05 Genunchi

PATOLOGIA
GENUNCHIULUI
IRM IN PATOLOGIA GENUNCHIULUI
INTRODUCERE
• Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie a corpului

uman.
• Este putin acoperita si protejata de parti moi,ceea ce o expune
mai frecvent la traumatisme.
• Este mult solicitata in statica si locomotie, fiind supusa unui grad
uzura.
• Este alcatuita din structuri anatomice complexe, nevizualizabile
prin tehnici radiologice si scintigrafice.
• IRM este metoda de electie pentru vizualizarea multiplanara
ANATOMIA GENUNCHIULUI
SEGMENTE OSOASE
Femur (epifiza distala)
Patela
Tibie (platou) Fibula (cap proximal)

FETE ARTICULARE
Condilii femurali si fata
trohleara a femurului
Fata articulara a Patelei
Platoul Tibial
Articulatie de tip sinovial compusa din:
-articulatia femuro-tibiala
-articulatia femuro-patelara
MENISCURI
Lig. Transvers al genunchiului
Menisc Menisc
Medial Lateral
MENISCURI
In sectiune sunt triunghiulare:

- fata superioara concava
- fata inferioara plana
- periferia unita cu LCM
- baza aderenta la capsula articulara
=> impart spatul articular in 2 etaje: supra si infra-meniscal
MENISCURI - ROL
Condilii femurali NU sunt perfect hemisferici !!!!!
=> miscarea de flexie se produce prin:
- rulare doar in primele 20-300
- frecare accentuata in rest
Meniscul:
- imparte articulatia in 2 etaje, crescand mobilitatea
- compenseaza incongruenta condililor
- transforma frecarea accentuata in frecare simpla
=> reduce stress-ul mecanic in articulatie
MENISCURI SI LIGAMENTE
GENUNCHI
MODIFICAREA MENISCURILOR CU
MISCARILE GENUNCHIULUI
LIGAMENTELE GENUNCHIULUI
LIGAMENTELE
GENUNCHIULUI
LIGAMENTE INCRUCISATE
LIP LIA
Anterior
Condil Condil
medial lateral
Posterior
ROL: - stabilizare rotatorie

- limiteaza alunecarea condililor femurali pe platoul tibial (in flexie-extensie)
- limiteaza extensia (in principal lig. incrucisat anterior)
- participa la stabilizarea genunchiului in pozitia “zavorata” in extensie
completa
LIGAMENT PATELAR
M. Cvadriceps femural M. Cvadriceps femural
(secţionat)
Retinaculele
Tendon patelare
(lat/med) Patela
Cvadricipital
Patela Corp adipos

infrapatelar
Lig. Patelar
Tuberozitatea
tibiei
Impreuna cu patela si tendonul cvadricipital formeaza o unitate morfofunctionala

cu rol de stabilizare anterioara a genunchiului si parghie de extensie
RETINACUL PATELAR
Subluxatie – leziune Dislocatie – ruptura

partiala retinacul medial completa retinacul medial
LIGAMENTE COLATERALE
Epicondil Epicondil
lateral medial
Lig. Colateral
Medial
Lig. Colateral
Lateral Menisc
Medial
Condilul Medial
Capul Fibulei al Tibiei
Rol: stabilizarea laterala si mediala a genunchiului

LIGAMENTE POPLITEE
Lig. Menisco-femural
posterior LIA
Tendonul m.
Semimembranos
Lig.
Popliteu
Lig. Arcuat
Lig. Popliteu
Popliteu Oblic
Oblic
LIP Menisc LIP Capul Fibulei
Lateral m. Popliteu
Rol: stabilizarea posterioara a genunchiului si întarirea capsulei posterioare

CAPSULA ARTICULARĂ - INSERŢII
pe Femur: superior de faţa patelară, înconjurând condilii imediat sub

epicondili (care rămân extracapsular) până în foseta intercondiliană,
unde se reflectă pe ligamentele incrucişate (care rămân extracapsulare)
pe toată circumferinţa
Patelei
pe Tibie: la 2-4mm sub limita cartilajului articular al platoului tibial,
fără a include articulaţia tibio-fibulară proximală
CAPSULA ARTICULARĂ ŞI SPAŢIUL
ARTICULAR
CAPSULA,
LIGAMENTE SI
BURSE
GENUNCHI
ARTICULATIA GENUNCHIULUI -
FLEXIE
CAVITATE ARTICULARA GENUNCHI
BURSA SUPRAPATELARA IN FLEXIE
SINOVIALA ARTICULARĂ
Cavitate Plica infrapatelară

articulară
Plici alare
Patela
Capsula articulară
M. Cvadriceps
(secţionat, basculat)
SINOVIALA ARTICULARĂ – BURSE ŞI
RECESURI
m. Articular al genunchiului Tendon Cvadricipital
Bursa Suprapatelară
Bursă sub capatul Bursa Prepatelară

m. Gastrocnemian
Corp adipos infrapatelar

Cavitate
Bursa Infrapatelară
articulară Superficială
Bursa Infrapatelară
Profundă
Menisc
SINOVIALA ARTICULARĂ – BURSE ŞI
RECESURI
Bursă sub capatul Bursă sub capatul
m. Gastrocnemian m. Gastrocnemian
medial lateral
Lig. colateral Lateral
Tendonul m. Bursă sub lig.

Semimembranos colateral lateral
Tendon Bicipital
Bursă Bicipitală
Bursă sub tendonul
m. Semimembranos
Bursă sub capatul

m. Popliteu
m. Popliteu
MUŞCHI – GRUPUL ANTERIOR
m. Tensor al
fasciei lata m. Croitor
m. Articular al
m. Gracilis
genunchiului
m. Cvadriceps
Bursa
Suprapatelara
Tendon
cvadricipital
m. Cvadriceps
(secţionat)
MUŞCHI – GRUPUL MEDIAL
m. Cvadriceps
m. Semimembranos
m. Croitor
m. Gastrocnemian
Medial
m. Gracilis
m. Semitendinos
Pes Anserinus
MUŞCHI – GRUPUL POSTERIOR
m. Biceps Femural
m. Gracilis
m. Popliteu
m. Semimembranos
m. Croitor
m. Semitendinos
m. Gastrocnemian m. Gastrocnemian
Medial Lateral
m. Plantar
SECTIUNE ANATOMICA IN PLAN SAGITAL
ANATOMIE CLINICA IMAGISTICA
COMPARTIMENT POSTERO-LATERAL
Ligamentul colateral lateral este situat in
compartimentul postero-lateral.
Structurile de stabilizare includ:
- LCL,
- mm.popliteu si tendonul,
- lig. arcuat ,
- lig.fabello-fibular,
- lig. popliteofibular (lig.scurt latero-extern),
- fasciculul popliteomeniscal,
- lig. popliteal oblic,
- tendoanele capetelor scurt si lung ale
bicepsului femural,
- gastrocnemianul lateral.
Cuprinde componente ale capsulei, bicepsul
femural si fascicolul iliotibial.
Se intinde de la tendonul bicepsului femural,
trece lateral de epicondil, anterior de
originea m. gastrocnemian pana la capul
peroneului.
Imagine PD FS in plan coronal:

sagetile albe=tend.capetelor scurt si lung m.biceps
femural;
sagetile negre=lig.colateral fibular;
sagetile negre mari=lig.arcuat; F=fibula
Imagini T2 fara fatsat in plan coronal:

C. sagetile albe=lig.patelo-fibular
D. sagetile albe=lig.fabello-fibular
sageata alba mare=fabella
Imagine axiala T2 fatsat:

sagetile negre = lig.popliteal oblic
sageata neagra mare = tendonul popliteu
sageata alba = lig.colateral lateral
sageata alba curba = capul scurt al tendonului m.biceps femural
sageata alba mare = capul lung al tendonului m.biceps femural
B:Imagine sag. PD fatsat:
sageti albe mari= tend biceps femural
sageata alba dreapta= lig.colateral lat
sageata neagra= tract ilio-tibial
sageata alba curba= tend popliteu
sageata neagra mare= menisc lateral
sageata neagra curba = cap lateral
m.gastrocnemian
C:Imagine sag.PD:
sageti negre= lig.popliteo-meniscale
sup. si inf.
sageata alba curba= tend.popliteu
sageti negre mari= lig.arcuat
Imagini cor.oblice T2:

A.sageata alba mare= lig.patelo-fibular
sageata alba= lig.popliteo-meniscal
B.sageti albe= lig.arcuat
LIGAMENT COLATERAL LATERAL
Componentele anatomice
ale lig.colateral lateral
sageti negre mari= fascicolul oblic

anterior(AOB) LCL
sageata neagra curba= lig.colateral lateral
situat mai anterior
sageata neagra subtire= lig.fibular colateral,
situat mai posterior
2.6mm
LCL: Lungime 63.1 mm (N= 55-71 mm), insertia proximala 22.7 mm (N= 18-
30 mm), grosime 2.6 mm (N= 2-4 mm).
Imagine axiala PD:

sageti albe subtiri= AOB
sageata alba mare=lig.colateral
fibular
acolada= fasciculul ilio-tibial
TRACT ILIO-TIBIAL
B.Imagine cor. T2:
sagetile albe= tractul ilio-tibial
sagetile negre= tuberculul Gerdy
A.Imagine axiala T2 la nivelul tibiei proximale:

sageata alba curba= insertia tractului ilio-tibial pe
tuberculul Gerdy=cadranul negru
sageata alba= lig.colateral fibular
sageti negre= tractul ilio-tibial
sageata alba mica= fasciculul oblic anterior
TENDON POPLITEU
LIGAMENT ARCUAT
CAPSULA ARTICULARA
COMPARTIMENT
POSTERO-MEDIAL
 Compartiment Postero-lateral
– Ligament colateral lateral
– Tendon m popliteu
– Ligament arcuat
– Ligament popliteofibular
– Capsula articulara
 Compartiment Postero-medial
– LCM (superficiala)
– Ligament oblic posterior (LOB)
– Capsula articulara, incusiv
portiunea profunda a LCM
– Ligament oblic popliteu
– Tendoane m semimembranos
LIGAMENT COLATERAL MEDIAL/
LIGAMENT OBLIC POPLITEU
LIGAMENT COLATERAL MEDIAL
(profund si superficial)
LIGAMENT OBLIC POPLITEU
•Tibial insertion of semimembranosus to

insertion of the lateral head of the
gastrocnemius
SEMIMEMBRANOS
LIGAMENT COLATERAL MEDIAL
3 straturi:
1.fascia crurala;
2. strat superficial;
3. strat capsular.
Stratul superficial al LCM se uneste cu fibrele crurale,

uneste fascia retinaculumului medial cu vastul medial
anterior si se continua cu capsula posterioara si
semimembranos posterior si se ataseaza de portiunea
mediala a meniscului medial.
Imagine axiala T2: compartimentul medial si postero-medial:

sagetile albe= lig.oblic posterior
sagetile negre subtiri= lig.colateral medial
sagetile negre mici= fibre crurale
sageata neagra curba= retinaculul medial
sageata alba curba= tend. m.semimembranos
Imagine cor. T2 fatsat:
sageti negre= lig.colateral medial
sageata alba= lig.menisco-femural
sageata alba mica= lig.menisco-tibial
Imagine cor.oblica T2 :
sageti negre= ligamentul oblic posterior
COMPARTIMENT ANTERO-LATERAL
Elementele stabilizatoare sunt:
- capsula articulara a genunchiului,
- tractul iliotibial
-fascicolul oblic anterior al lig.colateral.
Unii autori descriu 3 straturi:
1.superficial, format anterior de tractul
ilio-tibial si posterior de m.biceps
femural;
2.retinaculul m.cvadriceps
3.capsula articulara laterala.
sagetile negre=
Imagine axiala PD: fasciculul oblic anterior
sageata alba mare = sageata neagra curba=
lig.colateral fibular lig.fibular colateral
acolada= fascicolul ilio-tibial
sageti albe mici= fasciculul
oblic anterior al lig.colateral
COMPARTIMENT ANTERO-MEDIAL
Cuprinde:
• Portiunea anterioara a LCM
• Retinaculum patelar
• Ligamentul patelo-femural medial (ce se intinde
de la nivelul tuberculului vastului medial pana la
portiunea superioara a patelei unde se ataseaza.
Imagine axiala T2, genunchi

dr., ce arata lig.
patelofemural medial
(sagetile albe) ce se intinde
de la tuberculul vastului
medial(zona incercuita) pana
la marginea mediala a patelei
superioare.
Imagine axiala T2 fatsat ce arata cele 3 portiuni ale lig.colateral medial:

sageata alba= portiunea 3
sageti albe mici= portiunea 1
sageata neagra= portiunea 2
Imagine axiala PD post injectare de 15 ml gadolinium evidentiaza o plica patelara

mediala (sageti negre subtiri),ce se extinde de la retinaculul medial patelar (sageti
albe) spre articulatia patelofemurala mediala (sageata neagra mare)
LEZIUNI ALE LCL SI ALE
COMPARTIMENTULUI POSTERO-LATERAL
• Sunt mai putin frecvente si de obicei coexista cu leziuni ale

lig.incrucisat si ale str.compartimentului medial. Leziunile LCL
se asociaza cu leziuni ale capsulei, m.biceps femural si popliteu
sau ale marginii laterale tibiale (=fractura Segond)
• Se produc prin rotatia externa a tibiei la un impact direct postero-

lateral ce determina hiperextensie.
• Determina durere si instabilitate la extensie.
• Pe radiografie se observa o fractura subtila in forma de arc =

semnul arcuat (patognomonic=instabilitate)
Fractura prin avulsie ce
intereseaza doar procesul stiloid
al fibulei, afecteaza structuri
localizate mai medial din
compartimentul postero-lateral,
precum lig.arcuat si popliteo-
fibular.
Imagine sag. T2 fatsat ce indica

o leziune a lig.arcuat (sageata
neagra).
Imagini sag.si axiala T2
fatsat ce indica edem
(sagetile albe) ce
inconjoara o ruptura a
popliteului la jonctiunea
musculotendinoasa.
M.popliteu este principalul element stabilizator lateral al

genunchiului ai este afectat in rotatia interna a genunchiului.
Rotatia laterala fortata si/sau varus stress pot leza
tend.popliteal
la jonctiunea musculotendinoasa.
Ligamentul popliteo-meniscal confera
deasemenea stabilitate laterala si previne
subluxatia anterioara a meniscului in
extensia genunchiului.
Leziunile acestuia se asociaza cu leziuni

meniscale.
Imagine sag.T2 fatsat ce arata o

leziune a lig. popliteomeniscal
inferior (sageata alba).
FRACTURA TIP SEGOND
LEZIUNI ALE COMPARTIMENTULUI
ANTERO-LATERAL
• Sunt mai frecvente si se asociaza cu leziuni ale LIA

• Sunt produse de rotatia interna exagerata si stres acut
la nivelul regiunii laterale a genunchiului
• Cel mai frecvent sunt lezate fibrele posterioare ale
tractului ilio-tibial. Acestea sunt conectate cu
fasciculul oblic anterior (ce se insera pe portiunea
laterala a tibiei si contribuie la fractura Segond a
marginii tibiale laterale: fragmentul cortical poate sa
nu se observe dar edemul osos este evident)
Fractura tibiala laterala prin avulsie (fractura Segond). Imagine cor.T2 fatsat:
B.sageata alba subtire= fractura; sagetile albe mici= fibrele tractului ilio-tibial si
sageata neagra= insertia ITT la niv.fragmentului fracturat;
C.Imagine cor.T1 indica deplasarea fragmentului fracturat la nivelul marginii
tibiale laterale(sageata neagra).
D.Imagine sag.T2 fatasat indica leziunile asociate: dezinsertia totala a lig.colateral
anterior(sagetile albe), cu dezinsertia partiala a lig.incrucisat posterior
distal(sageata neagra).
Imagine axiala T1:
Sageata neagra= arie
liniara
cu semnal scazut, ce
se extinde medial de
marginea postero-
laterala a tuberculului
Gerdy(cadranul alb).
Fractuta tuberculului Gerdy.

A.Imagine sag. T2 fatsat:
sageti albe= zona cu semnal crescut la niv.platoului
tibial antero-lateral
LEZIUNI ALE LCM SI ALE
COMPARTIMENTULUI POSTERO-MEDIAL
• LCM este un element important in stabilitatea portiunii
mediale a genunchiului
• Sunt produse prin lovituri in zona laterala a tibiei
proximale ce produce o rotatie externa si abductie
• Este afectat si lig.oblic posterior datorita pozitiei in
vecinatatea LCM
• Sunt 3 grade:
- gr.1:fibrele ligamentare sunt intinse dar intacte;
- gr.2:fibre lig.partial intacte si laxitate crescuta;
- gr.3:fibrele lig sunt complet intrerupte, cu instabilitate
mediala a genunchiului.
LEZIUNE LCM
A.Imagine cor.T2 fatsat: sagetile albe= fluid ce inconjoara lig.colateral medial fara
ruperea fibrelor.=leziune gradul I
B.Imagine cor.T2 fatsat in leziune gradul II a lig.colateral medial cu lichid (sageata
alba), si dezinsertia partiala a fibrelor lig.in portiunea sup.(sageata neagra curba).
C.Imagine cor.T2 fatsat cu leziune gradul III cu dezinsertie completa a lig.colateral
medial(sageata neagra curba), si prezenta de lichis (sageata alba).
B.Imagine cor. T2:
sageata neagra=
lig.oblic posterior si
insertia acestuia la
niv.meniscului
medial
sageata alba=
m.semimembranos
A.Imagine sag.EG ce arata orientarea planului de scanat pt secv.cor.oblica pt

vizualizarea lig.oblic posterior. Planul cor.oblic este orientat cu 25º fata de planul
coronal simplu(sagetile negre).
A.Imagine axiala T2 fatsat: sageata alba= lichid ce inconjoara lig.oblic post.
B.Imagine cor T2 fatsat: sageti albe= lichid ce inconjoara lig.oblic post.
A.Imagine axiala T2 fatsat ce arata lig.popliteofemural medial intact (sagetaile
albe), si originea lor pe femur (sageata neagra) si insertia pe portiunea superioara a
patelei(sageata alba mica).
B.Imagine axiala T2 fatsat la un alt pacient ce arata dezinsertia diatala a lig.PFM
(sageata alba curba) si proximala (sageata alba mica).se observa si deplasarea
laterala a patelei.
C.Imagine axiala T2 fatsat: contuzia madunei osoase ca urmare a dislocarii laterale
a patelei cu edem lateral de candilul femural (sageata alba) si portiunea mediala a
patelei (sageata alba mica).
• Sunt doua: anterior si posterior

• sunt esentiale in mobilitatea si stabilitatea
genunchiului
• Sunt denumite dupa localizarea insertiei lor
tibiale
• Ambele sunt formate din mai multe
fascicule ce difera ca dimensiuni
LIGAMENT INCRUCISAT ANTERIOR - LIA
Lig.incrucisat anterior se intinde de la

condilul femural lateral (portiunea postero-
mediala), la platoul tibial antero-medial,
anterior de eminenta intercondiliana.
Imagine axiala PD:

sageata neagra= insertia LIA
sagetile negre mici= cartilajul articular femural
LIGAMENT INCRUCISAT POSTERIOR - LIP
LIP aspect normal in extensie

si in flexie
A.Extensie: sageata= LIP
B.Flexie: LIP este intins si
confera stabilitate rotatorie
postero-laterala cand
structurile compartimentului
postero-lateral sunt laxe.
LIP este mai gros si mai puternic si limiteaza deplasarea

posterioara a tibiei fata de femur.
Insertia femurala este in partea mediala a crestei
intercondiliene.
Insertia tibiala este in portiunea postero-mediala a platoului
tibial, intre radacinile meniscale.
A.Planul pentru secventele oblice cor.

B.Sectiunile rezultate:
sageata alba= LIA
sageata neagra= LIP
LEZIUNE LIA
Imagine axiala T2 fatsat:
Hipersemnal LIA (sageata alba).
Sageata alba mica= LIP cu semnal normal.
Imagine sag PD fatsat: ruptura partiala a LIA. LIA prezinta semnal hiperintens
(sageata alba). Fibrele in mod normal paralele sunt rupte.LIA are un traiect orizontal
anormal.
LEZIUNE LIA
Imagine sag. PD fatsat:

Contuzie osoasa det de ruptura partiala a LIA.
Hipersemnal la niv.condilului femural lateral
(sageata alba mica).
Imagine sag.T2 fatsat. Ruptura Aspect al platoului tibial caracteristic “kissing
totala a LIA. Prezenta de fluid in contusions” (sageata alba)
zona de mijloc a lig.(sageata alba)
LEZIUNE LIA
Imagine sag.PD fatsat: semnul

“santului adancit”.
Fractura la nivelul condilului
Imagine sag PD fatsat: ruptura partiala a LIA in femural lateral cu edem
portiunea proximala (sageata alba) ce prezinta inconjurator. (sageti albe) cu
semnal intermediar. Cateva fibre antero- ruptura partiala LIA.
superioare pot ramane atasate.
LEZIUNE LIA
Imagine cor.T2 fatsat:

Ruptura partiala de grad inalt LIA ce asociaza ruptura partiala lig.colateral medial
(sageti albe mici) si ruptura de menisc medial corn posterior (sageata alba) si
contuzii focale multiple osoase.
LEZIUNE LIA
A.Imagine sag. PD fatsat: Subluxatie anterioara a tibiei fara depasirea planului

condilian femural posterior (linia neagra), ruptura completa LIA si contuzii
osoase (sageata alba).
B.Imagine sag.PD fatsat: LIP in forma de „J‟ asociat rupturii complete de LIA
C.Imagine sag. PD satsat: ruptura cronica LIA (sageata neagra), ce adera
partial de tavanul crestei intercondiliene (sageata alba).
LEZIUNI ACUTE LIP
A.Imagine sag.PD fatsat: ruptura partiala de LIP cu semnal intermediar in regiunea

mijlocie (sageata neagra) si proximala.
B.Imagine sag.T2 fatsat: ruptura completa LIP (sageata alba) cu subluxatie poterioara a
tibiei fara afectare femurala.
RUPTURA MENISCALA –
Semnul dublului LIP
Imagine sag.PD fatsat:

Tesut meniscal deplasat (sageata alba mica) ce poate simula ruptura de LIP
(sageata alba)
LEZIUNE CRONICA LIP
Imagine sag.T2 fatsat: ruptura partiala cronica

de LIP(3 ani), vindecat, alungit, cu contur
ondulat (sageti albe)
Subluxatie posterioara a tibiei, fara
interesarea femurului.
LEZIUNE LIA - LIGAMENTOPLASTIE
A.+B.Imagini cor oblice: vindecare post ruptura LIA cu 2 fascicule:

Fascicul antero-medial (sageata alba A.) si postero-lateral (sageata alba mica B.)
C. Imagine sag.oblica T2 FSE: FAM (sageata alba) si FPL (sageata alba mica).
A. Imagine sag.T2 FSE: sageata alba= tunelul tibial postero-lateral, sageata

neagra= fasciculul antero-medial.
B. Sageat alba= insertia tibiala a fasciculul antero-medial.
Sageata neagra= grefa de fascicul postero-lateral.
COMPLICATII
Imagine sag. PD fatsat:

Ruptura grefei LIA (sageata alba)
cu fibre subtiate si traiect
orizontal anormal.
Imagine sag.PD fatsat la 5 luni dupa reconstructia lig.incrucisat anterior cu pozitia

normala a grefei(*), posterior si paralel cu linia Blumensaat. Hipersemnalul din
portiunea medie este normal in primul an postoperator.(sageata alba)
LIGAMENTOPLASTIE
LIP
Imagine sag T2fatsat:

Reconstructie LIP cu fixare femurala distala
Portiunea proximala a LIP (intre sagetile
albe) este mascata de o masa nodulara cu
Imagine sag. PD fatsat: leziune ce semnal mixt scazut si intermediar ce
consta in tesut fibros localizat corespunde cu o ruptura partiala si fibroza
(sageata neagra). Hipersemnal si cronica reactiva.
contur ondulat al grefei de LIA Portiunea distala aLIP este intinsa sugerand o
sugerand incalecarea. ruptura completa (sageata alba mica)
IRM ÎN PATOLOGIA
GENUNCHIULUI
IRM ÎN PATOLOGIA GENUNCHIULUI
INTRODUCERE
TEHNICI DE LUCRU
ANATOMIA IRM A GENUNCHIULUI
INDICAŢII CLINICE
I. PATOLOGIA TRAUMATICA
LEZIUNILE MENISCULUI
LEZIUNILE LIGAMENTELOR ÎNCRUCIŞATE
LEZIUNILE LIGAMENTELOR COLATERALE
LEZIUNILE CARTILAGIULUI
LEZIUNI ASOCIATE
II. PATOLOGIA INFECŢIOASĂ SI DEGENERATIVA
III. PATOLOGIE TUMORALA
TEHNICA EXAMINARII
Poziţionarea pacientului
• -decubit dorsal;
• -genunchiul în uşoară flexie de 10˚,pentru a pune LIP în
tensiune şi rotaţie externă de 10-15˚,pentru a plasa LIA în
plan sagital;
Antenă :de suprafaţă, circumferenţială.
Antene RM dedicate
TEHNICA EXAMINARII GENUNCHIULUI
Secvenţe utilizate:
• - spin-echo T1(TR:450,TE:12),
• - turbo spin-echo T2(TR:3000,TE:85)
• - PD (TR:3000,TE:14)±FS;
• - inversion recovery T1(TI:130,TR:5100,TE:30,);
• - gradient-echo T2(TR:610,TE:42,unghi  20˚)
TEHNICA EXAMINARII
• Incidenţe de vizualizare:
– sagitale
– coronale
– axiale
• Matrice de achiziţie: 256x192(256x256);
• FOV:15 cm;
• Grosimea secţiunii: 3-4 mm.
PLANURI DE SCANARE
 Axial
PLANURI DE SCANARE
 Sagital
PLANURI DE SCANARE
 Coronal
PD sag 3mm True FISP or PD FS GRE or PD FS
T1w cor STIR cor (T1w FS Gd sag)

SECVENTE
Secventa T1 SE
 Grasimea este in
hipersemnal iar lichidul in
hiposemnal pe aceasta
secventa ce este
considerata optima pentru
anatomia tesuturilor.
 Grasimea furnizeaza
fondul contrastant pe care
se vizualizeaza ligamentele
si tendoanele in
hiposemnal, muschii
prezentand semnal
intermediar.
SECVENTE
Secventa PD (proton density)
 Semnalul generat de
secventele PD depinde de
numarul de protoni din
tesut
 Imaginile PD sunt
sensibile in evidentierea
rupturilor si a modificarilor
degenerative meniscale si
de aceea sunt frecvnt
utilizate in combinatie cu
secventele T2 SE si T2 SE
FS in evaluarea
meniscurilor
SECVENTE
T2 SE/TSE
 Secventele ponderate T2
sunt sensibile la prezenta
lichidului ce apare in
hipersemnal
 Grasimea apare si ea in
hipersemnal, de aceea
suunt necesare secvente
cu supresie de grasime
pentru a vizualiza edemul
osos/ edemul/hemoragia
la nivelul ligamentelor si in
tesutul adipos subcutanat
SECVENTE
T2* Gradient-echo (T2*GRE)
 T2*GRE – utilizata de
obicei in cazul leziunilor
osteocondrale
 Aceasta secventa s-a

dovedit a fi sensibila in
cazul leziunilor menisco-
capsulare si de aceea este
utilizata in examinarea
zonei periferice a
meniscurilor.
SECVENTE
STIR (IR, FLAIR)
 Avantajul acestei
secvente este ca ofera o
modalitate de supresie a
grasimii ce nu este
sensibilia la
neomogenitatile campului
magnetic sau celor
datorate modificarilor de
susceptibilitate
magnetica.
Secvente speciale de cartilaj
SPGR 3D FS
Sectiunile axiale permit o analiza a rotulei, a pozitiei si a
cartilajului de la nivel femuro-patelar, fluidul intraarticular si
tesutul sinovial sunt deasemeni bine vizualizate.
INCIDENŢE AXIALE
R.R.M
R.R.L
CF lcl lia lcm
CFL
M
A+V.P
m.g
PD PD
Scout sagital
CFL=condil femural lateral
CMF=condil femural medial lia=ligament încrucişat anterior
R.R.M=retinacul rotulian medial lcl=ligament colateral lateral
R.R.L=retinacul rotulian lateral lcm=ligament colateral medial
m.g=muşchiul gastrocnemian
A+V.P=artera şi vena poplitee
INCIDENŢE AXIALE
T.P
Me.int
Me.ext
lip
m.g.
m.g
Scout sagital PD PD
Me.ext=menisc extern Me.int=menisc intern

lip=ligament încrucişat posterior T.P=tendonul patelar
TEHNICA EXAMINARII
INCIDENŢE AXIALE - INDICAŢII
• Patologia patelo-femurală;
• Distribuţia epanşamentului lichidian intraarticular;
• Vizualizarea ligamentelor colaterale;
• Vizualizarea ligamentelor încrucişate;
• Poziţionarea incidenţelor sagitale şi coronale.
Sectiunile sagitale permit aprecierea meniscurilor, a ligamentelor
incrucisate (anterior si posterior); tendoanele rotulian si
cvadricipital sunt bine vizualizate.
INCIDENŢE SAGITALE
m.v.l
m.bi.f
m.v.m m.sm.
P
CFL
CFM
T.R. me.ext.
Caps.art.
T me.int.
Pe T
m.g
Scout axial m.t.a. m.g
P=patela;CFL=condil femural lat.

T=tibia;Pe=peroneu;T.R.=tendon CFM=condil femural medial
rotulian m.v.m=muşchiul vast medial
m.bi.f=muşchiul biceps femural; m.sm=muşchiul semimembranos
m.v.l.=muşchiul vast lateral; m.g=muşchiul gastrocnemian
m.t.a=muşchiul tibial ant. (cap medial)
(cap lateral)
INCIDENŢE SAGITALE
m.v.l
m.bi.f
m.v.m m.sm.
P
CFL
CFM
T.R. me.ext. Caps.art.
me.int.
T Pe T
m.g
Scout axial m.t.a. m.g
P=patela;CFL=condil femural lat.

T=tibia;Pe=peroneu;T.R.=tendon CFM=condil femural medial
rotulian m.v.m=muşchiul vast medial
m.bi.f=muşchiul biceps femural; m.sm=muşchiul semimembranos
m.v.l.=muşchiul vast lateral; m.g=muşchiul gastrocnemian
m.t.a=muşchiul tibial ant. (cap medial)
TEHNICA EXAMINARII
INCIDENŢE SAGITALE - INDICAŢII
• Patologia meniscală;
• Leziunile ligamentelor încrucişate;
• Vizualizarea cartilajului articular, femural, tibial şi patelar
Sectiunile coronale sunt utile in analiza meniscurilor, a
ligamentelor colaterale (intern si extern), a cartilajului femuro-
tibial si a ligamentelor incrucisate.
INCIDENŢE CORONALE
m.b.f A.P. m.sa
lia
lcl
CFL CFM Me.ext
T.P. Me.int.
lip T
m.p
m.g
Scout axial
lip=ligament încrucişat posterior lia=ligamentul încrucişat anterior
m.p=muşchiul popliteu lcl=ligamentul colateral lateral
m.sa=muşchiul sartorius T.P=tendonul popliteu
A.P=artera poplitee
m.b.f=muschiul biceps femural
INCIDENŢE CORONALE
m.v.l
lia
lip
Me.ext Me.int lcm
m.pe.l
Scout axial
m.v.l=muşchiul vast lateral lcm=ligamentul colateral medial

m.pe.l=muşchiul peroneu lung
ANATOMIA GENUNCHIULUI
INCIDENŢE CORONALE - INDICAŢII
• Leziunile ligamentelor colaterale;

• Leziunile ligamentelor încrucişate;
• Patologia meniscală;
• Osteonecrozele condiliene.
INDICAŢIILE IRM ÎN PATOLOGIA GENUNCHIULUI

