Sunteți pe pagina 1din 15

METODE SPECIALE DE RECUPERARE IN AFECTILINI ALE

COLOANEI LOMBARE
Metoda McKenzie
2.1.1 Conceptul McKenzie tn lombosacralgii

Un sistem conceptual tot mai larg rdspdndit la nivel mondial qi care cunoagte
o continud dezvoltare este cel al neo-zeelandezului Robin McKenzie, carc
considerd cd principala cauzd a durerii cronice de spate este suferinla discald. El
susfine cd acest lucru s-ar datora unei mecanici alterate, drept consecinld a migrdrii
nucleului intact in interiorul discului fbrl sd existe o hernie francd.
Dupd McKenzier hemia este, fie consecinfa acestei migrbri a nucleului
incomplet sau incorect tratat[, fie consecinla unei migrdri nucleare neobignuit de
svere sau acutd. Un caz special de migrare nucleard este,,fenomenul de deplasare
laterald". care este o scoliozd cauzald, de migrarea laterald gi/sau posterioard a
nucleului pulpos in interiorul inelului fibros. McKenzie susfine cd toate durerile de
origine mecanicd ale coloanei lombare pot fi clasihcate in unul din urmbtoarele
sindroame.
2. I .1.

Sindromul postural

Autorul sustine cd ar ft catzat de deformarea mecanicd a tesuturilor moi ca


smare a solicitdrilor posturale. Men.tinerea anumitor posturi care solicitd mult
timp unele fesuturi moi va produce in final durere. Acest sindrom este deci
aracteizat de durere intermitentd determinatd de anumite posturi sau pozilii, de
obicei intre obiqnuirea cu posturile vicioase qi aparifia durerii trecdnd o anumitb
perioadd de timp. De asemenea menfioneazd cE durerea inceteazd numai dupd
dimbarea poziliei sau a posturii vicioase.
2.1.1.2 Sindromul de disfuncyie
McKenzie afirmd cd ar fr catzat de deformarea mecanicd a fesuturilor moi
cre se scurteazi adaptativ. Scurtarea adaptativd poate apdrea datoritd mai multor
oze. Aceastd scurtare comportd pierderea migcdrilor pe anumite direclii gi
lrcvoacI aparilra durerii inainte de ajungerea la punctul final al excursiei de
itcare. Sindromul de disfunclie este caracterizat de durere intermitentd qi pa4iald
dcere a amplitudinilor de migcare. Durerea se manifestd cAnd structurile scurtate
sunt solicitate de o pozilie sau migcare cu amplitudine completd gi
Ed'.'rd odatb cu disparilia solicitdrii.

fitativ

*Kenzie, (1998f ln collona lombare, diapinosi e terrqpia


p20

meccanlca, Spinal Publications, Italia

2.1

.l .3 Sindromul de deraniamenr

Este determinat de deformarea mecanicd a {esuturilor moi ca unnare a unul


deranjament sau a unei deformdri mecanice inteme. Alterarea poziliei nucleului
pulpoi in interiorul discului qi probabil 9i a inelului fibros cauzeazd o tulburare a
porlli.i normale de repaus a celor doud vertebre adiacente discului respectiv. Sunt
posiuite forme variate de deranjament intem 9i fiecare are semne 9i simptome
se
dacd
chiar
constantd
durere
de
izat
caracte
de
obicei
este
sindrom
Acest
diu.r.".
durere intermitentd in funcfie de dimensiunea s1
poate vorbi qi de cazuri
iocalizarea deranjamentului. La evaluare se constatd la o pierdere pa4i,16 a
1n
pe
amplitudinea,
toat6
pot
fi
executate
miqcdri
unele
de
miqcare;
amplitudinii
ln
deformdrile
determin[
care
situalie
blocate,
parfial
total
sau
pot
fi
altele
timp ce
cifozd sau scoliozd, probleme tipice ale acestui sindrom in stadiul acut.

cu

2.1.1 .4

Tipuri de deranjamente

Deranj amentul I.

