ANAMNEZA SI EXAMENUL CLINIC GENERAL AL BOLNAVULUI CU

PATOLOGIE REUMATISMALA

Anamneza trebuie completata cu identificarea simptomelor caracteristice altor aparate (

leziuni cutanate, simptome neurologice, digestive, respiratorii, etc.). Cunoasterea trecutului
patologic al bolnavului ca si prezenta unor afectiuni la membrii familiei ajuta uneori considerabil
la stabilirea diagnosticului. In diagnosticarea unei afectiuni reumatice, examenul clinic general
ca si cel de stricta specialitate au in egala masura un rol determinant. La anamneza bolnavului se
identifica o serie de simptome care se intalnesc ca o mare frecventa, intre acestea se inscrie:
durerea, redoarea articulara, tumefierea, astenia musculara si reducerea capacitatii functionale.
Durerea musculoscheletica este cel mai frecvent simptom intalnit in practica
reumatologica. Este important de stiut daca durerea intereseaza una sau mai multe articulatii.
Felul debutului ( acut sau cronic), durata durerii, intensitatea, cu variatia in timpul unei zile,
iradierea, migrarea, factorii de agravare sau de ameliorare, caracterul durerii.
Redoarea articulara poate fi fara relatie cu durerea. Ea are o durata variabila ( minute sau
ore) si este de obicei matinala. O explicatie este cresterea frecarii intraarticulare ca urmare a
degradarii suprafetei netede cartilaginoase.dureaza minute in bolile degenerative si ore in cele
inflamatoare cronice. Poate reprezenta un criteriu de urmarire a eficacitatii tratamentului.
Tumefierea este relatata de toti bolnavii cu exceptia celor cu reumatism psihogen. Ea
poate fi insotita de durere, parestezii, caldura sau roseata a articulatiei. Poate dura ore (
reumatismul palindromic) sau perioade lungi de timp.
Bolnavul reumatic mai poate relata oboseala si slabiciune cu pierderea functiei specifice
unor articulatii, de exemplu incapacitatea de a tine un obiect in mana.
Cunoasterea medicatiei folosite anterior, cu efectele ei secundare potentiale sau deja
exprimate, este importanta atat pentru diagnostic cat si pentru stabilirea atitudinii ulterioare.
Desi examenul clinic trebuie centrat pe sistemul musculoscheletic, o examinare completa
este obligatorie pentru stabilirea diagnosticului.
Examenul tegumentelor poate descoperi: alopecie difuza sau insulara ( intalnita in LES) ,
leziuni de psoriazis pe pielea capului, la coate, genunchi, etc, eritem facial sau al tegumentelor
expuse la soare ( LES), edem si/ sau eritem violaceu periorbitar ( polimiozita), telangiectazii
periunghiale ( polimiozita), modificari ale pielii organelor genitale externe la barbat (sdr Behcet),
nodulii subcutani ( polimiozita reumatoida, guta), etc.
Examinarea ochilor poate arata uscaciunea conjunctivelor ( sindrom Sjögren), irita, uveita
( boli HLA B2? pozitive), modificari ale fundului de ochi ( vasculite).
Mucoasele pot prezenta ulceratii ( vasculite, Behcet, lupus) sau pot fi uscate ( mucoasa
orala in sclerodermie).
Adenopatia , spleno si/ sau hepatomegalia se pot intalni in mai multe boli reumatice, mai
ales in cele cu patologie imuna.
La controlul aparatului respirator se pot indetifica semne de serozita ( lupus, poliartrita
reumatoida), de neoplazii (sindrom reumatismal paraneoplazic).
Examenul clinic poate evidentia si semne de polinevrita ( vasculita) sau de suferita a
sistemului nervos central ( vasculite, lupus).
Pierderea ponderala prealabila sau stimuleaza aparita unei suferinte reumatice obliga la
cercetari in scopul gasirii unei eventuale neoplazii cu localizare inca nestiuta.
 In ceea ce priveste examenul articulatiilor, trebuie urmarita existenta urmatoarelor
elemente clinice:
- Tumefiere ( vizual sau palpatoriu) produsa in principiu prin acumulare de lichid sau
proliferare sinoviala prin tumefieri ale structurilor perioarticulare ( noduli, ganglioni) sau
prin hipertrofii ale structurilor osose.
- Caldura locala ( palpare compacta a atriculatiilor simetrice)
- Durere la presiune a intregii articulatii sau numai a unor zone articulare.
- Deformare osteoarticulara produsa prin distructii ligamentare, mariri osoase, subluxatii,
contracturi musculare, etc.
- Limitarea miscarilor prin cauze intraarticulare ( distrugere de cartilaj articular, cu
prezenta facultativa de corpi straini intraarticulari ( osteofite hipertrofice, sinovite
proliferative sau bogat exudative, etc.) sau prin cauze extraarticulare ( scurtari tendinoase,
capsulite retractile, spasme musculare), limitarea miscarilor poate fi masurata su apreciata
obiectiv in evolutia bolii. Aprecierea miscarilor pasive este mai sugestiva pentru
patologia articulara .

