare e tensoare ale cefei. Pozitia de pornire e descarcata, cu delordozare, din decubit ventral se fac e tensii, intinderi in a , e tensi contrarezistenta,reprezentata de mainile bolnavului, izometrie ., 1 secunde, se pot adauga facilitari. Pacientul in sezut impinge simultan ambele plante spre sol. +e produce o iradiere puternica a influ ului nervos intoate grupele musculare e tensoare ale coloanei, concomitentcu aplicare de rezistenta in zona occipitala. , doua facilitarepoate fi prinalngirea e tensorilor. +e pleaca dinfle ie completa a gatului, urmata de e tensie contrarezistenta. +e face "inetoterapiepecenturile scapulo#umerale si coloana dorsala superioara. 5giena coloanei cervicale - 1. Repaos eperna ortopedica sau un rulou intre occiput si coloana dorsala superioara. 2. !aca activittea profesionala obliga la pozitii de fle ie ale gatului, mentinute prelungit, recomandati ca la doua, trei ore, pacientul sa intrerupaactivitatea si sa faca miscari ale coloanei cervicale active si contrarezistenta intoate sensurile. 3. 3ontrolul posturii si constientizarea mentineri nei posturi corecte infierent de pozitia in care se afla bolnavul. -. 3resterea rezistenteila efort prine ercitiu aerobic. .. Reeducarea respiratiei cu cresterea ponderii respiratiei diafragmatice. CUR) * # "+ ,OIEM-RIE c:):>, ):6',R, 'aza coloanei vertebrale care transfera greutatea de la trunc#ila membrele inferioare. +uporta cea mai mare parte din greutatea corpului. +c#eletul +c#eletul- este alcatuit din cinci vertebre lombare si regune sccarococcigiana. <ertebrele lombare sunt cele mai voluminoase vertebre ale coloanei, mai inalte anterior, ceea ce e plica lordoza fiziologica a regiunii. ,pofizele spinoase sunt orizontale si cele transvere sunt mai mici. Regiunea sacrococcigiana - formata din sacru si coccis. :sul sacru are cinci vertebre unite, are o forma de piramida, care inc#ide partea posteriora a bazinului ca o pana ntre oasele co ale. (ormeazaunung#i cu ) ., participa la formarea bazinului prin articulatiile sacroiliace. ,rticulatiile sacriiliacesuntconformatastfelincatlaaplicareafortei de greutate delacoloanaspre bazi,sacrulsau seprabuseascai nbazin.

Page 21 of 48

,rticulatiile sacroiliace sunt semimobile cu capsula fibroasa si cu ligamente. 3occisul este format din patru, cinci vertebre unite. ,rticulatiile coloanei lombare - cele mai importante sunt cele intervertebrale, reprezentate de discuri. !iscurile intervertebrale sunt formate dintr un inel fibors si un nel nucelu pulpos, care e un tesut fibros la cu lic#id, latineri 27 la suta e lic#id,iar lavarsnici0.la suta. 3oloanalombara supoarta cea mai mare parte a greutatii corpului. Presiunea pe verticala asupra coloanei e suportata in primul rand de nucelul pul-os, apoi de restul discului si de celelalte formatiuni articulare intervertebrale. Rolul discului in statica si dinamica coloanei esteurmatorul: discurile mentincurburile coloanei, prinelasticitatea lor favorizeaza revenirea coloanei lastarea de ec#ilibru, ele redistribuie greutatea corpului diferitelor segmentealecloanei si tot discurile amortizeaza socurile, care apar intimpul miscarilor. $recerea coloanei dindecubit in ortostatism produce penucleulpulpos o supra presiune. )a lombara )3 indecubit dorsal penucleulpulpos e opresiune de 2 de "g forta. $recerea in decubit lateral creeaza opresiune de 07 de "g forta, iar in ortostatism va fi o presiune de 177 "g forta. ,lecarea inainte cu -.de grade creeaz9a o presiune de 1.7 "g forta, iar tinerea unei greutati de 27 "g inmaini creeaza opresiune de 217"g forta. !e aceea apare necesitatea menajaarii discurilor,prinadoptarea celor mai corecte pozitii in timpul solicitarii coloanei in viata zilnica. $recerea de la decubit dorsal in ortostatism trebuie sa se faca treptat cu pregatirea coloanei. ,doua articulatie a coloanei lombare este cea interapofizara posterioaraa cu o directie verticala, participa la miscarea de fle ie, e tensie a coloanei. *a este o articulatie plana, are o miscare de alunecare, avandrol de a g#ida miscarile, limitand deplasarea e cesiva a vertebrelor. ceste articulatii preiua 27 la suta din incarcatura vertebrelor. ,lte mijloace de unire ale vertebrelor coloanei lombare sunt ligamentele. * ista un ligament vertebral comun anterior si un ligament comun posterior. ,ceste ligamente sunt inervate. 5n fle ie ligamentul anterior este scos dinfunctie, de aceea a9titudinea de fle ie a coloanei vertebrale este mai bie suportata, iar e ercitiile pentru coloana lombara infle ie sunt nedureroase. * ista ligamente intre apozifizele transverse, intre a apofizele spinoase, intre lamele vertebrale %ligamente galbene&. : articulatie deosebita este cea lombosacrata, articuland sacrul cu )., rin disc si ligamente, prinarticulatia interapofizara posterioara. 6usc#ii - actioneaza si asupra coloanei dorsale concomitent. (le ia o realizeaza musc#ii abdominali: marele drept abdominal intre coaste si pube, musc#ii oblici, transverAsul abdominal, care se intinde intre linia alba mediana, coaste, vertebrele lombare si creasta iliaca. $ranvserversul abdominal comprima viscerele in timpul e piratie. Pentru e tensie este musc#iulilocostal, lngul spianl, interspinalii, multifizi si intertransversi. 5nclinarea laterala a coloanei o face patratul lombelor, care seintinde intre coasta 12 si creastailiaca, psoasiliacul, intertransversali,tranvsversulspinal, miscarile de rotatie suntfacute de marele si micul oblic. 'iomecanica - fle ie - e tensie, inclinari laterale, rotatii, iar numai intre doua vertebre suntposiibile miscari de alunecare siunade indepartare si apropiere,care se produce inpozitia atarnat. 6iscarile coloanei lombare acumuleaza miscarile dinsegmentele motoriialecoloanei, unsegment motor este alcatuit dindoua corpurivertebrale cu discul cu ligamentele,cu gaura de conjugare, articulatia interapofizare si apofizele spinoase legate prinligamente. +egmentul motor are un stalp anterior solid, care sustine mecanic si pasiv coloana vertebrala si unstalp posterior activ, care este elementul motor al coloanei vertebrale. (unctia coloanei - functie statica, cea care asigura stabilitatea coloanei, prinstructurile osteodiscale si prinmusc#ii tonici de postura, din aceasta functie coloana lombara transmite greutatea trunc#iuluicatre baznsi membre inferioare. (unctia dinamica este asigurata de segmentele motorii si de musc#ii fazici lomboabdominali. +indroame dureroase lombare de tip mecanic 6ecansmulde producere a durerii lombare de tip mecanic - apare in caz de leziune a discului intervertebral, adica discopatia. )ezunea lui parcurge patru faze. 5n prima faza a suferintei se produce o #iper#idratare a nucelului pulpos, marindu se spatiul intervertebral. =iper#idratarea se manifesta prin

Page 22 of 48

lumbago acut la tineri. 3u timpulnucleul pulpos isi pierde turgescenta si omogenitatea, tesutul conjunctiv se degradeaza, nucleul sesubtiaza, se fibrozeaza, inelulfibros se fisureaza si nucleul fibrozat migreaza in fisurile inelului firbos, producandu se protruzie discala. +traturile superficiale ale inelului fiind inervate apare durere lombara in caz de protruzie discala, care e a doua faza a suferintei discale. , treia faza este #ernierea discului. 5nelul fibros se rupe si nucleul pulpos#erniaza, deplasandu se spre guara de conjugare si comprimand radacinilenervoase. Poate fi comprimata si maduva spinarii. 5n faza a patra a discopatiei, osul reactioneaza la presiunile la care e supus prin formare de osteofite. Prezenta osteofitului alaturi de celelalte semne de #ernie de disc, dovedeste rezenta discartrozei lombare. . . ,l doilea mecanism de producere adurerii lombare este prinafectarea articulatiilor interaofizarepoasterioare. )anvelullor seproduc eeroziuni cartilaginoase cu alunecarea anterioara a corpurilor vertebrale. ,lunecarea anterioara aunui corpvertebral senumeste spondilolisteza. )igamentele eriarticulare sunt destinse, capsulele articulare sunt tensionate, sinoviala este inflamata, la fel siperiostul si este prezentde asemenea unsasm muscular refle . $oata aceste modificariduc la durere lombara, iar daca e comprimata si radacina nervoasa, se produce si durere radiculara. ,l treilea mecanism este reprezentat de tulburarile de statica, care favorizeaza lezinilediscovertebrale. 3ea mai frecventa e #iperlordoza vertebrala, intretinuta de purtarea tocurilor inalte,#ipotonia musc#ilor abdominalilaobezi, discopatiile dorsolombare, cifoza dorsala accentuata, spondilolisteza si inegalitatea membrelor inferioare dinsuferintele soldului. scolioza - aceste tulburari de statica la inceut sunt distonii de atitudine reversibile.*le treptat devinireductibile, scad cappacitatea de munca a pacient1ululi, el nu se mai poate adapta rapid la eforturi si se instaleaza o oboseala dureroasa permanenta. +imptome -3el mai important este durerea. * ista un comple udreros comun. !urerea lombara poate fi o durere lombara inalta,eapoate iradia infese, poate iradia parasacrat, poate fi o durere peritro#anteriaa si pot sa e iste si dureri referite %adica roiectata de a lungul membruluiinferior&. !urerea areunanumit tip de debut, are ovec#me, are unorar, ea e influentata de factori mecanici, durerea depinde de substratulanatomic afectat. +imptomele ra#idiene - grupeaza mai multe semne care tin de coloana vertebrala: tulburari de statica sau atitudinile icioase cum sunt: scolioza, #iperlordoza sau stergerea lordodozei. Unalt semn ra#idian este limitarea de mobilitate, care este pusa in evidenta de semnul +c#ober, care este sub . cm. (le ia se face cu aplecarea laterala a coloanei, lateralitatea e limitata, rotatiile suntdureroase si pacientul prezinta dificultati al mers. . (enomenul de arc dureros este fortarea dmiscarii peste durere pr face ca miscarea sa fie posibila. +imptomele durale - se datoreaza presiunii#ernieide disc asupra durei mater, adica asupra invelisurilor maduvei. 5n acest caz se produce e acerbarea durerii la tuse si stranut, lacresterea presiuniiintraabdominaleprinmanevra <alsalva, de asemenea e acerbarea durerii la fle ia capului, la adductia omoplatilor si la ridicarea la verticala a membruluiinferior %)asec&. $ $oate aceste manere cresc presiunea )3R uui incanalul maedular, e acerbanddurerea. +imptomele neurologice - sunt legate de suferint9a radaciniinervului lanivelul gaurii de conjugare. ,pare in.7 la suta din cazuri si se manifesta priniradierea dureriipetraseului nervului afectat, tuluburari de refle e, tulburaril e de sensibilitate si scaderea fortei musculare cu instalarea paraliziei.. +e testeaza forta musc#lor membrelorinferioare. +imptome legate de suferinte ligamentare -suferintele ligamentare acute, manifestate princontractura musculara refle a, analgica, mai e primatapeoparte a coloanei,producandscolioz9a, iar a doua categorie de suferinte ligamentare este cea cronica,prindureri profunde cu e acerbari lancinante intimpulunorgesturi, mai accentuate dimineata sidupapozitiivicioase pastrate timp indelungat. ,ceste dureri cronice se asociza cu limitare de mobilitate si cu insule de durere pemembrul inferior. +imptomele psi#ice - insotesc durerea, mai ales cea cronica, determinand modificare comportamentului bolnavului. 5ncazul acestor simptome se produce o interpretare psi#ologica a mesajului dureros nociceptiv. +emnele clinice sunt modificate, doatorita aceste interpretari, iar tratamentul simptomeleor psi#ice,produce ameliorarea spectaculoasa a durerii.

Page 23 of 48

!ar daca nu trtam etiopatogenia cu fizio"inetoterapie, ameliorarea va fi de sdcurta durata si apar recidive. Reumatologie - contnuare 20 noiembrie (orme clinice de durere lombara: )umbago acut de cauza ligamentara - cauza este afectarea articulatiei interapofizare posterioare. +emnele bolii: o durere de tip mecanic, accentuata de mobilizare, calmata de repaos. +emnele vertebrale sunt scolioz sau cifoza cu limitarea de mobilitate sut prezente semne ligamentare prin contractura musculara si semnesi#ice, ncaz de cronicizare asuferintei. )ipsesc semnedurale si neurologice. $ratamentul fa fi reaos, medicamente antiinflamatoare, infiltratii cu corticoizi, crioterapia, diadianmici si activizare rapida, "inetoterapie. 5ncaz de cronicizare a bolii se producescurtarea capsuloligamentara la nivel articular cu limitare de mobilitate si cu redoare matinala. a doua forma clinica este sindromul sacroiliac sau sindrom piramidal - se manifestaprindurere lombosacrata, parasacrata, peritro#anteriana. 6obilizarea in e tensie a coloanei si a sodului agraeaza durerea. +indromul vertebral - cresteleiliace nu sunt la acelasinivel, soldul prezinta limitarea dureroasa a abductiei %semnul Patrc&, alte semne sunt absente. trei forma clinica - lumbago acut discogen: apare in caz de prolaps sau protruzie discala. +e manifestaprindurere de tip mecanic,aparuta brusc, semelevertebrale prin stergerea lordozei sau cifroza, limitare de mobilitate, sindromul dural, prindurere la tuse si stranut si agravarea durerii la mobilizare, semnul )asec e prezent la 27, 37 de grade sisunt rezente semne neurologice. , patra forma clinica este sindromul dureros de originefasciala - se manifesta prin miogeloze 2induratii circumscrise dureroase la alpare pe tegument, pefascii, e ligamente, peperiost, pemusc#i, pepatratul lombelor, pe fesieri, petensorul fasciei lata, petriceps&. 6iogelozele se insotesc de durere referita ingamba,coapsa, geunc#i, mimandosciatica. 6iogelozele sntintretinute de tulburaride statica #ormonale, endocrine. $ratamentul il reprezinta infiltratiile, acupunctura, crioterapia si masajul urmat deintinderi. , cincea forma clinicaoreprezintasindroamelesi#osomatice - durere cronica difuza, rezentala femeile cu depresie. 5naceste cazuri avem o discordantaintre simptomele clinicezgomotase si datele e amenului obiectiv foarte sarace. $ratament - antidepresive, asociate cu fizioterapie, "inetoterapie si refle oterapia. , saseaforma clinica estestenoza de canalvertebral- micsoorarea canalului vertebralse datoreaza procesului degenerativ discal si interapofizar. (orma de manifestare prindureri lombare si semne neurologice: parestezii si deficit motor de tip paretic sau de tip paraplegic. +tenoza de canal vertebral apare frecvent la varsnici,peradiografii apar pensari discale ).,+1 severe si procese degenerative la nivelinterapofizarposterior.,ceste cazurinecesitainvestigatiisuplimentare R6>, pentru relatii catmaie acte,pentruca rezolvarea ete c#irurgicala. )ombosciatica - este afectarea radiculara prineria de disc lombaranervului sciatic. )ombosciatica sau nevralgia sciatica este o durere neurologica radiculara, datoratasuferinteiradacinine.rvului sciatic,j produsa de conflictul discoradicular, ceare loc intro#erniede dis: l- - )., ). - +1. !ebutul-se produce dupa efort cu ridicare de gtreutate si cu redresarea coloaei lombare. !ebutul se pproduceindoua feluri: in mod brusc,brutalsau insidioscu accentuareprogresiva. +ediuldurerii la inceut este lombar, apoi durerea iradiaza in fesa si membrul inferior. >eral >evralgiasciatica se clasifica indoua categorii. +ciatica secundara - este suferintanervului sciatic fara participarea coloaneivertebrale. apare in cinci situatii: 1. 5n boli generale care afecteaza nervul sciatic: into icatiile endogene %diabetul za#arat& si into icatii e ogene %alcoolismul sau into icatii cu plumb, saturnism&. 5nfecti si tumori. 5ntoate aceste boli esteprezentadurere pe nervsciatic sic#iardeficit motor,insa fara parciparea coloanei vertebrale lombare, fara sindrom ra#diansi ligamentar. 2. ,fectiunile maduvei spinarii, cum este scleroza in placi sau ara#nodita.

