Examenul Clinic Al Membrului Inferior C - Pomîrleanu

EXAMENUL CLINIC
AL MEMBRULUI INFERIOR
CRISTINA POMÎRLEANU
Asistent universitar
U.M.F. “Gr.T. Popa” Iași
Evaluarea clinică a aparatului locomotor
 este complexă, sistematică.

 se efectuează cu pacientul dezbrăcat, în ortostatism, poziţie şezândă,
decubit dorsal, decubit ventral.
 se efectuează în statică şi dinamică (când se evaluează mersul).
 constă în inspecţie, palpare, percuţie, evaluarea mobilităţii articulare
(bilanț articular), testing muscular (bilanț muscular), manevre speciale
(teste de instabilitate, manevre rezistive, manevre de provocare),
evaluare neurologică.
Cristina Pomîrleanu, 2017

Examenul clinic al membrului inferior

Inițial, se evaluează aspectul morfologic din față, spate, profil al:
• membrelor inferioare,
• coloanei vertebrale.
Pot fi identificate:
• poziții antalgice sau vicioase,
• leziuni cutanate și/sau vasculare,
• dezaxări sau deformări articulare,
• amiotrofie sau hipertrofie musculară.

Se evaluează aliniamentul membrului inferior:

 normal, axul pleacă din centrul capului femural, trece prin
mijlocul spinelor tibiale, al articulaţiei tibio-tarsiene şi ajunge în
primul spaţiu interosos.
Ulterior, se analizează mersul.

Apoi, se cuantifică lungimea membrului inferior:

 în decubit dorsal cu banda metrică se măsoară lungimea
membrului inferior de la ombilic la maleola internă sau de la
spina iliacă antero-superioară (SIAS) la maleola internă.
De asemenea, se măsoară perimetrul coapsei cu banda metrică

la 10 cm deasupra bazei rotulei sau la 18 cm sub spina iliacă
antero-superioară (SIAS).

Lungimea membrului inferior
ombilic-maleola internă spina iliacă anterosuperioară-maleola

internă
Examenul clinic al șoldului

Inspecţia
 începe cu bolnavul dezbrăcat, în ortostatism, prin examenul morfo-

funcţional de ansamblu efectuat din față, spate, profil.
Se va stabili:
 starea tegumentului, țesutului superficial.
 starea țesuturilor profunde (țesut subcutanat, mușchi) urmărind
prezenţa hipotrofiei /amiotrofiei de cvadriceps , fesieri.
 reperele osoase: apofize spinoase lombo-sacrate, creasta iliaca, SIAS,
mare trohanter, tuberozitatea ischiatică, SIPS, simfiza pubiană.
 păstrarea orizontalităţii liniei care uneşte SIAS (din faţă), a celei care
uneşte SIAS cu SIPS (din profil) şi a celei care uneşte SIPS (din spate).
Inspecția
Astfel, poate fi obiectivată:

 bascularea anterioară a bazinului însoțită de hiperlordoză lombară;
 bascularea posterioară a bazinului cu redresare lombară, înclinarea
laterală a bazinului.
În caz de înclinare laterală a bazinului, bolnavul se aşează pe un scaun:

 dacă bascula dispare, cauza înclinării este inegalitate de lungime a
membrelor inferioare;
 dacă bascula se menţine şi în poziţia şezândă, cauza cea mai probabilă
este o tulburare de statică a coloanei vertebrale.

Inspecția
 prezenţa deformării axiale a genunchilor (genu varum, valgum, flexum,

recurvatum),
 existența tulburărilor de statică a coloanei vertebrale (scolioză,
hiperlordoză lombară),
 anomalii morfologice ale picioarelor (plat valg, scobit valg, etc.).
 existenţa atitudinilor vicioase: redoarea coapsei în flexum, piciorul în
rotaţie externă.

Evaluarea mersului
 Ulterior, se stabilește tipul de mers (şchiopătat, antalgic, cu paşi mici,

legănat) și menţinerea orizontalităţii bazinului în timpul mersului şi
mai ales în staţiune unipodală.
 Normal, bazinul îşi menţine orizontalitatea datorită contracţiei

muşchiului mijlociu fesier; dacă în staţiunea unipodală, bazinul
coboară de partea piciorului ridicat există o insuficienţă (deficit) al
muşchiului mijlociu fesier controlateral (test Trendelenburg pozitiv).