• Leziunile de menisc
• Rupturile ligamentelor încrucişate
• Leziunile ligamentelor colaterale
• Leziunile cartilajului de acoperire: artrite şi osteocondrite disecante
• Modificări inflamatorii:sinovite
• Modificări osoase:edem,necroze,fracturi
• Chiste :chistul Baker
• Tumori
• Corpi străini intraarticulari
• Afectarea părţilor moi:ruptură,hematom,tumoră
PATOLOGIE TRAUMATICĂ
Patologie meniscala
NOTIUNI DE ANATOMIE
Vedere interna Vedere externa

NOTIUNI DE ANATOMIE
Rotula si trohleea
Ax mecanic
Ax diafizar Ax trohlear
Congruenta femuro-patelara
Baioneta sistemului extensor
Unghiul Q
NOTIUNI DE ANATOMIE
Asimetrie a condililor si platouriloe
Condil medial Condil lateral
LIA
Meniscuri
Les ménisques contribuent à rendre concaves les glènes tibiales (surface à peine concave pour le côté interne et convexe pour
le côté externe)
NOTIUNI DE ANATOMIE
Meniscuri
MENISCURILE
• Sunt fibrocartilaje cu semnal hipointens T1 şi T2,ce nu captează

gadolinium
• Au formă de croisant sau de “C”,iar pe secţiune sagitală sunt
triunghiulare,cu baza la periferie
• Au o faţă superioară concavă ce corespunde morfologiei condililor
femurali şi o faţă inferioară plană corespunzătoare platoului tibial
• Sunt unite anterior prin ligamentul transvers,cu semnal hipointens
T1 şi T2
• Au o vascularizaţie principală periferică,care poate fi responsabilă
de un semnal mai intens la joncţiunea capsulo-meniscală
MENISCURILE
MENISCURILE
MENISCUL INTERN
• Are formă de “C”deschis medial
• Are cornul anterior de grosime mai mare decât corpul,care
este mai gros decât cornul posterior
• Baza acestui menisc este solidară la capsula articulară şi la
ligamentul colateral medial
MENISCURILE
MENISCUL EXTERN
• Are forma literei”O”
• Are grosime constantă
• Inserţia la capsula articulară este mai laxă
• Cornul posterior este traversat de tendonul popliteu
• Se inseră la condilul femural lateral prin ligamentele
menisco-femurale:anterior Humphrey şi posterior
Wrisberg
MENISCURILE
CLASIFICAREA IRM A LEZIUNILOR MENISCALE

• Gradul I Menisc întunecat neuniform, fără intensificare a
semnalului
• Gradul II Minime arii punctiforme hiperintense, rotunde, ovale
sau cu contur neregulat, fără contact cu suprafaţa meniscală
• Gradul III Arii liniare sau punctiforme multiple hiperintense, fără
contact cu suprafaţa meniscală
• Gradul IV Arii longitudinale, difuze sau complexe, hiperintense,
care comunică cu suprafaţa meniscală
MENISCURILE
CLASIFICAREA SEMNALULUI RM ÎN LEZIUNILE
DEGENERATIVE MENISCALE
• Gradul I Creştere focală a intensităţii semnalului, intrameniscală
• Gradul II Arii liniare ,orizontale, intrameniscale, cu intensitatea
semnalului crescută,fără implicarea suprafeţei meniscale
• Gradul III Arii extensive şi comunicante, intrameniscale, cu
intensitatea semnalului crescută şi cu fine extensii lineare la
suprafaţa meniscală,în special la cea inferioară.Aceste linii fine au
intensitatea semnalului crescută pe secvenţele ponderate T2 şi sunt
interpretate ca rupturi meniscale.
MENISCURILE
LEZIUNE DE MENISC INTERN, CORN POST,GEN DR
I.I.,33 ani
Clinic:tumefacţia genunchiului,
impotenţă funcţională,blocaje
articulare
T1 SE sagital PD TSE sagital
RM:Traiect liniar,orizontal,
intrameniscal,ce atinge suprafaţa
articulară inferioară, cu semnal
intermediar T1,intens PD şi
T2 GRE,vizualizat atât pe
incidenţele sagitale, cât şi coronale.
T2 Fl 2D FS sagital PD TSE coronal

MENISCURILE
LEZIUNE DE MENISC INTERN, CORN POST, GEN STG
J.A.,30 ani
Clinic: dureri la mobilizarea

genunchiului
RM:Traiect liniar,orizontal,
T1 SE sagital PD TSE sagital intrameniscal,cu contururi
neregulate,ce comunică cu
suprafaţa articulară
inferioară,cu semnal
intermediar T1 ,intens PD şi
hiperintens T2,vizualizat atât
pe incidenţele sagitale, cât şi
coronale.
T2 TSE sagital PD TSE coronal

MENISCURILE
LEZIUNE DE MENISC INTERN,
CORN ANTERIOR,GENUNCHI STÂNG
E.M.,24 ani
Clinic:dureri intense ce iradiază în

fosa poplitee
T1 SE sagital
PD TSE sagital
RM:Traiect liniar, orizontal,intrameniscal

ce se prelungeşte până la ligamentul PD TSE coronal
colateral medial,cu semnal intermediar T1
şi semnal hiperintens PD şi T2,vizualizat
atât pe incidenţa sagitală,cât şi coronală
T2TSE coronal
MENISCURILE
LEZIUNE DE MENISC INTERN,
CORN POSTERIOR,GENUNCHI STÂNG
O.I.,43 ani
Clinic:dureri,impotenţă funcţională,blocaje articulare
RM:traiect în formă de
“Y”,intrameniscal,cu
contururi neregulate,ce
atinge suprafaţa
articulară
PD SE FS coronal superioară,iar extern se
prelungeşte la cea
inferioară
PD TSE FS coronal
Platou tibial si meniscuri : vedere superioara
1/ Menisc medial
Meniscul lateral in Meniscul medial in 2/ Ligament colateral intern
forma literei O forma literei C 3/ Corn anterior
4/ ligament entre les ménisques
5/ LIA
6/ Menisc lateral corn anterior
7/ Ligament colateral extern
8/ Popliteu
9/Menisc lateral corn posterior
10/ Ligamentul lui Wrisberg
11/ LIP
Structura interna a meniscurilor
Fibre de colagen concentrice. Forma triunghiulara in sectiune sagitala

Vascularizatie unica periferica prin capsula ligamentara (zona rosie) –
cicatrizare mai buna a leziunilor localizate la acest nivel
Vascularizatie unica periferica prin capsula ligamentara (zona rosie) –
cicatrizare mai buna a leziunilor localizate la acest nivel
3 zone:
–Rosie - Rosie
–Rosie - Alba
–Alba - Alba
Rol stabilizator
Portiunea posterioara a meniscului intern participa la stabilitatea
anterioara a genunchiului
In caz de ruptura a LIA si meniscectomie creste cu 30% laxitatea

anterioara comparativ doar cu ruptura LIA
Rol de amortizare
Rol stabilizator
Repartizare a fluidelor
Rol proprioceptiv
Mobilitatea meniscurilor
Menisc lateral
Meniscul medial este mai putin
mobil
Compartimentul medial este cel al stabilitatii, iar cel lateral cel al mobilitatii
Meniscurile insotesc miscarile condililor

Translatie
Menisc medial : 5,1 mm
Menisc lateral: 11,2 mm
Translatie in timpul miscarilor de flexie-extensie si rotatie:
Condilul medial avanseaza cu 3.2 mm
Condilul lateral se retrage cu 9.9 mm
In compresie
Meniscurile si cartilajele sunt solicitate intr-o

maniera comparabila
Compartiment lateral Compartiment medial

FEMUR
TIBIE
Sagital
Sagital
Sagital
Sagital
Corn Posterior
Corp
Corn Anterior
Sagital
Sagital
Suprafata
Superioara
Suprafata
Inferioara
Artroscopie
Sagital
Margine libera
Rupturi
Sagital
IN FORMA DE
“CIOC DE PAPAGAL”
Rupturi
RADIALE
Rupturi
Sagital
RADIALE
Rupturi
Sagital
RADIALE
Rupturi
Coronal
Rupturi
IN “BUCHET”
Rupturi
IN “BUCHET”
Rupturi
Coronal
Fisura in “buchet”
Tears
Coronal
Fisura in “buchet”
Tears
Coronal
Bucket
Handle
Tear Tears
Coronal
IN “BUCHET”
Rupturi
Coronal
IN “BUCHET”
Rupturi
Sagital
IN”BUCHET”
Ruptura
Semnul dublului Sagital

ligament incrucisat
posterior
Normal
LIP
Menisc
deplasat
IN “BUCHET”
Ruptura
T Sagital
Semnul tripului
ligament incrucist
Normal
posterior Ruptura LIP
LIA
Menisc
Deplasat
PD
CHIST PARAMENISCAL
Ruptura
T2
Coronal
Menisc
Lateral
Discoid
Sagital
Menisc
Lateral
Discoid
Sagital
Menisc
Lateral
Discoid
Sagital
Menisc
Lateral
Discoid
Sagital
Menisc
Lateral
Discoid
Coronal
Leziuni ale meniscului medial
• Fisuri verticale
• Languettes
• Fisuri orizontale
• Leziuni radiare
• Leziuni degenerative
• Chiste (rare la nivelul meniscului intern)
Mecanism de producere a rupturilor verticale
Fisura periferica oblica Verticala

Alte mecanisme de producere a fisurilor verticale
Torsiune brutala sau microtraumatisme repetate
Contractii in: rotatie externa in valg si rotatii interne in var

Clasificarea leziunilor meniscale verticale a lui TRILLAT
Cel mai adesea e o fisura posterioara ce poate evolua
Catre anterior
Catre posterior
Blocaj al meniscului intern
Imposibilitate de extensie a genunchiului
Fragmentul meniscal se interpune in fata condililor

Radiologie
Meniscurile nu se vizualizeaza pe radiografiile conventionale
Genunchi normal
Artrografie
Ménisque discoïde complet
Ménisque discoïde laminé
Fissuration horizontale
Fisura orizontala
ARTROGRAFIE -CT
• Invaziva
• Detectia leziunilor meniscale:
Sensibilitate: 98%
Specificitate: 94%
• Buna individualizare a
leziunilor stabile si instabile
IRM
IRM
Fisura orizontala Fisura verticala

Aspect de dublu LIP
Fragment meniscal luxat
Fisuri orizonatale
Fisura complexa
Fisura traumatica verticala
T2 EG
T2 fat sat
Fisura complexa verticala

Fisura menisc intern + chist
CHIST MENISC MEDIAL – rar (este mai
frecvent intalnit la nivelul meniscului lateral)
Chistul se dezvolta la nivelul unui perete meniscal si se contine fluid

mucinos – adesea se asociaza unei fisuri a meniscului
Leziuni ale meniscului lateral
Putem intalni aceleasi tipuri de leziuni meniscale +
leziuni specifice meniscului lateral: malformatii si chiste
Malformatii congenitale menisc lateral
Megacorn Menisc discoid