Are urmdtoarele caracteristici: - durere central6 sau simetricd ia nivelul Lq-Ls durere in lesa gi in coaPsd Putin frecvente - nicio deformare
Deranjament IL
Are urmdtoarele caracteristici: - durere centrala sau simetric5 la nivelul L+-Ls - cu
sau fir[ durere in fesd qi,/sau coapsi - prezenta deformlrii in cifozd lombari
Deranjament III.
Are uimdtoarele caracteristici: - durere unilaterald sau asimetricb la nivelul L+-Ls
crr sau fdrd durere in fesd gilsau coapsd - nicio deformare
Deranjament IV. Are urmdtoarele caracteristici: - durere unilaterald sau asimetricd
h nivelul Lq-Ls - cu sau fdri durere in fesd qi/sau coapsd - deformare in scoliozd

bmbarI

Deranjament V.
,{re uimdtoarele caracteristici: - durere unilateral5 sau asimetrica la nivelul Lq-Ls
durere pAnd sub genunchi nicio
sau fbrf, durere in fesd gi/sau coapsh

&formare
Ileranjament VI.
Are uimAtoarele caracteristici: - durere unilaterald sau asimetrici la nivelul L+-Ls
sau f6ra durere in fesd gi/sau coapsd - durere care se extinde sub genunchi
Fzenfa unei deformdri in scoliozi de naturi sciaticd

Deranjament VII.
Are urm[toarele caracteristici: - durere simetricd sau asimetrich la nivelul L+-Ls
prezer{.;a unei deformdri lordotice
Gu sau flrd durere in fesd qi,/sau coapsi
tombare accentuate
Cele trei sindroame sunt total diferite unul de celdlalt gi hecare trebuie si fie
fatat ca entitate de sine stdtdtoare, necesit0nd in tratament proceduri specifice.
Fentru a afla despre care sindrom este vorba, trebuie sd se recurgd la anamnezd qi
ramen obiectiv.

-,

2.

1.2. F enomenul centraliz.drii

Unul dintre cele mai interesante concepte in recuperarea afectiunilor


loanei lombare este fenomenul centralizdrii, elaborat de c[tre Robin McKenzie.

h descris ca qi situa.tia in care durerea c incepe in coloana vertebrald qi


perceputd distal sau lateral de centrul spatelui, ca unnare a unor miqcfi,
lnteazd gi se mut[ intr-o pozifie mai central[ sau mai aproape de origine. In

putea

ent este de acceptat ca durerea sd creascd in zona centrali numai dacd scade
intensitate distal sau lateral.
torul afirmd cd centralizarca durerii survine numai in sindromul de deranjament,
iodatd in celelalte doui tipuri descrise. Esenja acestui fenomen este faptul cd
$carea care cauze d o centralizare poate reduce gi deranjamentul in sine.
omenul nu se aplici deci la sindromul de disfunclie qi nu este valabil in cazul
ien{ilor cu probleme posturale. McKenzie susfine ci centralizarea este doar
;versul dezvoltdrii durerii in leziunile progresive ale discului. Cdnd protruzia se
ce ca dimensiune, elibereazd htai reddcina nervului gi apoi tunica duramater gi
mnsecinli, durerea qi parestezia din gambd cedeazd, urmatd de reducerea durem
coapsd. in acest moment durerea va fi simlitd in fese sau in zona centrald
ard. O durere care iradiazd se va reduce distal gi va putea in acelaqi timp sd
5 in intensitate proximal, cdnd articulafiile implicate vor h "puse" intr-o
ifie corectd, deci deranjamentul va fi redus.
Autorul precizeazd c[ fenomenul centralizdrii poate fi observat in durerea
terald sau simetric[ ptezenti numai la nivelul coloanei vertebrale. In acest caz,
a se mutd din zona lombard pe un punct situat superior iar dupd reducerea
jamentului, durerii i se va substitui o senzalie dejend sau o ugoari rigiditate a
el.

l.

i-{{
.,r

ft

'l
\

in prezenla unui sindrom de deranjament, dacd se executd miqc[rile necesare


nomenul centralizirii se verihcd gi la nivelul coloanei cervicale 9i toracice,
torul avdnd qi lucrdri in care folose,ste aceleagi principii de tratament la nivelele
pective ale coloanei.
2.1.3 Programul de tratament McKenzie
Este un complex de exercilii cu eficien{d atAt ln durerea cronici, cdt qi in cea
utd. Acest program foloseqte o serie de exercilii progresive, menite si localizeze
in cele din urmi si elimine durerea pacientului. Regimul exerci{iilor trebuie
ividualizat pentru fiecare pacient, incorporAnd numai acele miEclri care

htermine neutralizarea simptomelor.


Este tipicd pentru programul McKenzie coreclia oricdrei deplasiri laterale,
pd cum qi exerci.tiile de extensie pasivd, care sd favoizeze migrarea nucleului
pos spre giunea centrald a discului. Existd argumente cd aceastd corectie poate
ce la refacerea (vindecarea) discului. Autorul afirm[ cd cheia protocolului este
ucerea protruziei discului qi apoi menfinerea structurii sale posterioare, astfel
dt sd se formeze o cicatrice care sd protejeze de protruzii ulterioare. Mentiondm
acesta tine foarte mult la descrierea exact[ a metodei qi procedurilor dezvoltate
el, de aceea le descriem aga cum le-am citit Ei infeles, pentru a nu ldsa loc
ciunui fel de interpretdri.
tfel, procedurile folosite de McKenzie sunt:
Decubitul ventral
Decubitul ventral cu coloana in extensie, sprijinit pe coate
- Extensia coloanei din decubit ventral cu extensia coatelor
Extensia din decubit ventral cu centure de fixare
Extensia mentinuti
Extensia din ortostatism
t. Mobilizarea (apisarea ugoarl a) vertebrelor din extensie
. Manipularea din extensie lombard
Rotatia mentinutd,/mobilizarea ln extensie
O.Flexia coloanei din decubit dorsal

11. Rotatia mentinute si mobilizarea in flexie


12. Manipularea de rotalie in flexie
13. Flexia coloanei din decubit dorsal
14. Flexia coloanei din ortostatism
15. Flexia coloanei din ortostatism cu un membru
16. Corectarea scoliozei lombare

sprijinit pe un scaun

17. Autocorectarea scoliozei lombare.


Consider6m importanti descrierea mai amdnunlitd a procedurilor, cu
mentiunea c[ in cadrul acestei cercetdri nu ne-am aventurat in executarea unor
manipulfi vertebrale descrise de altfel de Robin McKenzie in lucrdrile sale, dar
care nu au fdcut obiectul nostru de studiu de-a lungul anilor petrecufi la
ryecializarea kinetoterapie gi pe care necunoscAndule suficient le-am fi putut
miliza intempestiv, cu urmdri nefaste gi cu posibilitatea inc[lcirii principiului
ftipocratic ,,Primum non nocere".
2. 1.3. 1.

Decubitul ventral

Pacientul adoptl aceastd posturd cu brafele de-a lungul corpului qi capul


tat intr-o parte. in aceastd pozilie coloana lombari este automat lordozatd cu
teva grade. Se menfine in sindromul de deranjament 5-10 minute.
2.1.3.2. Decubitul ventral cu sprijin pe mdini ;i pe coate

Pacientul din pozilia de decubit ventral se sprijind pe coate gi antebrafe,


ici trunchiul, bazinul gi coapsele rimdn in sprijin pe pat. Lordoza lombard se
entteazd qi mai mult in aceastd pozilie. Se mentine pozitia 5-10 minute in
oamele de deranjament, pentru a influenfa nucleul pulpos. Se poate executa Sl
rmitent.
2.1 .3.3.

Extensia coloanei din decubit ventral cu extensia coatelor

Aceasta e o posturi progresivb fald de procedura 2, deoarece pacientul se


r- rn
l^
^-:
poate
l0
ori
la
se
repeta
de
pe
extinse.
Exerciliul
m6ini,
cu
coatele
liind acum
put mai $or pentru ca spre hnal sd se atingi o amplitudine cAt mai mare a
nsiei. Autorul precizeazt cd aceasta este procedura cea mai importantd 9i
e in tratamentul sindroamelor de deranjament qi disfunc{ie.
2.1.3.4. Extensia din decubit ventral cu o centurd de fixare

Pozitja pacientului este identic[ cu precedenta, singura diferenfi fiind


de fixare, introdusd pentru a obline gradul maxim de extensie. Bazinul
ie sd rdmAnd pe pat. Aceastd procedurd este adaptatl pentru stretching in
rrul de disfunctie de extensie, unde este mai des folositd.

2. I. 3.

5. Extensia menlinutd

Pentru aceasti procedurd este nevoie de un pat cu o parte mobild, ce se poate


folica. Partea mobili se ridicd lent, cate 3-5 cm de hecare dat6, intr-un interval de
forp Oe circa 5-10 minute. Ext nsia maxim6, poate fi menlinute intre doud 9i zece
inute in func,tie de tolerabilitatea pacientului. Coborarea p[rfii mobile a patului se
face lent intr-un interval de 2-3 minute, pentru a evita aparilia unor dureri acute.
2.1.3.6. Extensia coloanei din ortostutism

Pacientul se afld in ortostatism cu picioarele la o distanfi de aproximativ 30cm gi mdinile pe zona lombar[, policele privind in jos. Se execut[ extensia
loanei cu amplitudine cdt mai mare, exerci.tiul se repetd de 10 ori.
2.1.3.7. Mobilizarea (apdsarea u;oard) a vertebrelor din extensie

Pacientul adoptd pozilia decubit ventral. Kinetoterapeutul, in picioare, lOng[


ient incrucigeazi mdinile gi pune eminen{a hipotenard pe procesele transverse
E vertebrelor lombare, aplicdnd simetric o presiune ugoar[, dupd care o elTbereazd
iat, fdrd a ridica mAinile de pe pacient. