05 Genunchi

PATOLOGIA
GENUNCHIULUI
INTRODUCERE
Articulatia genunchiului este cea mai mare articulatie a corpului
uman.
Este putin acoperita si protejata de parti moi,ceea ce o expune
mai frecvent la traumatisme.
Este mult solicitata in statica si locomotie, fiind supusa unui grad
uzura.
Este alcatuita din structuri anatomice complexe, nevizualizabile
prin tehnici radiologice si scintigrafice.
IRM este metoda de electie pentru vizualizarea multiplanara
IRM IN PATOLOGIA GENUNCHIULUI
ANATOMIA GENUNCHIULUI

SEGMENTE OSOASE
Femur (epifiza distala)
Tibie (platou)
Fibula (cap proximal)
Patela
FETE ARTICULARE
Fata articulara a Patelei
Condilii femurali si fata
trohleara a femurului
Platoul Tibial
Articulatie de tip sinovial compusa din:
-articulatia femuro-tibiala
-articulatia femuro-patelara
MENISCURI
Menisc
Lateral
Menisc
Medial
Lig. Transvers al genunchiului
MENISCURI
In sectiune sunt triunghiulare:
- fata superioara concava
- fata inferioara plana
- periferia unita cu LCM
- baza aderenta la capsula articulara
=> impart spatul articular in 2 etaje: supra si infra-meniscal
MENISCURI - ROL
Condilii femurali NU sunt perfect hemisferici !!!!!
=> miscarea de flexie se produce prin:
- rulare doar in primele 20-30
0

- frecare accentuata in rest

Meniscul:
- imparte articulatia in 2 etaje, crescand mobilitatea
- compenseaza incongruenta condililor
- transforma frecarea accentuata in frecare simpla
=> reduce stress-ul mecanic in articulatie
MENISCURI SI LIGAMENTE
GENUNCHI
MODIFICAREA MENISCURILOR CU
MISCARILE GENUNCHIULUI
LIGAMENTELE GENUNCHIULUI
LIGAMENTELE
GENUNCHIULUI
Condil
medial
Condil
lateral
LIA LIP
Posterior
Anterior
ROL: - stabilizare rotatorie
- limiteaza alunecarea condililor femurali pe platoul tibial (in flexie-extensie)
- limiteaza extensia (in principal lig. incrucisat anterior)
- participa la stabilizarea genunchiului in pozitia zavorata in extensie
completa
LIGAMENTE INCRUCISATE
LIGAMENT PATELAR
M. Cvadriceps femural
Patela
M. Cvadriceps femural
(secionat)
Impreuna cu patela si tendonul cvadricipital formeaza o unitate morfofunctionala
cu rol de stabilizare anterioara a genunchiului si parghie de extensie
Lig. Patelar
Tuberozitatea
tibiei
Tendon
Cvadricipital
Retinaculele
patelare
(lat/med)
Patela
Corp adipos
infrapatelar
RETINACUL PATELAR
Subluxatie leziune
partiala retinacul medial
Dislocatie ruptura
completa retinacul medial
LIGAMENTE COLATERALE
Rol: stabilizarea laterala si mediala a genunchiului
Epicondil
lateral
Epicondil
medial
Lig. Colateral
Lateral
Lig. Colateral
Medial
Menisc
Medial
Condilul Medial
al Tibiei
Capul Fibulei
LIGAMENTE POPLITEE
LIP
LIP
Tendonul m.
Semimembranos
LIA
Lig.
Popliteu
Oblic
Lig.
Popliteu
Arcuat
Capul Fibulei
m. Popliteu
Lig. Popliteu
Oblic
Lig. Menisco-femural
posterior
Rol: stabilizarea posterioara a genunchiului si ntarirea capsulei posterioare
Menisc
Lateral
CAPSULA ARTICULAR - INSERII
pe Femur: superior de faa patelar, nconjurnd condilii imediat sub
epicondili (care rmn extracapsular) pn n foseta intercondilian,
unde se reflect pe ligamentele incruciate (care rmn extracapsulare)
pe Tibie: la 2-4mm sub limita cartilajului articular al platoului tibial,
fr a include articulaia tibio-fibular proximal
pe toat circumferina
Patelei
CAPSULA ARTICULAR I SPAIUL
ARTICULAR
CAPSULA,
LIGAMENTE SI
BURSE
GENUNCHI
ARTICULATIA GENUNCHIULUI -
FLEXIE
CAVITATE ARTICULARA GENUNCHI
BURSA SUPRAPATELARA IN FLEXIE
SINOVIALA ARTICULAR
Cavitate
articular
Plica infrapatelar
Plici alare
Patela
M. Cvadriceps
(secionat, basculat)
Capsula articular
SINOVIALA ARTICULAR BURSE I
RECESURI
Cavitate
articular
Tendon Cvadricipital
m. Articular al genunchiului
Burs sub capatul
m. Gastrocnemian
Bursa Suprapatelar
Bursa Prepatelar
Bursa Infrapatelar
Superficial
Bursa Infrapatelar
Profund
Menisc
Corp adipos infrapatelar
SINOVIALA ARTICULAR BURSE I
RECESURI
m. Popliteu
Tendonul m.
Semimembranos
Lig. colateral Lateral
Tendon Bicipital
Burs sub capatul
m. Gastrocnemian
medial
Burs sub capatul
m. Gastrocnemian
lateral
Burs sub lig.
colateral lateral
Burs Bicipital
Burs sub capatul
m. Popliteu
Burs sub tendonul
m. Semimembranos
MUCHI GRUPUL ANTERIOR
m. Tensor al
fasciei lata
m. Croitor
m. Gracilis
m. Cvadriceps
Tendon
cvadricipital
m. Articular al
genunchiului
Bursa
Suprapatelara
m. Cvadriceps
(secionat)
MUCHI GRUPUL MEDIAL
m. Cvadriceps
m. Croitor
m. Gracilis
m. Semitendinos
m. Semimembranos
m. Gastrocnemian
Medial
Pes Anserinus
MUCHI GRUPUL POSTERIOR
m. Popliteu
m. Biceps Femural
m. Gracilis
m. Semitendinos
m. Semimembranos
m. Croitor
m. Gastrocnemian
Medial
m. Gastrocnemian
Lateral
m. Plantar
SECTIUNE ANATOMICA IN PLAN SAGITAL
ANATOMIE CLINICA IMAGISTICA

Ligamentul colateral lateral este situat in
compartimentul postero-lateral.
Structurile de stabilizare includ:
- LCL,
- mm.popliteu si tendonul,
- lig. arcuat ,
- lig.fabello-fibular,
- lig. popliteofibular (lig.scurt latero-extern),
- fasciculul popliteomeniscal,
- lig. popliteal oblic,
- tendoanele capetelor scurt si lung ale
bicepsului femural,
- gastrocnemianul lateral.
Cuprinde componente ale capsulei, bicepsul
femural si fascicolul iliotibial.
Se intinde de la tendonul bicepsului femural,
trece lateral de epicondil, anterior de
originea m. gastrocnemian pana la capul
peroneului.

COMPARTIMENT POSTERO-LATERAL
Imagini T2 fara fatsat in plan coronal:
C. sagetile albe=lig.patelo-fibular
D. sagetile albe=lig.fabello-fibular
sageata alba mare=fabella
Imagine PD FS in plan coronal:
sagetile albe=tend.capetelor scurt si lung m.biceps
femural;
sagetile negre=lig.colateral fibular;
sagetile negre mari=lig.arcuat; F=fibula
Imagine axiala T2 fatsat:
sagetile negre = lig.popliteal oblic
sageata neagra mare = tendonul popliteu
sageata alba = lig.colateral lateral
sageata alba curba = capul scurt al tendonului m.biceps femural
sageata alba mare = capul lung al tendonului m.biceps femural
B:Imagine sag. PD fatsat:
sageti albe mari= tend biceps femural
sageata alba dreapta= lig.colateral lat
sageata neagra= tract ilio-tibial
sageata alba curba= tend popliteu
sageata neagra mare= menisc lateral
sageata neagra curba = cap lateral
m.gastrocnemian

C:Imagine sag.PD:
sageti negre= lig.popliteo-meniscale
sup. si inf.
sageata alba curba= tend.popliteu
sageti negre mari= lig.arcuat

Imagini cor.oblice T2:
A.sageata alba mare= lig.patelo-fibular
sageata alba= lig.popliteo-meniscal
B.sageti albe= lig.arcuat

Componentele anatomice
ale lig.colateral lateral
sageti negre mari= fascicolul oblic
anterior(AOB) LCL
sageata neagra curba= lig.colateral lateral
situat mai anterior
sageata neagra subtire= lig.fibular colateral,
situat mai posterior

LIGAMENT COLATERAL LATERAL
2.6mm
LCL: Lungime 63.1 mm (N= 55-71 mm), insertia proximala 22.7 mm (N= 18-
30 mm), grosime 2.6 mm (N= 2-4 mm).
Imagine axiala PD:
sageti albe subtiri= AOB
sageata alba mare=lig.colateral
fibular
acolada= fasciculul ilio-tibial
A.Imagine axiala T2 la nivelul tibiei proximale:
sageata alba curba= insertia tractului ilio-tibial pe
tuberculul Gerdy=cadranul negru
sageata alba= lig.colateral fibular
sageti negre= tractul ilio-tibial
sageata alba mica= fasciculul oblic anterior
B.Imagine cor. T2:
sagetile albe= tractul ilio-tibial
sagetile negre= tuberculul Gerdy
TRACT ILIO-TIBIAL
TENDON POPLITEU
LIGAMENT ARCUAT
CAPSULA ARTICULARA
Compartiment Postero-lateral
Ligament colateral lateral
Tendon m popliteu
Ligament arcuat
Ligament popliteofibular
Capsula articulara
Compartiment Postero-medial
LCM (superficiala)
Ligament oblic posterior (LOB)
Capsula articulara, incusiv
portiunea profunda a LCM
Ligament oblic popliteu
Tendoane m semimembranos

COMPARTIMENT
POSTERO-MEDIAL
LIGAMENT COLATERAL MEDIAL/
LIGAMENT OBLIC POPLITEU
LIGAMENT COLATERAL MEDIAL
(profund si superficial)
Tibial insertion of semimembranosus to
insertion of the lateral head of the
gastrocnemius
LIGAMENT OBLIC POPLITEU
SEMIMEMBRANOS
Imagine axiala T2: compartimentul medial si postero-medial:
sagetile albe= lig.oblic posterior
sagetile negre subtiri= lig.colateral medial
sagetile negre mici= fibre crurale
sageata neagra curba= retinaculul medial
sageata alba curba= tend. m.semimembranos
3 straturi:
1.fascia crurala;
2. strat superficial;
3. strat capsular.

Stratul superficial al LCM se uneste cu fibrele crurale,
uneste fascia retinaculumului medial cu vastul medial
anterior si se continua cu capsula posterioara si
semimembranos posterior si se ataseaza de portiunea
mediala a meniscului medial.
LIGAMENT COLATERAL MEDIAL
Imagine cor. T2 fatsat:
sageti negre= lig.colateral medial
sageata alba= lig.menisco-femural
sageata alba mica= lig.menisco-tibial
Imagine cor.oblica T2 :
sageti negre= ligamentul oblic posterior
Elementele stabilizatoare sunt:
- capsula articulara a genunchiului,
- tractul iliotibial
-fascicolul oblic anterior al lig.colateral.
Unii autori descriu 3 straturi:
1.superficial, format anterior de tractul
ilio-tibial si posterior de m.biceps
femural;
2.retinaculul m.cvadriceps
3.capsula articulara laterala.
sagetile negre=
fasciculul oblic anterior
sageata neagra curba=
lig.fibular colateral
Imagine axiala PD:
sageata alba mare =
lig.colateral fibular
acolada= fascicolul ilio-tibial
sageti albe mici= fasciculul
oblic anterior al lig.colateral
COMPARTIMENT ANTERO-LATERAL
Cuprinde:
Portiunea anterioara a LCM
Retinaculum patelar
Ligamentul patelo-femural medial (ce se intinde
de la nivelul tuberculului vastului medial pana la
portiunea superioara a patelei unde se ataseaza.
COMPARTIMENT ANTERO-MEDIAL
Imagine axiala T2 fatsat ce arata cele 3 portiuni ale lig.colateral medial:
sageata alba= portiunea 3
sageti albe mici= portiunea 1
sageata neagra= portiunea 2
Imagine axiala T2, genunchi
dr., ce arata lig.
patelofemural medial
(sagetile albe) ce se intinde
de la tuberculul vastului
medial(zona incercuita) pana
la marginea mediala a patelei
superioare.

Imagine axiala PD post injectare de 15 ml gadolinium evidentiaza o plica patelara
mediala (sageti negre subtiri),ce se extinde de la retinaculul medial patelar (sageti
albe) spre articulatia patelofemurala mediala (sageata neagra mare)
Sunt mai putin frecvente si de obicei coexista cu leziuni ale
lig.incrucisat si ale str.compartimentului medial. Leziunile LCL
se asociaza cu leziuni ale capsulei, m.biceps femural si popliteu
sau ale marginii laterale tibiale (=fractura Segond)

Se produc prin rotatia externa a tibiei la un impact direct postero-
lateral ce determina hiperextensie.

Determina durere si instabilitate la extensie.

Pe radiografie se observa o fractura subtila in forma de arc =
semnul arcuat (patognomonic=instabilitate)
LEZIUNI ALE LCL SI ALE
COMPARTIMENTULUI POSTERO-LATERAL
Fractura prin avulsie ce
intereseaza doar procesul stiloid
al fibulei, afecteaza structuri
localizate mai medial din
compartimentul postero-lateral,
precum lig.arcuat si popliteo-
fibular.

Imagine sag. T2 fatsat ce indica
o leziune a lig.arcuat (sageata
neagra).
Imagini sag.si axiala T2
fatsat ce indica edem
(sagetile albe) ce
inconjoara o ruptura a
popliteului la jonctiunea
musculotendinoasa.
M.popliteu este principalul element stabilizator lateral al
genunchiului ai este afectat in rotatia interna a genunchiului.
Rotatia laterala fortata si/sau varus stress pot leza
tend.popliteal
la jonctiunea musculotendinoasa.
Imagine sag.T2 fatsat ce arata o
leziune a lig. popliteomeniscal
inferior (sageata alba).
Ligamentul popliteo-meniscal confera
deasemenea stabilitate laterala si previne
subluxatia anterioara a meniscului in
extensia genunchiului.

Leziunile acestuia se asociaza cu leziuni
meniscale.
FRACTURA TIP SEGOND
Sunt mai frecvente si se asociaza cu leziuni ale LIA
Sunt produse de rotatia interna exagerata si stres acut
la nivelul regiunii laterale a genunchiului
Cel mai frecvent sunt lezate fibrele posterioare ale
tractului ilio-tibial. Acestea sunt conectate cu
fasciculul oblic anterior (ce se insera pe portiunea
laterala a tibiei si contribuie la fractura Segond a
marginii tibiale laterale: fragmentul cortical poate sa
nu se observe dar edemul osos este evident)
LEZIUNI ALE COMPARTIMENTULUI
ANTERO-LATERAL
Fractura tibiala laterala prin avulsie (fractura Segond). Imagine cor.T2 fatsat:
B.sageata alba subtire= fractura; sagetile albe mici= fibrele tractului ilio-tibial si
sageata neagra= insertia ITT la niv.fragmentului fracturat;
C.Imagine cor.T1 indica deplasarea fragmentului fracturat la nivelul marginii
tibiale laterale(sageata neagra).
D.Imagine sag.T2 fatasat indica leziunile asociate: dezinsertia totala a lig.colateral
anterior(sagetile albe), cu dezinsertia partiala a lig.incrucisat posterior
distal(sageata neagra).
Fractuta tuberculului Gerdy.
A.Imagine sag. T2 fatsat:
sageti albe= zona cu semnal crescut la niv.platoului
tibial antero-lateral

Imagine axiala T1:
Sageata neagra= arie
liniara
cu semnal scazut, ce
se extinde medial de
marginea postero-
laterala a tuberculului
Gerdy(cadranul alb).
LCM este un element important in stabilitatea portiunii
mediale a genunchiului
Sunt produse prin lovituri in zona laterala a tibiei
proximale ce produce o rotatie externa si abductie
Este afectat si lig.oblic posterior datorita pozitiei in
vecinatatea LCM
Sunt 3 grade:
- gr.1:fibrele ligamentare sunt intinse dar intacte;
- gr.2:fibre lig.partial intacte si laxitate crescuta;
- gr.3:fibrele lig sunt complet intrerupte, cu instabilitate
mediala a genunchiului.
LEZIUNI ALE LCM SI ALE
COMPARTIMENTULUI POSTERO-MEDIAL
A.Imagine cor.T2 fatsat: sagetile albe= fluid ce inconjoara lig.colateral medial fara
ruperea fibrelor.=leziune gradul I
B.Imagine cor.T2 fatsat in leziune gradul II a lig.colateral medial cu lichid (sageata
alba), si dezinsertia partiala a fibrelor lig.in portiunea sup.(sageata neagra curba).
C.Imagine cor.T2 fatsat cu leziune gradul III cu dezinsertie completa a lig.colateral
medial(sageata neagra curba), si prezenta de lichis (sageata alba).
LEZIUNE LCM
A.Imagine sag.EG ce arata orientarea planului de scanat pt secv.cor.oblica pt
vizualizarea lig.oblic posterior. Planul cor.oblic este orientat cu 25 fata de planul
coronal simplu(sagetile negre).
B.Imagine cor. T2:
sageata neagra=
lig.oblic posterior si
insertia acestuia la
niv.meniscului
medial
sageata alba=
m.semimembranos
A.Imagine axiala T2 fatsat: sageata alba= lichid ce inconjoara lig.oblic post.
B.Imagine cor T2 fatsat: sageti albe= lichid ce inconjoara lig.oblic post.
A.Imagine axiala T2 fatsat ce arata lig.popliteofemural medial intact (sagetaile
albe), si originea lor pe femur (sageata neagra) si insertia pe portiunea superioara a
patelei(sageata alba mica).
B.Imagine axiala T2 fatsat la un alt pacient ce arata dezinsertia diatala a lig.PFM
(sageata alba curba) si proximala (sageata alba mica).se observa si deplasarea
laterala a patelei.
C.Imagine axiala T2 fatsat: contuzia madunei osoase ca urmare a dislocarii laterale
a patelei cu edem lateral de candilul femural (sageata alba) si portiunea mediala a
patelei (sageata alba mica).
Sunt doua: anterior si posterior
sunt esentiale in mobilitatea si stabilitatea
genunchiului
Sunt denumite dupa localizarea insertiei lor
tibiale
Ambele sunt formate din mai multe
fascicule ce difera ca dimensiuni
Lig.incrucisat anterior se intinde de la
condilul femural lateral (portiunea postero-
mediala), la platoul tibial antero-medial,
anterior de eminenta intercondiliana.
Imagine axiala PD:
sageata neagra= insertia LIA
sagetile negre mici= cartilajul articular femural
LIGAMENT INCRUCISAT ANTERIOR - LIA
LIP aspect normal in extensie
si in flexie
A.Extensie: sageata= LIP
B.Flexie: LIP este intins si
confera stabilitate rotatorie
postero-laterala cand
structurile compartimentului
postero-lateral sunt laxe.
LIP este mai gros si mai puternic si limiteaza deplasarea
posterioara a tibiei fata de femur.
Insertia femurala este in partea mediala a crestei
intercondiliene.
Insertia tibiala este in portiunea postero-mediala a platoului
tibial, intre radacinile meniscale.

LIGAMENT INCRUCISAT POSTERIOR - LIP
A.Planul pentru secventele oblice cor.
B.Sectiunile rezultate:
sageata alba= LIA
sageata neagra= LIP
Imagine sag PD fatsat: ruptura partiala a LIA. LIA prezinta semnal hiperintens
(sageata alba). Fibrele in mod normal paralele sunt rupte.LIA are un traiect orizontal
anormal.
Imagine axiala T2 fatsat:
Hipersemnal LIA (sageata alba).
Sageata alba mica= LIP cu semnal normal.
LEZIUNE LIA
Imagine sag.T2 fatsat. Ruptura
totala a LIA. Prezenta de fluid in
zona de mijloc a lig.(sageata alba)
Imagine sag. PD fatsat:
Contuzie osoasa det de ruptura partiala a LIA.
Hipersemnal la niv.condilului femural lateral
(sageata alba mica).
Aspect al platoului tibial caracteristic kissing
contusions (sageata alba)
LEZIUNE LIA
Imagine sag PD fatsat: ruptura partiala a LIA in
portiunea proximala (sageata alba) ce prezinta
semnal intermediar. Cateva fibre antero-
superioare pot ramane atasate.
Imagine sag.PD fatsat: semnul
santului adancit.
Fractura la nivelul condilului
femural lateral cu edem
inconjurator. (sageti albe) cu
ruptura partiala LIA.

LEZIUNE LIA
Imagine cor.T2 fatsat:
Ruptura partiala de grad inalt LIA ce asociaza ruptura partiala lig.colateral medial
(sageti albe mici) si ruptura de menisc medial corn posterior (sageata alba) si
contuzii focale multiple osoase.
LEZIUNE LIA
A.Imagine sag. PD fatsat: Subluxatie anterioara a tibiei fara depasirea planului
condilian femural posterior (linia neagra), ruptura completa LIA si contuzii
osoase (sageata alba).
B.Imagine sag.PD fatsat: LIP in forma de J asociat rupturii complete de LIA
C.Imagine sag. PD satsat: ruptura cronica LIA (sageata neagra), ce adera
partial de tavanul crestei intercondiliene (sageata alba).
LEZIUNE LIA
A.Imagine sag.PD fatsat: ruptura partiala de LIP cu semnal intermediar in regiunea
mijlocie (sageata neagra) si proximala.
B.Imagine sag.T2 fatsat: ruptura completa LIP (sageata alba) cu subluxatie poterioara a
tibiei fara afectare femurala.
LEZIUNI ACUTE LIP
Imagine sag.PD fatsat:
Tesut meniscal deplasat (sageata alba mica) ce poate simula ruptura de LIP
(sageata alba)
RUPTURA MENISCALA
Semnul dublului LIP
Imagine sag.T2 fatsat: ruptura partiala cronica
de LIP(3 ani), vindecat, alungit, cu contur
ondulat (sageti albe)
Subluxatie posterioara a tibiei, fara
interesarea femurului.
LEZIUNE CRONICA LIP
A.+B.Imagini cor oblice: vindecare post ruptura LIA cu 2 fascicule:
Fascicul antero-medial (sageata alba A.) si postero-lateral (sageata alba mica B.)
C. Imagine sag.oblica T2 FSE: FAM (sageata alba) si FPL (sageata alba mica).
LEZIUNE LIA - LIGAMENTOPLASTIE
A. Imagine sag.T2 FSE: sageata alba= tunelul tibial postero-lateral, sageata
neagra= fasciculul antero-medial.
B. Sageat alba= insertia tibiala a fasciculul antero-medial.
Sageata neagra= grefa de fascicul postero-lateral.

COMPLICATII
Imagine sag.PD fatsat la 5 luni dupa reconstructia lig.incrucisat anterior cu pozitia
normala a grefei(*), posterior si paralel cu linia Blumensaat. Hipersemnalul din
portiunea medie este normal in primul an postoperator.(sageata alba)
Imagine sag. PD fatsat:
Ruptura grefei LIA (sageata alba)
cu fibre subtiate si traiect
orizontal anormal.
Imagine sag. PD fatsat: leziune ce
consta in tesut fibros localizat
(sageata neagra). Hipersemnal si
contur ondulat al grefei de LIA
sugerand incalecarea.
Imagine sag T2fatsat:
Reconstructie LIP cu fixare femurala distala
Portiunea proximala a LIP (intre sagetile
albe) este mascata de o masa nodulara cu
semnal mixt scazut si intermediar ce
corespunde cu o ruptura partiala si fibroza
cronica reactiva.
Portiunea distala aLIP este intinsa sugerand o
ruptura completa (sageata alba mica)
LIGAMENTOPLASTIE
LIP
IRM N PATOLOGIA
GENUNCHIULUI
IRM N PATOLOGIA GENUNCHIULUI
INTRODUCERE
TEHNICI DE LUCRU
ANATOMIA IRM A GENUNCHIULUI
INDICAII CLINICE
I. PATOLOGIA TRAUMATICA
LEZIUNILE MENISCULUI
LEZIUNILE LIGAMENTELOR NCRUCIATE
LEZIUNILE LIGAMENTELOR COLATERALE
LEZIUNILE CARTILAGIULUI
LEZIUNI ASOCIATE
II. PATOLOGIA INFECIOAS SI DEGENERATIVA
III. PATOLOGIE TUMORALA
TEHNICA EXAMINARII
Poziionarea pacientului
-decubit dorsal;
-genunchiul n uoar flexie de 10,pentru a pune LIP n
tensiune i rotaie extern de 10-15,pentru a plasa LIA n
plan sagital;
Anten :de suprafa, circumferenial.
Antene RM dedicate
Secvene utilizate:
- spin-echo T1(TR:450,TE:12),
- turbo spin-echo T2(TR:3000,TE:85)
- PD (TR:3000,TE:14)FS;
- inversion recovery T1(TI:130,TR:5100,TE:30,);
- gradient-echo T2(TR:610,TE:42,unghi 20)
TEHNICA EXAMINARII GENUNCHIULUI

Incidene de vizualizare:
sagitale
coronale
axiale
Matrice de achiziie: 256x192(256x256);
FOV:15 cm;
Grosimea seciunii: 3-4 mm.
TEHNICA EXAMINARII
PLANURI DE SCANARE
Axial
Sagital
PLANURI DE SCANARE
Coronal
PLANURI DE SCANARE
PD sag 3mm True FISP or PD FS
GRE or PD FS
T1w cor STIR cor (T1w FS Gd sag)
SECVENTE
Secventa T1 SE
Grasimea este in
hipersemnal iar lichidul in
hiposemnal pe aceasta
secventa ce este
considerata optima pentru
anatomia tesuturilor.
Grasimea furnizeaza
fondul contrastant pe care
se vizualizeaza ligamentele
si tendoanele in
hiposemnal, muschii
prezentand semnal
intermediar.
Semnalul generat de
secventele PD depinde de
numarul de protoni din
tesut
Imaginile PD sunt
sensibile in evidentierea
rupturilor si a modificarilor
degenerative meniscale si
de aceea sunt frecvnt
utilizate in combinatie cu
secventele T2 SE si T2 SE
FS in evaluarea
meniscurilor
SECVENTE
Secventa PD (proton density)
Secventele ponderate T2
sunt sensibile la prezenta
lichidului ce apare in
hipersemnal

Grasimea apare si ea in
hipersemnal, de aceea
suunt necesare secvente
cu supresie de grasime
pentru a vizualiza edemul
osos/ edemul/hemoragia
la nivelul ligamentelor si in
tesutul adipos subcutanat
T2 SE/TSE
SECVENTE
T2*GRE utilizata de
obicei in cazul leziunilor
osteocondrale

Aceasta secventa s-a
dovedit a fi sensibila in
cazul leziunilor menisco-
capsulare si de aceea este
utilizata in examinarea
zonei periferice a
meniscurilor.
T2* Gradient-echo (T2*GRE)
SECVENTE
Avantajul acestei
secvente este ca ofera o
modalitate de supresie a
grasimii ce nu este
sensibilia la
neomogenitatile campului
magnetic sau celor
datorate modificarilor de
susceptibilitate
magnetica.
STIR (IR, FLAIR)
SECVENTE
Secvente speciale de cartilaj
SPGR 3D FS
Sectiunile axiale permit o analiza a rotulei, a pozitiei si a
cartilajului de la nivel femuro-patelar, fluidul intraarticular si
tesutul sinovial sunt deasemeni bine vizualizate.
INCIDENE AXIALE
CFL
CF
M
R.R.M
R.R.L
m.g
A+V.P
CFL=condil femural lateral
CMF=condil femural medial
R.R.M=retinacul rotulian medial
R.R.L=retinacul rotulian lateral
m.g=muchiul gastrocnemian
A+V.P=artera i vena poplitee
lcm
lcl
lia
lia=ligament ncruciat anterior
lcl=ligament colateral lateral
lcm=ligament colateral medial
PD
PD
Scout sagital
INCIDENE AXIALE
Me.ext
lip
Me.ext=menisc extern
lip=ligament ncruciat posterior
Me.int
Me.int=menisc intern
T.P=tendonul patelar
T.P
m.g.
m.g
PD PD
Scout sagital
TEHNICA EXAMINARII
INCIDENE AXIALE - INDICAII
Patologia patelo-femural;
Distribuia epanamentului lichidian intraarticular;
Vizualizarea ligamentelor colaterale;
Vizualizarea ligamentelor ncruciate;
Poziionarea incidenelor sagitale i coronale.

Sectiunile sagitale permit aprecierea meniscurilor, a ligamentelor
incrucisate (anterior si posterior); tendoanele rotulian si
cvadricipital sunt bine vizualizate.

INCIDENE SAGITALE
CFL
T
P
Pe
m.bi.f
m.g
m.t.a.
T.R.
me.ext.
CFM
T
me.int.
m.sm.
m.g
m.v.m
Caps.art.
m.v.l
P=patela;CFL=condil femural lat.
T=tibia;Pe=peroneu;T.R.=tendon
rotulian
m.bi.f=muchiul biceps femural;
m.v.l.=muchiul vast lateral;
m.t.a=muchiul tibial ant.
(cap lateral)
CFM=condil femural medial
m.v.m=muchiul vast medial
m.sm=muchiul semimembranos
(cap medial)
Scout axial
INCIDENE SAGITALE
CFL
T
P
Pe
m.bi.f
m.g
m.t.a.
T.R.
me.ext.
CFM
T
me.int.
m.sm.
m.g
m.v.m
Caps.art.
m.v.l
P=patela;CFL=condil femural lat.
T=tibia;Pe=peroneu;T.R.=tendon
rotulian
m.bi.f=muchiul biceps femural;
m.v.l.=muchiul vast lateral;
m.t.a=muchiul tibial ant.
(cap lateral)
CFM=condil femural medial
m.v.m=muchiul vast medial
m.sm=muchiul semimembranos
(cap medial)
Scout axial

Patologia meniscal;
Leziunile ligamentelor ncruciate;
Vizualizarea cartilajului articular, femural, tibial i patelar
TEHNICA EXAMINARII
INCIDENE SAGITALE - INDICAII

Sectiunile coronale sunt utile in analiza meniscurilor, a
ligamentelor colaterale (intern si extern), a cartilajului femuro-
tibial si a ligamentelor incrucisate.

INCIDENE CORONALE
CFL
CFM
lip
m.sa
m.b.f
m.p
m.g
A.P.
lia
T
lcl
T.P.
lip=ligament ncruciat posterior
m.p=muchiul popliteu
m.sa=muchiul sartorius
A.P=artera poplitee
m.b.f=muschiul biceps femural
lia=ligamentul ncruciat anterior
lcl=ligamentul colateral lateral
T.P=tendonul popliteu

Me.int.
Me.ext
Scout axial
INCIDENE CORONALE
lia
lip
Me.int
Me.ext
m.v.l
m.pe.l
m.v.l=muchiul vast lateral
m.pe.l=muchiul peroneu lung
lcm
lcm=ligamentul colateral medial
Scout axial

Leziunile ligamentelor colaterale;
Leziunile ligamentelor ncruciate;
Patologia meniscal;
Osteonecrozele condiliene.
ANATOMIA GENUNCHIULUI
INCIDENE CORONALE - INDICAII
INDICAIILE IRM N PATOLOGIA GENUNCHIULUI
Leziunile de menisc
Rupturile ligamentelor ncruciate
Leziunile ligamentelor colaterale
Leziunile cartilajului de acoperire: artrite i osteocondrite disecante
Modificri inflamatorii:sinovite
Modificri osoase:edem,necroze,fracturi
Chiste :chistul Baker
Tumori
Corpi strini intraarticulari
Afectarea prilor moi:ruptur,hematom,tumor

PATOLOGIE TRAUMATIC
Patologie meniscala
Vedere interna Vedere externa
NOTIUNI DE ANATOMIE
NOTIUNI DE ANATOMIE
Rotula si trohleea
Unghiul Q
Ax mecanic
Ax diafizar
Ax trohlear
Congruenta femuro-patelara
Baioneta sistemului extensor
Asimetrie a condililor si platouriloe
Condil medial
Condil lateral
Les mnisques contribuent rendre concaves les glnes tibiales (surface peine concave pour le ct interne et convexe pour
le ct externe)
LIA
Meniscuri
NOTIUNI DE ANATOMIE
Meniscuri
NOTIUNI DE ANATOMIE
Sunt fibrocartilaje cu semnal hipointens T1 i T2,ce nu capteaz
gadolinium
Au form de croisant sau de C,iar pe seciune sagital sunt
triunghiulare,cu baza la periferie
Au o fa superioar concav ce corespunde morfologiei condililor
femurali i o fa inferioar plan corespunztoare platoului tibial
Sunt unite anterior prin ligamentul transvers,cu semnal hipointens
T1 i T2
Au o vascularizaie principal periferic,care poate fi responsabil
de un semnal mai intens la jonciunea capsulo-meniscal
MENISCURILE
MENISCURILE
MENISCUL INTERN
Are form de Cdeschis medial
Are cornul anterior de grosime mai mare dect corpul,care
este mai gros dect cornul posterior
Baza acestui menisc este solidar la capsula articular i la
ligamentul colateral medial
MENISCURILE
MENISCUL EXTERN
Are forma litereiO
Are grosime constant
Inseria la capsula articular este mai lax
Cornul posterior este traversat de tendonul popliteu
Se inser la condilul femural lateral prin ligamentele
menisco-femurale:anterior Humphrey i posterior
Wrisberg
MENISCURILE
CLASIFICAREA IRM A LEZIUNILOR MENISCALE
Gradul I Menisc ntunecat neuniform, fr intensificare a
semnalului
Gradul II Minime arii punctiforme hiperintense, rotunde, ovale
sau cu contur neregulat, fr contact cu suprafaa meniscal
Gradul III Arii liniare sau punctiforme multiple hiperintense, fr
contact cu suprafaa meniscal
Gradul IV Arii longitudinale, difuze sau complexe, hiperintense,
care comunic cu suprafaa meniscal
MENISCURILE
CLASIFICAREA SEMNALULUI RM N LEZIUNILE
DEGENERATIVE MENISCALE
Gradul I Cretere focal a intensitii semnalului, intrameniscal
Gradul II Arii liniare ,orizontale, intrameniscale, cu intensitatea
semnalului crescut,fr implicarea suprafeei meniscale
Gradul III Arii extensive i comunicante, intrameniscale, cu
intensitatea semnalului crescut i cu fine extensii lineare la
suprafaa meniscal,n special la cea inferioar.Aceste linii fine au
intensitatea semnalului crescut pe secvenele ponderate T2 i sunt
interpretate ca rupturi meniscale.
MENISCURILE
LEZIUNE DE MENISC INTERN, CORN POST,GEN DR
T1 SE sagital PD TSE sagital
T2 Fl 2D FS sagital PD TSE coronal
I.I.,33 ani

Clinic:tumefacia genunchiului,
impoten funcional,blocaje
articulare

RM:Traiect liniar,orizontal,
intrameniscal,ce atinge suprafaa
articular inferioar, cu semnal
intermediar T1,intens PD i
T2 GRE,vizualizat att pe
incidenele sagitale, ct i coronale.

MENISCURILE
LEZIUNE DE MENISC INTERN, CORN POST, GEN STG
T2 TSE sagital PD TSE coronal
J.A.,30 ani

Clinic: dureri la mobilizarea
genunchiului

RM:Traiect liniar,orizontal,
intrameniscal,cu contururi
neregulate,ce comunic cu
suprafaa articular
inferioar,cu semnal
intermediar T1 ,intens PD i
hiperintens T2,vizualizat att
pe incidenele sagitale, ct i
coronale.
MENISCURILE
LEZIUNE DE MENISC INTERN,
CORN ANTERIOR,GENUNCHI STNG
E.M.,24 ani

Clinic:dureri intense ce iradiaz n
fosa poplitee
RM:Traiect liniar, orizontal,intrameniscal
ce se prelungete pn la ligamentul
colateral medial,cu semnal intermediar T1
i semnal hiperintens PD i T2,vizualizat
att pe incidena sagital,ct i coronal
T1 SE sagital
P
R
O
T
R
U
Z
I
I

D
I
S
C
A
L
E

P
D
PD TSE sagital
PD TSE coronal
T2TSE coronal
MENISCURILE
LEZIUNE DE MENISC INTERN,
CORN POSTERIOR,GENUNCHI STNG
PD SE FS coronal
PD TSE FS coronal
O.I.,43 ani
Clinic:dureri,impoten funcional,blocaje articulare
RM:traiect n form de
Y,intrameniscal,cu
contururi neregulate,ce
atinge suprafaa
articular
superioar,iar extern se
prelungete la cea
inferioar
MENISCURILE
Platou tibial si meniscuri : vedere superioara
Meniscul lateral in
forma literei O
1/ Menisc medial
2/ Ligament colateral intern
3/ Corn anterior
4/ ligament entre les mnisques
5/ LIA
6/ Menisc lateral corn anterior
7/ Ligament colateral extern
8/ Popliteu
9/Menisc lateral corn posterior
10/ Ligamentul lui Wrisberg
11/ LIP
Meniscul medial in
forma literei C
Structura interna a meniscurilor
Fibre de colagen concentrice. Forma triunghiulara in sectiune sagitala
Vascularizatie unica periferica prin capsula ligamentara (zona rosie)
cicatrizare mai buna a leziunilor localizate la acest nivel
3 zone:
Rosie - Rosie
Rosie - Alba
Alba - Alba
Vascularizatie unica periferica prin capsula ligamentara (zona rosie)
cicatrizare mai buna a leziunilor localizate la acest nivel
Portiunea posterioara a meniscului intern participa la stabilitatea
anterioara a genunchiului
Rol stabilizator
In caz de ruptura a LIA si meniscectomie creste cu 30% laxitatea
anterioara comparativ doar cu ruptura LIA

Rol de amortizare
Rol stabilizator
Repartizare a fluidelor
Rol proprioceptiv
Mobilitatea meniscurilor
Menisc lateral
Meniscul medial este mai putin
mobil

Compartimentul medial este cel al stabilitatii, iar cel lateral cel al mobilitatii

Meniscurile insotesc miscarile condililor

Translatie

Menisc medial : 5,1 mm
Menisc lateral: 11,2 mm

Translatie in timpul miscarilor de flexie-extensie si rotatie:
Condilul medial avanseaza cu 3.2 mm
Condilul lateral se retrage cu 9.9 mm

In compresie
Meniscurile si cartilajele sunt solicitate intr-o
maniera comparabila
Compartiment lateral Compartiment medial
FEMUR
TIBIE
Sagital
Sagital
Sagital
Sagital
Sagital
Corn Posterior
Corn Anterior
Corp
Sagital
Suprafata
Superioara
Suprafata
Inferioara
Sagital
Margine libera
Artroscopie
Sagital
Rupturi
Rupturi
IN FORMA DE
CIOC DE PAPAGAL
Rupturi
Sagital
RADIALE
Rupturi
RADIALE
Sagital
Rupturi
RADIALE
Coronal
Rupturi
Rupturi
IN BUCHET
Rupturi
IN BUCHET
Coronal
Tears
Coronal
Fisura in buchet
Tears
Fisura in buchet
Coronal
Tears
Bucket
Handle
Tear
Coronal
Rupturi
IN BUCHET
Coronal
Rupturi
IN BUCHET
Sagital
Ruptura
INBUCHET
Sagital Semnul dublului
ligament incrucisat
posterior
Menisc
deplasat
Normal
LIP

Semnul tripului
ligament incrucist
posterior
Ruptura
IN BUCHET
Sagital
T
Menisc
Deplasat
Normal
LIP
Ruptura
LIA
Ruptura
CHIST PARAMENISCAL
T2
PD
Coronal
Sagital
Menisc
Lateral
Discoid
Sagital
Menisc
Lateral
Discoid
Sagital
Menisc
Lateral
Discoid
Sagital
Menisc
Lateral
Discoid
Coronal
Menisc
Lateral
Discoid
Leziuni ale meniscului medial
Fisuri verticale
Languettes
Fisuri orizontale
Leziuni radiare
Leziuni degenerative
Chiste (rare la nivelul meniscului intern)
Mecanism de producere a rupturilor verticale
Fisura periferica oblica Verticala
Alte mecanisme de producere a fisurilor verticale

Torsiune brutala sau microtraumatisme repetate
Contractii in: rotatie externa in valg si rotatii interne in var
Clasificarea leziunilor meniscale verticale a lui TRILLAT
Cel mai adesea e o fisura posterioara ce poate evolua
Catre anterior

Catre posterior
Blocaj al meniscului intern
Imposibilitate de extensie a genunchiului
Fragmentul meniscal se interpune in fata condililor
Radiologie
Genunchi normal
Meniscurile nu se vizualizeaza pe radiografiile conventionale
Artrografie
Mnisque discode complet
Fisura orizontala
Mnisque discode lamin
Fissuration horizontale
ARTROGRAFIE -CT

Invaziva
Detectia leziunilor meniscale:
Sensibilitate: 98%
Specificitate: 94%
Buna individualizare a
leziunilor stabile si instabile

IRM
IRM
Fisura orizontala Fisura verticala
Aspect de dublu LIP
Fragment meniscal luxat
Fisuri orizonatale
Fisura complexa
Fisura traumatica verticala
Fisura complexa verticala
T2 EG
T2 fat sat
Fisura menisc intern + chist
CHIST MENISC MEDIAL rar (este mai
frecvent intalnit la nivelul meniscului lateral)
Chistul se dezvolta la nivelul unui perete meniscal si se contine fluid
mucinos adesea se asociaza unei fisuri a meniscului
Leziuni ale meniscului lateral
Putem intalni aceleasi tipuri de leziuni meniscale +
leziuni specifice meniscului lateral: malformatii si chiste

Malformatii congenitale menisc lateral

Megacorn Menisc discoid
Menisc discoid
Menisc discoid dilacerat la nivelul ambelor coarne
Menisc discoid la o femeie de 55 ani cu artroza
Meniscectomie partiala cu pastrarea
zonei periferice
Fisura menisc int
Chist
Clivaj orizontal
2
Chist
Leziune inchisa
Ipoteza constituirii unui chist meniscal
Diagnostic diferential: chist menisc lateral
vs chist popliteu
Diagnostic diferential: Sinovita pigmentara vilonodulara
Patologie ligamentara
MECANISME LEZIONALE
Valg pur => LCM
Hiperextensie
Rotatie interna pura => LCL
Hiperflexie
Traumatism direct => LIP
Valg + Flexie + Rotatie ext
=>LCM+ LIA
Valg+Flexie+Rotatie interna =>
LIA + structuri ext

A B C
Ligamentele incrucisate si
ligamentele colaterale prezinta
functii complementare in timpul
rotatiei
A in rotatie externa, ligamentele
colaterale se tensioneaza si
limiteaza rotatia in exces
B in pozitie neutra, nici unul din
cele 4 ligamente nu este sub
tensiune
C in rotatie interna, ligamentele
colaterale se verticalizeaza si sunt
mai laxe, in timp ce ligamentele
incrucisate se tensioneaza
Are traiect oblic, continuu i se inser superior n partea
posterioar a feei mediale a condilului lateral i inferior pe
spina tibial anterioar
Este alctuit din 3 fascicule ce nu sunt individualizabile,dar
pot fi responsabile de aspectul striat al LIA
Are semnal omogen,hipointens T1 i T2

LIGAMENT INCRUCISAT ANTERIOR



SEMNE RM DE LEZIUNE DE LIGAMENT
NCRUCIAT ANTERIOR
Lipsa de vizualizare a LIA
Pierderea continuitii LIA
Semnul de spaiu intercondilian
vid pe incidenele coronale
Unghiul dintre LIA i platoul
tibial <45
Deformarea LIA prin lrgire
(tumefacie) i sinuoziti
Semnal hiperintens T2 datorat
edemului sau hemoragiei


LEZIUNE DE LIGAMENT NCRUCIAT
ANTERIOR,GENUNCHI DREPT
T1 SE sagital
PD TSE sagital
T.N.,33 ani
Clinic:Status post ruptur de menisc intern operat
RM:LIA tumefiat,cu contururi
difuze,imprecis delimitate,cu
semnal neomogen intens T1 i
PD;lipsa de vizualizare a inseiei
pe condilul femural lateral

PD TSE sagital
T2 TSE sagital
PD TSE coronal
PD TSE FS axial
P.A., 21 ani

Clinic:Traumatism forte genunchi drept

RM:-lipsa de vizualizare a inseriei LIA pe
condilul femural lateral;
-unghiul dintre LIA i platoul
tibial<45
-semnul de fos intercondilian vid
-semnal neomogen,intens PD i T2
-lam de fluid periligamentar
LEZIUNE DE LIGAMENT
NCRUCIAT ANT GEN DR

ANTERIOR,GENUNCHI STNG
D.M.,39 ani
Clinic:Sechele algice posttraumatism forte
RM:LIA tumefiat,cu contururi
imprecis delimitate,difuze i
semnal crescut T1 i intens PD
(ruptur interstiial)
T1 SE sagital
PD TSE sagital

Se inser in poriunea posterioar a feei mediale a condilului
femural medial i pe spina tibial posterioar
Este continuu i mai gros dect LIA
Este destins n extensie,cu convexitatea superioar i ntins n flexie
Are semnal omogen hipointens T1 i T2
LIGAMENT INCRUCISAT POSTERIOR



SEMNE RM DE LEZIUNE DE LIGAMENT NCRUCIAT
POSTERIOR
Prezena unui semnal hiperintens, n interiorul unei soluii
de continuitate cu semnal hipointens a LIP
LIP destins
Epanament intraarticular (n cantitate redus cnd ruptura
de LIP este izolat)


POSTERIOR,GENUNCHI DREPT
T1 SE sagital
PD TSE Sagital
T2 TSE coronal
PD TSE FS axial
D.A.,23 ani

Clinic:Traumatism forte genunchi drept

RM:-LIP destins,tumefiat n1/2 inferioar,
cu semnal neomogen intens PD i T2
-1/2 superioar a LIP,la inseria pe
condilul femural medial apare subiat
-lipsa de vizualizare a LIA
-edemaierea prilor moi periarticulare
-epanament articular minim,n special
n hemispaiul intern



SEMNE RM DE LEZIUNE DE LIGAMENTE COLATERALE
Entorse :ligamente cu morfologie i semnal RM normale,dar
asociate cu tumefierea i modificarea semnalului prilor moi
(edem sau hemoragie), ndeprtndu-le de structurile osoase
Rupturi pariale:disociaia planului superficial de cel
profund,printr-un edem cu semnal hiperintens T2 i hipointens
T1
Rupturile complete:discontinuitatea fibrelor
ligamentare,separate de edem;se asociaz cu tumefacia
prilor moi,epanament intraarticular,deinserii meniscale i
contuzii osoase

LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT COLATERAL MEDIAL I DE LIGAMENT
NCRUCIAT ANTERIOR GENUNCHI DREPT
M.F.,34 ani

RM:-LCM tumefiat,cu structur
neomogen i semnal intens PD i T2
-LIA tumefiat,imprecis delimitat,
cu contururi difuze i semnal intens PD
i T2
-epanament lichidian intraarticular
PD TSE coronal
T2 TSE coronal
PD TSE FS axial
PD TSE sagital
LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT NCRUCIAT ANTERIOR,LIGAMENT COLATERAL
LATERAL I DEGENERATIVE MENISCALE,GENUNCHI STNG (I)
T1 SE sagital T1 SE sagital
PD TSE sagital
PD TSE coronal
T.C.,28 ani

Clinic:impoten funcional
flexie dureroas

RM:-LIA tumefiat,imprecis delimitat,
cu contururi difuze,cu structur
neomogen i semnal intermediar T1
i
intens PD i T2 (ruptur interstiial)
-traiect liniar,orizontal ,
intrameniscal,corn posterior ce nu
atinge suprafaa
meniscal
LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT NCRUCIAT ANTERIOR,LIGAMENT COLATERAL
LATERAL I DEGENERATIVE MENISCALE,GENUNCHI STNG (II)
PD TSE axial
PD TSE axial
Acelai caz
RM:-ligamentul colateral extern tumefiat,cu structur neomogen i
semnal hiperintens PD in interiorul ligamentului;
- epanament lichidian intraarticular
LEZIUNI ASOCIATE:
LIGAMENT NCRUCIAT ANTERIOR I CONTUZIE
OSOAS,GENUNCHI DREPT (I)
T1 SE sagital
PD TSE sagital
T2 TSE coronal STIR coronal
P.I.,19 ani

Clinic:genunchi drept lax posttraumatic

RM:-LIA tumefiat,imprecis delimitat,cu
contururi difuze,unghiu <45cu platoul
tibial i semnal intermediar T1 i intens PD
-edem osos la nivelul condililor femurali
(medial>lateral) i platoului tibial
-epanament lichidian suprapatelar i
la nivelul zonelor de inserie femural a
ligamentului colateral lateral
LEZIUNI ASOCIATE:
LIGAMENT NCRUCIAT ANTERIOR I
CONTUZIE OSOAS,GENUNCHI DREPT (II)
PD TSE axial
PD TSE axial
Acelai pacient
RM:-Incidenele axiale vizualizeaz distribuia epanamentului lichidian
intraarticular, contuziile osoase,tumefacia i edemaierea prilor moi
LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT NCRUCIAT ANTERIOR,DE CORN POSTERIOR MENISC
EXTERN,GENUNCHI STNG(I)
T1 SE sagital
T2TSE sagital
T1 SE sagital PD TSE coronal
B.A.,22 ani

Clinic:entors genunchi stng

RM:-LIA tumefiat,cu lipsa de vizualizare
a inseriei femurale,cu semnal neomogen
intermediar T1,intens T2 (prezena unei
arii cu semnal hiperintens T2-posibil
sngerare)
-traiect liniar,orizontal,intrameniscal,
ce se prelungete la suprafaa articular
Inferioar,la nivelul cornului posterior
menisc extern
LEZIUNI ASOCIATE:
DE LIGAMENT NCRUCIAT ANTERIOR,DE CORN POSTERIOR MENISC
EXTERN,CHIST POPLITEU I CONTUZIE OSOAS,GENUNCHI STNG (II)
T2 TSE sagital
PD TSE FS axial

RM:-pe incidena sagital ,secvena ponderat T2,se observ prezena unui
chist popliteu Baker
-pe incidena axial se vizualizeaz distribuia fluidului intraarticular
LEZIUNI ASOCIATE:
MENISC OPERAT I LEZIUNE DE LIGAMENT NCRUCIAT
ANTERIOR,GENUNCHI STNG
PD TSE sagital PD TSE sagital
T2 TSE sagital PD TSE coronal
T.T.,51 ani

Clinic:traumatism forte genunchi stng

RM:-absena cornului anterior al
meniscului intern;material cu semnal
intens PD i T2
-LIA tumefiat,imprecis delimitat,cu
structur neomogen i semnal mai
crescut PD i T2
-epanament lichidian n bursa
suprapatelar
-chist popliteu medial
Patologie os si cartilaj
de acoperire
ASPECTE RM ALE CARTILAJULUI ARTICULAR I OSULUI
Modificrile condrale i subcondrale sunt cel mai bine evaluate
pe incidenele axiale.
Cartilajul are semnal cu intensitate medie pe imaginile T1 GRE.
n stadiul precoce al condromalaciei,acumularea apei determin
ngroarea cartilajului i prezena unei arii fuziforme centrale cu
intensitatea semnalului sczut (gradul I).
Fisurile superficiale se prezint ca neregulariti ale suprafeei
articulare.Ele sunt mai bine vizualizate pe imaginile ponderate
T2,datorit contrastului nalt, comparativ cu cel al sinovialei
(gradul II),n particular dac se extind la suprafaa cortical
(gradul III).
Fisurile n osul subcondral induc o reacie osoas,care este
individualizat ca o cretere perifocal a semnalului pe
secvenele STIR (gradul IV).
GRADELE RM ALE CONDROMALACIEI
Gradul 0 Cartilaj intact
Gradul I Cartilaj de acoperire neomogen,fr afectare a
suprafeei articulare
Gradul II Suprafa articular neregulat,cu linie
subcondral (cortex) intact
Gradul III Defect ce se extinde la osul subcondral
Gradul IV Fisur n osul subcondral,cu reacie osoas
CONTUZII OSOASE, GENUNCHI DREPT
T1 SE sagital
PD TSE coronal
STIR coronal
PD TSE FS axial
N.A.,47 ani

Clinic:suspiciune de leziune de menisc
intern

RM:arii imprecis delimitate, difuze,
neomogene,la nivelul condililor femural
i tibial mediali i platoului tibial,cu
semnal hipointens T1 i semnal
hiperintens PD i STIR,sugestive pentru
edem osos
Pentru evidenierea edemului osos n
contuzii relevant este secvena STIR
OSTEONECROZE CONDILIENE,
GENUNCHI DREPT
STIR sagital
STIR sagital
D.C.,24 ani

Clinic:dureri articulare

RM:-la nivelul condilului femural
medial,anterior i a unghiului postero-
superiorlateral tibial se remarc arii
semilunare, cu contururi neregulate i
structur neomogen,cu semnal
hipointens T1 iPD i semnal hiperintens
STIR,nconjurate de un lizereu
hipointens
-edem osos perilezional

OSTEOCONDRIT DISECANT,
GENUNCHI STNG
M.I.,41 ani
Clinic:tumefacie, dureri,blocaje
articulare
RM:-la nivelul condilului femural
medial,anterior se remarc arii
semilunare cu semnal hipointens
T1 i PD i semnal hiperintens
STIR
-acelai tip de modificri la
nivelul unghiului supero-posterior
lateral tibial
-edem osos perilezional
-epanament lichidian
intraarticular
T1SE sagital STIR sagital
PD TSE sagital
STIR sagital
OSTEOCONDRIT DISECANT,
GENUNCHI STNG

RM:-prezena corpilor strini
intraarticulari
T1SE sagital PD TSE sagital
PD TSE coronal
OSTEOCONDRITA DISECANTA
OSTEONECROZA ASEPTICA
OSTEOCONDRITA
I : Cartilaj
II : Fragment detasat
III: Tesut fibros
IV : Zona de necroza
V : Os normal
Profil
Face
OSTEOCONDRITA
OSTEOCONDRITA
Diagnostic radiologic
OSTEOCONDRITA
La debut apare o zona de condensare;
cartilajul este intact

Mai tarziu fragmentul se poate separa
de osul vecin

Cartilajul poate ramane intact

Fragmentul se poate detasa si migra in
articulatie
OSTEOCONDRITA
Clasificarea lui Bdouelle
Stadiul I: imagine lacunara clara, bine
delimitata (stadiul Ia), uneori prezentand
microcalcificari in interior (stadiul Ib)

Stadiul II a: aparitia unui nodul, mi mult sau
mai putin condensat, inconjurat de un lizereu.
Stadiul II b : existenta unei minime retractii a
nodulului in raport cu condilul, ce evoca fisura
cartilajului de acoperire

Stadiul III: Sechestru; exista o clapeta
osteocondrala, sechestrul putand fi mai mult
sau mai putin departat de fundul nisei

Stadiul IV : corp strain intra-articular; nisa
este goala
Clasa I : lacuna simpla

Clasa II : nodul localizat in nisa

Clasa III : nodul partial sau total detasat
intraarticular

Clasificarea simplificata : SOFCOT 2006
CLASIC :
Condil intern : 80 %
1 = 50 % loc de electie
2 = 30 % infracentral
3 = 18 %
4 = 5 1 %
Condil extern : 20 %
6 = 85 % infracentral
7 = 14 % posterior
8 = 1 % anterior
Localizare de fata si de
profil
OSTEOCONDRITA - Localizare
OSTEOCONDRITA Aspect CT
IRM permite o analiza
mai precisa decat radiografia
a urmatoarelor elemente:

- interfata os-fragment
- cartilaj de suprafata
- Vitalitatea fragmentului
- A potentialului de crestere
IRM
Rx
IRM : Studiul cartilajului (T2 eco de gradient)

b
a
c
a
b
a
c
a
IRM : interfata os epifizar-os sanatos
a) Fund nisa normal b) lizereu in hipersemnal c) microchiste
a
b
a
a
b
a
a
b
a
IRM : la vitalit du fragment
Squence pondre T1 avec injection de gadolinium
a) fragment rhauss b) une partie du fragment volue vers la ncrose

La vitalit est un lment capital dont va dpendre le choix thrapeutique en
particulier chirurgical
Symposium SOFCOT 2006
a b a b
IRM : Cartilage piphysaire et plaque de croissance
a) cho de gradient T2 avec saturation de la graisse. liser noir
b) sparant le cartilage piphysaire et le cartilage surfacique
b) spin-cho T1 avec injection de chlate de gadolinium et saturation de la graisse
liser blanc au contact de la plaque de croissance.
Sil reste du cartilage piphysaire, on est distance de la fermeture de la plaque. (intrt de
larthro IRM)

Symposium SOFCOT 2006
OSTEOCONDRITA
OSTEOCONDRITA
Sagital T2- SE
CONCLUZII
IRM-tehnic de prim intenie n diagnosticul leziunilor
traumatice musculo-menisco-ligamentare ale genunchiului
Permite afirmarea sau infirmarea diagnosticului
suspicionat clinic
Selecteaz cazurile supuse artroscopiei terapeutice
Util n urmrirea evoluiei post-terapeutice
Pentru leziunile segmentelor osoase rmne de baz
radiografia standard
Modificrile condrale i subcondrale sunt cel
mai bine evaluate pe incidenele sagitale.
Cartilajul are semnal cu intensitate medie pe
secventele PD si semnal hiperintens pe
secventele PD cu supresia grasimii.
DISCUTII
n stadiul precoce al condromalaciei,acumularea apei
determin ngroarea cartilajului i prezena unei arii
fuziforme centrale cu intensitatea semnalului sczut
(gradul I).
Fisurile superficiale se prezint ca neregulariti ale
suprafeei articulare.Ele sunt mai bine vizualizate pe
imaginile ponderate T2,datorit contrastului nalt,
comparativ cu cel al sinovialei (gradul II),n particular
dac se extind la suprafaa cortical (gradul III).
Fisurile n osul subcondral induc o reacie osoas,care
este individualizat ca o cretere perifocal a
semnalului pe secvenele STIR (gradul IV).
DISCUTII
GRADELE IRM ALE CONDROMALACIEI
Gradul 0 Cartilaj intact
Gradul I Cartilaj de acoperire neomogen,fr afectare a
suprafeei articulare
Gradul II Suprafa articular neregulat,cu linie
subcondral (cortex) intact
Gradul III Defect ce se extinde la osul subcondral
Gradul IV Fisur n osul subcondral,cu reacie osoas
DISCUTII
T1SE SAG
PD TSE SAG
CONDIL FEMURAL EXTERN
S.S., M, 26 ANI
CAZUL I
CONDROMALACIE GRADUL III
CAZUL II
D.N.,F, 27 ani
STIR sagital
PD TSE FS axial
Condromalacie patelara gradul I
CONDIL FEMURAL INTERN
PD TSE sag
PD TSE FS sag
A.M.,B, 24 ani
CAZUL III
CONDROMALACIE GRADUL II
PD TSE sag
PD TSE FS sag
A.M.,B, 24 ani
CAZUL III
CONDROMALACIE GRADUL IV
OSTEOCONDRIT DISECANT GRADUL
IV

M.I.,41
ani
T1SE sagital
PD TSE sagital
CAZUL IV
OSTEOCONDRIT DISECANT GRADUL IV

M.I.,41
ani
STIR sagital
CAZUL IV
T1SE sag
CAZUL V
R.M., B, 45 ANI
PD TSE sag
CAZUL V
R.M., B, 45 ANI
PD TSE FS sag
CAZUL V
R.M., B, 45 ANI
OSTEOCONDRIT DISECANT GRADUL IV

T1SE sagital
PD TSE sagital
PD TSE coronal
CAZUL VI
B.S.,B,49 ANI
CONCLUZII
IRM-tehnic de prim intenie n diagnosticul
leziunilor traumatice musculo-menisco-ligamentare si
ale cartilajului articular ale genunchiului
Permite afirmarea sau infirmarea diagnosticului
suspicionat clinic
Selecteaz cazurile supuse artroscopiei terapeutice
Util n urmrirea evoluiei post-terapeutice
- Tip I (septum completum), in care bursa
suprapatelara si articulatia genunchiului
sunt complet separate de acest sept;

-Tip II (septum perforatum), in care exista
una sau mai multe brese cu dimensiuni
variate la nivelul septului;
-
-- Tip III (septum residuale), in care exista
o plica restanta , de obicei medial;

-- Tip IV (septum extinctum), in care septul
este complet involuat.
PLICI SINOVIALE
Clasificarea Zidorn a septurilor suprapatelare:
Drawings illustrate the Sakakibara arthroscopic classification scheme for mediopatellar plicae: Type A,
which consists of a cordlike elevation in the synovial wall (arrow); Type B, which has a shelflike
appearance (arrow) but does not cover the anterior surface of the medial femoral condyle; Type C,
which is large with a shelflike appearance (arrow) and covers the anterior surface of the medial femoral
condyle; and Type D, in which the plica (arrow) has a central defect (fenestrated plica).
PLICI SINOVIALE
Exista 4 tipuri de burse:
1. Bursa infrapatelara profunda (intre tendonul patelar si
tibie)
2. Bursa infrapatelara superficiala (intre tesutul subcutanat
si tendonul patelar)
3. Bursa gastrocnemianului medial si lateral (intre capsula
articulara si capul medial sau lateral al muschiului
gastrocnemian)
4. Bursa Anserinus (ce separa tendoanele pes anserinus:
tendoanele distale ale muschi croitor, gracilis si
semitendinos de portiunea distala subiacenta a
ligamentului colateral lateral si de suprafata osoasa a
condilului tibial medial).

BURSE

Chistele sinoviale ale spatiului popliteu sunt
impartite in functie de localizare:
1. In portiunea gastrocnemianului (extruzie dorsala
localizata medial de capul medial al muschiului
gastrocnemian si lateral de insertia tendonului
muschiului semimembranos)
2. In portiunea semimembranosului (medial de
insertia tendonului muschiului semimembranos).
CHISTE SINOVIALE

GONARTROZA INTERNA PE GENU VARUM
GONARTROZA INTERNA PE GENU
VALGUM
ARTROZA FEMURO-PATELARA PE ARTROZA
FEMURO-TIBIALA LATERALA
GONARTROZA
ARTROZA FEMURO-
PATELARA
ARTROZA FEMURO-
PATELARA INTERNA
Osteofite
GONARTROZA
Minima ingustare a spatiului articular de la nivelul
compartimentului medial al genunchiului.
GONARTROZA - Radiografie

Modificari degenerative meniscale
GONARTROZA
Stadiul 1
Osteofite de mici dimensiuni
Stadiul 2
Osteofite fara ingustarea spatiu articular
Stadiul 3
Ingustare moderata spatiu articular
Stadiul 4
Ingustare spatiu articular cu condensare subcondrala
GONARTROZA
Clasificarea radiologica a lui Kellgreen Lawrence
GONARTROZA Clasificarea lui Ahlbck
1 2 3 4

Uzura < 50% 50 - 100% Spatiu < 5mm Spatiu > 5 mm
Stadiul O
Cartilaj normal
Stadiul 1
Degenerarea si ramolisment
Stadiul 2
Pierdere de substanta < 50%
Stadiul 3
Pierdere de substanta > 50%
Stadiul 4
Osteocondensare subcondrala
GONARTROZA Clasificarea RM a leziunilor
Stadiu 1 Stadiu 2
Stadiu 3 Stadiu 4
GONARTROZA
Clasificarea RM a leziunilor
GONARTROZA
Osteofitele reprezinta primul semn de artroza
Urmarim:
1. Integritatea cartilajului articular;
2. Modificarile maduvei osoase subcondrale;
3. Chiste subarticulare;
4. Osul subcondral;
5. Osteofite marginale si centrale;
6. Integritatea meniscurilor medial si lateral;
7. Integritatea ligamentelor incrucisate anterior si posterior
8. Integritatea ligamentelor colaterale medial si lateral
9. Sinovita/epansamente lichidiene
10. Corpi pierduti intraarticular
11. Chiste periarticulare/bursita

GONARTROZA - IRM
GONARTROZA IRM
Cartilaj
GONARTROZA IRM
Menisc
Patologie infectioasa
V.A., 73 ani
RM: mas polilobulat, multifocal,
cu structur neomogen i multiple
septuri n interior,la nivelul
genunchiului drept,una de 8/6/3,5 cm
n fosa poplitee,alta pe faa
posterolateral a femurului, n contact
cu muschiul biceps femural i alta
retropatelar. Pachetul vascular
popliteu si muchiul gastrocnemian
sunt deplasate posterior,fr semne
de infiltrare sau invazie.
Formaiunea are semnal
hipoizointens T1 i semnal
hiperintens, neomogen PD,T2,STIR
i T1FS, cu arii nodulare si liniare cu
semnal mai puin intens. Variaia de
semnal sugereaz substratul fluid al
masei.
T1TSE sag T2TSE sag.
PDFSTSE ax.
PDTSE sag
STIR cor.
PATOLOGIE INFECIOAS
Epifiza distal femural si epifiza
proximal tibial, la nivelul
suprafeelor articulare, n
compartimentul extern, prezint arii
cu contururi neregulate, dinate,cu
semnal hipointens T1,PD si T2 i
hiperintens STIR.
Structurile meniscale si ligamentare
nu sunt individualizabile.

Dup administrarea substanei de
contrast, intensificarea semnalului la
periferia masei, evideniind conturul
net al formaiunilor, caracterul chistic
si prezena septurilor.

Diagnostic diferenial:
-sinovit vilonodular pigmentat
-sinovialom.
T1TSE+Gd sag
T1SEFS+Gd. ax
T1SE+Gd.cor.
PATOLOGIE INFECIOAS
Patologie tumorala
307
TUMORI GENUNCHI
Introducere
-Predilecie pentru anumite segmente osoase:

dezvoltare n axul longitudinal
- epifize,
- metafize
- diafize
sau n axul transversal
- cavitate medular
- cortical
- juxtacortical
-Predilectie pentru anumite grupe de vrst. Ex.: chistul osos anevrismal
apare foarte rar dup vrsta de 20 de ani, iar tumorile cu celule gigante
apar dup ce s-a nchis platoul de cretere.

-Predilectie pentru rasa. Calcinoz tumoral, infarctul osos apar mai
frecvent la rasa neagr n timp ce sarcomul Ewing nu apare niciodat la
rasa neagr.
Clasificarea dupa tesutul de origine
- osteoformator (osteogenic)
- condroformator (condrogenic)
- fibrogenic (osteofibros i fibrohistiocitar)
- vascular
- hematopoietic (reticuloendotelial si limfatic)
- nervos (neurogenic)
- notocordal
- adipos (lipogenic)
- necunoscut
DIAGNOSTICUL IRM AL TUMORILOR
GENUNCHIULUI
309
GENUNCHIULUI
Displazie
fibroasa
Defect
fibros
cortical
Chist osos
anevrismal
Encondron
Fibrom
neosificant
Tumora cu
celule gigante
Fibrom
condromixoid
Osteosarcom
Chist osos
simplu
Reticulosarcom
Chist osos
solitar
Exostoza
osoasa
Reprezentarea
schematica a
principalelor tumori
dezvoltate la nivelul
genunchiului
310
PROTOCOL DE LUCRU
Examen clinic: - vrsta
- durata simptomelor
- examen fizic

Probe de laborator : VSH, fosfataza alcalin i acid,

Examene radio-imagistice:
Radiografia
CT conventional nativ +s.c., spiral volumetric +3D
I RM nativ si cu contrast iv static si dinamic
Ecografia + Doppler
Scintigrafia osteoarticulara
Angiografia SD
GENUNCHIULUI
311
Explorarea radiologica ramane si in prezent prima tehnica folosita in
evaluarea tumorilor musculo-scheletale.

Ofera date diagnostice precise privind:
a) localizarea leziunii (la nivelul scheletului i la nivel osos individual)
b) limitele leziunii (aa-numita zon de tranziie)
c) tipul matricei leziunii (compoziia esutului tumoral)
d) tipul distruciei osoase
e) tipul rspunsului periostal (reacie periostal)
f) natura i extensia afectrii prilor moi
GENUNCHIULUI
312
Examenul computer tomografic
Face un bilant locoregionalsi general pre- si post-terapeutic evidentiind:
dimensiunile si limitele tumorii;
localizarea la unul sau mai multe compartimente anatomice;
aspectul osului si a axului vascular adiacent tumorii;
gradul de vascularizatie al tumorii;
metastaze la distanta;
dupa chimioterapie sau radioterapie evidentiaza regresia tumorii sau
posibilele recidive dupa tratamentul chirurgical.
GENUNCHIULUI
313
Sistemul musculoscheletal este ideal pentru investigarea prin RM, deoarece
esuturile diferite din structura sa determin semnale cu intensiti diferite pe
imaginile ponderate n T1 i T2.

Se pot individualiza urmatoarele componente tisulare:
-grasime subcutanata -cartilaj hialin
-muchi -fibrocartilaj
-tendoane -os cortical
-ligamente -os trabecular
-vase -maduva osoasa rosie
-nervi -maduva osoasa galbena

Explorarea IRM
GENUNCHIULUI
314
Explorarea IRM
In tumorile musculo-scheletale IRM este o tehnica de a doua intentie dupa
examinarea radiografica.
Se efectueaza inaintea prelevarii bioptice, intrucat punctionarea poate
induce modificari intratumorale (hemoragii, edem sau reactie periostala) cu
implicatii asupra stadializarii corecte.
Efectuarea punctiei dupa examen IRM permite o mai precisa dirijare a
punctiei bioptice la nivelul partii viabile a tumorii cu obtinerea unui examen
histologic corect.
Imaginile multiplanare (in plan axial, frontal, sagital si oblic) ofera date
complete a aspectului tumorii, redau fidel aspectul vaselor, nervilor, oaselor si
articulatiilor adiacente formatiunilor tumorale.
Ca aparatura se poate utiliza orice sistem care are o intensitate a campului
magnetic mai mare de 0,5 T.
GENUNCHIULUI
315
Secventele de puls
Pentru patologia osoasa:

Precontrast:
T
1
SE sau TSE axial, sagital, uneori oblic si sau coronal
T
2
TSE axial presaturatie selectiva a grasimii,
STIR

Postcontrast:
dinamic turbo gradient echo (GE) (TR 15 ms, TE 6,9 ms, unghi de 30
0
),
inceput simultan cu injectarea iv a 0,1 - 0,2 mmol Gd-DTPA / kg
T
1
SE sau TSE, static cu presaturatie selectiva a grasimii; planurile de
sectiune trebuie sa fie similare cu cele din secventele precontrast.

Explorarea IRM
GENUNCHIULUI
316
Secventele de puls
Pentru tumorile de parti moi:
Precontrast:
T
1
SE T
1
cu supresie de grasime axul lung al tumorii
T
2
SE - plan transvers
T
2
cu supresie de grasime - plan longitudinal
STIR - plan transvers sau longitudinal

Postcontrast:
T
1
SE - plan longitudinal
studii dinamice, cu contrast paramagnetic
studii statice, cu contrast paramagnetic
T
1
SE cu supresie de grasime
Examinarea RM
GENUNCHIULUI
317
Sunt afectiuni relativ rar intalnite - sub 1% din totalul tumorilor maligne;
Apar la orice varsta, la ambele sexe, mai frecvent la barbati;
Se dezvolta pe un tesut sanatos sau patologic si infiltreaza toate structurile
anatomice din jur;
Sunt tumori cu forme variabil neregulate, cu contur difuz infiltrativ, cu
structura neomogena determinata de necroze, hemoragii sau calcificari
intratumorale;
Deplaseaza, comprima, infiltreaza structurile anatomice adiacente determinand
modificari morfologice si functionale.
Caractere generale ale tumorilor maligne osoase (I)
GENUNCHIULUI
318
Cresc rapid avand caracter invaziv si infiltrativ;
Altereaza starea generala a organismului printr-o intoxicatie cronica ca rezultat a
unui metabolism anormal al celulelor neoplazice;
Dau adenopatii si metastaze (metastaze pe cale hematogena si limfatica in
plamani, ficat);
Excizate chirurgical, se refac intr-o perioada de timp variabila
Caractere generale ale tumorilor maligne osoase
primare(II)
GENUNCHIULUI
319
Osteosarcom osteocondensant
Pacient:
G.L., sex M, 22 ani
Clinic: dureri la nivelul
genunchiului drept;
impotenta functionala.
Caz 1
GENUNCHIULUI
320
GENUNCHIULUI
Caz 1
321
A - T1SE
B-STIR
C-T1SE +Gd
D-T1SEFS+Gd
Caz 1
GENUNCHIULUI
Osteosarcom osteolitic
T1SE sag.
Pacient: A.B., 12 ani
Osteosarcom 1/3 inferioara femur stang. Fractura pe os patologic.
Clinic: tumefactia coapsei stangi distal, impotenta functionala
T1SE+Gd sag.
T2TSE sag.
PDFSSE cor..
T1SE+Gd cor.
GENUNCHIULUI
Caz 2
323
Osteosarcom teleangiectazic
Rx fata si profil
Scintigrafie osoasa segmentara
CT
Pacient: F.D., sex masculin, 41 ani
Clinic: Dureri la nivelul genunchiului stg, impotenta functionala.
GENUNCHIULUI
Caz 3
324
Osteosarcom teleangiectazic
T1TSE cor.
T2TSE cor.
AP
GENUNCHIULUI
Caz 3
325
Pacient: A. B., sex masculin,
10 ani
Clinic: tumefactia regiunii
articulatiei genunchiului
drept; dureri locoregionale;
impotenta functionala.
Condrosarcom
Rx fata si profil
GENUNCHIULUI
Caz 5
326
Examen CT
Condrosarcom
GENUNCHIULUI
Caz 5
327
T1 SE in plan sagital (precontrast)
Condrosarcom
GENUNCHIULUI
Caz 5
328
T2 TSE in plan sagital
Condrosarcom
GENUNCHIULUI
Caz 5
329
T2 FS in plan coronal
Condrosarcom
GENUNCHIULUI
Caz 5
330
Examen histologic:
condrosarcom
T1 SE in plan sagital (postcontrast)
Condrosarcom
GENUNCHIULUI
Caz 5
331
Leiomiosarcom operat, recidivat
Determinare secundara epifiza distala femur
drept
T1SE cor.
Pacient: P.A., 54 ani, sex feminin
Clinic: fractura pe os patologic la
nivelul epifizei distale femur dr.
STIR cor.
GENUNCHIULUI
STIR cor.
Rx
Caz 6
332
Apar frecvent intre 20-30 ani, cu incidenta mai crescuta la sexul masculin
In general sunt asimptomatice si sunt descoperite ocazional
Simptomele clinice apar cand leziunea determina tulburari mecanice sau
functionale (prin compresia structurilor,organelor adiacente)
Nu infiltreaza si nu invadeaza pachetele vasculo-nervoase
Distrug arhitectura osasa normala,scad rezistenta segmentului osos afectat si
favorizeaza aparitia fracturilor spontane patologice
Nu determina adenopatie loco-regionala
Caractere generale ale tumorilor benigne osoase:
GENUNCHIULUI
333
Eccondrom
Rx profil
CT
GENUNCHIULUI
Caz 8
Pacient: A.I, sex feminin, 67 ani
Clinic: deformarea extremitatii proximale a
genunchiului dr., impotenta functionala
334
Condroblastom
Rx profil
CT
T1 TSEsag.
PD TSEsag.
GENUNCHIULUI
Pacient: B.D, sex masculin, 23 ani
Clinic: dureri articulare cu tumefactie la
nivelul genunchiului stg.
Caz 9
335
Tumora cu celule gigante
Rx profil.
CT
T1 SE sag.
PD SE sag.
GENUNCHIULUI
Pacient: I.B, sex masculin, 41 ani
Clinic: dureri articulare cu tumefactie la
nivelul genunchiului dr., impotenta
functionala
Caz 10
336
Tumorile de parti moi se dezvolta centrifug.
Barierele de la nivelul partilor moi sunt reprezentate de septurile fibroase, de
originea si insertia muschilor.
Tumorile de parti moi se dezvolta prin structurile cu rezistenta minima, deci in
plan longitudinal.
Raspunsul organismului ca reactie la tumorile benigne consta in aparitia unei
capsule ce delimiteaza leziunea.
In cazul leziunilor agresive tesutul gazda reactiv este cuprins intr-o
pseudocapsula ce contine leziuni focale leziuni satelite.
In cazul leziunilor inalt agresive, focarele tumorale sunt situate inferior de
compartimentul de origine.
Caractere generale ale tumorilor de parti moi
GENUNCHIULUI
337
Parametri semiologici urmariti in interpretarea tumorilor de parti moi:
Intensitatea semnalului
Omogenitatea semnalului
Origine (subcutanata, fasciala, intramusculara, mixta)
Dimensiuni
Forma
Contururi
Captarea contrastului
Studii statice (tip, intensitate)
Studii dinamice (viteza, incarcare)
Septare
Hemoragie
Edem peritumoral
Localizare
Intracompartimental
Extracompartimental
Interesarea pachetelor neurovasculare (deplasare,inglobare)
Afectare osoasa
Rata de crestere
Examinarea RM
GENUNCHIULUI
338
Fibrosarcom
Pacient: C. I., sex masculin, 21 ani
Clinic: tumefactia tesuturilor moi
periarticulare genunchi drept;
impotenta functionala, febra.
Istoric: In februarie 1999 -
meniscectomie interna
posttraumatica
Radiografie: incidenta de profil a
articulatiei genunchiului drept
GENUNCHIULUI
Caz 11
339
Explorarea CT cu sectiuni contigui
GENUNCHIULUI
Caz 11
Fibrosarcom
340
T1 TSE FS sagital
T1 TSE sagital
GENUNCHIULUI
Caz 11
Fibrosarcom
341
T1 TSE
contrast
(sagital)
T1 TSE FS
contrast
(sagital)
T1 TSE
contrast
(coronal)
GENUNCHIULUI
Caz 11
Fibrosarcom
342
Histiocitom fibros malign
T1SE sag
Pacient: D.E., 53 ani, sex masculin.
Histiocitom fibros malign 1/3 superioara gamba
stanga operat, cu o luna in urma
Clinic: zona de induratie la nivelul cicatricei
operatorii (rest tumoral?, recidiv tumoral?)
STIR ax.
T2TSE sag
STIR cor.
GENUNCHIULUI
Caz 12
343
Histiocitom fibros malign
T1SE sag.+Gd
T1SEFS ax.+Gd
T1SE cor.+Gd
GENUNCHIULUI
Caz 12
Fibrosarcom
T1SEsag.
PD TSE FS ax.
Pacient: B.V., 55 ani, sex feminin
Clinic: tumefactie, durere, impotenta
functionala
PD TSE cor.
T2TSE cor.
GENUNCHIULUI
Caz 13
GENUNCHIULUI
Fibrosarcom
T1SEsag.
PD TSE FS ax.
Pacient: B.V., 55 ani, sex feminin
Clinic: tumefactie, durere, impotenta
functionala
PD TSE cor.
T2TSE cor.
GENUNCHIULUI
Caz 13
347
Concluzii (I)
Explorarea radiologica reprezinta investigatia de prima intentie in
evaluarea tumorilor osoase, sugerand natura benigna:
Margine sclerotica
Reactie periostala solida, continua sau fara reactie periostala
Absenta extensiei in partile moi
Sau natura maligna:
Margine prost definita (zona larga de tranzitie)
Distructie osoasa de tip infiltrant sau ros de molii
Reactie periostala discontinua
Extensie in partile moi

GENUNCHIULUI
348
Alegerea examinarii CT sau IRM se face pe baza aspectelor
radiografice:
In absenta extensiei in partile moi, CT este superioara IRM,
permitand detectia eroziunilor corticale subtile si a reactiei periostale
In prezenta extensiei in partile moi, IRM este metoda preferata, prin
capacitatile sale multiplanare si rezolutia de contrast superioara
Concluzii (II)
GENUNCHIULUI
Va multumesc!

05 Genunchi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

05 Genunchi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PATOLOGIA

S-ar putea să vă placă și