EXAMENUL CLINIC

AL MEMBRULUI SUPERIOR

ȘEF LUCRĂRI DR. CRISTINA POMÎRLEANU

U.M.F. “GR.T. POPA” IAȘI

Evaluarea clinică a aparatului locomotor

 este complexă, sistematică.

 se efectuează cu pacientul dezbrăcat, în ortostatism, poziţie şezândă,
decubit dorsal, decubit ventral.
 se efectuează în statică şi dinamică (când se evaluează mersul).
 constă în inspecţie, palpare, percuţie, evaluarea mobilităţii articulare
(bilanț articular), testing muscular (bilanț muscular), manevre speciale
(teste de instabilitate, manevre rezistive, manevre de provocare),
evaluare neurologică.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Examenul clinic al membrului superior
Inițial se evaluează aspectul morfologic din față, spate, profil
al:
• membrelor superioare,
• coloanei vertebrale.

Pot fi identificate:
• poziții antalgice,
• leziuni cutanate și/sau vasculare,
• dezaxări sau deformări articulare,
• amiotrofie sau hipertrofie musculară.
Cristina Pomîrleanu, 2018
Examenul clinic al membrului superior
Se evaluează aliniamentul membrului superior:
 normal, axul membrului superior pornește din mijlocul capului
humeral, trece prin mijlocul articulației cotului și ajunge la nivelul
mediusului.

Ulterior, se cuantifică lungimea membrului superior

 pacientul este în ortostatism, cu spatele la examinator și membrul
superior în abducție de 90°.
 se identifică apofiza spinoasă C7 și apofiza stiloidă radială, iar cu
centimetrul se cuantifică lungimea membrului superior bilateral.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Lungimea membrului superior

Cristina Pomîrleanu, 2018

Examenul clinic al umărului

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecția
 Atitudinea antalgică orientează diagnosticul. Astfel:
brațul în adducție și rotație internă, cu
cotul în flexie și susținut de mâna
bursită subdeltoidiană acută
sănătoasă și cu regiunea cranio-cervicala
înclinată de partea umărului dureros

umăr supraridicat în repaus sau la leziune sau ruptură tendon supraspinos sau
tentativa de abducție contractură persistentă trapez

umăr proiectat anterior contractură persistentă mare pectoral

umăr coborat însoțit de atrofia mș.trapez leziunea nervului spinal.

paralizia nervului circumflex.
atrofia mș. deltoid
ruptură coif rotatori, leziunea nervului
atrofia mș. supra-/infraspinos
suprascapular.
echimoza pe fața anterioară a brațului
ruptura lungii porțiuni a bicepsului.
asociat cu o proeminență subcutanată
Cristina Pomîrleanu, 2018
Palparea
Se palpează următoarele regiuni pentru obiectivarea punctelor
dureroase, a tumefierii, a tulburărilor trofice sau de tonus muscular:

anterior posterior
• articulația SC, • spina scapulei
• clavicula, • mș. supraspinos, infraspinos,
mș. deltoid, trapez,
• articulația AC,
• mș. mare dorsal,
• apofiza coracoidă,
• marginea internă și inferioară
• șanțul bicipital (lunga porțiune a
scapulă
bicepsului),
• mș. deltoid și mare pectoral.
• axilar
Cristina Pomîrleanu, 2018
Mobilitatea

 se realizează comparativ, în poziție șezândă sau ortostatism.

 se începe întotdeauna cu evaluarea mobilității active (pacientul face
mișcarea fără ajutor).
 dacă mobilitatea activă este dureroasă sau limitată, se evaluează
mobilitatea pasivă (examinatorul execută mișcarea în timp ce
pacientul este relaxat) și ulterior pe cea rezistivă (pacientul execută
mișcarea în timp ce examinatorul opune rezistență).

Cristina Pomîrleanu, 2018

 Mobilitatea

 FLEXIA este mișcarea anterioară a brațului în

plan sagital. Normal este de 180°.

• primele 90° au loc în articulația GH.

• între 90-130° au loc în articulațiile GH și ST.
• între 130-180° au loc prin contracția mș.
paravertebrali de partea opusă.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea

 EXTENSIA este mişcarea posterioară a

braţului în plan sagital. Are loc în
articulațiile GH și scapulo-toracică. Normal
este de 50-60°.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea

 ABDUCȚIA constă în îndepărtarea brațului

de linia mediană a corpului. Normal este de
180°.
• primele 0-90° au loc în articulația GH.
• între 90-180° au loc în articulațiile ST și AC.
• primele 20-30° de abducție sunt realizate de
mș. supraspinos (starter-ul abducției).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea

 ADDUCȚIA constă în apropierea brațului

de linia mediană a corpului. Normal este
de 50°.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea

 ROTAȚIA EXTERNĂ se efectuează cu pacientul în poziție șezândă sau

ortostatism cu brațul în abducție de 90° sau lipit de trunchi și cotul în
flexie de 90°. Normal este de 90°.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea
 ROTAȚIA INTERNĂ se realizează cu pacientul în poziție șezândă sau
ortostatism cu brațul în abducție de 90° sau lipit de trunchi și cotul în
flexie de 90°. Normal este de 90°.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitate

 Test Apley evaluează amplitudinea mișcărilor de rotație internă-

adducție și rotație externă-abducție.
• inițial, pacientul este rugat să încerce să atingă cu mâna vârful scapulei de
partea opusă (testare rotație internă și adducție).
• apoi, este rugat să încerce să atingă partea superioară a scapulei de
partea opusă (testare rotație externă și abducție).

Cristina Pomîrleanu, 2018

 Test Apley

Rotație externă și Abducție Rotație internă și Adducție

Mâna atinge partea superioară a Mâna atinge marginea inferioară a
scapulei de partea opusă scapulei de partea opusă
Cristina Pomîrleanu, 2018
Examenul clinic al cotului

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecția

Se face din faţă, profil şi posterior.

Pot fi obiectivate:
 prezenţa dezaxărilor:
• valgus (deviaţia axială a antebraţului în afară),
• varus (deviaţia axială a antebraţului înăuntru),
• recurvatum (cot în hiperextensie),
• flexum.
 prezenţa tumefierii (bursita olecraniană, sinovită - rar).
 prezenţa la nivelul feţei posterioare a nodulilor reumatoizi (în PR),
tofilor gutoşi (în guta cronică tofacee), leziunilor psoriaziforme (în
APs).
Cristina Pomîrleanu, 2018
Palparea

Se realizeaza la nivelul:
 interliniului articular cu cotul în semiflexie.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palparea

 epicondilului medial și la 1 cm distal de acesta la locul de inserție a

mș. flexori și pronatori (durere în tendinită).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palparea

 epicondilului lateral și la 1cm distal de acesta la locul de inserție a

mș. extensori și supinatori (durere în tendinită).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palparea

 olecranului la locul de inserție a mș. tricepsului brahial (durere în

tendinită sau bursită olecraniană), precum și pe întreaga față
posterioară pentru stabilirea caracteristicilor nodulilor.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palparea

 șanțului epitrohleo-olecranian pe unde trece nervul ulnar.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palparea

 pentru obiectivarea sinovitei/efuziunii articulare: se inseră policele și

mediusul în șanțurile epicondilo-olecraniene și se imprimă mișcari de
flexie-extensie: sinovita/efuziunea poate fi palpată doar în extensie.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea

 FLEXIA antebraţului pe braţ activ este 140˚ și pasiv 160˚.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea

 EXTENSIA antebrațului pe braț . Normal este de 0˚.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea

 PRONAŢIA şi SUPINAŢIA antebraţului

• pacientul în poziție șezândă sau ortostatism, cu cotul în flexie de
90˚, lipit de trunchi şi mâna în prono-supinaţie indiferentă este
rugat să întoarcă mâna cu fața palmară în jos (pronaţia de 90˚), apoi
cu fața palmară în sus (supinaţia de 90˚).

Cristina Pomîrleanu, 2018

 Poziția indiferentă

Pronația Supinația
Cristina Pomîrleanu, 2018
Examenul clinic al mâinii

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecția

Se face simetric, comparativ, cu mâna în flexie palmară.

Se urmărește:
 temperatura, pulsul periferic,
 aspectul tegumentelor de pe fața palmară și dorsală,
 aspectul unghiilor,
 tonusul mușchilor de pe fața palmară și dorsală,
 prezența deformărilor, dezaxărilor, măririlor de volum,
 prezența nodulilor.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecție

 aspectul tegumentelor feţei dorsale și palmare:

• leziuni specifice DM (papule Gottron), LES (maculă
eritematoscuamoasă fața dorsală falange, intermetacarpian),
vasculopatiei periferice (leziuni necrotice pulpa degetelor), APs
(placard psoriaziform).
• retracţia aponevrozei palmare cu fixarea în semiflexie a degetelor 3,4,5
în contractura Dupuytren.
• cicatrici stelate sau “în muşcătură de şobolan” la nivelul pulpei
degetelor în SSc.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecție

 aspectul unghiilor:

• leziuni psoriazice – striaţii orizontale, înţepături ce evocă o APs.

• degete hipocratice ce relevă un sindrom paraneoplazic sau altă
afecţiune respiratorie, cardiacă, digestivă, etc.
• onicopatie micotică.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecție

 existenţa atrofiilor musculare:

• muşchi interosoşi dorsali în artrita cronică,

• muşchi eminența tenară în sindromul de canal carpian,
• muşchi eminența hipotenară în sindromul de canal Guyon.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecție

 Sediul şi simetria tumefacţiilor articulare şi/sau peri-articulare

• tumefacţie la nivelul articulaţiilor IFP evocă PR sau noduli Bouchard
reactivaţi,
• tumefacţie la nivelul articulaţiilor IFD sugerează APs sau noduli Heberden
reactivaţi,
• tumefacţie la baza policelui orientează către o rizartroză sau tenosinovită,
• tumefacţie la nivelul articulaţiei RCC relevă artrită sau tenosinovită extensori
sau flexori,
• tumefacţie la nivelul stiloidei radiale evocă tenosinovită De Quervaine (lung
abductor și scurt extensor police).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Inspecție

 existenţa deviaţiilor axiale reductibile sau ireductibile (deviere

radială carp şi cubitală degete în PR sau artropatia Jaccoud),

 existenţa deformărilor articulare (police în “Z” sau “baionetă”, degete

în “gât de lebadă” sau “ciocan” sau “butonieră”) întâlnite frecvent în
PR.

 existența formațiunilor nodulare pe fața dorsală a articulațiilor

(noduli reumatoizi, tofi gutoși) sau la nivelul articulațiilor IFP (noduli
Bouchard), IFD (noduli Heberden), prima articulație C-MC (rizartroză).
Cristina Pomîrleanu, 2018
Palparea

 palparea simetrică antero-posterioară și latero-laterală a interliniilor

articulare – RCC, MCF, IFP și IFD - permite stabilirea topografiei algice
şi sediul maxim al tumefierii articulare şi/sau peri-articulare.

Palparea interliniului articular RCC

Cristina Pomîrleanu, 2018
Palparea apofizei stiloide radiale și ulnare

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palparea antero-posterioară și latero-laterală
a primei articulații MCF

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palparea antero-posterioară și latero-laterală
a articulației interfalangiene a policelui

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palpare metacarpofalangiene

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palpare interfalangiene proximale

Cristina Pomîrleanu, 2018

Palpare interfalangiene distale

Cristina Pomîrleanu, 2018

 Test Gaenselen (squeeze)

metacarpofalangiene interfalangiene proximale

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea

 Verificăm dacă mâna poate adopta poziția de funcțiune.

articulația RCC în flexie dorsală (extensie) de 20-30°

și ușoară deviație ulnară,
 policele în abducție de 45° (semiopoziție),
 degetele 2-5 în semiflexie de 45° MCF și de 15° IFP
și IFD.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea în articulația RCC și mediocarpiană

 FLEXIA PALMARĂ constă în apropierea palmei de fața anterioară a

antebrațului. Normal este de 85˚.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea în articulația RCC și mediocarpiană

 FLEXIA DORSALĂ (EXTENSIA) constă în apropierea feței dorsale a

mâinii de fața posterioară a antebrațului. Normal este de 85˚.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea în articulația RCC și mediocarpiană

 ÎNCLINAREA RADIALĂ (ABDUCŢIA) constă în înclinarea laterală a

mâinii în plan transversal. Normal este de 15˚.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea în articulația RCC și mediocarpiană

 ÎNCLINAREA ULNARĂ (ADDUCŢIA) constă în înclinarea medială a

mâinii în plan transversal. Normal este de 40-45˚.

Cristina Pomîrleanu, 2018

Mobilitatea în articulația trapezo - metacarpiană

 FLEXIA (70-90˚) și EXTENSIA,

 ABDUCŢIA (40-50˚) și ADDUCŢIA.

Flexie Extensie Abducție Adducție Opoziție

Cristina Pomîrleanu, 2018
Mobilitatea în articulațiile metacarpo-falangiene 2-5

 FLEXIA (90°) și EXTENSIA,

 ABDUCŢIA și ADDUCŢIA.

Flexie Extensie Adducție

Cristina Pomîrleanu, 2018
Mobilitatea în articulaţiile interfalangiene degete 2-5

 IFP: FLEXIA (90-130˚),

 IFD: FLEXIA (45˚).

Flexie IFP Flexie IFD

Cristina Pomîrleanu, 2018
 Evaluarea prehensiunii

 global și individual:

• pensa police-index,
• police-medius,
• police-inelar,
• police-auricular;
• prehensiunea bidigitală (opoziţie digitală termino-terminală, de fineţe)
• prehensiunea tridigitală (poli-digito-palmară, de forţă).

Cristina Pomîrleanu, 2018

Evaluarea prehensiunii
Prehensiunea de finețe

Prehensiunea de forță

Cristina Pomîrleanu, 2018

Bibliografie
1. V. Ciobanu, I. Stroescu, I. Urseanu Semiologie şi diagnostic în reumatologie,
Editura Medicală, 1991
2. J.A.P. Da Silva, A.D. Woolf Rheumatology in practice, Springer, 2010
3. G. V. Lawry, H.J. Kreder , G.A. Hawker , D. Jerome Fam’s musculoskeletal
examination and joint injection techniques, Elsevier, 2010
4. P. Hattam, A. Smeatham Special Tests in Musculoskeletal Examination, Elsevier,
2010
5. R. Păun Tratat de Medicină internă Reumatologie, volum 1, Semiologia
Reumatologică p 247-304, Editura Medicală, 1999
6. G. Cooper Pocket Guide to Musculoskeletal Diagnosis, Humana Press, 2006
7. R. Chiriac Coloana vertebrală în reumatologie clinică și tratament, Editura Shakti,
1995
8. M. Hazel, M.A. Clarkson Musculoskeletal Assessment, Lippincott Williams Wilkins,
2012

Cristina Pomîrleanu, 2018