Boala artrozica

Suferinta artrozica se caracterizeaza prin deteriorarea cartilajului articular insotita de

cresterea activitatii osului subcondral. Boala face parte din grupa reumatismelor degenerative si
poate fi intelnita in literatura si sub alte denumiri ca: osteoartrita, artroza sau artrita hipertrofica.
Ea este cea mai frecventa suferinta reumatica. Incidenta ei crescand odata cu varsta, maximum
fiind intre 55 si 75 de ani. Aproximativ 10% din populatia peste 60 de ani este afectata de boala
artrozica. Femeile sunt mai des interesate decat barbatii ( F/B= 2/1). Boala artrozica nu are o
cauza cunoscuta.
Etiologia acceptata este socotita a fi multifactoriala. Sunt luate in consideratie: varsta ( ce
ar actiona prin imbatranirea tesutului conjunctiv) o predispozitie genetica, stresul mecanic (
suprasolicitati articulare repetate, traumatisme, interventii chirurgicale ortopedice, anomalii si
mecanica articulara, etc.), modificari biochimice ale cartilajului ( protoglicani de structura
alterata ), suferinte inflamatoare articulare ( prin lezarea cartilajului articular), boli metabolice (
obezitate, DZ, guta).
Rareori cauza bolii se poate identifica si atunci suferinta este socotita secundara, iar cand
acest lucru nu este posibil boala este considerata a fi primara sau idiopatica.
Patogenie:
- Mecanismul exact de producere a bolii nu este cunoscut. In mod normal cartilajul
articular este supus unui proces lent dar continuata de remodelare interna, proces care
este rezultatul activitatii condrocitelor.

SEMNE CLINICE GENERALE

Semnele si simptomele suferintei sunt de obicei licalizate la una sau doua articulatii.
Simptomele clinice rareori sun in concordanta cu semnele radiologice.
 Durerea articulara este unul dintre cele mai timpurii simptome. Ea apare in special dupa
effort fizic si poate sa se atenueze prin repaosul articulatiei. Odata cu progresia bolii poate sa
apara si la repaus. Frigul si vremea umeda pot sa agravee durerea.
Redoarea articulara este prezenta dupa repaus prelungut si de obicei dispare dupa 10- 15
minute de mobilizare a articulatiei.
Miscarile pasive si active pot fi limitate datorita redorii sau fibrozarii tesuturilor moi
articulare si/ sau periarticulare ( capsula, tendoane, etc.)
Examenul obiectiv poate gasi o articulatie marita de volum ca urmaer a sinovitei sau a
modificarilor proliferatice din os si cartilaj. Palparea articulatiei in timpul miscarilor evidentiaza
cracmente. In momente avansate de evolutie pot fi vazute deformari articulare si subluxatii.
In cazul tuturor localizarilor simptomatologia clinica este identica.

TORTICOLIS

Definitie. Boala consta in rotatia si inclinarea capului datorita unor tulburari musculare cervicale
sau a unor cauze osoase cervicale sau craniene.
Incidenta: necunoscuta
Varsta: congenital ( se manifesta la copii) sau dobandit ( la 30- 60 de ani)
Sex: masculin= feminin
Etiologia:
- Leziunea muschiului sternocleidomastoidian la nastere
- Malpozitia capului fatului in uterul fibromatos
- Miozita
Factori de risc:
- Traumatisme la nastere
- Nevroze
- Traumatisme

Semne si simptome:
- Rotatia si inclinarea capului spre partea afectata
- Spasme dureroase intermitente ale musculaturii cervicale
- La copii, primul semn poate fi un nodul ferm al m. sternocleidomastoidian
- Rigiditatea muschilor cefei

Paraclinic:
- Nu sunt necesare examene de laborator
- Radiografia cervicala poate evidentia in unele cazuri leziuni vertebrale

Diagostic diferential:
- Infectii ale sistemului nervos central
- Tumori ale tesutului conjunctiv sau osos
- Abces ale glandelor cervicale
- Leziuni discale cervicale
- Miozita cervicala
Evolutie, prognostic. Prognosticul este bun in caz de bolu cu etiologie curabila.

Complicatii:
- Tulburari ale muschilor gatului
- Persistenta in tot cursul vietii
- Asimetrie faciala

Tratamet:
- Analgezice ( daca exista durere)
- Masaj
- Tratament psihiatric
- Operatie ( la copii) daca fiziokinetoterapia nu ofera rezultate.

UMARUL BLOCAT ( PERIARTRITA SCAPULOHUMERALA)

Definitie. Este o capsulita care restrange miscarile umarului in toate directiile. Boala
poate complica alte afectiuni inflamatorii ale umarului.
Incidenta: necunoscuta
Varsta: mai frecvent la varstnici
Sex: feminin> masculin
Factori de risc:
- Cu effort fizic exclusiv al articulatiei umarului la sedentari
- Imobilizare
- Diabet
- Boli vasculare periferice
Modificari anatomopatologice:
- Initial sunt afectati muschii care invelesc articulatia umarului ( supraspinos, subspinos,
rotund mic, subcapsular, capul lung al tricepsului), adica asa numita ,, a doua capsula,, a
umarului.
- Ulterior apare inflamatia periarticulara ( bursita, tendinita) si inflamatia articulatiei
propriu zise ( blocarea umarului)
- Apoi apare fibroza ( capsulita) retractila
- In final apar rupturi tendinoase ( umarul pseudoparalizat)
Semne si simptome:
- Durerea
- Rigiditate difuza a umarului
- Scaderea miscarilor umarului in toate directiile , unerori bilateral
Paraclinic:
- Radiografia umarului
Diagnostic diferential:
- Artrita degenerativa
- Artrita infectioasa a umaruluu
- Sindromul Pancoast- Tobias
Evolutie, prognostic. Programul regulat de exercitii mareste mobilitatea membrului si scade
durerea in 6 – 18 luni.
Complicatii: anchiloza
Tratament:
- Fizioterapie profilactica
- Manipulare pasiva sub anestezie generala
- AINS

SPONDILOZA CERVICALA

Definitie. Boala reprezinta o afectare degenerativa a vertebrelor, discurilor si

ligamentelor intervertebrale cervicale, cu formare de osteofiti si afectarea ulterioara a
elementelor nervoase in canalul rahidian.
Incidenta: 40% din populatia de peste 40 de ani.
Varsta: predominanta dupa 40 de ani
Sex: masculin> feminin ( 3-2)
Semne si simptome:
- Durerea este simptomul dominant. Este localizata occipital, occipito- temporo- maxiloar,
interscapular, in membrele superioare ( aproape intotdeauna de-a lungul marginii externe
a bratului).
- Parestezii nocturne la membrele superioare
- Vertij accentuat la miscarile capului ( daca lezoinile afecteaza partile laterale ale
coloanei, ele pot comprima arterele vertebrale determinand sindromul cervical)
Manifestari clinice:
- cefalee, greturi, varsaturi, halouri luminoase in jurul obiectelor
Daca leziunile se dezvolta spre canalul medular ( mielopatia cervicala) pot apare:
- Slabiciunea extrebitatilor superioare
- Amiotrofie
- Tulburari senzitive
- Semnul Lhemme: la tuse sau miscari ale capului apare o durere ca si un curent electric
care coboara pe coloana pana in membre
- Limitarea extensiei capului
- Flexia laterala a capului este limitata in ortostatism, dar se accentueaza in pozitia culcat (
tulburarile functionale nu sunt influentate de ortostatism)

Cauze:
- Traumatisme majore sau minore
- Ridicarea frecventa a obiectelor grele ( > 10 kg), mai ales daca se realizeaza cu bratele
extinse si aplecat din spate
- Vibratii
Factori de risc:
- Procesul normal de imbatranire ( care incepe dupa 20 de ani)
- Obezitatea
- Osteoporoza
- Tensiuni musculare

Modificari anatomopatologice
Intai apare fisurarea marginilor laterale (inelul fibros) ale discului intervertebral. Apoi se
produce hernierea nucleului pulpos, situat central in discul intervertebral. In aceasta situatie pot
apare afectari radiculare ( compresiuni ale radacinilor nervoase). Simptomele depind de directia
pe care herniaza discul intervertebral.
- La L4- L5 protuzia laterala a discului produce afectarea radacinii nervoase L5
- La L5- S1 protuzia laterala a discului produce afectarea radacinii nervoase S1
- Durere la rularea cutanata la gat- posterior- afectarea cervicala C3
- Durere la rularea cutanata in fosa spinoasa- afectarea cervicala C4
- Hipertonia bicepsului si muschiului pectoral mare- leziune C5- C6
- Hipertonia tricepsului – leziune C6- C7
- T5- T6 – afectarea cervicala inferioara

Paraclinic:
- Radiografia cervicala de fata si profil evidentiaza:
o Modificari artrozice ( osteofiti)
o Pensarea spatiului intervertebral si rectitudinea de profil ( disparitia curburii
fiziologice)

Tratament:
- Se vor evita in faza acuta miscarile de extensie ale capului, miscari bruste de rotatie
- Tratamentul medicamentos este: AINS, antialgice, decontracturante musculare,
completat cu vasodilatatoare cerebrale

SPONDILOZA LOMBARA

Definitie:
Este o boala caracterizata prin degenerescenta discurilor intervertebrale lombare si
afectarea asociata a ligamentelor spinale de vecinatate. Cu timpul apare si afectarea discala.

Etiologie:
- Traumatisme majore si minore
- Ridicarea frecventa a obiectelor grele ( >10kg), mai ales daca se realizeaza cu bratele
extinse si aplecat pe spate
- Vibratii
Factori de risc:
- Procesul normal de imbatranire ( care incepe dupa 20 de ani)
- Obezitatea
- Osteoporoza
- Tensiuni musculare

Modificari anatomopatologice:
Intai apare fisurarea marginilor laterale (inelul fibros) ale discului intervertebral. Apoi se
produce hernierea nucleului pulpos, situat central in discul intervertebral. In aceasta situatie pot
apare afectari radiculare ( compresiuni ale radacinilor nervoase). Simptomele depind de directia
pe care herniaza discul intervertebral.
- La L4- L5 protuzia laterala a discului produce afectarea radacinii nervoase L5
- La L5- S1 protuzia laterala a discului produce afectarea radacinii nervoase S1

Semne si simptome:
- Durerea este cronica ( datorita fisurarii inelului fibros) sau acuta ( afectare radiculara
datorita herniei de disc, dupa un effort brusc). Durerea este in general lombara bilaterala
- Durerea iradiaza de-a lungul nervului sciatic
- Alteori durerea iradiaza pe traiectul nervului crural ( afectarea radacinii L3)
- Repausul la pat atenueaza durerea, iar miscarea are efect contrar
- Uneori sciatica apare fara lombalgie
Defectele neurologice de la nivelul membrelor inferioare sau a perineului permit precizarea
nivelului leziunii.
De ex. afectarea radacinii L3 determina durere a fetei externe a fesei, a fetei anterioare a
coapsei, accentuata la ducerea membrului inferior spre spate- semnul Laseque inversat; afectarea
radacinilor S2- S4 determina durere perineala

Examenul obiectiv:
- Semnul Laseque: ridicarea unui membru inferior intins in timp ce pacientul este culcat pe
spate reproduce durerea lombara ( se va nota unghiul de orizontala masurat la momentul
aparitiei durerii)
- Semnul Doorbell: palparea profunda a procesului spinos de deasupra discului lezat
reproduce durerea. Metoda este imprecisa.
- Spasm muscular paraspinal
- Uneori apare scolioza lombara, trunchiul fiind inclinat fie spre partea afectata, fie in sens
opus
- Simptomele constitutionale lipsesc

Paraclinic:
- Radiografia lombara arata:
o Rectitudinea de profil a coloanei lombare, osteofite
- Mielografia indica eventuale leziuni nervoase si necesitatea tratamentului chirurgical
- RMN, CT- serveste diagnosticul diferential cu metastaze vertebrale

Diagnosticul diferential:
- Sindromul de coada de cal
 - Fractura cu compresie
- Tumori
- Infectii
- Durerea iradiata din coapsa, pelvis, retroperitoneu

Evolutie, prognosti:
Criza acuta de lombago se remite in 90% din cazuri spontann sau cu terapie conservativa.
Radiculopatia este mai rezistenta. Radiculopatia cronica beneficiaza de tratament chirurgical.
Alegerea atenta a cazurilor duce la rezultate pozitive in 80% din cazuri

Complicatii:
- Retentie vezicala
- Incontinenta vezicala sau anala
- Limitarea miscarilor lombare
- Scaderea reflexelor
- Dependenta de narcotice, analgezice.

Tratament:
- Initial 2-7 zile de repaus la pat ( pe scandura tare)
- Sedare
- Terapie fizica
- Tractiune pelvica
Se vor administra:
- Analgezice
- AINS
- Miorelaxante, uneori vasodilatatoare
Dupa controlul durerii ( 7 -10 zile ) se va recurge la un program de exercitii fizice adecvate,
evitandu-se ridicarea de greutati si lucrul in mediu cu vibratii mecanice puternice.
Cazurile rezistente la tratamentul obisnuit vor beneficia de tratament chirurgical

LOMBALGIA

Definitie:
Este o boala caracterizata prin dureri cronice lombare aparute ca urmare a unor
suprasolicitari functionale sau mecanice si care cedeaza la repaus si tratament analgezic.
Diagnosticul este de excludere. Apare mai ales la persoane varstnice.

Incidenta
- 75% din populatie face la un moment dat in cursul vietii
Varsta:
- Mai ales intre 20 -40 de ani
Sex:
- Masculin= feminin
Etiologie:
- Boala apare datorita procesului normal de senescenta al coloanei lombare, proces peste
care se suprapun factori de risc.

Factori de risc:
- Varsta
- Activitatea fizica excesiva
- Obezitatea
- Sedentarismul
- Vibratiile, microvibratiile

Simptome si semne:
- Durere in regiunea lombara in grade variate
- Durerea cedeaza la repaus la pat
- Miscarile lombare sunt limitate
- Functiile motorii si senzoriale sunt pastrate
- Reflexele osteotendinoase sunt normale

Paraclinic:
Examenele de laborator sunt in general negative.
Se vor efectua:
- Hemograma
- Calcemia
- Electroforeza proteinelor
- Radiografia coloanei lombare ( fata+ profil) : se efectueaza cand simptomele dureaza
peste o saptamana, la pacientii peste 50 de ani.
- Mielografia: indicata in cazurile ce necesita interventie chirurgicala ( cand exista
suspiciune pentru hernie de disc)
- CT, RMN

Diagnosticul diferential:
- Lombalgii secundare
- Artoza interapofizara posterioara
- Spondiloliza ( alungirea istmului vertebral) cu spondilolisteza ( alunecarea anterioara a
vertebrei in raport cu vertebra subiacenta)
- Sacralizarea L5
- Spondilita anchilozanta
- Spondilodiscita infectioasa sau tuberculoasa
- Tasare vertebrala din metastaze tumorale
- Tasare vertebrala osteoporotica
- Stenoza spinala
- Fracturi
- Hiperlordoza
- Ulcer duodenal, pancreatita cronica, diverticulita
- Pielonefrita, prostatita
 - Anevrism aortic abdominal

Evolutie, prognostic: daca se identifica etiologia, evolutia este spre vindecare fara sechele in
majoritatea cazurilor

Complicatii:
Tratament:
- Exercitii fizice usoare si adecvate
- Analgezice si AINS
- Miorelaxante
- Reducerea controlului obezitatii
- Dupa disparitia lombalgiei se mentine timp de 3 saptamani o activitate redusa. Ulterior
activitaatile zilnice vor fi efectuare in limita tolerabilitatii.

MEDICATIA AINS IN BOLILE REUMATISMALE