Test Trendelenburg
Bolnavul în sprijin unipodal minim 30 de secunde.

Dacă în staţiunea unipodală, bazinul coboară de partea piciorului ridicat există
deficit al mușchiului mijlociu fesier controlateral.
Stumpff Chiropractic
Evaluarea clinică a șoldului
 Tot în ortostatism poate fi evaluată distan a talon-talon care normal

este peste 100 cm și simetrică.

Palparea
 se face cu bolnavul în decubit dorsal şi are ca obiective stabilirea

sediului durerii şi a eventualelor modificări periarticulare.
Se vor palpa:
 regiunea inghinală cu declanșarea durerii în artroză, osteonecroză,

fractură, coxită, sinovită vilonodulară, etc.
 structurile periarticulare (mare fesier, piriform, cvadriceps, tensor
fascia lata, bandeleta ilio-tibială).

Palparea
 reperele osoase:
• SIAS (inserție mușchi croitor),
• SIAI (inserție mușchi rectus femoris),
• gaura sciatică (punct Valleix pozitiv în sciatică),
• tuberozitatea ischiatică (inserție mușchi ischio-gambieri, bursa),
• mare trohanter: declanșare durere la palpare deasupra marelui
trohanter în tendinita mușchilor pelvi-trohanterieni sau la palpare pe
marele trohanter în bursita trohanteriană.

Percuția
 directă (la nivelul marelui trohanter),

 indirectă (la nivelul talonului).
Percuția (directă și/sau indirectă) este pozitivă atunci când declanșăm

durere la nivelul articulației CF.

Mobilitatea
 FLEXIA constă în apropierea coapsei de trunchi. Se poate realiza cu

genunchiul în extensie ( normal 90˚) şi cu genunchiul în flexie ( normal
120˚).

Mobilitatea
 EXTENSIA constă în mișcarea posterioară a coapsei în plan sagital

cu genunchiul în extensie (normal 30˚) sau cu genunchiul în flexie
(normal 20˚).

Mobilitatea
 ROTA IA INTERN : din decubit dorsal cu genunchiul în flexie de

90˚ se deplasează gamba înafară ( normal 30˚).

Mobilitatea
 ROTA IA EXTERN : din decubit dorsal cu genunchiul în flexie de

90˚ se deplasează gamba înăuntru ( normal 45-60˚).

Rotația internă
Cristina Pomîrleanu, 2017 Rotația externă

Mobilitatea
 ABDUC IA constă în depărtarea coapsei de linia mediană a corpului

cu genunchiul în extensie. Normal este de 45°.

Mobilitatea
 ADDUC IA constă în apropierea coapsei de linia mediană a corpului

cu genunchiul în extensie. Normal este de 30°.

Manevre speciale
 Manevra Patrick sau FABER (Flexie, ABducție, ER rotație externă)

• pacientul în decubit dorsal pune talonul pe genunchiul opus și lasă
membrul inferior să atingă patul în timp ce examinatorul
imobilizează hemibazinul de partea opusă pentru a evita bascularea
acestuia. Prin această manevră sunt evaluate flexia, abductia și
rotatia externa.
• poate fi pozitivă (de la un + până la 4 +) și dureroasă în cazul
patologiei degenerative, inflamatorii, infecțioase, neoplazice a
articulației CF.
• de asemenea, manevra poate declanșa durere în partea controlaterală
în caz de disfuncție a articulației SI.

Manevra Patrick sau FABER
flexia, abductia, rotaţia externă
Pozitiva: + la 4 + si durere in caz de patologie artic CF
Durere in partea controlaterala in caz de disfunctie articulații sacroiliace

Manevre speciale
 Testul Thomas obiectivează deficitul de extensie al articulației CF

sau contractura mușchiului psoas iliac.
• pacientul în decubit dorsal cu un membru inferior în triplă flexie pe
abdomen este însoțită de reducerea lordozei lombare.
• în condiții normale, membrul inferior opus (aflat în extensie) rămâne
în această poziție (în contact cu patul) (test Thomas negativ).
• dacă membrul inferior opus se ridică de pe planul patului are ca
substrat un deficit al extensiei articulației CF opuse sau o
contractură a mușchiului psoas iliac opus (test Thomas pozitiv) .

Test THOMAS
Test pozitiv
Manevre speciale
 Testul cheii este cel mai specific semn al patologiei articulației CF.
• pacientul în decubit dorsal cu membrele inferioare în extensie.
• se aplică mișcări ușoare de rotație internă și externă.
• în cazul în care aceste mișcări sunt ușor de realizat, nedureroase
înseamnă că durerea nu are origine la nivelul articulației CF.

Semnul CHEII – cel mai specific semn al patologiei articulare CF!!!

Examenul clinic al genunchiului

Inspecţia
 din fa apreciază:
• aspectul morfologic şi poziţia patelei,
• continuitatea axei femurale şi tibiale (normal există un valgus fiziologic
de 5-10˚) obiectivându-se devierile de ax:
 genu varum apreciat prin distanţa intercondiliană,
 genu valgum apreciat prin măsurarea distanţei intermaleolare;
• mărirea de volum a genunchilor prin bombarea fundurilor de sac
latero-patelare şi/sau subcvadricipital (lichid - artrită sau ţesut adipos
– lipartroză),
• atrofia muşchiului cvadriceps apreciat prin măsurarea perimetrului
coapsei la 10 cm deasupra bazei patelei.
Tulburările de ax la nivelul genunchiului

b-reddy.org
Inspecția
 din profil se obiectivează:
• prezenţa unei devieri de ax: genu flexum sau genu recurvatum.
 din spate se notează:
• aspectul regiunii poplitee unde se poate găsi un chist popliteu (chist

Baker).

Palparea
Se efectuează comparativ cu genunchiul de partea opusă și constă în

palparea:
 interliniului articular medial și lateral: durere în artrită, artroză

femurotibială, leziuni menisc,
 patelei: durere peripatelară în artroza patelofemurală, deasupra în
bursita prepatelară), în spatele patelei în condromalacie, la polul
inferior al patelei în boala Synding-Larsen (apofizita patelară),
 tuberozității tibiale: durere locală în boala Osgood Schlatter.

Palparea
 bursei suprapatelare: durere în bursita suprapatelară,

 tendonului patelar: durere în tendinita patelară,
 feței mediale (ligament colateral medial și pes anserinius),
 feței laterale (ligament colateral lateral și bandeleta ilio-tibială),
 spațiului popliteu (artera poplitee, chist Baker).

Puncte topografice la palparea genunchiului
Bursa suprapatelară
Interliniu articular medial și lateral
Tendon patelar
Pes anserinus
Ligament colateral lateral

Bandeleta iliotibială
Ligament colateral medial

Palpare bursa suprapatelară Palpare interliniul articular lateral

Palpare spațiul popliteu
Palpare tendon patelar Palpare pes anserinius
Palpare interliniul antero-lateral Palpare interliniul antero-medial
(menisc lateral) (menisc medial)
Palparea
 prezen a şocului rotulian
• constă în comprimarea fundurilor de sac prin apăsarea cu palmele în
zona proximală şi distală a genunchilor,
• apoi cu indexul se verifică dacă rotula pluteşte.
• prezenţa lui semnifică hidartroză sau hemartroză.

Mobilitatea
Se cuantifică mobilitatea fiziologică în:
 articulația femuro-patelară prin cursa patelară cranio-caudală și

latero-laterală.
 articulația femuro-tibială: flexia, extensia și rotația axială.

Mobilitatea în femuro-patelară
 se apreciază cursa patelar cranio-caudal şi latero-lateral ocazie

cu care se poate obiectiva semnul rândelei (semnul Clark) (prezenţa de
osteofite pe faţa posterioară a acesteia).
Cursa patelară latero-laterală Cursa patelară cranio-caudală

Mobilitatea în femuro-tibială
 FLEXIA ACTIV constă în apropierea feţei posterioare a gambei de

faţa posterioară a coapsei. Normal este 120˚ cu articulaţia
coxofemurală în extensie şi 140˚ cu articulaţia coxofemurală în flexie.

 EXTENSIA ACTIV din poziţia de flexie se îndepărtează faţa

posterioară a gambei de faţa posterioară a coapsei până la poziţia de
rectitudine. Normal este 0°.

 ROTA IA AXIAL A GAMBEI:

• rota ia extern a gambei în jurul axei longitudinale rotind vârful
piciorului în abducţie ( normal 40˚).
• rota ia intern ducând vârful piciorului în adducţie ( normal 30˚).

Manevre de instabilitate
 Testarea stabilit ții laterale (test varus) – leziunea ligamentului
colateral lateral (LCL)
• pacientul în decubit dorsal cu genunchiul în E sau în F de 30°; cu o
mână se imobilizează coapsa, iar cu cealaltă se imprimă gambei
mişcări de lateralitate la nivelul genunchiului: existenţa unui grad de
lateralitate a genunchiului în varus indică o leziune a LCL.

 Testarea stabilit ii mediale (test valgus) – leziunea ligamentului
colateral medial (LCM).
• pacientul în decubit dorsal cu genunchiul în E sau în F de 30°; cu o
mână se imobilizează coapsa, iar cu cealaltă se imprimă gambei
mişcări de lateralitate la nivelul genunchiului: existenţa unui grad de
lateralitate a genunchiului în valgus indică o leziune a LCM.

 Testarea stabilit ii anterioare – leziunea ligamentului încrucișat
anterior (LÎA).
• pacientul în decubit dorsal cu genunchiul flectat la 90˚ şi piciorul
sprijinit cu planta pe pat; se apucă gamba cu ambele mâini sub
genunchi, cu cele două police latero-rotulian şi se tracţionează gamba
anterior după care este împinsă posterior: existenţa unui grad de
alunecare anterioară (sertar anterior) indică leziunea LÎA.

 Test Lachman - leziunea LÎA
• genunchiul este în flexie de aproximativ 15°, cu o mana
examinatorului fixează femurul, iar cu cealaltă încearcă să tragă
înainte de gambă,
• testul este pozitiv daca exista o deplasare anterioară a gambei și
indică afectarea LÎA

 Testarea stabilit ii posterioare – leziunea ligamentului încrucișat
posterior (LÎP).
• pacientul în decubit dorsal cu genunchiul flectat la 90˚ şi piciorul
sprijinit cu planta pe pat; se apucă gamba cu ambele mâini sub
genunchi, cu cele două police latero-rotulian şi se tracţionează gamba
anterior după care este împinsă posterior: existenţa unui grad de
alunecare posterioară a gambei (sertar posterior) indică leziunea LÎP.

Examenul clinic al gleznei și piciorului

Inspecția
 aspectul tegumentelor de pe faţa dorsală (suple, elastice) şi faţa

plantară (groase, rezistente).
 tipul morfologic al piciorului (studiul degetelor) (Lelievre):
• picior “grec” ( 1<2>3>4>5),
• picior “pătrat” ( 1=2≥3>4>5),
• picior “egiptean” (1>2>3>4>5).
 aspectul unghiilor. “grec” “pătrat” “egiptean”
 existenţa de tulburări trofice (varice, ulceratii, edem, cianoza).

Adaptat după https://quizlet.com
Inspecţie
 starea capitonului plantar celulo-adipos subcutanat.

 existenţa hiperkeratozelor plantare:
• “cor” – hiperkeratoză cuneiformă pe faţa dorsală a articulaţiilor
interfalangiene sau pe pulpa digitală;
• “durion” – hiperkeratoză pe faţa plantară a capetelor metatarsienelor 2,
3, 4;
• “calozitate”- hiperkeratoză la nivelul călcâiului, marginii externe.
 aspectul aponevrozei plantare (scleroza retractilă a aponevrozei în
boala Ledderhose).
Inspecţie
 tecile tendinoase şi bursele seroase – notăm sediul tumefacţiei şi a

durerii spontane sau provocate (prin mobilizare activă rezistivă):
• tumefiere fața anterioară gleznă: medial (tenosinovită tibial anterior),
median (tenosinovită extensor propriu haluce), lateral (tenosinovită
extensor comun degete, peronier anterior),
• tumefiere retromaleolară externă: tenosinovită peronieri laterali,
• tumefiere retromaleolară internă: tenosinovită tibial posterior, flexor
comun degete, flexor propriu haluce,
• tumefiere tendon Achile: bursită achiliană.

Inspecţie
 aspectul arcurilor antero-posterioare ale bolţii plantare:
• prăbuşirea arcului intern = picior plat,

• accentuarea arcului intern = picior scobit sau cavus.
Normal Picior plat Picior cavus

Adaptat după Austin Foot And Ankle Specialists
Inspecţie
 aspectul arcurilor antero-posterioare ale bolţii plantare:
• deviaţia axei calcaneului în raport cu axa gambei (normal – în

prelungire sau unghi de 5-10°): talus valgus & talus varus
Pronați Normal Supinați

e Cristina Pomîrleanu,
e 2017
Adaptat după drlepage.com
Inspecţie
 prezenţa deformărilor degetelor:

• hallux valgus – deviere laterală a halucelui,
• deget “în gheară”– flexia dorsală în MTF și flexie plantară în IFP și IFD,
• deget “în ciocan” – flexie plantară în IFP, frecvent asociate cu flexia
dorsală a MTF și IFD,
• deget “în ciocan de lemn”– IFD în flexie plantară și IFP în poziție neutră
sau IFP este în flexie plantară și IFD este în poziție neutră; frecvent
asociate cu flexia dorsală a MTF.

Deformările degetelor
normal deget în ciocan cor
deget în gheară deget în ciocan de lemn

Adaptat după https://quizlet.com
Inspecţie
 prezenţa deformărilor/dezaxărilor piciorului :

• antepicior plat triunghiular: halux valgus + grife degete 2-4 +
quintus varus + picior plat,
• antepicior rotund: picior cu convexitate transversală și antero-
posterioară cu degete retractate dorsal ,
• picior varus equin: picior fixat în inversie ,
• picior varus – picior fixat în supinație,
• picior valgus – picior fixat în abducție și pronație,
• picior talus valgus – picior fixat în eversie.

Palparea
 permite diagnosticul topografic algezic.

 se palpează sistematic interlinia articulară:
• tibiotarsiană,
• peroneotibială inferioară,
• mediotarsiană (Chopart),
• tarsometatarsiană (Lisfranc),
• metatarsofalangiene,
• interfalangiene.
 se palpează tendonul Achile și fascia plantară.

Palpare interliniul articular tibio-tarsian

Palpare premaleolar medial Palpare premaleolar lateral

Palpare tendon Achile
Palpare inserție tendon Achile Palpare fascie plantară
Palpare mediotars

Palpare interfalangiană proximală
Palpare prima articulație metatarso-falangiană

Palparea
Apoi se palpează:
 ligamentul lateral extern cu piciorul în poziție indiferentă și în varus,

 ligamentul lateral intern cu piciorul în poziție indiferentă și în valgus,
 grupele musculare,
 zonele tumefiate,
 pulsul arterei pedioase și arterei tibiale posterioare.

Mobilitatea
 Se realizează cu genunchiul în flexie de 90° la nivelul:
• articula iei tibio-astragaliene : flexia dorsală și flexia plantară

(extensia)
• articula iilor talo-calcanean şi mediotarsiene (Chopart): inversia și
eversia
• articulațiilor MT-F și IF: flexia dorsală și flexia plantară (extensia).

Mobilitatea în articulația tibio-astragaliană
 FLEXIA DORSAL constă în mişcarea prin care faţa dorsală a

piciorului se apropie de faţa anterioară a gambei. Normal este de 15-
25˚.

Mobilitatea în articulația tibio-astragaliană
 FLEXIA PLANTAR (EXTENSIA) constă în mişcarea prin care piciorul

se depărtează de faţa anterioară a gambei. Normal este de 40-50˚.

Mobilitatea în articulația talo-calcaneană
• cu o mână se stabilizează gamba, iar cu cealaltă se apucă călcâiul

căruia i se imprimă mișcări spre înăuntru (INVERSIE) și înafară
(EVERSIE).
 INVERSIA asociază adducţia cu supinaţia şi flexia plantară. Normal
este 30°.

Mobilitatea în articulația talo-calcaneană
 EVERSIA asociază abducţia cu pronaţia și flexia dorsală. Normal este

20°.

Mobilitatea în articulațiile mediotarsiene
 talusul și calcaneul sunt stabilizate cu o mână, în timp ce cealaltă

mână rotește antepiciorul spre interior (INVERSIE) și exterior
(EVERSIE).

Mobilitatea în articulațiile MT-F și IF
 Prima articulație MT-F: flexia dorsală (70-90°) și flexia plantară (35-50°).

 MT-F 2-5: flexia dorsală (40°) și flexia plantară (40°).
 Interfalangiene proximale: flexia plantară (50°).
 Interfalangiene distale: flexia plantară (40-50°) și flexia dorsală (10-
30°).

Bibliografie
1. V. Ciobanu, I. Stroescu, I. Urseanu Semiologie şi diagnostic în reumatologie,
Editura Medicală, 1991
2. J.A.P. Da Silva, A.D. Woolf Rheumatology in practice, Springer, 2010
3. G. V. Lawry, H.J. Kreder , G.A. Hawker , D. Jerome Fam’s musculoskeletal
examination and joint injection techniques, Elsevier, 2010
4. P. Hattam, A. Smeatham Special Tests in Musculoskeletal Examination, Elsevier,
2010
5. R. Păun Tratat de Medicină internă Reumatologie, volum 1, Semiologia
Reumatologică p 247-304, Editura Medicală, 1999
6. G. Cooper Pocket Guide to Musculoskeletal Diagnosis, Humana Press, 2006
7. R. Chiriac Coloana vertebrală în reumatologie clinică și tratament, Editura Shakti,
1995
8. M. Hazel, M.A. Clarkson Musculoskeletal Assessment, Lippincott Williams Wilkins,
2012

Examenul Clinic Al Membrului Inferior C - Pomîrleanu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examenul Clinic Al Membrului Inferior C - Pomîrleanu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXAMENUL CLINIC

 este complexă, sistematică.

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017

Se evaluează aliniamentul membrului inferior:

Ulterior, se analizează mersul.

Cristina Pomîrleanu, 2017

Apoi, se cuantifică lungimea membrului inferior:

De asemenea, se măsoară perimetrul coapsei cu banda metrică

Cristina Pomîrleanu, 2017

ombilic-maleola internă spina iliacă anterosuperioară-maleola

Cristina Pomîrleanu, 2017

 începe cu bolnavul dezbrăcat, în ortostatism, prin examenul morfo-

Astfel, poate fi obiectivată:

În caz de înclinare laterală a bazinului, bolnavul se aşează pe un scaun:

Cristina Pomîrleanu, 2017

 prezenţa deformării axiale a genunchilor (genu varum, valgum, flexum,

Cristina Pomîrleanu, 2017

 Ulterior, se stabilește tipul de mers (şchiopătat, antalgic, cu paşi mici,

 Normal, bazinul îşi menţine orizontalitatea datorită contracţiei

Cristina Pomîrleanu, 2017

Bolnavul în sprijin unipodal minim 30 de secunde.

 Tot în ortostatism poate fi evaluată distan a talon-talon care normal

Cristina Pomîrleanu, 2017

 se face cu bolnavul în decubit dorsal şi are ca obiective stabilirea

 regiunea inghinală cu declanșarea durerii în artroză, osteonecroză,

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017

 directă (la nivelul marelui trohanter),

Percuția (directă și/sau indirectă) este pozitivă atunci când declanșăm

Cristina Pomîrleanu, 2017

 FLEXIA constă în apropierea coapsei de trunchi. Se poate realiza cu

Cristina Pomîrleanu, 2017

 EXTENSIA constă în mișcarea posterioară a coapsei în plan sagital

Cristina Pomîrleanu, 2017

 ROTA IA INTERN : din decubit dorsal cu genunchiul în flexie de

Cristina Pomîrleanu, 2017

 ROTA IA EXTERN : din decubit dorsal cu genunchiul în flexie de

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017 Rotația externă

 ABDUC IA constă în depărtarea coapsei de linia mediană a corpului

Cristina Pomîrleanu, 2017

 ADDUC IA constă în apropierea coapsei de linia mediană a corpului

Cristina Pomîrleanu, 2017

 Manevra Patrick sau FABER (Flexie, ABducție, ER rotație externă)

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017

 Testul Thomas obiectivează deficitul de extensie al articulației CF

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017

Cristina Pomîrleanu, 2017

 din profil se obiectivează:

• prezenţa unei devieri de ax: genu flexum sau genu recurvatum.

 din spate se notează:

• aspectul regiunii poplitee unde se poate găsi un chist popliteu (chist

Cristina Pomîrleanu, 2017

Se efectuează comparativ cu genunchiul de partea opusă și constă în

 interliniului articular medial și lateral: durere în artrită, artroză

Cristina Pomîrleanu, 2017

 bursei suprapatelare: durere în bursita suprapatelară,