Page 24 of 48

3. +uferintele inflamatorii siinfectioase ale coloanei vertebrale: spondilitele, discitele. +e manifesta prinsciatica tumori si traumatisme ale coloanei, spondilolistezele. -. ,fectiunile bazinului - pot fi: sacroileitele, tumori ale oaselor bazinului ai afectiuni ale organulelor dn micul bazin: aleuterului si ovarelor, graviditatea. .. ,fectiuni inflamatoriisitumori petraectul inferior al nervului sciatic, la nivelul oaselor, tendoanelor si fasciilor. +ciatica primara - estecea produsa prin #ernia de disc, adica sciatica din faza a treia a discopatiei lombare. +imptomele sciaticii primare depid de stadiul suferintei radiculare. +tadiul 1 este stadiul iritativ, care se manifesta pritr o lombalgie de trei, atru zile, care poate ceda spontan. Pacientul prezinta durere lombara dupa efort,dupa c9alatoriiindelungate in aceeasi pozitie,dupa miscari de rascurie a coloanei, dupa miscari de alecare a trunc#iului. !urerile pot iradia lateral in masele musculare sau in crestele iliace, in discopatia )-,). sau ele pot iradia coccigiana, discopatie ).,+1. . !urerea se insoteste de rigiditate a coloanei si la palpare gasim puncte dureroase paravertebral la 2 cmlateral de apofizele spinoase. !aca lombosciatica se agraveaza trece in stadiul nevralgic, in stadiul congestiv, inn care radacina nervului este comrimata. +tadiul nevralgic apare dupa traumatisme, caderipesezut, treidatii,efort mare. +imptomele sunt - durere la cel mai mic efort, care se atenueaza la fle ia coapsei pe abdomen cu genunc#i flectat, durerea e sub forma de crampa lancinanta, insotita de parestezii si de senzatie de rece a piciorului. !istributia durerii depinde de localizarea discopatiei. 5n caz de discopatie )3 - )-, durerea iradiaza pe fata anterointerna a gambei, pana la maleola interna. 5n cazul discopatiei )- )., durerea iradiaza pe fata anteroe terna a gambei, panala #aluce si deget 2, pe fata dorsala a piciorului. 5ncazul discopatiei ). - +1, durerea iradiaza pe fata posterioara a gambei, intalpa, marginea e terna a piciorului si in deget mic. )a e amenobiectiv se constata: sindrom vertebral cu spate drept lombar, cu scolioza, limitare de mobilitate, +c#ober mic, distanta mare dete - sol si cu sensibilitate la palparea si percutia coloanei lombare. *ste prezent semnul ligamentar princontractura musculara refle a. *ste prezent de asemenea sindroul dural, care consta din e acerbarea durerii la fle ia busca a capului, acest semn se numeste semnul >eri. $ot datorita cresterii presiunii )3R ului apar dureri lombare la tuse si stranut. +emneneurologice - dovedesc sufernta radacniinervului sciatic. *le sunt: semnul )aseg, care consta din ridicarea dureroasa la verticala a membruli inferior e tins, ceea ce va e acerba durerea lombara cu iradiere pe tot membrulinferor si cu blocarea e cursiei la diferite grade de fle ie. palparea unoranumite puncte paravertebrale si petraseul nervului sciatic, unde nervul este mai apropae de suprafata, declanseaza durere. ,ceste puncte senumesc puncte <allei . ,l treilea stadiu al lombosciaticii este stadiul cu deficit motor, incare apar semnede intrerupere a conduceriinervoase, nervul fiindscos dinfunctie datorita comresiunii eriei de disc. ,ceste semne sunt: #ipotonie musculara la nivelul fesei, plica fesiera este mai coborata de partea bolnava. 5nacest stadiu avem tulburari de refle e, care constau din abolirea refle ului a#ilian si mediplantar si prezenta deficitului motor, mersul ep calcai este imposbil inerna )-,)., semnul talonului, iar in#eria de disc ).,+1, mersul pevarfuri mposibil, semnul PPoantei. (orme clince de lombosciatica - e ista trei forme clinice: 1. =iperalgica de lombosciatica. 2. (orma paralizanta cu deficit motor. 3. )ombosciatica cauzalgica - modificari vasomotorii la nivelul plantei. 5n ortostatsm planta prezinta cianoza si modificari ale pulsului, el putand c#iar sa lipseasca,iar durerile sunt ntense sub forma de arsura. Curs . ?inetoterapia inloA bac" pain !urerea lombara de tip mecanic are tratament infunctie de stareapacientului. Perioada acuta: dureri necalmate de repaos cu prezzenta contracturii musculare. 2. Perioada subacuta - cand durerile au diminuat, ele permit miscarea, pacientulpoate sta pe scau un timp, se poate deplasa. e PR*@*>$ +5>!R:6U) )58,6*>$,R., 3,!53, 3:>$R,3$UR, 6U+3U),R,. 3. P Reumatologie - - decembrie

Page 25 of 48

'odC 5n erioada cronica - pacientul prezinta dureri moderate, mobilitatea este permisa, iar ortostatismul si mersul devin dureroase dupa o perioada mai lunga de timp. Persista contractura musculara aravertebrala. Ultima perioada de evolutie este cea de remisie completa, perioada dintre puseele dureroase, pacientul neavand smptome. 5n perioada acuta, obiectivele de tratament sunt: reec#ilibrarea sistemului nervos vegetativ - inseamna scaderea #ipersimpaticotoniei. - rela area generala. - scaderea iritatiei radiculare. - rela area musculaturii lombare dureroase, adica combaterea contracturi musculare. 1. Reec#ilibrarea sistemuluinervos vegetativ - bolnavi inperioada acuta prezinta #ipersimpaticotonie, adica sistemul nervos simpatic are o activitate e agerata, manifestata prin ta#icardie si tensiune arteriala crescuta. $ratament - postura cu cifozarea coloanei lombare: decubit ventral peperna, perna sub abdomen cu comprimarea le ului celiac. - decubit lateral n pozitia Dcocos de puscaD cu mana presand perna asezata pe epigastru. . 5n aceste pozitii se face mangaiere blanda a musculaturii paravertebrale cu aplicare de caldura neutra, in zona lombara. 2. Rela area generala - estenecesara pentru scaderea tensiunii psi#ice, pentru scaderea sensibilitatii la durere si pentru efect decontracturant, inclusiv pemusculatura paravertebrala. 6etode - metoda Ba"obson, de asemenea se aplica e ercitii de respiratie profunda cu e pirprelungit sizgomotos, cu concentrare numaipe miscarile respiratorii. 3.+caderea iritatiei radicualare - nervul e comprimat de discul #erniat, anume de nucelul pulpos, lanivelul gaurii de conjugare, producadu se inflamatie. +e aplica te#nici ana"inetice -posturi antalgicepepat tare cu efect rela ant, efeect decontracturant si efect antialgic. !ecubit dorsal - cap siumeri peperna, genunc#iiflectati, cu sul sub genunc#isisprijin pe talpi. !ecubit dorsal cu soldul si genunc#iiflectati la 27 de grade, gambele srijinite pe unscaunel. !ecubit lateral, in Dcocos de puscaD. :rice alta postura care aduce ameliorarea durerii. +e pot face tractiuni si lombostatul, care e o orteza lombosacrata, o orteza, care rigidizeaza coloana. -. rela area contracturii musculare lombare - contractura musculara si durerea se intretin reciproc intr un cerc vicis. 3ercul vicios este intretinut de refle e nociceptive cu punct de plecare articular. ,ceste refle e nociceptive care provoaca spasm muscular cedeaza la izometre. $e#nca - facilitarea (>P #od - rela . ,ceasta consta din contractii musculare izometrice, urmate de rela ari. 3:ntractia se face cu rezistenta moderata. ,plicarea diagonalelor ?abatt, incare sunt antrenate inmiscare membrele cu efect decontracturant pe musculatura trunc#iului. +unt e ercitii discopro imale. )a membrele inferioare se aplica diagonala de fle ie si e tensie, iar la membrele superioare, se aplica diagonala 2 de fle ie si e tensie. *le au efect asupra musculaturii abdominale siasupra musculaturiitrunc#iului. )a finalul miscarii se aplica izometrie sirezistenta. +e incepe cu partea sanatoasa, se incepe cu membrele superioare, apoi membrele inferioare de partea sanatoasa, iar pe urma se trece la partea bolnava. !aca una din sc#eme este dureroasa se renuta la ea o zi sau doua. Perioada subacuta - obiectivele "inetoterapiei sunt doua: rela area musculaturi contractate si asuplizarea trunc#iului inferior. 1. Rela area musculaturii contractate - prin te#nica (>P Dtine - rela eaza&, izometrie sub rezistenta a musculaturii lombare contractate. 6entinerea contracturii cel putinsase secunde dupa care se comanda rela area. !iagonale ?abatt contrarezistentei "inetoterapeutului. +e abordeaza indirect partea bolnava, incepand lucrul pe partea sanatoasa si pe membrele superioare.

Page 26 of 48

2. ,suplizarea trunc#iului inferior, adica a coloanei lombosacrate - se face prin programul de "inetoterapie Eilliams. *l consta din intinderea coloanei, delordozare, pozitie corijata pe pat dur, urmata de mobilizare. +e intinde musculatura paravertebrala, se fac delordozari inpozitiecorijata, urmate de basculari de bznsimobilizarea coloanei lombare. Programul Ailliams are trei faze, iar inerioada subacuta ase aplicaprimele doua. (aza 5 a programului Ailliams consta din cinci e ercitii din decubit dorsal, genunc#i flectati si talp pe pat. *le se aplica cu progresivitate, constand din: fle ii si e tensii de genunci, genunc#i flectatiliept alternativ, apoibilateral, fle iisie tensi degenunc#icumainilesub cap,apoifle ii sie tensiidegenunc#i cumembrelesuperioare flectate insus pe langacap. ,l cincilea e ercitiiu: genunc#i flectati, talpipepat, membre superioare in fle ie ma ima,pelanga cap, lomba impinge patul, musc#ii abdominali se contracta sipacientul salta sacrul de pe pat si apoi revine.,cestea sunt basculariledebazin.Ultimule ercitiu dinfaza intai, din sezand pe scaun, membre inferioare indepartate, membrele superioare ating solul, se mentine pozitia patru, cinci secunde. ,ceste e ercitii se repeta de doua, trei ori, se fac doua, trei seturi, programul se aplica doua saptamani. (aza a doua cuprinde mobilizari ale coloanei lombare. +unttrei e ercitii dindecubit dorsal. 1. 8enunc#iflectati, ambii genunc#i solidarizati, se inclina la inceput spre dreapta, apoi spre stanga pana ating patul. 2. 3alcaiule genunc#iulopus,cu adductia soldului si al treile ae ercitiu, fle ia soldului cu genunc#iul e tins. * ercitiu din ortostatism - spate drept, mainile sprijinite la spalier si se comanda genofle iuni. !in pozitia de Dcavaler servantD cu intinderea psoasiliacului - se face balansare, un genunc#i fiind flectat celalalt e tins, mainilasol. !inatarnat cu spatele la spalier, sprijin in maini, se trag genunc#ii la piept, se roteaza genunc#iflectati, se penduleaza membrele inferioare intinse, se fac semisuspendari cu sold si genunc#i la 27 de grade si basculari ale bazinului. $ot din atarnat cu fata la spalier - se fac redresari de bazin, pendulari de membre inferioare si cifozari lombare, picioarele sprijinindu se pe o bara. ?inetoterapia i perioada cronica - obiectivele sunt: asuplizare lombara si tonifierea musculaturii slabe. ,suplizarea lombara - va consta dn bascularea pelvisului, intinderea fle orilor soldului si intinderea e tensorilor lombari si intinderea e tensorilor lombari. Pentru asuplizarea lombara se aplica faza a treia a rogramului Eilliams - bascularea pelvisului si intinderea fle orilor soldului si a e tensorilor lombari. 'ascularea pelvisului decubit dorsal, genunc#i flectati,se impingecu lomba patu, se contracta musc#ii abdominalisise basculeaza bazinulinsus. !ecubit dorsal - bicicleta cu pelvisul mult basculat inainte. :rtostatism - calcaiele la 37 e cm de perete, lomba aplatizata eperet, se apropie treptat calcaiele de perete , mentinand tot timpul coloana lombara in contact cu peretele. 5ntinderea fle orilor soldului - sc#emele ?abatt, sc#emele de fle ie, ambele , contrrezistenta, urmate de e tensie cu intinderi. 5ntinderea e tensorior lombari -decubit dorsal, sold si genunc#i la27 de grade, se face fle ia genunc#ului lapiept, contrarezistenta. $ot timpul coloana lombara ramane in contact cu patul, priza se aplica pe genunc#isipe plante +ezand, membre inferioare intinse, membrele superioare solidariate, capul flectat- se ridica membrele superioare contrarezistenta, rezistenta tinandu se pe cap si pe maini. $onifierea musculaturi slabe - se tonifiaza musc#ii abdominalisi e tensori lombari. +e face inconditii de delordozare. scopul delordozarii este creerea uneipozitiineutre a bazinului, candtrunc#iul este inortostatism.6usc#i abodminalisi lombari tonifiati creeaza opresiune abdominala pozitiva, care preia o parte din resunea transmisa discurilor. !elordozarea se obtine prinintinderea e tensorilorlombari: decubit dorsal, lomba pe unpat dur, genunc flectati,talpipepat - se ridica plantele contrarezistenta spre tavan, cu cocontractia musc#ilor abdominalisilombar. !ecubit dorsal cu lomba pe pat dur, ,talpi pepat, genunc#i flectati - se ridica membrele superioare intinse, apoi capul , umerii , trunc#iulcu contractia musc#ilor dreti abdominali. !ecubit dorsal cu lomba pe pat dur, genunc#i flectati la 27 de grade, talpi pepat se face bascular de bazin cu izometrie pe fesieri.

Page 27 of 48

!inpatrupedie - se comanda pacientului se suga abdomenul, pentru tonifierea transversului abdominal. P:dul - decubit dorsal, lomba pe pat dur, genunc#i flectati, talpi pe pat, sprijin pe umeri si pe picioare. +e comanda ridicarea bazinului contrarezistenta, pe crestele iliace. ,stfel tonifiem e tensorii lombari. Reumatologie - curs continuare 'odC Perioada de remisie comleta - perioada faara durere intre doua pusee dureroase. ?inetoterapiea in aceasta perioada se numeste +c#ool bac" - constinetizarea pozitiei corecte a cooanei lombare si bazinului, inzavorarea coloanei lombare si cresterea fortei musculare, a musculaturiitrunc#iului, fesierilorsiabdomenului. 3onstentzarea pozitieicorecte: scopul este a de a realiza tinuta neutr a cooanei lombare. trtamentul consta din adoptarea nrposturi corective, intimpul caror urmarim alungirea corpuluiina . decubit dorsal, gennc#i flectaticu alungirea corpului in a . !ecubit lateral cu sold si genunciinfle ie cu alungirea corpului ina . :rtostatism, cu presarea lombei pe un zid si cu scurtarea distantei dntre pube si apendicele ifoid. sezand, cu sold si genunc#ii flectati, genunc#iidepasindcu opt, zece cm nivelul soldurilor. +patele lipit de spatar, upe margineascaunului, iar daca pacientul este inmasina, scaunul soferului tras spre volan,spatele lipit de spatar si genuncii flectati, depasind linia soldurilor. $ot pentru consttientizarea pozitieicorecte,se aplica e ercitii de delordozare pentru basclarea bazinului. !ecubit dorsal, genunc#i flectati, intinderea genunc#lor treptat. Patrupedie - se fac lordozari si delordozari lombare.!in sezand se fac lordozari si delordozari lombare.!in ortostatism- calcaiele la 37 de cm de perete, lomba peperet, treptatse apropiecalcaiele de zid. !in ortosttism, o mana e apendicele ifoid, ala pe pube, se sucrteaza si se mareste distanta dintre maini. 8esturi uzuale cudelordozari - luarea obiecteor depe podea din pozitia cumpana, adicaungenuncflectat, celalaltintins. Ridicarea de greutati sipurtarea lor cu genunc#sisolduri flectate, greutatile fiind purtate lanivelulbazinului" cu bratele intinse. ,plecarea infata la c#iuveta si la masa,prinfle ia soldurilor cu coloanainpozitieneutra. 2. 5nzovorarea cooanei lombare: scop - e necesara pentruaseblca coloaainefort, sa si mentina opozitieneutra a cooanei lombare si sa si mobilizeze membrele independent de trunc#i.$e#nica se invata in stadii: 1. adoptarea pozitieicorijate, urmarind alungirea corpuluiina si constientizarea senzatieide bloca coloanei lombare. ,poi se mentine coloanalombara inzavorata si se mobilizeaza membrele infelulurmator: decubit dorsal, facand fle ii si e tensii de genunc#i, concomitent cuabductii siadductii de membre superioar. +ezand - ridicarea membrelorsuperioare la verticala si fle ia coapselor. !in ortostatism, flectarea alternatia a coapselor si mobilizarea bratelor.,poi se trece la mobilizarea trunc#iului inzavorat ca o pisa unica. ,l treilea stadiu este mobilizarea trunc#iuli ca o piesaunica.!ecubit dorsal, genunc#i flectati se comanda rostogolirilaterale cu impingere dinbrate. !insezand, ridicari si asezari pe scauncu membrele superioare pe sold. :rtostatism -se fac genofle iuni cuspatele sprijintde perete. !inortostatism se fce fandare penpicior cu cumpana.$otdnortostatism alergare usoara. Ultimul stadiu este adaptarea coloanei inzavorate la activitatea zilnica a bolnavului, atat la domiciliu, cat si in profesie. 3. Ultimul obiectiv al acesteiperioade este cresterea fortei musculare.