Menisc discoid
Menisc discoid dilacerat la nivelul ambelor coarne
Menisc discoid la o femeie de 55 ani cu artroza
Meniscectomie partiala cu pastrarea
zonei periferice
Ipoteza constituirii unui chist meniscal
Chist
Leziune inchisa
Fisura menisc int
2 Chist
Clivaj orizontal
Diagnostic diferential: chist menisc lateral
vs chist popliteu
Diagnostic diferential: Sinovita pigmentara vilonodulara
Patologie ligamentara
MECANISME LEZIONALE
Valg pur => LCM
Hiperextensie
• Rotatie interna pura => LCL
• Hiperflexie
• Traumatism direct => LIP
• Valg + Flexie + Rotatie ext
=>LCM+ LIA
• Valg+Flexie+Rotatie interna =>
LIA + structuri ext
Ligamentele incrucisate si
ligamentele colaterale prezinta
A B C functii complementare in timpul
rotatiei
A – in rotatie externa, ligamentele
colaterale se tensioneaza si
limiteaza rotatia in exces
B – in pozitie neutra, nici unul din
cele 4 ligamente nu este sub
tensiune
C – in rotatie interna, ligamentele
colaterale se verticalizeaza si sunt
mai laxe, in timp ce ligamentele
incrucisate se tensioneaza
LIGAMENT INCRUCISAT ANTERIOR
• Are traiect oblic, continuu şi se inseră superior în partea

posterioară a feţei mediale a condilului lateral şi inferior pe
spina tibială anterioară
• Este alcătuit din 3 fascicule ce nu sunt individualizabile,dar
pot fi responsabile de aspectul striat al LIA
• Are semnal omogen,hipointens T1 şi T2
SEMNE RM DE LEZIUNE DE LIGAMENT
ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR
• Lipsa de vizualizare a LIA
• Pierderea continuităţii LIA
• Semnul de spaţiu intercondilian
vid pe incidenţele coronale
• Unghiul dintre LIA şi platoul
tibial <45º
• Deformarea LIA prin lărgire
(tumefacţie) şi sinuozităţi
• Semnal hiperintens T2 datorat
edemului sau hemoragiei
LEZIUNE DE LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT
ANTERIOR,GENUNCHI DREPT
T.N.,33 ani
Clinic:Status post ruptură de menisc intern operată
RM:LIA tumefiat,cu contururi

difuze,imprecis delimitate,cu
semnal neomogen intens T1 şi
PD;lipsa de vizualizare a inseţiei
pe condilul femural lateral
T1 SE sagital
PD TSE sagital
LEZIUNE DE LIGAMENT
ÎNCRUCIŞAT ANT GEN DR
P.A., 21 ani
Clinic:Traumatism forte genunchi drept
RM:-lipsa de vizualizare a inserţiei LIA pe

PD TSE sagital T2 TSE sagital condilul femural lateral;
-unghiul dintre LIA şi platoul
tibial<45º
-semnul de fosă intercondiliană vidă
-semnal neomogen,intens PD şi T2
-lamă de fluid periligamentară
PD TSE coronal PD TSE FS axial

ANTERIOR,GENUNCHI STÂNG
D.M.,39 ani
Clinic:Sechele algice posttraumatism forte
RM:LIA tumefiat,cu contururi

imprecis delimitate,difuze şi
semnal crescut T1 şi intens PD
(ruptură interstiţială)
T1 SE sagital
PD TSE sagital
LIGAMENT INCRUCISAT POSTERIOR
• Se inseră in porţiunea posterioară a feţei mediale a condilului

femural medial şi pe spina tibială posterioară
• Este continuu şi mai gros decât LIA
• Este destins în extensie,cu convexitatea superioară şi întins în flexie
• Are semnal omogen hipointens T1 şi T2
SEMNE RM DE LEZIUNE DE LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT

POSTERIOR
• Prezenţa unui semnal hiperintens, în interiorul unei soluţii
de continuitate cu semnal hipointens a LIP
• LIP destins
• Epanşament intraarticular (în cantitate redusă când ruptura
de LIP este izolată)
POSTERIOR,GENUNCHI DREPT
D.A.,23 ani
Clinic:Traumatism forte genunchi drept
RM:-LIP destins,tumefiat în1/2 inferioară,

cu semnal neomogen intens PD şi T2
-1/2 superioară a LIP,la inserţia pe
T1 SE sagital PD TSE Sagital condilul femural medial apare subţiat
-lipsa de vizualizare a LIA
-edemaţierea părţilor moi periarticulare
-epanşament articular minim,în special
în hemispaţiul intern
T2 TSE coronal PD TSE FS axial

SEMNE RM DE LEZIUNE DE LIGAMENTE COLATERALE

• Entorse :ligamente cu morfologie şi semnal RM normale,dar
asociate cu tumefierea şi modificarea semnalului părţilor moi
(edem sau hemoragie), îndepărtându-le de structurile osoase
• Rupturi parţiale:disociaţia planului superficial de cel
profund,printr-un edem cu semnal hiperintens T2 şi hipointens
T1
• Rupturile complete:discontinuitatea fibrelor
ligamentare,separate de edem;se asociază cu tumefacţia
părţilor moi,epanşament intraarticular,deinserţii meniscale şi
contuzii osoase
LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT COLATERAL MEDIAL ŞI DE LIGAMENT
ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR GENUNCHI DREPT
M.F.,34 ani
RM:-LCM tumefiat,cu structură

neomogenă şi semnal intens PD şi T2
PD TSE coronal T2 TSE coronal -LIA tumefiat,imprecis delimitat,
cu contururi difuze şi semnal intens PD
şi T2
-epanşament lichidian intraarticular
PD TSE FS axial PD TSE sagital

LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR,LIGAMENT COLATERAL
LATERAL ŞI DEGENERATIVE MENISCALE,GENUNCHI STÂNG (I)
T.C.,28 ani
Clinic:impotenţă funcţională
flexie dureroasă
RM:-LIA tumefiat,imprecis delimitat,

cu contururi difuze,cu structură
T1 SE sagital T1 SE sagital neomogenă şi semnal intermediar T1
şi
intens PD şi T2 (ruptură interstiţială)
-traiect liniar,orizontal ,
intrameniscal,corn posterior ce nu
atinge suprafaţa
meniscală
PD TSE sagital PD TSE coronal

LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR,LIGAMENT COLATERAL
LATERAL ŞI DEGENERATIVE MENISCALE,GENUNCHI STÂNG (II)
PD TSE axial PD TSE axial

Acelaşi caz
RM:-ligamentul colateral extern tumefiat,cu structură neomogenă şi
semnal hiperintens PD in interiorul ligamentului;
- epanşament lichidian intraarticular
LEZIUNI ASOCIATE:
LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR ŞI CONTUZIE
OSOASĂ,GENUNCHI DREPT (I)
P.I.,19 ani
Clinic:genunchi drept lax posttraumatic
RM:-LIA tumefiat,imprecis delimitat,cu

T1 SE sagital PD TSE sagital contururi difuze,unghiu <45ºcu platoul
tibial şi semnal intermediar T1 şi intens PD
-edem osos la nivelul condililor femurali
(medial>lateral) şi platoului tibial
-epanşament lichidian suprapatelar şi
la nivelul zonelor de inserţie femurală a
ligamentului colateral lateral
T2 TSE coronal STIR coronal

LEZIUNI ASOCIATE:
LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR ŞI
CONTUZIE OSOASĂ,GENUNCHI DREPT (II)
PD TSE axial PD TSE axial
Acelaşi pacient
RM:-Incidenţele axiale vizualizează distribuţia epanşamentului lichidian
intraarticular, contuziile osoase,tumefacţia şi edemaţierea părţilor moi
LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR,DE CORN POSTERIOR MENISC
EXTERN,GENUNCHI STÂNG(I)
B.A.,22 ani
Clinic:entorsă genunchi stâng
RM:-LIA tumefiat,cu lipsa de vizualizare

a inserţiei femurale,cu semnal neomogen
T1 SE sagital intermediar T1,intens T2 (prezenţa unei
T2TSE sagital
arii cu semnal hiperintens T2-posibilă
sângerare)
-traiect liniar,orizontal,intrameniscal,
ce se prelungeşte la suprafaţa articulară
Inferioară,la nivelul cornului posterior
menisc extern
T1 SE sagital PD TSE coronal

LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT ANTERIOR,DE CORN POSTERIOR MENISC
EXTERN,CHIST POPLITEU ŞI CONTUZIE OSOASĂ,GENUNCHI STÂNG (II)
T2 TSE sagital PD TSE FS axial
RM:-pe incidenţa sagitală ,secvenţa ponderată T2,se observă prezenţa unui

chist popliteu Baker
-pe incidenţa axială se vizualizează distribuţia fluidului intraarticular
LEZIUNI ASOCIATE:
MENISC OPERAT ŞI LEZIUNE DE LIGAMENT ÎNCRUCIŞAT
ANTERIOR,GENUNCHI STÂNG
T.T.,51 ani
Clinic:traumatism forte genunchi stâng
RM:-absenţa cornului anterior al

meniscului intern;material cu semnal
intens PD şi T2
PD TSE sagital PD TSE sagital -LIA tumefiat,imprecis delimitat,cu
structură neomogenă şi semnal mai
crescut PD şi T2
-epanşament lichidian în bursa
suprapatelară
-chist popliteu medial
T2 TSE sagital PD TSE coronal

Patologie os si cartilaj
de acoperire
ASPECTE RM ALE CARTILAJULUI ARTICULAR ŞI OSULUI
• Modificările condrale şi subcondrale sunt cel mai bine evaluate
pe incidenţele axiale.
• Cartilajul are semnal cu intensitate medie pe imaginile T1 GRE.
• În stadiul precoce al condromalaciei,acumularea apei determină
îngroşarea cartilajului şi prezenţa unei arii fuziforme centrale cu
intensitatea semnalului scăzută (gradul I).
• Fisurile superficiale se prezintă ca neregularităţi ale suprafeţei
articulare.Ele sunt mai bine vizualizate pe imaginile ponderate
T2,datorită contrastului înalt, comparativ cu cel al sinovialei
(gradul II),în particular dacă se extind la suprafaţa corticală
(gradul III).
• Fisurile în osul subcondral induc o reacţie osoasă,care este
individualizată ca o creştere perifocală a semnalului pe
secvenţele STIR (gradul IV).
GRADELE RM ALE CONDROMALACIEI

• Gradul 0 Cartilaj intact
• Gradul I Cartilaj de acoperire neomogen,fără afectare a
suprafeţei articulare
• Gradul II Suprafaţă articulară neregulată,cu linie
subcondrală (cortex) intactă
• Gradul III Defect ce se extinde la osul subcondral
• Gradul IV Fisură în osul subcondral,cu reacţie osoasă
CONTUZII OSOASE, GENUNCHI DREPT
N.A.,47 ani
Clinic:suspiciune de leziune de menisc

intern
RM:arii imprecis delimitate, difuze,

T1 SE sagital PD TSE coronal
neomogene,la nivelul condililor femural
şi tibial mediali şi platoului tibial,cu
semnal hipointens T1 şi semnal
hiperintens PD şi STIR,sugestive pentru
edem osos
Pentru evidenţierea edemului osos în
contuzii relevantă este secvenţa STIR
STIR coronal PD TSE FS axial

OSTEONECROZE CONDILIENE,
GENUNCHI DREPT
D.C.,24 ani
Clinic:dureri articulare
RM:-la nivelul condilului femural

medial,anterior şi a unghiului postero-
T1 SE sagital PD TSE sagital superiorlateral tibial se remarcă arii
semilunare, cu contururi neregulate şi
structură neomogenă,cu semnal
hipointens T1 şiPD şi semnal hiperintens
STIR,înconjurate de un lizereu
hipointens
-edem osos perilezional
STIR sagital STIR sagital

OSTEOCONDRITĂ DISECANTĂ,
GENUNCHI STÂNG
M.I.,41 ani
Clinic:tumefacţie, dureri,blocaje
articulare
RM:-la nivelul condilului femural
medial,anterior se remarcă arii
semilunare cu semnal hipointens
T1 şi PD şi semnal hiperintens
STIR
T1SE sagital STIR sagital
-acelaşi tip de modificări la
nivelul unghiului supero-posterior
lateral tibial
-edem osos perilezional
-epanşament lichidian
intraarticular
PD TSE sagital STIR sagital

OSTEOCONDRITA DISECANTA
OSTEOCONDRITĂ DISECANTĂ,
GENUNCHI STÂNG
RM:-prezenţa corpilor străini

intraarticulari
T1SE sagital PD TSE sagital
PD TSE coronal
OSTEONECROZA ASEPTICA
OSTEOCONDRITA
OSTEOCONDRITA
Profil
I : Cartilaj
II : Fragment detasat Face
III: Tesut fibros

IV : Zona de necroza
V : Os normal
OSTEOCONDRITA
Diagnostic radiologic
OSTEOCONDRITA
OSTEOCONDRITA
• La debut apare o zona de condensare;
cartilajul este intact
• Mai tarziu fragmentul se poate separa

de osul vecin
• Cartilajul poate ramane intact
• Fragmentul se poate detasa si migra in

articulatie
Clasificarea lui Bédouelle
Stadiul I: imagine lacunara clara, bine
delimitata (stadiul Ia), uneori prezentand
microcalcificari in interior (stadiul Ib)
Stadiul II a: aparitia unui nodul, mi mult sau

mai putin condensat, inconjurat de un lizereu.
Stadiul II b : existenta unei minime retractii a
nodulului in raport cu condilul, ce evoca fisura
cartilajului de acoperire
Stadiul III: Sechestru; exista o clapeta

osteocondrala, sechestrul putand fi mai mult
sau mai putin departat de fundul nisei
Stadiul IV : corp strain intra-articular; nisa

este goala
Clasificarea simplificata : SOFCOT 2006
• Clasa I : lacuna simpla
• Clasa II : nodul localizat in nisa
• Clasa III : nodul partial sau total detasat

intraarticular
OSTEOCONDRITA - Localizare
CLASIC :
Condil intern : 80 %
1 = 50 % loc de electie
2 = 30 % infracentral
3 = 18 %
4=5 1%
Condil extern : 20 %
6 = 85 % infracentral
7 = 14 % posterior
8 = 1 % anterior
Localizare de fata si de
profil
OSTEOCONDRITA – Aspect CT
IRM permite o analiza
mai precisa decat radiografia
a urmatoarelor elemente:
- interfata os-fragment
- cartilaj de suprafata
- Vitalitatea fragmentului
- A potentialului de crestere
Rx
IRM
IRM : Studiul cartilajului (T2 eco de gradient)
IRM : interfata os epifizar-os sanatos
a) Fund nisa normal b) lizereu in hipersemnal c) microchiste
a b
a c
IRM : la vitalité du fragment
Séquence pondérée T1 avec injection de gadolinium
a) fragment réhaussé b) une partie du fragment évolue vers la nécrose
a
a
La vitalité est un élément capital dont va dépendre le choix thérapeutique en

particulier chirurgical
Symposium SOFCOT 2006

IRM : Cartilage épiphysaire et plaque de croissance
a) écho de gradient T2 avec saturation de la graisse. liseré noir
b) séparant le cartilage épiphysaire et le cartilage surfacique
b) spin-écho T1 avec injection de chélate de gadolinium et saturation de la graisse
liseré blanc au contact de la plaque de croissance.
a b
S‟il reste du cartilage épiphysaire, on est à distance de la fermeture de la plaque. (intérêt de

l‟arthro IRM)
Symposium SOFCOT 2006
OSTEOCONDRITA
OSTEOCONDRITA
Sagital T2- SE
CONCLUZII
•IRM-tehnică de primă intenţie în diagnosticul leziunilor

traumatice musculo-menisco-ligamentare ale genunchiului
•Permite afirmarea sau infirmarea diagnosticului
suspicionat clinic
•Selectează cazurile supuse artroscopiei terapeutice
•Utilă în urmărirea evoluţiei post-terapeutice
•Pentru leziunile segmentelor osoase rămâne de bază
radiografia standard
DISCUTII
• Modificările condrale şi subcondrale sunt cel

mai bine evaluate pe incidenţele sagitale.
• Cartilajul are semnal cu intensitate medie pe
secventele PD si semnal hiperintens pe
secventele PD cu supresia grasimii.
DISCUTII
• În stadiul precoce al condromalaciei,acumularea apei

determină îngroşarea cartilajului şi prezenţa unei arii
fuziforme centrale cu intensitatea semnalului scăzută
(gradul I).
• Fisurile superficiale se prezintă ca neregularităţi ale
suprafeţei articulare.Ele sunt mai bine vizualizate pe
imaginile ponderate T2,datorită contrastului înalt,
comparativ cu cel al sinovialei (gradul II),în particular
dacă se extind la suprafaţa corticală (gradul III).
• Fisurile în osul subcondral induc o reacţie osoasă,care
este individualizată ca o creştere perifocală a
semnalului pe secvenţele STIR (gradul IV).
DISCUTII
GRADELE IRM ALE CONDROMALACIEI
• Gradul 0 Cartilaj intact

• Gradul I Cartilaj de acoperire neomogen,fără afectare a
suprafeţei articulare
• Gradul II Suprafaţă articulară neregulată,cu linie
subcondrală (cortex) intactă
• Gradul III Defect ce se extinde la osul subcondral
• Gradul IV Fisură în osul subcondral,cu reacţie osoasă
CAZUL I
CONDIL FEMURAL EXTERN
S.S., M, 26 ANI
T1SE SAG
CONDROMALACIE GRADUL III
PD TSE SAG
CAZUL II
D.N.,F, 27 ani
STIR sagital
Condromalacie patelara gradul I
PD TSE FS axial
CAZUL III
CONDIL FEMURAL INTERN
CONDROMALACIE GRADUL II
PD TSE sag
A.M.,B, 24 ani
PD TSE FS sag
CAZUL III
CONDROMALACIE GRADUL IV
PD TSE sag
A.M.,B, 24 ani
PD TSE FS sag
CAZUL IV
T1SE sagital
PD TSE sagital
OSTEOCONDRITĂ DISECANTĂ GRADUL

IV
M.I.,41
CAZUL IV
STIR sagital
OSTEOCONDRITĂ DISECANTĂ GRADUL IV
M.I.,41
CAZUL V
T1SE sag
R.M., B, 45 ANI
CAZUL V
PD TSE sag
R.M., B, 45 ANI
CAZUL V
CONDIL FEMURAL INTERN CONDIL FEMURAL INTERN
CONDIL FEMURAL EXTERN PD TSE FS sag
R.M., B, 45 ANI CONDROMALACIE GRADUL IV

CAZUL VI
T1SE sagital PD TSE sagital
OSTEOCONDRITĂ DISECANTĂ GRADUL IV
B.S.,B,49 ANI
PD TSE coronal
CONCLUZII
•IRM-tehnică de primă intenţie în diagnosticul

leziunilor traumatice musculo-menisco-ligamentare si
ale cartilajului articular ale genunchiului
•Permite afirmarea sau infirmarea diagnosticului
suspicionat clinic
•Selectează cazurile supuse artroscopiei terapeutice
•Utilă în urmărirea evoluţiei post-terapeutice
PLICI SINOVIALE
Clasificarea Zidorn a septurilor suprapatelare:
- Tip I (septum completum), in care bursa

•
suprapatelara si articulatia genunchiului

sunt complet separate de acest sept;
Tip II (septum perforatum), in care exista

-
una sau mai multe brese cu dimensiuni

variate la nivelul septului;
-
- Tip III (septum residuale), in care exista

-
o plica restanta , de obicei medial;
- Tip IV (septum extinctum), in care septul

-
este complet involuat.

PLICI SINOVIALE
Drawings illustrate the Sakakibara arthroscopic classification scheme for mediopatellar plicae: Type A,
which consists of a cordlike elevation in the synovial wall (arrow); Type B, which has a shelflike
appearance (arrow) but does not cover the anterior surface of the medial femoral condyle; Type C,
which is large with a shelflike appearance (arrow) and covers the anterior surface of the medial femoral
condyle; and Type D, in which the plica (arrow) has a central defect (fenestrated plica).
BURSE
Exista 4 tipuri de burse:
1. Bursa infrapatelara profunda (intre tendonul patelar si
tibie)
2. Bursa infrapatelara superficiala (intre tesutul subcutanat
si tendonul patelar)
3. Bursa gastrocnemianului medial si lateral (intre capsula
articulara si capul medial sau lateral al muschiului
gastrocnemian)
4. Bursa Anserinus (ce separa tendoanele pes anserinus:
tendoanele distale ale muschi croitor, gracilis si
semitendinos de portiunea distala subiacenta a
ligamentului colateral lateral si de suprafata osoasa a
condilului tibial medial).
CHISTE SINOVIALE
Chistele sinoviale ale spatiului popliteu sunt

impartite in functie de localizare:
1. In portiunea gastrocnemianului (extruzie dorsala
localizata medial de capul medial al muschiului
gastrocnemian si lateral de insertia tendonului
muschiului semimembranos)
2. In portiunea semimembranosului (medial de
insertia tendonului muschiului semimembranos).
GONARTROZA INTERNA PE GENU VARUM
GONARTROZA INTERNA PE GENU
VALGUM
ARTROZA FEMURO-PATELARA PE ARTROZA
FEMURO-TIBIALA LATERALA
GONARTROZA
ARTROZA FEMURO-
PATELARA
ARTROZA FEMURO-
PATELARA INTERNA
Osteofite
GONARTROZA
GONARTROZA - Radiografie
Minima ingustare a spatiului articular de la nivelul

compartimentului medial al genunchiului.
GONARTROZA
Modificari degenerative meniscale

GONARTROZA
Clasificarea radiologica a lui Kellgreen Lawrence
Stadiul 1
Osteofite de mici dimensiuni
Stadiul 2
Osteofite fara ingustarea spatiu articular
Stadiul 3
Ingustare moderata spatiu articular
Stadiul 4
Ingustare spatiu articular cu condensare subcondrala
GONARTROZA –Clasificarea lui Ahlbäck
1 2 3 4
Uzura < 50% 50 - 100% Spatiu < 5mm Spatiu > 5 mm
GONARTROZA –Clasificarea RM a leziunilor
Stadiul O
Cartilaj normal
Stadiul 1
Degenerarea si ramolisment
Stadiul 2
Pierdere de substanta < 50%
Stadiul 3
Pierdere de substanta > 50%
Stadiul 4
Osteocondensare subcondrala
GONARTROZA –
Clasificarea RM a leziunilor
Stadiu 1 Stadiu 2
Stadiu 3 Stadiu 4
GONARTROZA
Osteofitele reprezinta primul semn de artroza
GONARTROZA - IRM
Urmarim:
1. Integritatea cartilajului articular;
2. Modificarile maduvei osoase subcondrale;
3. Chiste subarticulare;
4. Osul subcondral;
5. Osteofite marginale si centrale;
6. Integritatea meniscurilor medial si lateral;
7. Integritatea ligamentelor incrucisate anterior si posterior
8. Integritatea ligamentelor colaterale medial si lateral
9. Sinovita/epansamente lichidiene
10. Corpi “pierduti” intraarticular
11. Chiste periarticulare/bursita
GONARTROZA – IRM
Cartilaj
GONARTROZA – IRM
Menisc
Patologie infectioasa
PATOLOGIE INFECŢIOASĂ
V.A., 73 ani
RM: masă polilobulată, multifocală,
cu structură neomogenă şi multiple
septuri în interior,la nivelul
genunchiului drept,una de 8/6/3,5 cm
în fosa poplitee,alta pe faţa
posterolaterală a femurului, în contact
cu muschiul biceps femural şi alta
T1TSE sag PDTSE sag T2TSE sag. retropatelar. Pachetul vascular
popliteu si muşchiul gastrocnemian
sunt deplasate posterior,fără semne
de infiltrare sau invazie.
Formaţiunea are semnal
hipoizointens T1 şi semnal
hiperintens, neomogen PD,T2,STIR
şi T1FS, cu arii nodulare si liniare cu
semnal mai puţin intens. Variaţia de
semnal sugerează substratul fluid al
STIR cor. PDFSTSE ax. masei.
PATOLOGIE INFECŢIOASĂ Epifiza distală femurală si epifiza

proximală tibială, la nivelul
suprafeţelor articulare, în
compartimentul extern, prezintă arii
cu contururi neregulate, dinţate,cu
semnal hipointens T1,PD si T2 şi
hiperintens STIR.
Structurile meniscale si ligamentare
T1TSE+Gd sag T1SE+Gd.cor. nu sunt individualizabile.
După administrarea substanţei de

contrast, intensificarea semnalului la
periferia masei, evidenţiind conturul
net al formaţiunilor, caracterul chistic
si prezenţa septurilor.
Diagnostic diferenţial:
-sinovită vilonodulară pigmentată
T1SEFS+Gd. ax -sinovialom.
Patologie tumorala
TUMORI GENUNCHI
Introducere
-Predilecţie pentru anumite segmente osoase:
dezvoltare în axul longitudinal sau în axul transversal

- epifize, - cavitate medulară
- metafize - cortical
- diafize - juxtacortical
-Predilectie pentru anumite grupe de vârstă. Ex.: chistul osos anevrismal

apare foarte rar după vârsta de 20 de ani, iar tumorile cu celule gigante
apar după ce s-a închis platoul de creştere.
-Predilectie pentru rasa. Calcinoză tumorală, infarctul osos apar mai

frecvent la rasa neagră în timp ce sarcomul Ewing nu apare niciodată la
rasa neagră. 307
DIAGNOSTICUL IRM AL TUMORILOR
GENUNCHIULUI
Clasificarea dupa tesutul de origine

- osteoformator (osteogenic)
- condroformator (condrogenic)
- fibrogenic (osteofibros şi fibrohistiocitar)
- vascular
- hematopoietic (reticuloendotelial si limfatic)
- nervos (neurogenic)
- notocordal
- adipos (lipogenic)
- necunoscut
GENUNCHIULUI
Reticulosarcom
Chist osos
solitar
Osteosarcom Exostoza Reprezentarea
osoasa schematica a
principalelor tumori
dezvoltate la nivelul
Tumora cu genunchiului
celule gigante
Defect
fibros
Chist osos
cortical
simplu
Fibrom
Chist osos neosificant
anevrismal
Encondron
Fibrom
Displazie
condromixoid fibroasa
309
GENUNCHIULUI
PROTOCOL DE LUCRU
Examen clinic: - vârsta

- durata simptomelor
- examen fizic
Probe de laborator : VSH, fosfataza alcalină şi acidă,
Examene radio-imagistice:
•Radiografia
•CT conventional nativ + s.c., spiral volumetric + 3D
•IRM nativ si cu contrast iv static si dinamic
•Ecografia + Doppler
•Scintigrafia osteoarticulara
•Angiografia SD
310
GENUNCHIULUI
Explorarea radiologica ramane si in prezent prima tehnica folosita in

evaluarea tumorilor musculo-scheletale.
Ofera date diagnostice precise privind:

a) localizarea leziunii (la nivelul scheletului şi la nivel osos individual)
b) limitele leziunii (aşa-numita zonă de tranziţie)
c) tipul matricei leziunii (compoziţia ţesutului tumoral)
d) tipul distrucţiei osoase
e) tipul răspunsului periostal (reacţie periostală)
f) natura şi extensia afectării părţilor moi
311
GENUNCHIULUI
Examenul computer tomografic
Face un bilant locoregionalsi general pre- si post-terapeutic evidentiind:

 dimensiunile si limitele tumorii;
 localizarea la unul sau mai multe compartimente anatomice;
 aspectul osului si a axului vascular adiacent tumorii;
 gradul de vascularizatie al tumorii;
 metastaze la distanta;
 dupa chimioterapie sau radioterapie evidentiaza regresia tumorii sau
posibilele recidive dupa tratamentul chirurgical.
312
GENUNCHIULUI
Explorarea IRM
•Sistemul musculoscheletal este ideal pentru investigarea prin RM, deoarece
ţesuturile diferite din structura sa determină semnale cu intensităţi diferite pe
imaginile ponderate în T1 şi T2.
•Se pot individualiza urmatoarele componente tisulare:

-grasime subcutanata -cartilaj hialin
-muşchi -fibrocartilaj
-tendoane -os cortical
-ligamente -os trabecular
-vase -maduva osoasa rosie
-nervi -maduva osoasa galbena
313
GENUNCHIULUI
Explorarea IRM
• In tumorile musculo-scheletale IRM este o tehnica de a doua intentie dupa
examinarea radiografica.
• Se efectueaza inaintea prelevarii bioptice, intrucat punctionarea poate
induce modificari intratumorale (hemoragii, edem sau reactie periostala) cu
implicatii asupra stadializarii corecte.
• Efectuarea punctiei dupa examen IRM permite o mai precisa dirijare a
punctiei bioptice la nivelul partii viabile a tumorii cu obtinerea unui examen
histologic corect.
• Imaginile multiplanare (in plan axial, frontal, sagital si oblic) ofera date
complete a aspectului tumorii, redau fidel aspectul vaselor, nervilor, oaselor si
articulatiilor adiacente formatiunilor tumorale.
• Ca aparatura se poate utiliza orice sistem care are o intensitate a campului
magnetic mai mare de 0,5 T.
314
GENUNCHIULUI
Explorarea IRM
Secventele de puls
Pentru patologia osoasa:
Precontrast:
•T1 SE sau TSE axial, sagital, uneori oblic si sau coronal
•T2 TSE axial ± presaturatie selectiva a grasimii,
•STIR
Postcontrast:
•dinamic turbo gradient echo (GE) (TR 15 ms, TE 6,9 ms, unghi de 300),
inceput simultan cu injectarea iv a 0,1 - 0,2 mmol Gd-DTPA / kg
•T1 SE sau TSE, static cu presaturatie selectiva a grasimii; planurile de
sectiune trebuie sa fie similare cu cele din secventele precontrast.
315
GENUNCHIULUI
Examinarea RM
Secventele de puls
Pentru tumorile de parti moi:

Precontrast:
•T1 SE ± T1 cu supresie de grasime – axul lung al tumorii
•T2 SE - plan transvers
•T2 cu supresie de grasime - plan longitudinal
•STIR - plan transvers sau longitudinal
Postcontrast:
•T1 SE - plan longitudinal
•studii dinamice, cu contrast paramagnetic
•studii statice, cu contrast paramagnetic
•T1 SE cu supresie de grasime 316
GENUNCHIULUI
Caractere generale ale tumorilor maligne osoase (I)

 Sunt afectiuni relativ rar intalnite - sub 1% din totalul tumorilor maligne;
 Apar la orice varsta, la ambele sexe, mai frecvent la barbati;
 Se dezvolta pe un tesut sanatos sau patologic si infiltreaza toate structurile
anatomice din jur;
 Sunt tumori cu forme variabil neregulate, cu contur difuz infiltrativ, cu
structura neomogena determinata de necroze, hemoragii sau calcificari
intratumorale;
 Deplaseaza, comprima, infiltreaza structurile anatomice adiacente determinand
modificari morfologice si functionale.
317
GENUNCHIULUI
Caractere generale ale tumorilor maligne osoase
primare(II)
 Cresc rapid avand caracter invaziv si infiltrativ;

 Altereaza starea generala a organismului printr-o intoxicatie cronica ca rezultat a
unui metabolism anormal al celulelor neoplazice;
 Dau adenopatii si metastaze (metastaze pe cale hematogena si limfatica in
plamani, ficat);
 Excizate chirurgical, se refac intr-o perioada de timp variabila
318
GENUNCHIULUI
Osteosarcom osteocondensant
Caz 1
Pacient:
G.L., sex M, 22 ani
Clinic: dureri la nivelul
genunchiului drept;
impotenta functionala.
319
GENUNCHIULUI
Osteosarcom osteocondensant Caz 1
320
GENUNCHIULUI
Osteosarcom osteocondensant
Caz 1
A - T1SE
B-STIR
C-T1SE +Gd
D-T1SEFS+Gd
321
GENUNCHIULUI
Osteosarcom osteolitic
Caz 2
T1SE sag.
T2TSE sag.
PDFSSE cor..
T1SE+Gd cor.
Pacient: A.B., 12 ani T1SE+Gd sag.
Osteosarcom 1/3 inferioara femur stang. Fractura pe os patologic.

Clinic: tumefactia coapsei stangi distal, impotenta functionala
GENUNCHIULUI
Osteosarcom teleangiectazic Caz 3
Rx fata si profil
Scintigrafie osoasa segmentara

CT
Pacient: F.D., sex masculin, 41 ani

Clinic: Dureri la nivelul genunchiului stg, impotenta functionala.
323
GENUNCHIULUI
Caz 3
Osteosarcom teleangiectazic
T1TSE cor.
T2TSE cor.
AP
324
GENUNCHIULUI
Condrosarcom Caz 5
Pacient: A. B., sex masculin,

10 ani
Clinic: tumefactia regiunii
articulatiei genunchiului
drept; dureri locoregionale;
impotenta functionala.
Rx fata si profil 325

GENUNCHIULUI
Condrosarcom Caz 5
Examen CT 326
GENUNCHIULUI
Condrosarcom
Caz 5
T1 SE in plan sagital (precontrast)
327
GENUNCHIULUI
Condrosarcom
Caz 5
T2 TSE in plan sagital
328
GENUNCHIULUI
Condrosarcom
Caz 5
T2 FS in plan coronal
329
GENUNCHIULUI
Condrosarcom
Caz 5
Examen histologic:
condrosarcom
T1 SE in plan sagital (postcontrast)
330
GENUNCHIULUI
Leiomiosarcom operat, recidivat
Determinare secundara epifiza distala femur Caz 6
drept
Rx
STIR cor.
Pacient: P.A., 54 ani, sex feminin T1SE cor.
Clinic: fractura pe os patologic la STIR cor.

nivelul epifizei distale femur dr. 331
GENUNCHIULUI
Caractere generale ale tumorilor benigne osoase:
Apar frecvent intre 20-30 ani, cu incidenta mai crescuta la sexul masculin
In general sunt asimptomatice si sunt descoperite ocazional
Simptomele clinice apar cand leziunea determina tulburari mecanice sau
functionale (prin compresia structurilor,organelor adiacente)
Nu infiltreaza si nu invadeaza pachetele vasculo-nervoase
Distrug arhitectura osasa normala,scad rezistenta segmentului osos afectat si
favorizeaza aparitia fracturilor spontane patologice
Nu determina adenopatie loco-regionala
332
GENUNCHIULUI
Eccondrom Caz 8
Rx profil
Pacient: A.I, sex feminin, 67 ani

CT
Clinic: deformarea extremitatii proximale a 333
genunchiului dr., impotenta functionala
GENUNCHIULUI
Condroblastom
Caz 9
Rx profil
CT
T1 TSEsag.
Pacient: B.D, sex masculin, 23 ani
Clinic: dureri articulare cu tumefactie la PD TSEsag.
nivelul genunchiului stg. 334
GENUNCHIULUI
Tumora cu celule gigante
Caz 10
Rx profil.
T1 SE sag.
CT
Pacient: I.B, sex masculin, 41 ani PD SE sag.

Clinic: dureri articulare cu tumefactie la 335
nivelul genunchiului dr., impotenta
GENUNCHIULUI
Caractere generale ale tumorilor de parti moi
 Tumorile de parti moi se dezvolta centrifug.
 Barierele de la nivelul partilor moi sunt reprezentate de septurile fibroase, de
originea si insertia muschilor.
 Tumorile de parti moi se dezvolta prin structurile cu rezistenta minima, deci in
plan longitudinal.
 Raspunsul organismului ca reactie la tumorile benigne consta in aparitia unei
capsule ce delimiteaza leziunea.
 In cazul leziunilor agresive tesutul gazda reactiv este cuprins intr-o
pseudocapsula ce contine leziuni focale “leziuni satelite”.
 In cazul leziunilor inalt agresive, focarele tumorale sunt situate inferior de
compartimentul de origine.
336
GENUNCHIULUI
Examinarea RM
Parametri semiologici urmariti in interpretarea tumorilor de parti moi:
• Intensitatea semnalului
• Omogenitatea semnalului
• Origine (subcutanata, fasciala, intramusculara, mixta)
• Dimensiuni
• Forma
• Contururi
• Captarea contrastului
•Studii statice (tip, intensitate)
•Studii dinamice (viteza, incarcare)
• Septare
• Hemoragie
• Edem peritumoral
• Localizare
•Intracompartimental
•Extracompartimental
•Interesarea pachetelor neurovasculare (deplasare,inglobare)
•Afectare osoasa
• Rata de crestere 337
GENUNCHIULUI
Fibrosarcom
Caz 11
Pacient: C. I., sex masculin, 21 ani

Clinic: tumefactia tesuturilor moi
periarticulare genunchi drept;
impotenta functionala, febra.
Istoric: In februarie 1999 -
meniscectomie interna
posttraumatica
Radiografie: incidenta de profil a

338
articulatiei genunchiului drept
GENUNCHIULUI
Fibrosarcom Caz 11
Explorarea CT cu sectiuni contigui
339
GENUNCHIULUI
Fibrosarcom
Caz 11
T1 TSE sagital
340
T1 TSE FS sagital
GENUNCHIULUI
Fibrosarcom
Caz 11
T1 TSE
contrast
(sagital)
T1 TSE FS
contrast
(sagital)
T1 TSE
contrast
(coronal) 341
GENUNCHIULUI
Histiocitom fibros malign
Caz 12
T1SE sag
T2TSE sag
Pacient: D.E., 53 ani, sex masculin. STIR ax.

Histiocitom fibros malign 1/3 superioara gamba
stanga operat, cu o luna in urma
Clinic: zona de induratie la nivelul cicatricei STIR cor.
342
operatorii (rest tumoral?, recidivă tumorală?)
GENUNCHIULUI
Histiocitom fibros malign
Caz 12
T1SE sag.+Gd
T1SE cor.+Gd
T1SEFS ax.+Gd
343
GENUNCHIULUI
Fibrosarcom
Caz 13
T1SEsag.
PD TSE FS ax.
PD TSE cor.
Pacient: B.V., 55 ani, sex feminin
Clinic: tumefactie, durere, impotenta
functionala
T2TSE cor.
GENUNCHIULUI
GENUNCHIULUI
Fibrosarcom
Caz 13
T1SEsag.
PD TSE FS ax.
PD TSE cor.
Pacient: B.V., 55 ani, sex feminin
Clinic: tumefactie, durere, impotenta
functionala
T2TSE cor.
GENUNCHIULUI
Concluzii (I)
• Explorarea radiologica reprezinta investigatia de prima intentie in

evaluarea tumorilor osoase, sugerand natura benigna:
– Margine sclerotica
– Reactie periostala solida, continua sau fara reactie periostala
– Absenta extensiei in partile moi
• Sau natura maligna:
– Margine prost definita (zona larga de tranzitie)
– Distructie osoasa de tip infiltrant sau “ros de molii”
– Reactie periostala discontinua
– Extensie in partile moi
347
GENUNCHIULUI
Concluzii (II)
• Alegerea examinarii CT sau IRM se face pe baza aspectelor

radiografice:
• In absenta extensiei in partile moi, CT este superioara IRM,
permitand detectia eroziunilor corticale subtile si a reactiei periostale
• In prezenta extensiei in partile moi, IRM este metoda preferata, prin
capacitatile sale multiplanare si rezolutia de contrast superioara
348
Va multumesc!

05 Genunchi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

05 Genunchi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATOLOGIA

• Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie a corpului

Femur (epifiza distala)

Tibie (platou) Fibula (cap proximal)

Fata articulara a Patelei

In sectiune sunt triunghiulare:

ROL: - stabilizare rotatorie

Patela Corp adipos

Impreuna cu patela si tendonul cvadricipital formeaza o unitate morfofunctionala

Subluxatie – leziune Dislocatie – ruptura

Rol: stabilizarea laterala si mediala a genunchiului

Rol: stabilizarea posterioara a genunchiului si întarirea capsulei posterioare

pe Femur: superior de faţa patelară, înconjurând condilii imediat sub

Cavitate Plica infrapatelară

Bursă sub capatul Bursa Prepatelară

Corp adipos infrapatelar

Lig. colateral Lateral

Tendonul m. Bursă sub lig.

Bursă sub capatul

Imagine PD FS in plan coronal:

Imagini T2 fara fatsat in plan coronal:

Imagine axiala T2 fatsat:

Imagini cor.oblice T2:

sageti negre mari= fascicolul oblic

Imagine axiala PD:

A.Imagine axiala T2 la nivelul tibiei proximale:

•Tibial insertion of semimembranosus to

Stratul superficial al LCM se uneste cu fibrele crurale,

Imagine axiala T2: compartimentul medial si postero-medial:

Imagine axiala T2, genunchi

Imagine axiala T2 fatsat ce arata cele 3 portiuni ale lig.colateral medial:

Imagine axiala PD post injectare de 15 ml gadolinium evidentiaza o plica patelara

• Sunt mai putin frecvente si de obicei coexista cu leziuni ale

• Se produc prin rotatia externa a tibiei la un impact direct postero-

• Determina durere si instabilitate la extensie.

• Pe radiografie se observa o fractura subtila in forma de arc =

Imagine sag. T2 fatsat ce indica

M.popliteu este principalul element stabilizator lateral al

Leziunile acestuia se asociaza cu leziuni

Imagine sag.T2 fatsat ce arata o

• Sunt mai frecvente si se asociaza cu leziuni ale LIA

Fractuta tuberculului Gerdy.

A.Imagine sag.EG ce arata orientarea planului de scanat pt secv.cor.oblica pt

• Sunt doua: anterior si posterior

Lig.incrucisat anterior se intinde de la

Imagine axiala PD:

LIP aspect normal in extensie

LIP este mai gros si mai puternic si limiteaza deplasarea

A.Planul pentru secventele oblice cor.

Imagine sag. PD fatsat:

Imagine sag.PD fatsat: semnul

Imagine cor.T2 fatsat:

A.Imagine sag. PD fatsat: Subluxatie anterioara a tibiei fara depasirea planului

A.Imagine sag.PD fatsat: ruptura partiala de LIP cu semnal intermediar in regiunea

Imagine sag.PD fatsat:

Imagine sag.T2 fatsat: ruptura partiala cronica

A.+B.Imagini cor oblice: vindecare post ruptura LIA cu 2 fascicule:

A. Imagine sag.T2 FSE: sageata alba= tunelul tibial postero-lateral, sageata

Imagine sag. PD fatsat:

Imagine sag.PD fatsat la 5 luni dupa reconstructia lig.incrucisat anterior cu pozitia

Imagine sag T2fatsat:

TEHNICA EXAMINARII GENUNCHIULUI

T1w cor STIR cor (T1w FS Gd sag)