$ratamentul de recuperare 3uprinde tratamentul etiopatgenetic prin "inetoterapie,tratamentul durerii, care are o componentasi#osomatica, adica pacienti auinterpretare psi#ologica a mesajului durerossi regui de gigiena impuse de boala.

Page 28 of 48

$ratamentul de recuperare in durerea lombara de origine nediscala-poate aea drept cauza artroza interapofizara posterioara, artroza articulatiilor sacroiliace,cauza miofasciala, reprezentata de miogeloze, intretinute de tuluburari de statica si ultima cauza este una psi#osomatica. 5n perioada acuta- se alicaposturi, rel ari, tractiuni blande, masaj, cataplasma cu mustar, electroterapie antialgica, producatoare de caldura si termoterapie. 5n perioada subacuta a durerii ombare de origne nediscaa - "inetoterapie de asuplizare a coloanei lombare, de tonizare lomboabdominofesiera, de reeducare a posturii coloanei si #idroterapia. !urerea lombara de origine discogena: in perioada acuta - se aplica repaos pe pat tare, posturi antialgice, te#nici (>P, rela ari, lombostat, tractiuni. +e fce masaj prelungit lombar si fesier, se apica crioterapie la enerenta radaciniinervoase si electroterapie de joasa si medie frecventa. 5n timpul procedurilor de elctroterapie este importanta postura pacientului cu confort ma im pe perioada procedurii. ,picam curentul galvanic, diadinamici, $ens, interferentiari, ultrasunet. Perioada subacuta - se aplica "inetoterapie pentru decontracturare si pentru asuplizarea coloanei lombare, prin: posturi, te#ici (>P, diagonale ?abatt, programul Eillams 1,2, se recomanda purtarea unei centuri rigide, care sa impiedice fle ia coloanei sisa pastreze delordozarea. !inelectroterapie se aplica curentide joasa frecventa, iar incaz de pareze se face electrostimulare cu curenti e ponentiali d e joasa frecventa. Perioada cronica - continuam "inetoteraia de asuplizare a coloanei lombare, tonifiere musculara si reeducare posturala. ,suplizarea coloanei lombare se face prinprogramul Eilliams 3, se tonifica musc#ii abdominali,e tensori lombari si feseri, prinizometrie si mobilizari active cu rezistenta. * ercitiile trebuie aplicate fara durere, fara oboseala si cu progresivitate. +e aplica masaj decontracturant, masaj refle , masaj transversal 3iria . !in electroterapie se aplica proceduri antialgice si decontracturante, cum sunt ionizari cu solutii miorela ante $ens si ultrasunet. 5n perioada de remisie - se aplica "inetoterapia, scoala spatelui, cu constientizarea pozitiei corecte a cooanei, inzavorarea coloanei si cresterea fortei musculare a trunc#i, abdomen si fese. +i se recomanda cura balneara la (eli , *forie >ord, 6angalia si $ec#irg#iol. $otin perioada de remisie pentru recuperarea durerii lombare, se are in vedere: statica coloanei, mobilitatea coloanei, starea musculaturii si gradul de uzura a coloaeivertebrale. sunt importante tractiunil, te#nicile (>P, posturile, e ercitii de tonifiere musculara, mai ales pe e tensori, pfacandu se e ercitii de forta si de contrarezistenta, se aplica e ercitiul aerobic, pentru reantrenare la efort cu accent pe rezistenta, se face readaptarea la viata zilnica cu invatarea pozitiilor de protectie pentru coloanalombara. +i invatarea pozitiilor de repaos a coloanei lombare. +e plica scoala spatelui, #idrogimnasica, cura balneara cu factori naturali, factorii naturali fiind: apa minerala, namolul terapeutic si climatul. *ste important iotul pe spat, urmat de repaos in decubit dorsal si purtare de lombostat dupa inot. +porturile permise sunt cu gesutri ine tensie, iar dinterapia ocupationala se aleg gesturi prin care pacientul isi adapteaza pozitiile de lucru la suferinta lombara. 5n timpul terapeii ocupationale se invata: automatiarea posturii corecte, antrenarea purtarii de greutati fara afectarea cooanei lombare. ?inetoterapiapentru a aea rezultat se continua zinic la domiciliu si intermitent la sala pentru a fi corectate e ercitiile Curs 1' # 11 decem!rie 'odC Recuerarea durerii lobare nediscale -continuare Recuperarea lombosciaticii - in primul rand trebuie eliminat diagnosticul de sciatica secundara. *a poate fi secundara neoplaziei, infectiei, secundara unei viroze %zona @oster&, secundara posttraumatica, secundara unei boli neurologice %nevrite, nerinom&. 3azurile #iperalgice de lombosciatica, cazurie rebele la tratament si cazurile paralizante se indruma la neruoc#irurgie. )ombosciatica in perioada acuta: obiective . Reec#ilibararea sistemuluinervos vegetativ. 2. Rela area. 3. scaderea iritatiei radiculare. -. +caderea tratament: repaos pe pat tare inpozitie antalgica cu coloana lombara cifozata, tractiuni discontinue cu greutati de ."g, rela are prin e ercitii respiratoriisiizometrie,se aplica crioterapia si electroterapie cu

Page 29 of 48

medicamente antinflamatoare %ionizare&. +e aplica ionizari calcice, ionizari salicilate, ionizari cu medicamente decontracturante. +e mai aplca proceduri de joasa si medie frecventa, se aplica $*>+, procedura antialgica, ultrasunetul, masaj lombar decontracturant, iar pe fese si membre inferioare se aplica masaj tonizant. !in "inetooterapie se apoica postura in decubit dorsal pe pat tare, se fac fle ii si e tensii, cu genunc#ii flectati, se aplica izometrie pe musc#ii abdominalisi e e tensorii lombari si basculari de bazi. Recuperarea lombosciaticii inperioada subacuta: 5naturarea contracturi musculare, cresterea mobilitatiicoloaneilombare %asuplizarea&. se aplica "inetoterapiacuefect "decontracturant, consta dinposturi, te#ici (>P, tinerela eaza si metoda 3abatt. !e asemenea se fac rela ari, asulizari lombare prnprogramul Eilliams 1 si 2, se face recuperarea deficitului motor al membrului inferior, lipsit de forta musculara, recuperarea mersului, #idro"inetoterapie si electroterapia e citomotorie. %medie frecventa alternanta&. Profila ia durerii lombare discale consta din instruirea pacientului asupra principalilor factori de risc, care pot declansa crize de durere lombara. (actorii de risc sunt:supragreutatea, frigul, umezeala, miscarile brruste lombaree, necontrolate, purtarea de greutati intr o mana, purtarea de greutati pe cap, pe umar. +e invata pacientul modul protector de a efectua geturi uzuale, care reclama efort fizic. *fortul fizic cu fle ia, rotatia, inclinarea coloanei, trebuie efectuat cu blocarea regiunii lombare. Pacientul trebuie sa urmeze unprogramul de "inetoterapie D+coala spateluiD, bolnavu invatand sa traiasca si sa si desfasoare activitatea profesionala,in conditii limita de risc. *a cuprinde constientizarea pozitiei corecte %posturi, delordozari& si inzavorarea coloanei lombare, in cadrul acestui program pacientul face mobilizari cu coloana blocata si tonifierea musculaturii e tensoare a trunc#iului, a abdomenului,astfel incat sa sicreeze o centura naturalainjurulregiuibolnave.recidivelepot aparealaintervalede timp variabile si mprevizibile. recuperarea lombalgieidnsindromulpsi#osomatic -este foarte frecventinaacest sindrom, mult maifrecventadecat cervicalgia si dorsalgia. !iagnosticul este dificil si lombalgia apare la subiecti, care au tendinta de a trai fizic conflictele lor. !e obicei lombalgia se asociaaza cu afectiunipsi#ice, cu depresia, isteria saucutraumatisme craniocerebrale, tabloul clinic este banal, e amenul obiectiv sarac. ?inetoterapia va fi condusa lent,progresiv, se insoteste de psi#oterapie si se lucreaza inetape, nu se spuneapcientului ca nu are nimic. Prima etapa - se lucreaza pasiv cu obilizari blande, masaj usor si #idroterapiecalda. 5netapaadoua, canddurerea si contractura muscular au diminauat se trece la tratamentmaiactiv, se fac rela ari, reeducarea posturala si mobilizari,terapie ocupationala si se face "inetoterapiascoliispatelui. +oldul *ste a doua mare articulatie acorpului, componentaacentrii pelviene,fiidunsegmentintermediar,intretrunc#isimembrul inferior. Rolul soldului inorgasm - primul rol este rol de stabilitate inortostatism si mers. ,l doilea rol este inmobilitatea corpului, manifestat prinmers. +tabilitatea esteasiguratadeoase,ligamente simusc#i. :asele particpia lastabilitate, prin coaptarea articulara si pri oblicitatea colului femural. 3olul femuarl arerolde parg#ie.)igamentele nu permit caderea trunc#iuluiinfata, iar musc#ii care au rol instabilitatea soldului suntrotatorii e terni, care asigura stabilitate posterioara si laterala a articulatiei, restul musc#ilor prin tonusul muscular. :asele - osul co al si osul femur. :sul co al participa la articulatia soldului prinfata sa e terna, unde se afla cavitatea cotiloida. osul co al este o componenta abazinului unoslarg, care mareste bratul parg#iei. (emurul participa la articulatia soldului rine tremitatea sa superiora, adica prin cap, gat si tuberozitati. 8atul, adica colul femural este predispus la fracturi, iar lungimea colului femural conditioneaza fortele ce actioneaza aa soldusoldului.* ista doua tuberozitatipe care se insera musc#ii. ,rticulatia este alcatuita dincapul femural,cavitatea cotiloida,dului.3avitatea cotida este completata cu burelet fibrocartilagins pentru a mari cuprinderea capului femural,articulatia mai prezinta capsula articulara si e ista ligament , care nu permit caderea trunc#iuli in fata. ,ceste ligamente sunt: ligamentiliofemural anterior, pubofemural, isc#iofemural si unligamentalcapului femural,numit ligamentulrotundsicare fi eaza capulinfundul cavitatii cotiloide.Prin ligamentul rotund trec vase, care asigura vascularitatea cap femural.capului femural. 6usc#i - sodlulare mase mari musculare, care asigura ec#ilibrul bazinului. 5sprijinunipoda, pe unpicior,ec#ilibrul este asigurat de fesierul mijlociu, iar insprijbiodal, ec#ilibrul baznului este asigurat de ec#ilibrul dintreadductorisiabductori. 6usc#iisuntde doua categorii: monoarticulari si musc#i biarticulari.

Page 30 of 48

6usc#iibiarticulari suntmusc#i cu directie longitudinala, acestiasuntmusc#iul croitor,dreptintern,dretanterior, isc#iogambier, tensorulfascieilata, acesti musc#ilongitudinali au o tendinta u anta pentru sold. 6usc#ii monoarticulariau o dispozitie transversalasieiau tendinta de a fi a capul femuralincotil. 3ei mai importantisunt rotatori e terni. Pentrufle ie - psoasiliacul, e si unmusc#i lodrozant al coloanei lombare. Psoasiliacul se insera lombar, trece rinbazinpanalae tremitatea superioara a femurului. $otpentru fle ie tensorulfascieilata si musc#iulcroitor, pentrue tensie fesierul mare si insc#iogambierul. Pentru abductie fesierul mijlociu, care are rol inmers si ipedalaj si tensorul fasciei lata cu rol inpedalaj. adductia este efectuata de musc#ii adductori cu rol in mers. Rotatia interna e efectuata de fesierul mic isi tensorul fasciei lata, iar rotatia e terna este efectuata de pelvitroaterieni. ei fi eaza capul femural incotil. 'tul fortei eopatre din bratul rezistentei. dacabratul fortei se micsoreaza si mai mult, colul femural se produce co avalga si forte si mai mari vor apasa pe capul femural. 3reste presiunea pe capul femural, iar soldul se fi eaza in atitudini vicioase. 5nmers, articulatia soldului sufera o presiune intermitenta. 6usc#iul fesier mijlociu, trage puternic de aripa iliaca a co alului, de patru ori greutatea corpului pentru a fi a bazinul si pentru a nu bascua. Punctul de sprijin al balantei PaAels este e capul femural, rezistenta e in dreptul simfizei pubnene, reprezentata de gravitatie, de greutatea corpului, iar forta este tro#anterul mare, locul de inserite a fesierului mijlociu..Pentruca bazinul sa fie inec#ilibru, bratul fortei sibratul rezistentei trebuie sa fie egale, daca nusunt egale, una dinforte devine mai mare proportional cu inegalitatea dintre brate. +oldulare trei grade de libertate, el este structurat pentrustabilitate si mobilitate. +tabilitatea nupoate fi sacrificata, mobilitatea insa da. * istadiferente de grade intre miscarileactive si pasive, miscarilepasive fiind maiample,de asemenea miscarile cu genunc#iulflectatsuntmaiamle, iar amplitudinea miscarilor soldului este marita de miscarile coloanei vertebrale.6iscarile sunt: fle ie - e tenia, abductia - dductia, rotatii si circmductia. Pozitia cu presiunile cele mai mici la sold, adica pozitia cu coaptare perfecta este soldul cu e tensie,abductie si rotatie iterna, iar pozitia vicioasa a soldului este in fle ie, adductie si rotatie e terna. Reumatologie - continuare 11 decembrie 'odC *valuarea soldului se face pri bilant articular si testing muscular. (le ia e tensia se masoara cu genunc#ul flectatisi aoi cu el intis, abductia numain e tensie. secotrul util de mobilitate este fle ie de -. de grade si abductie de 1. grade. la testingmuscular se masoara capacitatea musc#ilor de a invinge rezistenta, se stabileste la cripeti 7 R6,, care se evalueaza saptamanal. Pozitia functionaala a soldului pentru imobilizare. +(le ie de 1. grade si abductie de .. ozitia de repaos in care soldul e nedureros este fle ia de 37 de grade, abductie 37 de grade si rotatie e terna. 'olile soldului - are trei categorii de boli: osoase, articulare si periarticulare. 'olile osoase sunt displaziile congenitale, modificari de forma ale oaselor dnnastere. !e asemenea tumorie, fracturile, tulburari metabolice oasoase, cum e osteoporoza, tulburarile isc#iemice, cum e necroza aseptica de capfemural si tot aici intra starile postoperatorii dupa fracturi de corp femural. 'olile articulare ale soldului sunt artritele, artrozele si lu atiile. 'olile periarticulare ale soldului sunt: periartritele, bursitele, tendosinovitele, #ematoamele musculare si paraliziile neuromusculare. * amenul obiectiv ete importanta simetria bazinului si a membrelornferioare, egalitatea lor, se fac masuratori, este important mersul. 5n bolile soldului mersul este cu balans, mers de rata, mers leganat. +e urmaresc punctele dureroase, cel mai caracteristic punct dureros, durere in spatiul eng#inal. +e face bilant articular, testng muscular si se fac teste globale pentru functia soldului. Pacientul e pus in sprijin unipodal pe soldul bolnav. !aca e bolnav trunc#iul se inclina si soldul e dureros. :biective de tratament: 1. 3ombaterea durerii, cresterea stabilitatii, adica asigurarea ec#librului intre musc#i agonisti siantagonisti, cresterea mobilitatii, insa fara a ajunge la sectoare e treme, cresterea abilitatii si a mobilitatii controlate. Particularitati in tratamentul soldului - trebuie sa retnem ca obiectivul cel mai important este stabilitatea. Pentru stabilitate soldul are nevoie de forta muscalara. +oldul se trateaza in pozitii de descarcare. 5n tratamentul soldului sunt foarte imortante e ercitiile izometrice, fiind tonizante pentru musc#ii, care vor asigura protectia soldului. ?inetoterapia la sld nu se aplica pe durere. reguli de igiena a soldului - asigura soldului economie articulara, adica pastrand regulie de igienea a soldului, el va lucra economicos:

Page 31 of 48

1. *vitarea ortostatismului prelungit. 2. *vitarea mersului pe teren accidentat. 3. 8reutatea corpului trebuie sa fie sub limita normala. -. *ste indicat mersul cu bicicleta. .. Pacientul bolnav de sold va evita pozitia sezand, ppastrata timp indelungat, pt ca ea favorizeaza fle umul. /. Pacientul va alterna pozitia sezand cu mers si cu decubit. 0. Pacientul trebie sa foloseasca bastonul. 1. $rebuie sa evite sc#opatarea princontrol mental al mersului. 2. trebuie corectata inegalitatea membrelor nferiore, adaugandu se inaltatoare ing#ete. 17. >u sunt permise tocurie inalte, entru ca sunt #iperlordozante, producand fle umul. 11. >u sunt permise purtatul de greutati. 2. Pacientul trebuie sa faca e ercitii de trei ori pe zi. 6ijoace de tratament: combaterea durerii - repaos, medicatie, posturi cu genunc#ii flectati usor, izometrie, mobilizare pasiva si activopasiva, tractiuni, #idrogimnastica, #idrtermoterapie, electroterapie si masaj. 2. 3resterea stabilitatii - se face prin izometrie, te#ici (>P, care combna izometria cu izotonia si rezistentele, e ercitii active cu rezistenta, pentru fesieri si 9uadriceps si scripetoterapie. 3. 3resterea mobilitatii -nu intereseaza sectoarele e treme de mobilitate. 6obilizari pasive, active cu rezistente, scripetoterapie, #idro"inetoterapria si bicileta. -. Pentru cresterea abilitatii si mobilitatii controlate se foloseste terapia ocupationala si recupaerarea mersului. 3o artroz9a !efinitie - face parte din reumatismul degenerativ neinflamator, fiind cea mai frecventa afectioue reumatismala a soldului. 3lasificare - doua tipuri: co artrozele primitive reprezinta -7, .7 la suta din co artroze, afectiunicare apar la sold fara o cauz a bine definita. 5naceste cazuri soldul radiografic nu prezinta modificari de forma, anomalii morfologice. <arsta la care se declanseaza este .7,/7 de ani si apare incadrul unei boli artrozicegenerale. *volutia este lenta, tratamentuleste conservativ si consta nspecial din'($ de recuperare. co artrozele secundare sunt .7, /7 la suta dinele, greu de tratat recuperator, la originea lor se pot afla trei situatii; modificari de ar#itectura a oaselor, de obicei congenitale, afectiuni posttraumaticesi afectiuni ale osului si ale articulatiei in cadrul unor boli generale ale corpului. 3o artroze secundare apar cel mai frecventinlu atii congenitale de sold, sublu atia de sold, displazia de sold, care este o forma minora de sublu atie si protruzia acetabulara. ,cestea sunt congenitale si ele se opereaza. !ca operatia se face precoce este asigurata o recuperare buna a soldului, incazurile avansate de co artroza secundarasubblu anta, ne limitam la medicatie analgezica si "inetoterapie. , doua situatie incare apar co atrozee secundare sunt afectiuni posttraumatice: fracturi de col femural, lu atiile traumatice ale soldului, fracturile cotloidiene, fara deplasare. a treia situatie - necroza aseptica de cap femural, adica infarctul osos, co itele $'3, cand bacilul $'3 se afla inarticulatie, #emofilia %sangele nuse inc#eaga& si in afectiunile neurologice, artropatii nervoase. +imptomele de co artroza sunt durerea, redoarea, tulburarile de statica, de tonus muscular si de mers. Prezenta acestor semne dovedesc decompensarea dco artrozei. *a poate fi algca, statica sau dinamica. !urerea - la nceutul bolii durerea este de tip mecanic, apare la pornire, fiind mai acccentuata la urcatul sicoboratul scarilor si fiind mai imporseara. *acedeaza la repaos. 3u timpul devine permenenta. +edul durerii este eing#inalcu iradiere pe fata anterioara a coapseipana la genunc#i. Un al doilea sediul al durerii poate fi e tern,tro#anterian, iar al treila sediu este posterior, isc#iotro#anteriann. !urerile iradiaza posterior simuland o sciatica, iradiaza anterior, simuland o cruralgie sidurerea iradiaza pe fata intera a coapsei, simuland afectarea nervului opturator. ,l dolea simptom este redoarea ca frecventa si importanta. Redoarea incee prinlimitarea mobilitatii articulare pentru amplitudini e treme si evolueaza spre o limitare progresiva, pana la blocarea articulatiei inozitii vicioase. a inceut limitarea mobilitatii articulare este o reactie de aparare impotriva durerii, daca se pune articulatia in descarcare in pozitia antalgica, musc#i periarticulari se rela eaza, fle umul solduli se reduce, scade presunea intraarticulara, scade durerea.

Page 32 of 48

(le umul antalgic mentinut timp indelungat, la care se adauga contractura musculara pe adductori si pe pelvitroaterieni!uce la fi area solduli in pozitievicioasa de fle ie, adductie si rotatie e terna. ,ceasta pozitie este frecventa a co artrozele secundare avansate. 'locajul soldului determina tulburari de statica, cu efect nefavorabil asupra coloanei vertebrale lombosacrate si asupra genunc#iuli, care devindureroase cu devieri, deformari si limitari de mobilitate. cu trecerea timpului durerea aparand la mers, obliga bolnavul sa se opreasca, pentru ca ulterior sa apara mersul sc#iopatat, pacientul fiind inst9adiul tulburarilor de dinamica a soldului. Urmatoarele semne sunt tulburarile de stiatica, de tonus muscular si de mers. *le se depisteaza la e amenul obiectiv la nsectia in ortostatis, urmarind egalitatea membreleo r inferioare, fle umul de sold si genunc#i,se urmarete #iperlordoza si scolioza lombara, se urmareste bascularea bazinului. !aca la asezarea pe un taburet, scolioza dorsolombara persista,inseamana ca ea are cauza lombara. !in culcat masuram lungimea membrelor inferioare, se masoara distanta de la omblic la malela interna, pentru lungimea aparenta a membrelor nferioara si distanta de la troanterla maleola e terna pentru lungimea reala a membrelor inferioare. +e masoara perimetttrul coapsei la zece cm distanta de asupra rotulei, pentru a stabili daca e ista #ipotrofie sau atrofie a musc#ior coapsei de partea bolnava. 5nstatiunea uniodala, daca lina spinelor iliace anterosuperioare nu se mentine orizontala si #emibazinul coboarainseamana ca musc#ii abductori sunt deficitari. 3ontinuam cu bilant articular pentru limitari de mobilitate, se masoara fle ia si e tensia cu genunc#i flectati si e tinsi, se masoara rotatiile in e tensie si in fle ie si se masoara abductia si adductia cu membrele inferioare in e tenie. +e calculeaza coeficient functonal de mobilitate, ce a mai mare valoare functionala o au -. de grade de fle ie si primele 1.grade de abductie. +e face testing muscular, testarea se face pe sistemul celor sase trepte, iar pentru coantificarea fortei musculare, se stabileste zece R6 prinscripeti. Radiografia este obligatorie pentru aprecierea mdoficiarilor de forma, p care alcatuiesc articulatia. curs * # ianuarie "''* 'odC 3o artroza - continuarie 6ecanismul deproducere al co artrozei - inproducerea ei doua aspecte sunt importante. Pe de o parte cresc tensiunile articulare din cauze mecanice: incarcarea e cesiva, defectele ar#itecturale, congenitale sau dobandite. ,par puncte de ma ima presiune,unde se produce uzura, datorate incongrunetei articulare. Pe de alta parte se produce alterarea tesutului cartilaginos, ceeace duce la dezvoltarea artrozei. $esut cartilaginos de proasta calitate,care se uzeaza mai rapid,e ista inco artrozele pprimitive, iar tensiuni articulare de cauza mecanicaapar maiales inco artroze secundare. *voltia - oate fi lent-progresva sau poate firapida. 5nambele cazurievolutiava fispre pozitiivicioase, cu tulburari de statica si mers. 5naceste cazuri pacientulprezinta durerinocturnelanivelulsoldului silanivelul coloanei lombosacrate siagenunc#iului.!atorita suprasolicitariiacestora,incadrul efortului organismuluide acompensa biomecanicamembruluiinferiorbolnav. +tadiile de evolutie a co artrozei- ea evolueaza ntrei stadii. 5nstadiulsauetapaintaipacientulprezinta de obicei modificaricongenitale,deforma a oaselorce compunarticulatia soldulu,faraleziunilanivelularticulatiilor.Pacientulprezintadureriinmers siortostatismprelungitsiobosealamusculara locala. 5n al doilea stadiu -este etapaaparitieileziunilor radiografice articulare. Ppacientulprezintadureriinreapossilamers,cu redoare articularasitendinta spre atitudinivicioase corectabile. +tadiultreide boala -este etapamodificarilor functiei articulare,cutulburari de statica si dinamica articulara.Pacientulprezintadureriintense, inclusiv noaptea,cu limitari importante de mobilitate ssi pozitiivicioase ireductibile. $ratament -tratamentulprofilacticconstadinaplicarearegulilordeigienaa articulatieisoldului. 1. *vitareaortostatismuluiprelungit. 2. *vitarea mersului prelungit pe jos. *l este necesar totusipentruintretinerea functionalitatiisoldului,cu conditia respectariiuneidozari riguroase si cu conditiaevitarii mersuluipeterenaccidentat. 3. 6entinerea greutatii corporalesub limitanormala.

Page 33 of 48

-. Utilizarea biciletei. .. *vitarea sc#iopatarii. /. Utilizarea bastonuluidaca estenecesar. 0. *vitarea pozitiei sezand prelungite, pentru ca aceasta pozitie favorizeaza fle umul soldului, fle umul fiind o pozitievicioasa. 1. 3orectareainegalitatiimembrelorinferioare. 2. *vitarea purtariitocurilor inalte, pentru ca ele produc #iperlordoza si aceasta produce o aplecare abazinuluiinfata,intretinandoproasta ar#itectura a soldului. 17. *vitarea meseriilor,carei ncarca multsoldul, meseriiincare se poarta greutati. 11. * ecutarea programelor degimnastica odata,paalatreioripezi,iarpedoua oripezi sfatuim pacientiisastea inrepaoslapat cu articulatiile soldurilor intinse, descarcare. 3aracteristicile programului de "inetoterapie a soldului - in"inetoterapiasoldului este foarte importanta "inetoterapiagrupelor musculare, care dau stabilitate soldurilor. Programele de tratament atat profilactice cat si de recuperare vor urmariinprimulrandstabilitatea soldului,inconditiidemobilitate. ,dica, rezolvarea mobilitatii soldului simultan cu dezvoltarea fortei musculareperiarticulare 3u soldul se va lucra preponderent inconditiidedescarcare. (olosirea izometriei - se foloseste multpentruacreste tonusulmuscularsipentruaproteja astfelarticulatia. * ercitiie pasive,active si active cu rezistenta, nutrebuie sa produca dureri si uzura articulara. $ratamentuldepinde de stadiul de evolutie alco artrozei,fiecare stadiuavand obiectivele lui,iar tratamentulsestabilesteinfuctie de obiectivele de tratament. :biective de tratamentico artroza: 1.3ombaterea durerii. 2. 3resterea stabilitatii soldului. 3. 3resterea mobilitatii soldului. -. 3resterea gradului de coordonare si ec#ilibrulamers. 1. 3ombaterea durerii - inco artroza pentrucombaterea dureriisefoloseste termoterapiainsuferintele cronice si crioterapia,prinmasaj cu g#eata de mai multeoripezi,incazurile acute. ,tat termoterapi,catsicrioterapia seaplica inconditii de pozitii antalgica. Postura este decubit dorsal cu o fle ie lejera a soldului, sustinuta pasiv de perne sisacidenisip. =idroterapia -baie calda cu namol si dusul subagval. *lectroterapia-pentru ncalziiirea structurilorprofunde foosim microundelesiundelescurte siultrasunet. Pentru puncteledureroase, aplicam$*>+, de asemeneacu efect antialgic suntaplicatiiledecurentgalvanic,ionizarilesicurentiide mediefrecventa,curentiiinterferentiari. 6asaj - sedativ, miorela ant n zonele dureroase lombare simasaj tonizant pefesesicoapse. )a masaj este importanta pozitia bolnavului, care trebuie astfel aleasa,incat sa se poata aborda structuriloe articulare si periarticulare. !easemenea se alica manevre de drenajj venolimfatic, alternate cu respiratii profunde, pentru a favoriza intoarcerea sangelui ven7s in spre zona centrala a corpului. !e asemenea este importanta pozitia antidecliva, membrul inferiorstand ridicat de asupra patului. $oate tulburarilede circulatie agraveaza co artrozele.5n inc#eierea masajului se fac tractiuni ina ul membrului inferior. ?inetoterapia - repaos lapat siposturi. Posturicu soldul sigenunc#iuline tensiesicupiciorulinung#idrept intre planta si gamba.Prinostura urmarim evitarea fi arii solduluiinpozitievicioasa, care consta dinfi area sodului infle ie siinrotatie e terna. !aca durerea este foarte mare si o impune se poate pune soldulinusoara fle ie,dar intotdeauna combatem rotatiae terna. 2.3resterea stabilitatii soldului -pentru aceasta urmarim tonifierea musculaturi: musc#iiabductori,rotatorisie tensori. !e asemenea este necesar tonfierea musc#ilorcoapsei, maiales a9uadricepsului. 6usc#iiabuductori suntfesierii mijlocii,rotatorii intenri,fesier mic, e terni pelvit.roanterieni, iar musc#iie tensorisunt fesierii mari. Pentru combaterea #ipotoneisi atrofiei musculare si pentru refacerea ec#ilibrului dintre musc#iiagonistisi antagonisti, folosim e ercitii izometriceeee sie ercitii izotonicecurezistenta crescuta progresiv,prinmetoda de )orme Eat"ins. +e aplica e ercitii analitice de tonifiere musculara sie ercitii inlant"inetic inc#is si globale, mai ales pentru abductori si pelvitro#anterieni.PentrucreAterea stabilitatii soldulidinelectroterapia ese aleg curentii de medie frecventa, curentii interferentiari. 3. 3resterea mobilitatii articulare.- pentru aceasta trebuie combatute contracturile musculare prinrela rea si decontracturarea musc#ilor a addductori. !inelectroterapie combatem contracutrle

Page 34 of 48

cuultrasunet, aplicatpe coarda adductorilor. +e aplica posturi princare se incearca cresterea ung#iurilor de miscare. Posturile se pot realiza si cu ajutorul scripetilor. Pentru mobilitate aplicam mobilizari pasiv, insistandu se pe miscarile de e tensie, abductie si rotatie interna. ,sociem mobilizarile pasive cu masaj si tractiune. tot pentru cresterea mobilitatii aplicam te#nici de facilitare neuromusculara prorpioceptiva, incadrul acestor te#nci alternam contractia izometrica cu cea izotnonica. $e#nicile utile sunt stabilizarea ritmicasi #old- rela . !e asemenea sunt utile pentru cresterea mobilitatii,tractiuuile mecanice cu dozarea fortei de tractiune.* ercitiile la bicicleta ergometrica. )a bicileta ergometrica este importantanaltimea seii, de asemenea incarcrea progresiva a solicitarii la efort, ritmulde ppedalare si durata sedintei. $oate acestea se individualizeaza. =idrogimnastica. -.3resterea controlului motor, a coordonarii si ec#ilibrului lamers - pentru controlmotor, coordonare si ec#ilibruse aplica e ercitii globale, care integreaza soldul insc#emele normale de miscare ale corpului. 3eream pacientuluisasicontroleze fle ia soldului,astrarea lordozei lombare si efectuarea adductiei si abductiei, ,fara ascensionarea #emibazinului si rotarea luise fac e ercitii de recuperarea a mersului cu controlul sc#iopatarii. Urmarim corectarea pozitiei bazinului, mentinerea functieicoloanei lombare, interesand supletea, forta musculara, abdominala siparavertebrala. Urmarim de asemenea functionalitatea genunc#lor si functionalitatea intregului membruinferiorde parteasanatoasa. se foloseste pentru coordonare si ec#ilibru terapaocupationala.+e e ecuta din sezand, alegem forme de terape ocupationala,bazate pe pedalaj, giroplane si alunecari e planseta cu rotile. !intre sporturi, cele potrivite sunt: natatie, ciclism, calarie, sc#i. 5nc#eiem tratamentul cu cura balneara in statiunicuprofil balnear, statiuni cubazine,entruaseputea face #idro"inetoterapie, pacientulbeneficiind de actiunea factorilornaturalide cura. Reumatologie - 1 ianuarie continuare 'odC 8enunc#il !efiitie - genunc#iul este o articulatie intermediara a membruuiinferior,segmentul mobil care leaga coapsa de gamba este cea mai vouminoasa si cea mai puternica articulatie a acorpului. *ste cea mai complicata articulatie este o articulatie superficiala, neprotejata, e pusa agresiunlor. Rolul genunc#iului - instatica si mers,atat inmomentul de sprijin dinmers, cat siinmmentulde balans al mersului. 8enunc#iulfata fata acestui rol prin stabilitatea si mobilitatea sa. 2. Ridicarea piciorului si orientarea lui infunctie de denielarile terenului. 3. Participarea la activitatile uzuale, de e emplu statul de scaun, incaltat, ridicareaunuiobiect de pejos. :asele care participa la articulatia genunc#iului - femurul, tibia,peroneulsirotula. (emurulparticialaarticulatiagenunc#iului printro#lee anterior, iar posterior e istao scobituraintecondiliana si doi condili femurali. $ibia - petreimeasa superioara are douasuprafete glenoide,intre elese afla spinele tibiale. Pe suprafetegenoide se culca meniscurile. 6eniscurilesunt formatiunicartilaginoase,importante pentru congruneta genunc#iuluisipentruamortizarea presiuilorintraarticulare. Peroneul- aldoileaosalgambei,papartea e ternaa gambei. Rotula- inglombata intendonul9uadricepsului. 6area articulatia agenunc#iului" este alcatuiata dintrei articulataiii:femurotibiala,femurorotuliana, participa almiscarilegenuc#iului,iar a treiarticulatie, tibioperonierasuperioara,care are miscari dealnecare, imortante pentru miscarilegleznelor. ,rticultia femurotibialaeste o troeleartroza, alcatuita din doicondilifemurali,douacvitati glenoide tibiale si douameniscuri pentrucongruneta perfecta. ,rticulatia femurorotuliana este otot otro#elartrozasi este o articulatie lacare articipatro#eleea femurala si fataposterioara a rotulei. )a articulatie genunc#iului participa o capsula articulara si sase ligamente. )igamentele sunt:rotuliananterior,ligament EinsloA posterior,doualigamentecolateraleinternsie tern si ligamnetele incrucisate. (orma suprafetelor articulare cu corectarile aduse de cartilaj si meniscuri alaturidecapsula siligamente asigura stabilitatea pasiva a genunc#iului. +tabilitatea mia ima a genunciului este ine tensie.

Page 35 of 48

8enunc#iulare ungrad de libertate, fle ie -e tensie, rotatiiinternse tern din cauza inegalitatii cndililor femurali. Rotatiile suntposibile datorita elasticitatii ligamentelor.!e asemenea genunc#iulareusoare miscaride lateralitatesiomiscare patologica,numiata miscare de sertar. (le ia genunc#iuli pasiva atinge 1/7 grade,pentrumers esteneaparatnecesaraprezenta a 27de grade de fle ie, pentrutresibicicletaeste nevoie de 17 grade,iarpentrualte actiitait cotidiene de137grade fle ie. * tesia este nula, incaz de boala apare undeficit de e tense, #ipere tensia gennc#iuli,nmita genurecurvatum. 6iscarile de rotatie sepuninevidenta dindecubit ventral cu genunc#iulflectat, rotatieinterna atinge3. de grade, iar cea e ternapanala.7 de grade. 6iscarile de lateralitate sepunin evidenta la genunc#iul insemifle ie, ele sunt dependente de ligamente, iar miscarea de sertar este oprita de ligamentele incrucisate. Pozitia functionala a genunc#iului este ine tensie completa. Pozitia de repaos a genunc#iulieste fle ie de 37,-7de grade. 6usc#ii fle orisunt isc#iogambierii, musc#ii acestia sunt: semimembranos, semitendinossibicepsul femural. * tensia genunc#iuli este efectuata de 9uadriceps: dreptulanterior,musc#ii vasti intern, e tern,intermedial sau crural. 3ea mai importanta functie a genunc#uli este stabilitatea. )a genunc#iavem unaparatstabilizatorpasiv siunulactiv.3el stabilizator pasiv este reprezentat de forma suprafetelor articulare cu corectarile aduse de cartilaj si meniscuri, a douacomponentao reprezintaformatiuile capsuloligamentare, participalastabilitateapasiva a ele femurotibiale, care sunt cu genunc#iuline tensie este stabilitatea perfecta. 5nfle ie a ele femurotibiale se deregleaza, iar stabilitatea este asiguratanumaidecapsua siligamente. )a /7de grade de fle ie instabilitatea genuc#iului este ma ima, aparatulcasuloligamentar este scos dinuz, iar controlul este asigurat numai de musc#i. +tabilitatea activa este asigurata de aparatulstabilizator activalgenunc#iului. ,cesta este format dinmusc#i. ei sunt: musc#i biarticulari,careparticipasi la mobilitatea soldului: dreptulanterior, dreptul intern si musc#iul croitor. 6usc#ii vasti ai 9uadricepsului. Peultimele 1. grade de e tensie este necesara /7la suta din forta 9uadricepsulu. Pentru stabilitateaunuigenunc#i este necesar un 9uadriceps cu tonus de celputin plus -. * tensia 9uadricepsuluicontrarezistenta necesita activitateamuscularafoarte intensa, maiintensa decatizometria, mai alespeultima jumatatea a amplitudnii. 3ontractia izometrica a 9uadricepsului actieaza la mia mmusc#uldaca aceasta este ine tensie complet.!e aceeapentrutonus siforta, cele maii eficiente e ercitii sunt e ercitiile izotonice concentrice, cuscurtarea musc#iului. )a stabilitatea activa face parte si musc#iulpopliteu,care este rotatorulinternaltibiei, activ ingenofle iune, acestmusc#iprevine dislocare genunc#iului. 6usc#iiisc#iogambieri aflati emargineaposterioaraacoapsei, bicepsulfemural,rotatiee terna sie tensoralsoldului si musc#iisemimembranossisemitendinos,care se intind panalalaba degasca, ei sunt rotatori interni ai genunc#iului si fle ori ai tibiei pecoapsa. 5sc#iogambierii au rol in mers, este important in mers inlacatarea genunc#iului pe ultimele grade de e tensie, care se insoteste de rotatie e terna. 5n mers e contracta 9uadricepsul, isc#iogambieriisitricepsulsural. +pecific genunc#iului sunt cavitati articulare mari, un aparat de contentie puternic, reprezentat de capsulaarticulara si ligamente si e ista structuri specifice genunc#iuluicurol de amortizare apresiuilor, reprezentate de meniscuri. ,stfel genunc#iulisipoateindeplinidouafunctii, functie de stabilitate ma ima,prinaparatulstabilizator pasivsiactiv si functie de mobilitate, necesara mersuluisi necesara orientarii picioruluiinraport cu terenulneregulat. 8enunc#iulareungenuvalg fiziologic, entru ca intre coapsa si gamba e ista unung#ide 10. de grade, datorat condilului intern care este mai lung. Rotulaface parte dinaparatul e tensr algenunc#iulu. 5nfle ie sie tensia genunc#iuluielparcurgeopt cm,practicaparatule tensoralgenunc#iului alunecaeste genunc#ica o coardapenscripete. (le ia genunc#iului este intarita de fle ia soldului, fle orii genunc#iului" incaz de boala se retracta puternc. * tensia asigurata de 9uadriceps este incompleta in caz de boala. )igamentele laterale ine tensie sunt intinse, in fle ie sunt e tinse, producandinstabilitate laterala, iar ligmanetele incrucisate dau soliditate femurotibiala si stabilitate anteroposterior, impiedicadmiscare de sertar. Rolul meniscurilor aucinci rouri: 1. 6eniscurile comleteaza saptiul dintre condilsitibie, astfel in timpul miscarilor sinoviala si capsula articularanupatrund incavitatea articulara. 2. 6eniscurile centreaza sprijinul femurului pe tibie, periferia lor este mai rezistenta. 3. 6eniscurile participa la lubrefierea articular, repartiand uniformlic#dulsinovialpesuprafata condililor. -. 6eniscurile au rol de amrotizor de soc intre e tremitatile osoase. .. 6eniscurile reduc frecarea intre e tremitatile osoase. 8enunc#iulare patru feluri de boli: articulare, abarticulare, osoase sineurologice.

Page 36 of 48

'olile articulare - de doua feluri: 1. 'ollie reumatismale - pot fi degenerative sauinflamatorii. 2. 'olle articulare posttraumatice. 'olileabarticulare ale genunc#iului- boileligamentelo, ale musc#iorsitedoanelorgenunc#iului. ,cestea pot fireumatismale, posttraumatice sipot fipostoperatorii. 'olile osoase ale genunc#ilor - pot fi posttraumatice, postoperatorii si boli osoase distrofice. 'olile neurologice ale genunc#ilor inafectiunile neurlogice genunc#iulfunctioneaza sufera,functioneazza pprost. $ratament - principalulobiectiv este stabilitatea.Prin tratament se asigura stabilitatea nortostatism siinmers. 2. Refacerea tonusului muscular al 9uadricepsului. 3. Refacerea elasticitatii musc#ilorposterioriaicoapsei. -. 6obilitatea care trebuie refacute in limite functionale. $rataentul "etoterapeutic: refacerea stabilitatii pasive siactive, refacerea tonusului muscular al 9uadricepsuluisi aelasticitatii isc#iogabmierilor si ultimul obiectiv este refacerea mobilitatiigenunc#uluicu e tensie completa. 6ijloacele stabilitatea pasiva se reface prin interventii c#irurgicale. >oiputem interveniinlu atii si entorse prinimobilizarisiposturari. +tabilitatea activa a genunc#uluise obtinerintonizarea musculaturii,prinizometriei si izotoniecontrarezistenta. $onusulmusculr al 9uadricepsuluise refaceprine ercitiiizotonicesi izometrice combinate la diferite ung#iuri de fle ie, unde efortul este mai mare. *lasticitatea isc#iogambierilor se reface paralelcu refacerea fortei 9uadricepsului sicu refacerea mobilitatiigenunc#iului. Refacerea mobilitatii genunc#iului esteimortantae tensiacomleta a genunc#iului siofle ie de cel putin 27 de grade. se face prinposturi, mobilizari autopasive,acitve cu rezitenta si e ercitiiinlant "inetic intins. curs 1( # ianuarie "''* 'odC 8onartroza *ste o boala artrozica %reumatism degenerativ&, localizata la genunc#i. 5n gonartroza se produce uzura cartilajului genunc#ului, ca urmare a dezec#ilibrului intre presiune si calitatea cartilajului articular. 3.,-7 la suta din gonartroze sunt femurorotuliene, sunt mai frecvente la femei. -., .7 la suta sunt femurotibiale, acest tip de gonartroza apar la ambiigenunc#i, iar 1., 27 la suta apar in ambele sectoare. 5ncidenta gonartrozei - .7 la suta dinsuferintele genunc#ului reprezintagonartroza.07,17 la suta din gonartroze apar la femei,dupa .7, /7 de ani. 8onartroza este asociata cu supraincarcareponderala situlburari de circulatie venoasa. 6ecanism de producere - gonartroza este o boala artrozica, care isi are sediulincartilaj. 5n gonartroza se produc leziuni cartilaginase, care vor duce la deteliorari intraarticulare. !ebutul gonartrozei este in articulatia femuropatelara si apoi trece si in cea femurotibiala. )eziunile cartilaginoase se datoreaza dezec#ilibrului dintre presiunea mecanica si calitatea cartilajului articular. ,cest dezec#ilibru apare inurma suprasolicitarii articulatiei. 'iomecanic, genunc#iuleste o articulatie intermediara intre sold si picior. 5ntegrat in lantul de miscare al membrului inferior.(iindsolicitat atatin ortostatismj, catsiinmers.8enunc#iulare rolinstabilitatea corpuluiprin e tensia sa si are rolinmobilitatea coruluiprin fle ia sa. 5n cadrul lantului "inetic al membrului inferior,pentru asi putea indeliniatat rolul stabilizator, catsi rolul de mobilizare,in gennc#i se produc, pe langa fle iisie tensii si miscari de rotatie si de franare controlata. 5nstadiul initial se produce uzura cartilajului, in stadiul evoluat si final, pe langauzura cartilajululi se produce si reactia osului cu producere de oAsteofite si osteocondensareazonei osoase de sub cartilaj.3artilajul uzatisi pierderolul deamortizaresi redistribuire afortelor depresiune,astfel creste suprasolicitareaosului, iar asimetria uzuriiduce la deza area articulatei. 3lasificare - e ista gonartroza primitiva si gonartroza secundara.

Page 37 of 48

8onartroza primitiva - este fara modificari dmorfologice ale oaselor, de forma, insa acesti pacienti au: tulburari metabolice %glicemie, colestoraol, guta&, supragreutate, ulburari de circulatie venoasa si isi supu articulatia suprasolicitarii mecanice. 8onartroza secundara - e ista indeza arile genunc#iului: genuvar, genuvalg, fle umul de genunc#ide alte cauze decat reumatismale. ,ceasta apare de asemenea nsec#elele osttraumatice, cum suntfracturile, leziuni demeisc, dupa etorse si incaz de la itati ligamentare.=emofilie %sangele nuse nc#eaga&, rezulta gnartroza secundara. !e asemenea ea este prezenta si inrpoceseledisplazice, afectiui congenitale,incare pacientulsenaste cu modificari de forma ale genunc#iului. +imptome - durerea, crepetpitatiile sau cracmente, deza arile genunc#iului %in valg sau in var&, limitarile de mobilitate, pacientul observa ca urcatul scarilor este dificilsi deformari ale genunc#iului. )a debut pacientulprezintadurere la urcatulsi coboratul scarilor, care cedeazaa la repaos. !e asemenea prezinta durere la miscarie de fle ie inlantcinematic inc#is. !urerea poate sa fie de tip inflamator sau de tip mecanc, poate iradia in gamba. 3repitatiile apar tot instadul de debut. *le constau dintr o sezatie de frecare rugoasa a oaselor la nivelul genunc#iuluisi pot fi puse in eidenta la mobilizarea transversala si longitudinala a rotulei pe femur. 5nstadiul evoluat de gonartroza apar deza arile, limitarile de mobilitate,deformarea genunc#iului si deficitul functional, care consta din instabilitate, limitare de mobilitate si mobilitate patologica, anormala. 5nstabilitatea genunc#iului este produsa de: insuficienta structurilor care asigura stabilitatea genunc#iului, stabilitatea pasiva este afectata de lipsa de congruenta articulara si de afectarea ligamentelor, iar stabilitatea activa a genunc#iului este asigurata de musc#, deaceea insuficienta musc#ilorgenunc#iuluipot saproduc9a instabilitate. !eficituldfunctonal estereprezentatside limitarea de mobilitate: defict de estensiesau limitarea fle iei. 6obilitatea patoogicaeste reprezentatdemiscarianormale inarticulatia genunc#iului ,cum este#ipere tensa, miscariledelateralitate si miscareade sertar. 8onartrozaestefrecvent asociata cu o insuficenta globala musculoligamentara a membrului inferior. Un e emplu de insuficienta globaa este #iperla iatatea ligamentara, prabusire de bolta plantara, vergeturi cutanate, insuficienta venoasa cronica, #ipotonii musculare. * amenul clinic - incee cu inspectia. 5nortostatism urmairm alnierea articulara a membruluiinferior si inspecial statica genunc#iului, din fata, daca este genuvalg, masuram distanta intermaleolara, condilii femuralifiind incontact. !aca este genuvarum se masoara distanta interocondiliana lanivelul femurulu, maleolele fiind incontact. !inprofil se observa genufle umsau genurecurvatum, iar dinspate urmarim daca spatiulopliteu este locuit. !e asemenea urmarim statiunea biodala si unipodala si posibilitateaefectuarariigenufle ei. !inculcat - se palpeaza insertia tendoanelor Dlabei de gascaD, de as-emenea alpam zona poplitee,undeputemavea c#istul'a"er. !e asemenea totprinpalpare cautam lic#idul sinovial si observam daca acesta este in ces, daca este se numeste #idrartroza. +e mobilizeaza rotula, se cautaa cracmentele si tot din pozitia cucat se masoara perimetrul atat al coapselor, cat si al gambelor la zece cm de asupra rotulei si zece cm sub rotula. !aca e ista diferente intre membreleinferioare,fiind mai scazut perimetrulde partea bolnava, inseamana ca acientulprezinta atrofie musculara de partea bolnava. +e trece la verificarea mobilitatii si urmmarim defricitul de e tensie al genunc#iului si limitarea fle iei. +e verifica stabilitatea genunc#cicului in e istenta miscarilor anormale, se verifica stabilitatea antero-osterioara a genunc#iuli, prin cautarea miscarii de sertar, daca ea este prezenta, inseamana ca pacientul prezintao leziunea ligamentelor incrucisate. +e face bilat articular cu goniometrul, la genunc#, ca t si la articulatiile invecinate, se cauta limitarile rotatiilor, se face testing muscular la genunc#isisold, se face evaluarea mersului, observam stabilitatea intimuul mersului, incarcarea unilaterala si atitudinile particularedin mers.+e face radiografie si artroscopie.

Reumatolgie - 1. ianuarie 2771 - continuare 'odC +tadiile gonartrozei: +tadiul initial - gonartroza se manifesta prindureri in ortostatismul prelungit si mersul pe terenulaccidentat, ma ales la coboratul uneipante. !e asemenea preznta dureri l pastrarea prelungita a unor pozitii fi e, atat in ortostatism cat si insezut. $Pacientulprezintaousoara incapacitatedeinzavorare agenunc#iuluilamers.!easemenea prezintaousoara#ipotrofie a9uadricepsuluisicrepitatiimoderate.

Page 38 of 48

8onartroza in stadiul evoluat - bpacientulprezinta dureri intense inortostatism si mers, pacientul prezinta limitare de mobilitate a genunc#iului panala27 de grade. Pacientulprezinta cresterea in volum a genunc#iului, crepitatii, fi area genunc#iului in pozitie vicioasa, de obicei infle um, de asemeneaacietulprezinta#ipotrofie si ipertrofieimportantaa 9uadricepsului.#potoia si#ipotrofia luiincepeinvastul intern, in tremea inferioara a coapsei si apoi se e tinde latoate fascicolele 9uadricepsulu, perimetrul coaseiscazandcu .,/ cm. (orta musculara a 9uadricepsului scade la jumatate. tot instadiul evoluat genunc#iul este instabilinmers si pacientul prezinta deviatii laterale ale genunc#iului, fie invalg sau var. +tadiul final - pacientul prezinta dureri in genunc#i c#iar si in repaos, dureri permanente. ,re frecvente pusee inflamatorii, cu o mobilitate sub 27 de grade, cu deformarea articulatiei, cu o severa insuficienta musculara si cu deteliorarea ec#ilibrului ntre musc#iiagonistisiantagnistiaigenunc#iului.,lt semn este prezenta fle umului si prezenta devierilorinplanfrontal: valg sau var.Pacientulprezintatulburariinmers, merge cu baston, timpiimersului mai ales inperioada oscilanta devindeficitari, iar perimetrul de mers se reduce treptat. $ratament: :biective - 1. ,meliorarea dureri iniflamatiei. 2. 3resterea stabilitatii, refacerea ei. 3.Refacerea tousului muscular al 9uadricepsulu. -. 3resterea elasticitatii musc#ilorposteriori ai coapsei %isc#iogambierii&, care se retracta repede. - 3resterea mobilitatii geunc#iului. $ratamentul trebuiendividualizat. *ste importanta profila ia gonartrozei. ea face parte dineducatia pacientului, care trebuie sa inteleaga, conditiile careduc la producerea bolii si evoluta ei spre invaliditate, spre pierderea functiei. Profila ia se face prinresectarea regulilor de igiena ortopedica a genunc#iului: 1. 8reutate corporalanormala. *vitarea supragreutatii. 2. *vitarea ortostatismului si mersului prelungit. 3.*vitareamersului e terenaccidentat. -. 6ers cu sprijin in baston. .. *vitarea pozitiilor de fle ie ma ima. /. *vitarea mentinerii prelungite a unor pozitii fi e. 0. !upa repaos preungit, pentru lubrefierea articulatiei se e ecuta miscari de fle iee tensie fara incarcare. 1. Purtarea de sustinatoare plantare, pentru corectarea picioruluiplat. 2. *vitarea tocurlorinalte. 17. evitareatraumatismleor directe a genunc#iului. 6ijloace de tratament - tratamentul fizical si "inetoterapeutic este solutia cea mairationala de tratament,pentruca are mijloace de tratament pentru toate obiectivele. 1. ,meliorarea durerii si inflamatiei - se face prin repaos articular in decubit dorsal, desacarcare articulara completa, posturare. )a inceutul bolii se face posturare analgica cu o perna mica plasata sub spatiul popliteu, care sa sigure o fle ie de 17, 1. grade. Pe masura ce durerea si inflamatia scad in intensitate, genunc#iulse postureaza ine tensiecompleta. 3omprese reci cu solutie de sulfat de magnezi, intr o concentratie de /7 de grame a litru. masaj local cug#eata. *lectroterapieantialgica cu curenti de joasa frecventa: $*>+, curentiidiadinamici, curentii $raber. )aser, undescurte cu mpulsuri,dozaj atermic si diapulsul. Pentru a preveni #ipotrofia 9uadricepsului se fac e ercitii izometrice si tot inacelasi scop se stimuleaza contractia musculara a 9uadricepsului cu electroterapie: diadinamici, ritm sincopat si curenti interferentiari. 6asajul - masajul in recuperarea genunc#iului are urmatoarele efecte: stimuleaza proprioceptorii, mentinand astfel tonusul muscular, va mobilia rotula pecondilii femurali, va avea efect circulator si va avea efect biotrofic tisular local. Regulile masajului - bolnavul e asezat cu membrul inferiorin pozitie decliva pentrua favoriza circulatia de intoarcere. Pe fata anterioara si posterioara a coapsei si pe musculatura gambelor se fac manevre de petrisaj si manevre de intindere,e ecutate lent,ritmic, se faceun masaj larg, de lavarfulpicioruluipanalaradacina coapsei. +e intercaleaza manevre de firctune, vibratii sipetrisaj

Page 39 of 48

peinsertiitendinoase si ligamentare si masaj circulator. Pe ligamenteledureroase seface masajl transversal.6asajulseinc#eiecu intinderiglobaleale membrului" nferior cu efectsedativ. 2. Refacerea stabilitati genunc#iului - stabilitatea pasiva a genunc#iului se reface c#rurgical, prinrefacerea integritatii aparatului stabilizator. Pentru stabilitatea pasiva din "inetoterapie aegem imobilizarile si posturile. Pentrupunereainpozitienormala asuprafetelor articulare. Pentru stabilitatea activa se face "inetoterapie. +e face tonizarea grupelor musculare ale genunc#ilor, panala valori care dau stabilitate genunc#iului si se face masaj. 3. Refacerea tonusului muscular al 9uadricepsului -se obtine prin"inetoterapiesi masaj. Pentru "inetoterapia 9uadricepsului - este unmusc#i antigravitational, voluminos cu sediul pe partea anterioara a coapsei, care efectueaza e tensia gambei pe coapsa. *ste obligatoriu pentru el de untonus muscular - sau .. ?inetoteraapia 9uadricepuluil consta din contractii musculare izotonice, combinate cu izometrie. +e introduce izometria la diferite ung#iuri de fle ie si e tensie, unde efortul este mai mare. Refacerea elasticitatii isc#iogambierilor - se face tot prin"inetoterapiesi masaj. 5sc#iogambierii sunt musc#ii: semitendinos, semimembranos si bicepsfemural, asezati pefata osterioara a coapsei. 5ngonartroza isc#iogambierii se scurteaza, isi pierd elasticitatea si fi eaza genunc#iulin fle ie. * tensia completa a genunc#iului fara refacerea elasticitatii isc#iogambierior este imposibil de obtinut. Refacerea elasticitatii lr merge paralel cu refacerea fortei 9uadricepsului si refacerea mobilitatii genunc#iului. -. Refacerea mobilitatii genunc#iului - pentru o mobilitate buna la genunc#i este nevoie de e tensie 7 si o fle ie de 27 de grade pentru mers,17 grade entru trepte sibicicleta si 137 entrudierse activitati. (ara e tensie completa , avem inegalitate de membre inferioare cu tulburari de mers, cu uzarea articulatiilor portante si cu dezec#ilibre ale coloaneilombare. $e#ncile - mobilizari active, active cu rezistenta, mobilizari autopasive, combinate cu tractiuni si mecanoterpaie, reprezentata de bicicleta si scripeti. Pentru mobilitate, din electroterapiealegem unde scurte, diapuls, laser. !e asemenea este necesara termoterapa locala sub forma de parafina si namol. 5n gonartroza este indicata cura balneara in statiu cu profil reumatismal, mai ales in statiuni cu bazine, pentru #idro"inetoterapie, pacientulbeneficiind si de actunea factorilor naturali. ?inetoterpia ingonartroza - mijloace: se aplica posturile, incaz de durere posturi antialgice si incaz de devieri posturi corectoare, care au ca si scopevitarea fle umului si a devierior a iale.!e asemenea se crecteaza piciorulplat, pentru ca el duce la genuvalg si #alu valg. Posturile ingonartroza sunt libere, pacientulfi anduse sigurn postura sau liber ajutate. P:stura din decubit dorsal - membrul inferior e tins, suport sub calcai si pe genunc#i se aseaza un saculet de nisip : alta postura poate fi din decubit ventral, cu coapsa pepat, gamba inafara patului atarnaliber si se pot fi a greutati sau saci de nisip pe gamba. Pentru tonizarea 9uadricepsuluisiaisc#iogambierilor aplicam izometrie peultimele 27de grade de e tensie. Pentru ca vastul intern intra in contractieinultimele 1. grade de e tensie. Pentru tonizare alegem te#ica (>P, secventialitate de intarire, combinatie de izotoniesi izometrie, introducanduse izometria pe ultimele 27de grade,17grade si la 7 grade de e tensie. Pentru stabilitatea genunc#iului-se fac e ercitii de tonifiere, atat analitic, pentru unsingurmusc#, cat si e ercitii nlant "inetic inc#is, inclusiv triceps sural. !e asemenea se reface rezistenta la efort a aparatului e tensor. ?inetoterapia pentru mobilitatea genunc#iului - avem nevie de e tensie 7, fle ie panala137de grade siesteutila rotatia interna. (oarte rar se aplica e ercitii pasive pentru fle ie. * ercitiile pasive suntutilepentru mobilizarea rotulei sitotasiv Ase face rotatia interna, entru aelibera articulatia femurotibiala dinblocaj.!e asemenea se fac e ercitii autopasive, e ercitii active cu rezistenta, la incept rezistenta fiind doara propria greutate. !e asemenea e ercitii active in lant "inetic intins, scripetoterapia, bicicleta, tractiunile. P Pentru refacerea controlului muscular in mers, pentru coordonare, ec#ilibru si abilitate se aplica e ercitii a iodistale si distoa iale. *ste importanta metinerea unei bue functonalitati a ar/ticulatiilor vecie si se lucreaza si soldul su piciorul sanatos. *ste importanta respectarea gigienei ortopedice a genunc#iului. $erapie ocupationala - in care aevitam gesturile din merii care se fac n ortostatism. +unt uile urmatoarele sporturi: inot, ciclism si canotaj. Curs 1% # "" ianuarie "''*

Page 40 of 48

Umarul Umarul eAste o componenta a centurii scapulare, cea mai mobila articultie a corpului, cea mai coplicata, datorita eliberarii membrului superior din patrupedie. , datorita bipedismului. Rolul umarului este orientarea mainii in cea mai convennabila pozitie de lucru. Umarul se caracterizeaza printr o mare mobilitate, iar a doua caracteristica este imperfecta coaptare a suprafetelor articulare care o compun ,ceasta imperfecta coaptare este suplinita de structuri ligamentare, capsulare si tendinoase, care stau la baza disfunctionaitatii lui. :asele care compun umarul- participa sternul, care este punctul de sprijin pentru centura scapulo#umerala, un alt os este clavicula, care sustine umarul si intreg membrul superior, , omoplatul cu cavitatea glenoida si #umerusul. ,rticularea oaselor dau cinci articulatii: 3 adevarate: scapulo#umerala, acromioclaviculara si articulatia sternoclaviculara si e ista doua articulatii false, care sunt defaptniste spatii, niste suprafete de alunecare: scapulotoracica si bursa seroasa subacromodeltoidiana. ,rticulatia scapulo#umerala - are o mare mobilitate, de asemenea are un rol de sustinere, aceasta articulatie fiind aparatul de suspensie a intregului membru superio. ,cest rol de sustinere antigravitationala se realzeaza prin capsula, ligamente si tendoanele musc#ilor rotatori. *ste o articulatie cu o congruenta imperfectaa,care este completata deunburelet fibrocartilaginos, care iimareste suprafata. ,rticulatia acromioclaviculara - are miscari mici de alunecare, are rolul de a bloca miscarile claviculei, in timpul mobilitati umarului. ,rticulatia sternoclaiculara - prinligamentul costoclaicular este punctulde rezistenta a ccenturii scapulare. 3ele doa articulatii flase-sunt fara elemente articulare, sunt niste suprafete de alunecare, esentialepentru mobilitateaumarului.,rticulatia scapulotoracica este locuita de musc#iul marele dintat, iar bursa seroasa subacromiodeltoidiana este un plande alunecare intre capul#umeral ede oparte, deltoid si acromion de cealalta parte. ,ceasta bursa este captusita cu membrana sinoviala, are lic#id sinovial, care se acumuleaza ine ces incazulinflamatiilor sau efortrilor fizice e agerate, putand bloca articulatia. 3ele cinci articulatii se grupeaza incentura scapulara si articualtai scapulo#umerala. 3entura e compusa din articulatia sternoclaviculara, acromioclaviculara si articulatia scapulotoracica. 5ar articulatia scapulo#umerala e alcatuita dinarticulatia propriuzisa si bursa subacromiodeltoidiana. ,rticulatia scapulo#umerala are toate directiile de miscare. rticulatia acromioclaviculara participa la abductia, fle ia si e tensiaumarululi, blocandmiscarile claviculei. 5ar articulatia sternoclaviculara participa la abductia si fle ia umarului. Ultimele doua, articulatiile claviculei; acromoclaviculara sisternoclaviculara sunt legate dearticulatia scapulotoracica. 3entura scapulara,alcatuita dinarticulatiile acromioclaviculara, sternoclaviculara si scapulotoracica are o arol de a sustine membrul superior si participa la mobilitatea umarului prin mscari de basculare si rotatie a omoplatului.6iscarile centurii scapulare sunt: antepulsia, retropulsia, ridicarea umarului si coborarea lui.Pentruase realiza aceste miscari, scapula are o miscare de basculare si in acelasi tim o rotatie injurul ului vertical.6obilitatea importata a umarului nu este datorata numai articulatiei scapulo#umerale, la mobilitatea umarului participand si celelalte articulatii, mai ales articulatia scapulotoracica. 'iomecanica - centura scapulara leaga membrulsuperior de trunc#i,articulatia sternoclaiculara are o miscare de ridicare coborare, efectuata de trapez sisternocleiodomastoidian, in principal si are de asemeneao miscareinainte,inapoi, efectuata de pectoralul mare, deltoid si musc#iul subacromioclavicular. 6usc#iulsubclavicular. ,rticulatia acromioclaiculara are miscari micide alunecare,iar articulatia scapuotoracica, intre omoplat sitoracie cu dintatul mare intre ele are o miscare de basculare, care consta din abductia omoplatului la ridicare umarului, realizata de trapez si musc#iulalngular, de asemenea tot incadrul bascularii e ista miscarea de adductie, apropierea scappulei de coloanavertebrala, incadrul miscarii de coborare a umarului, realizata de trapez sirombozii. ,rticulatia scapulo#umerala are toate miscarile de mare amplitudine, la care participa si articulatia

Page 41 of 48

scapulotoracica sirestul. 6usc#i umarului sunt grupati infelul urmator: cei posteriori: trapezul, dorsalul mare, romboizii %intre cooana si marginea interna a omoplatului& si musc#iul angular. 8rupa a doua: musc#ii toracobra#iali: pectoralul mare, pectoralul mic, musc#iul subclaicular si marele dintat. , treia grupa suntmusc#ii scapulobra#iali: deltoidul, musc#iul coraccobra#ial, supraspinos si doi musc#i rotunzi: micul si marele rotund. ,rticulatia subacromiodeltoidiana este o bursa care se afla intre acromion,deltoid si capul#umeral da .7 la suta din miscarile #umerusului. 6usc#iumarului functioneaza in cupluri de forte. Un cuplu de forte participa la mobilitatea scapulei: de e un cuplu de forte alcatut din trapez, angular si dintat actioneaza in cuplu cu trapez portiunea inferior si dintat. Prima componenta a cuplului ridica scapula, iar a douao roteaza Un alt cuplu actioneaza asupra articulatiei scapulo#umerale, iar o compoentaa cuplului este reprezentatade musc#iisupraspinossideltoid, care mentinscapulasi ajuta lafi area capului#umeral la nivelul scapulei si ajuta la fi area capului #umeral incavitatea glenoida. ,doacomponentaeste reprezentata de rotatori,care au rolulde a sustine #umerusul, pentru a se putea efectuamiscarile de abductie si fle ie a le umarului. 6sc#: trapezull ridica si coboara scapulasiparticipalamiscarile de fle iesi abductie aleumarului. Pectoralul mare, care se intinde intre claicula, stern, coaste pe de oparte si culisa bicipitala pe cealalta parte, participa miscari de fle ie adductie si rotatie interna. 6usc#iul deltoid, efectueaza fle ia peste 27 de grade, abductia si e tensia. 6usc#iul biceps bra#ial face fle ia cu rezistenta cu cotul intins, de asemenea participa la abductie cu antebratul insupinatie,contrarezistenta si la adductia cu rezistenta. 6usc#iul rotund mare, leaca de e omoplat panala capul #umeral , face rotatia interna, e tensia si adductia umarului. 6arele dorsal, care porneste de la creasta iliaca pana la culisa bicipitala, este un e tensor puternic si adductor. 6usc#ulsupraspinos participala abductie, marind ofrta ei si la rotatii interna si e terna. 6usc#iul subscapular, care face rotatie interna si musc#iul subspinos cu efect ivers, rotatie i e terna.. 6usc#iul rotundul mic, face tot rotatie e terna. 6ansonul rotatori 6ansonulrotatorilor este alcatuit din: subscapulor, subspinos, micul rotund, alaturandu se si supraspinosul. *valuarea umarului: bilant articular, testing muscular, miscarile test: mana la ceafa - abudcutie si roatatie e terna, mana la spate: adductie e tensie sirotatie iterna, miscarile teste dovedesc functionalitatea a umarului. Poziti functionala a umarului, in care iobiliam umarul bolnav este: abductie /7 de grade, fle ie intre 17 sau -. de grade si rotatie 7. $ratament - dintre toate bolile umarului 17 la suta o reprezinta periartrtia Ascapuo#umerala, maifestata prindurere si blocaj. 3ele mai afectate structuri anatomice sunt: articulatia scapu#umerala, subacromiodeltoidiana, articulatia scapulotoracica, musc#iul supraspinosprintendonulsau, musc#iul biceps prin tendonul sau, musc#uldeltoid, capsula articulara si rotatorii. :biective de tratamentin bolleumarului: 1. 3ombaterea durerii. 2. Refacerea mobilitatii. 3. 3resterea fortei musculare. -. refacerea abilitatii a miscarii controlate si a stabilitatii. 6ijloace "inetoterapeutice: posturi, in care urmarim cresterea distantei intre trunc#isi membrulsuperior. P:sturi alternante. 6obilizarile, mai ales cele pasive: te#ici de alunecare si tractiuni. 6obilizarile autopasive. !e asemenea se fac e ercitii inlant "inetic inc#is. +unt valoroase mobilizari active cu rezistenta. Periartrita scapulo#umerala - P+= *ste o afectiune reumatica a structurilor periarticulare ale umarului%capsula, tendoane, burse&. *a fae parte din reumatismul abarticular, care este reumatismul structurilor periarticulare.

Page 42 of 48

6ecanism de procudere - pe un fond degenerati, de uzura a structurilor periarticulare, se suprapune imflamatia. 3auze - traumatismele ca o prima cauza si microtraumatismele profesionale, care suprasolicita structurile periarticulare. : in priumul rand sportivii, pprofesii unde se maninevreaza instrumente virbratoare, soferii, cei care lucreaza cu ciocaneneumatice. , doua cauza este frigul, umarul fiind cea mai e pusa articulatie la frig. Ultima cauza o reprezinta factorii nervosi, care duc la dereglarea sistemuluinervos vegetativ simpatic.!ereglarea acestui sistem nervos, se produce inafectiuniale sistemului nervos periferic: zona zoster, nevraliga cervicobr#iala. !ereglari se mai produc in afectiuiale +>3: periartrita in#emiplegie, boala Par"inson, traumatisme cerebrale, sindroame talamice. !ereglarea acestui sistem simpatic in afectuniale organelor intratoracice: angina ectorala, infarctul miocardic, operatii peplamansiinima.!e asemenea se mai produce in spondiloza cervicala. . <arsta la care apare de obicei P+= ul este peste -7 de ani, iar semnele boliisnt durerea si redoarea. 5n functie de felul in care se insotesc durerea siredoare, P+= ul este de cinci feluri: 1. Umaruldureros simplu - este o tendinita a musc#ului supraspinos sitendinita musc#iuli bicepsbra#ial. 2. Umaruldureros #iperaligc - este o bursita a bursei subacromiodeltoidiene. 5n acest caz, n bursa migreaza unfragment calcificat al unui tendonuzat. Pentru ca prinuzura,tendoanelese ingroasa si se calcifica. 3.Umarulblocat - este o capsulita retractila. -. Umarulpseudoparalitic - care consta dinruptura mansonului rotatorilor. .. Umarulmi t - incare este prezenta atat durerea, cat siredoarea, boala fiind oasociere de capsulita cu lezuni tendinoase. ,vemnevie de radiografiamarului,entruae cude alte afectiuniale umarului: tumori,infectii,imfflamatii. $endinita supraspinosului -umar dureros simlu,care apare dupaun efort neobisnuit, durerea de ntensitate medie este prezenta noaptea si la anumite miscari precise. )ocalizarea dureriieste inregiuneaanteriora sisuperioara a omoplatuluisi in< ul deltoidian. 6iscarile dureroase sunt: la imbracat, pieptanat, purtareea de greutati. 6obilitatea umarului este pastrata. (iziopatologia boli - mecanism de producere - boala consta dintr o tendinita, bursita sau sinovita. * amenulclnic depisteaza sediullezunii, se localizeaza puctuldureros prinmobilizari contrarezistenta: abductie cu rotatii. ,bductia la -., /7 si 27 de grade e dureroasa, pacientul prezinta un obstacol dureros, suntung#urile unde tendonulsupraspinosuluieste prins intre acromionsicapul#umeral. Fona dureroasa este zona anteroe terna a umaruluil, la insertia supraspinosului pe marea tuberozitate #umerala. $endinita bicipitala - este tot unumar dureros simplu ):calizarea durerii - pe fata anterioara a umarului inculisa bicipitala . 6iscarile dureroase sunt rotatia e terna contrarezistenta cu supinatia antebratulu, cotulfiind la27de grade. 'icepsul e fle orul bratuluil si antebratului si supinator ala acestuia. *voltia tendinitelor - poate fi spre vindecare spontana %trece de la sine& sau vindecare duatratament,dar poate fi sispre agravare, spre umaruldureros acut iperalgic. Umaruldureros acut#iperalgic - este o bursita subacromiodeltoidiana, se manifesta prin durere atroce, violenta, insuportabila, e acerbata noaptea. !ebutulbolioatesafie brutal,acutsaupoate fidupaevoluta unuiumar dureros simlu. Pacientulprezinta impotenta functionala a membrului superior,caldura locala, tumefiere. (iziopatologia - consta dintr o bursitasi tendinita acuta pe o calcifiere.Un element calcifiat migreaza inbursa. 3ea mai dureroasa miscare este abductia, ea fiind posibila doar pana la37, -7de grade. +ensibilile e tensia si rotatiile contrarezistenta. )a palpare avem o mare sensibilitate a tuberozitatii #umerale. *voltia poate fi trenanta, durand mai multe luni, poate fi recidivanta. Umarul pseudoparalitic - care se datoreaza rupturii calotei rotatorilor si a lungii portniabicepsului . Ruptura poate fi partiala sau totala.

Page 43 of 48

*l poate fri recnoscut prinfaptul ca miscarea activa a bratului este imposbila.5nscimb se pastreaza miscarea pasiva. 6usc#ii rotatori nusiindeplinesc rolul de coaptare a capului #umeral si de sustinere a lui. Pe un fond degeerativ al mansonului rotatorilor, intervin traumatisme brutale sau microtraumatisme repetate. *l apare maifrecvent la varsnici. +emne: bratul cade pe langa corp, tuberozitatea #umerusului devine roeminenta sisensibila,nu este posibilarotatia e terna, pacientulrpezintadurere, scadere de forta musculara si masa distala a bicepsului se bombeaza. Umarulblocat - se mainumeste periartrita anc#ilozantaa umarului sau umar ing#etat. +e datoreaza capsuliteiretractile. !urerea este moderata, prezenta mai ales noaptea si e ista o importanta limitare de mobilitate, care s a instalat progresiv. *volutia este in trei stadii, pe masura ce boala evolueazadurerea dispare, dar dispare si mobilitate. 5n stadiulintai e prezentasi durerea si limitarea de mobilitate la miscareade fle ie, rotatie e terna, abductie si rotatie interna. 5nstadiul doi, durerea dimnua,c#iar disparesi ramaneunblocaj mecanic cu atrofie musculara, tulburari vasomotorii si osteoporoza. +tadiul trei este stadiulde blocaj care se poate intinde pana la 11 luni. Pacientulprezintadificultati la gesturi cotidiene,la e ersarea profesiunilormanuale, mobilitatea revenindprinrecuperare, ultima miscare recuperata va firotatie e terna. 6ecanismulde roducere - imflamatia capsuleiarticularecu evolutie spre fibroza, iar cauza capsulitei oreprezinta traumatismele, afectiuicardiovasculare, cum este infarctul miocardic,c#irurgia toracelui si afectiuniale sistemului"nervos periferic si central.$oate acestea duc la iritarea si #iperfunctia sistemuluinervos vegetativ simpatic. )a e amen obiectiv avem toate miscarile articulatiei reduse, maiales abdductia si rotatia e terna, evolutia este indelungata de lunipana la unan si c#iar peste un an. !aca la umarul blocat se adauga mana edematiata dureroasa si calda avem sindrom umar-mana,care este defapt boalanumita, algoneurodistrofie, iar mai nouse numete sindrom algic regional comple . ,ceasta bola se datoreaza dereglarii sistemuluinervos vegetativ simpatic.Pe radiografie apare osteoporoza capului #umeral si a marii tuberozitatia#umerusului , boala evolueaza cu atrofia tegumentelor, atrofii musculare, aponevroza pamara este retractata cu fi area degetelor in fle ie. $ratamentul de recuperare: :biective - combaterea durerii, refacerea mobilitatii, refacerea fortei musculare si refacerea abilitatii, a miscarii controlate sia stabilitatii. 3ombaterea durerii se face cu medicamente: ,5>+ %antiinflamatoare nesteroidiene& si cortizonul. !in electroterapie: proceduri antialgica %curentcontinuu sub forma de galvanizari, ioonizari&,curentcu impulsuri de joasa, medie, inalta frecventa. !e asemenea crioterapie in bursite si tendinite. $ermoterapie in fibroze, retractii. 6asaj, #idrogmnastica, iar din "inetoterapie aplicam posturi alternante. Postura urmareste desc#iderea ung#iuli dintre trunc#isi brat, nu e voie sub 37 de grade, pentru anu se blocamarul. !escderea trebuie sa fie intre 37 si 27 de grade, iar intre brat siantebrat trebuie sa fie intre 37 si 127 de grade. Posturile se aplica lent, pasiv, autopasiv,apoi activ, durata posturilor fiind de una,doua ore ziua sidoua, trei ore noaptea. 2. Refacerea mobilitatii - posturi pe toate directiile d miscare. 6obilizari asive - te#nici de alunecare si tractiune. (acem mobilizari combinate si combinam doua miscari: abductie cu rotatie e terna, adductie cu rotatie interna, fle ie cu rotatie e terna, e tensie cu rotatie interna.Putem combina trei miescari in cadrul diaonalelor cabat: f add r e si e abd r i. +e fac mobilizari autopasive si i lant "inetic inc#is: o mana apuca pe cealalta, e ercitii inpatrupedie, e ercitii la spalier, la scripeti, e ercitiile 3odman, care sunt automiscari pendulare, mana sanatoasa fi ata pe o masa, membrul superior bolnav cu o rezistentain mana, atarna si balanseaza, trunc#iul are o inclinare de 27 de grade. =idrogimnastica. 3. Refacerea fortei musculare - mobilizari active cu rezistenta. -. Refacerea abilitatii, a miscarii controlate si a stabilitatiiprin e ercitii cu bastonul,cu mingea medicinala, e ercitii in patrupedie, e ercitii la palier si terapie ocupationala. Curs 1& # ". ianuarie

Page 44 of 48

Umarul durerossmplu- tratamentulperioadeiacute: ?inetoterapie - pnerea umaruluilinpozitiede repaos, rela and total tendonulbolnav.+e face drenaj limfatic al regiuniisc9apulare. 3rioterapie pe tot umarul inclusivbaza gatului. *lectroterapie: laser, ionizari, curenti de joasa frecent. masajul umaruluisialcoloaneicervicale, mobilizari ale coloaeicerviclae +e face masaj al umaruluisi al cooanei cervicale simbilia9riale acesteia. 5n perioada subacuta - la tratamentlmentionatse adauga sfaturi de economie articulara cu constieeentizarea miscarilorprovocatoare de durere sia posturilor incorecte. !inelectroterapie - unde scurte, doze reci %oligoterme& si ultrasunet cu antiinflamatoare. $ermoterapie - moederata. 6asaj decontracturant si trofic al col7oenicervicodorsale sia umarului , masaj refle , masaj transversal profund 3iria , iar din "inetoterapie alegem e ercitii de rela are Ba"obson, mobilizari activ ajutate si active pentru amplitdine articulara, mobilizaripentru decoaptare. Recuperarea se incepe cu recuperarea rotatiei e terne. +e fac mobilizaripendulare 3odman, se face izometrie pe musc#iiantagnisti, e ercii pentru stabilizare activa a capului#umeral,#idrogmnastica, dus subagval. 5n perioada terminala - masaj al umarului,e ercitii de rela are, e ercitii de stabilizare ritmica %cocontractie&, mobilizari globale ale membrului superior si mobilizariselective, infunctie de miscarile dureroase. +e fac mobilizari pasive pentru recuperarea amplitudinilor e treme, reeducare prorpioceptiva, readaptare la efort,#idroterapie si ergoterapie. $ratamentul umaruluiacut #iperalgic: +e aplica postura cu repaosul bratului sin esarfa, in ozitie de abductie de 0. de grade si usoara fle ie. +e aplica crioterapie, din electroterapie aplicam ionzari, laser, se face drenaj limfatic scapular, iar din"inetoterapie se fac mobilizari active la degete, pumn si cot, fle ii, e tensii si pronosupinatii. )a umar se fac mobilizari pasive blande, de mica amplitudine pe abductie, fle ie sie tensie. +e corecteaza postura si aliniamentulcoloaneicervicale si aumerilor si progresiv se creste amplitudinea mobilizarilor.,ceste moblizari vor fi activ ajutate, mobilizari active, iar contrarezistenta, rezistentafiind limitata de greutatea membrului superior. Rotatia e terna se mobilizeaza ultima. +e evita fle ia cotului in supinatie. Umarul pseudoparalitic - urmarim atenuarea procesului inflamator si reeducarea umaruluipentru ca suferinta umarului sa nu treaca la o forma anc#ilozanta de umar blocat din capsulita retractila. +e recupereaza forta musculara si se invata miscari compensatorii necesare. Umarulsenil- prezinta mici rupturi, partiale. )a acesti pacienti varsnici, un traumatism minor al umarului" poate duce la leziuni. $ratamentul urmareste sa luptam contra urcarii capului #umeral, la demarajul miscarilo. $rat9ament - masaj, termoterapie, electroterape antialgica,"inetoterapie%mobilizari de mica amplitudine, iar la sfarsitulmiscarii adaugamte#nica #old - rela cu coborarea capului #umeral&.Recentrarea capului #umeral princonstientizarea coboratorilor umarulu, care sunt musc#ii adductori si apoi cresterea fortei musculare.3oboratoriiumaruluisuntmusc#iiadductori, musc#iipectorali, marele dorsa si musc#ii rotunzi. $onizamrotatorii sanatosi, constientizam statica corecta a centurii scapulare si a coloanei cervicodorsale cu intindere a iala, aplicam te#nici prorioceptive de recetrare si dam sfaturi de igiena a umarului cu evitarea purtarii de greutati, evitarea surmmenajului umarului si dupa toate sedintele de "inetoterapie se face crioterapie. Rupturile partiale - reeducarea fara atela. Precoce, zece, douazeci de zile nu se fva solicita umarul. +e aplica - masaj, mobilizariale centuriiscapulare, ale coloanei cervicale, e tensii,rotati, mobilizari ale cotului" si alemaini. +e fac contractii statice, izometrice ale musc#iului deltoid. !upa doua saptamani se poate aplica: termoterapie, electroterapiaantialgica, masaj si "inetoterapie fara solicitarea uumarului cu numar redus de e ercitii si fara durere. >umarul redus de e ercitii vor fi: de rela are entru centura scapulara,coloanacervicala sibrat. * ercitii de degajare articulara, in abductie lejera, mobilizari pasive, apoi activopasive si autopasive., fle ii cu usoara rotatie interna, circumductii joase de mica amplitudine, miscari pendulare fara incarcare. !upa trei, patru saptamani este permisa solicitarea progresiva prin e ercitii cu usoara decoaptare scapul#umerala, e ercitii active asistate, active cu progresivitate innumar moderat cu asistenta, cu

Page 45 of 48

sustinere la trecerea punctuluidureros, cu componenta de abductie si adductie, e ercitii de e tensie si de ducere a mainii la spate. !e asemenea se face #idroterapie. 3and miscarile sunt posibile fara durere setrece la recuperarea functionala, care consta din: incalzire, te#ici statice si diamice pentru biceps, adica fle ia bratuluicu supinatie, contrarezistenta, rotatie e ternacu bratul infle ie siabdcutie de/7 de grade, e ercitii pentru ridicatorii bratului cu rezistente progresive, e ercitii de adductie care au rol de a cobora umarul si e ercitii pentru stabilizatori omoplatuluisipentru musc#ii spinali,laacestiaaplicam izometrie. )a sfarsit introducem e ercitii de coordonare neuromusculara:jocuri, ergoterapiesireantrenare la efort. Umarul blocat - princapsulita retractila se mainumestesiumar ing#etat. $ratamentul preventiv - consta din mentinerea umarului dureros in pozitia: abductie, rotatie e terna, fle ia cu pronatia antebratului. )a pacentii predsusi la umar blocat se fac mobilizari precoce si regulate. Pacientii cu #emiplegie coronarienii, traumtizatii si pacientii operati pe torace si pe membrul superior. $:t intratamentul preventiv al umarululi blocat intra si tratamentul corect al umarului dureros simplu. $ratamentulcurativ - la instalare: luptam impotriva durerii, se face masaj ci circulator larg al coloaneicervicodorsale si al punctelor dureroase refle e. +e aplica mobilizari pasive, e ercitii decontracturante, rela ante generale si e ercitii rela ante pentrucentura scapulara si coloana dorsala. ,plicam crioterapie, aplicam curenti e citomotori de joasa frecventa, de asemenea ionizari cu iodura de potasiu, termoterapie superficiala, care consta din paaarafina, infrarosii si termoteraie profunda, care consta dinunde scurte. +e face baie "inetoterapeutica, masaj subagvalcu presiune slaba, izometrie pentru deltoidsi marele pectoral, aplicam e ercitii tine - rela eaza, se constientizeaza activitatea marelui dorsal. in rolul lor de coboratori ai capului#umeral. +e fac mobilizari pasive siactivopasive repetate la locul unde este redoarea. ,plicam e ercitii insuspendare pentru a nu fidureroase. +tadiulde redoare - se aplica electroterapie - ultrasunet local sipe ganglionul stelat,undescurte, mobilizari pasivenedureroase, scapulo#umeral si scapulotoracic. +e cauta punerea intensiue selectiva a elementelorcapsuoligamentare, se e ecuta manevre de degajare a capului #umeral prin tractiuni a iale, decoaptare, se fac e ercitii pendulare cu sau fara rezistenta, #idro"inetoterapie, izometrie si izotonie cu rezistenta de mica amplitudinepentruabductori, scripetoterapie, izometrie si rezistenta la coboratorii bratului" si a musc#ilor mansonului rotatorilor. $ratamentu instadiulde recuperare - consta din: masaj, termoterapie, electroterapieantialgica,masaj cervical decontracturant, mobilizari active ale coloaneic-ervicale, mobilizari pasive nedureroase, repetate dinscripetoterapie, e ercitii tine-rela eaza la amplitudini e treme,, miscari pendulare inainte -inapoi, internsi e tern cu greutate in stabilizare ritmica, e ercitii autopasive si active, osturinedureroase dupa masajsi termoterapie, e ercitii pentru tonussi forta musculara pe musc#ii abductori sirotatorie terni cu izometrie intensa , scripetoterpie, e ercitii 3abatt in diagonala, reantrenare la efort ,invatarea miscarilorfunctionale,reeducarea vitezei coordonarii si terapieocupationala. Umarulmi at - este o asociere de umar dureros prin tendinitacu limitarea de mobilitate, datorata contracturilor musculare pe rotatii, pe fle ie sau abductie. $ratamentul- este celalumarului" dureros, iar dupa sedarea durerii,trecem la tratamentulumarului"blocat.

$endinite - suntinflamatii ai mult sau maiputine tinse ale unui tendon. 3lasificare: tendint de insertie - cand leziunea se afla la insertia tendonuluil pe os. $endinitele potsa fie cu atingerea corpuluitendonulu. $enosinovita - cand leziuneae situata sin teaca tendonulu"i siapare si lic#id sinovial. $enomiozite cand leziunea se situeaza la jonctiunea musc#i-tendo. $enobursite - cand e sta inflamatia unei burse seroase ane e. 5n evolutia tendinitelor pot aparea noduli, care sunt dovada cicatrizarii sau regenerarii microrupturilor fibrelor tendinoase. * ista posibilitatea calcifierii tendonului in tendinita calcifianta. $endinita poate duce la rupturitedinoase, rupturi partiale sau totle. !oifactori principali intervn in evolutia tendinitelor: imbatraniirea tendonuluil cu vascularizare ineficienta si factorul microtraumatic repetitiv. 3auzele favorizante ale tendinitelorsunt tulburari de statica si deza ari de membre, defecte de antrenament %tenismeni,eicondilita&, gesturiprofesionaleinadecvate,nepotrivite,materialul si

Page 46 of 48

somnulinadecva, material si sol inadecvat. 6ai e ista cauze metabolice: #iperuricemie %aciduric crescut insange&, des#idratarea, dezec#librele ionice %calciu, magneziu insuficient&,cauze infectioase. ?inetoterapia-depinde de localizarea tenditei. Profila ia tendinitei- regulide igiena: 1. 5n tmpulantrenamentelor si competitiilor este necesara o buna #idratare. 2. *ste necesara corectarea tulburarilorde statica ale membrelorinferioare. 3. *ste necesara corectarea erorilor te#nice, adica a gesturilor profesionale sisportive incorect. -. *ste necesara o buna incalizre, tendonultrebuie pregatit pentru efort prin: masaj si e erctii de intindere blanda a musc#iului si e ercitii de incalizre. . *ste necesara alegerea materialelor de lucru corespunzatoare: incaltaminte absorbanta a socului" si a vibratiior, rac#ete de tenis absorbante de soc si vibratii si la antrenament se rpefera terenurisuple. $ratament: 5n erioada acuta este necesar repaos absolut altendonuluicuimobilizare in pozitie scurtata prin orteza. termomaleabila sau gipsata.+e mentine de la 1. zile la trei luni.+e invata miscari de compensare, se descopera miscarile agravante, se aplica crioterapie prin masaj cu g#eata zece minute de trei roi pe zi. >oaptea se pun comprese stimulanteantiinflamatoare. !in electroterape se aplicaionizariantiinflamatoare, electrostimulariantialgice cu joasa frecventa, vibratii transcutanate, dieta corecta, ea va consta dincura de diureza si suprimarea carnii rosii. 5n erioada subacuta - se aplica electroterapie prinionizari antiinflamatorii, curenti de joasa frecventa antialgica sie citomotorie, curentide medie frecventa,interferentiali, ultrasunet pe insertia tendonuluisipe corpul muscularpanala7. Aatti pe cm cu cortizom. * ista si contraindicatie la ultrasunet incaz de tendinitenodulare sau in caz de pericol deruptura de tendon. )aser, magnetoterapia, stimulare vibratorie transcutanata si unde scurte la sfarsit de tratament. !e asemenea se aplica masaj transversal profund, termoterapie si intinderea tenodnului prin stretc#. 5n perioada de remisie - se aplica rpogresv e ercitii izometrice blande, fara repetitii numeroase, se aplica e ercitii e centrice pentru tonifiere musculara, se face stretc#ing nainte si dupa efort, te#nici (>P. !aca antrenamentele se reiau este importanta progresvitatea, iar pacientul este sfatutit asupra unei bune igiene alimentare, bazate pe o buna #idratare in timpulefortululi" cu diminuarea alimentarii cu caren rosie, organe, mezeluri si cu ec#ilibru intre principii alimentare: alimentatia sa contine .7 la suta glucide,37 lasuta lipide si 1. la suta proteine. ,rtrop9attiinervoase ,lgoneurodistrofia - este un sndrom dureros comple vasomotor si trofic, rezultand dintr o tulburare neurovegetativa, cauzata de agresiuni asupra membrelor, mai ales asupra e tremitatilr. *volutia este lenta, capricoasa, cu final favorabil daca este binne tratata. 3auze: algoneurodistrofia apare secundar dupa traumatisme cu imobilizari prelungite, dupa afectiuineurologice, dupa afectiuni viscerale sidupa anumite medicamente. 'oala este favorizata de un teren cu distonie vegetativa, adica pacientian iosi, emotivi, pacienti psi#astenici sisasmofilici. ,lte denumiri ale bolii: sindrom algic +udec" )eric#, osteoporoza algica, sindrom umar-mana +teinbroc"er, capsulita retractila, umar blocat, umar ing#etat. *voluta bolii se face in trei faze: 5nfaza intai - faza pseudoinflamatorie cu edem, tulburari vasomotorii, care constau din mana cianotica si lucuioasa si durere. 5nfaza9 a doua, care este faza tulburarilor trofice sicu redoare, durerile sunt atenuate, iar pe radiografie apare osteoporoza. (aza a treia, este faza sec#elelor, care apare in absenta tratamentului si consta dinanc#iloze, amiotrofie, durere la oboseala si sc#imbari meteorologice. $ratamentulpreventiv se aplica lapacientii predispusi: #emiplegicii, coronarienii,traumatizatii pe membre, diabeticii alergicii,an iosii si #iperemotivii. :biectivele de tratament: reeducarea sub aparat gipsat, "inetoterapienedureroasa bine dozata, se controleaza tulburarile circulatori secundare si mai ales edemelesi se aplica contentie elastica, astfel incercam sa suprimam c9auza directa a producerii algoneurodistrofiei. !e asemenea diminuam sensibilitatea terenululi" psi#oafectiv prin calmarea durerii si redarea increderi pacientului.

Page 47 of 48

,lgoneruodistrofie membrului superior: $ratament - faza intai: tratament antialgic, se aplica crioterapie, masaj transversal profund,te#nici de rela are musculara, electroterapie antialgica de joasa frecventa, ionizari cu clorura de calciu, posturi de repaos blande cu degete in fle ie si pumn in e tensie usoara. :rteza dinamica. ,ctionam asupra circulatiei prin tratament vasomotor: masaj vibrator, ultrasunet pe ganglionul stelat, drenaj limfatic antiedemetos decontracturant si termoterape la distanta. +e fac mobilizari 9ale articulatiilor vecine nedureroase si mobilizari nedureroase ale articulatiilor bolnave. +e aplica #idro"inetoterapie si se stimuleaza osteogeneza %refacerea osului&, prin cntractii izometrice, rezistente manuale blande, lente, respectand durerea. 5n faza a doua - la tratamentulanterior se adauga: masaj periostal, mobilizari active si autopasive, precedate de termoterape, masaj si #idro"inetoterapie. =idroterapiecu bai calde, bai alternante, mobilizari sub apa, ergoterapie, psi#oterapie, iar dinelectroterape aplicam ultrasunet, unde scurte, microunde. +e fac rela ari, posturi cu scripeti si manevre de intindere pasiva capsuloligamentara. 5n faza a treia, se adauga mobilizari si posturi precedate de masaj, termoterapie si electroterapie. +e face recuperareamusculara prinmobilizari active prinscripetisi printe#nica 3abatt. 5ar in formele trenante se aplica balneoterapie. ,lgoneurodistrofiamembruluiinferior: 5nfaza intani- se descarca membrulbolnav de la . zile la o luna. +e face tratament vasomotor, antialgic si tratament mobilizator. $ratamentulvasomotor consta din: masaj, drenaj limfatic, e ercitii 'urger, #idroterapie, presoterapie si contentie supla prin bandaj elastic. $ratamentulantialgic - crioterapi, electroterapie se aplica ultrasunete, microunde, unde scurte, diadinamici. +e aplica atele de repaos, masaj transversal profund 3iria si rela ari. $ratamentulmobilizatormobilizarea se face sub apa, activ si pasiv blad, faradurereprincontractii izometrice cu rezistenta manuala blanda,lentasi nedureroasa. 5n faza a doua - daca durerile au disparut se incarca progresiv articulatia, se face tratamentulvasomotor al primei faze, la care se adauga termoterapie, electroterapie cu ultrasunet, unde scurte, microunde, inonizari,mobilizari, se fac contractii izometrice ale 9uadricepsuluisi isc#iogambierilor, mobilizari active fara rezistenta si mobilizaripasive, posturi blande progresive si #idro"inetoterapie. 5n fazaa treia -continuam tratament fazei a doua, la care adaugam reeducarea mersululi"cu o buna derulare a piciorulu.i, posturisimobilizari maiamplecu incarcare nedureroasa,ergoterapie, mecanoterapie, e ercitii 3abat, reeducare proprioceptiva e planstabil apoipeplanmobilsi balneoterapie.

Page 48 of 48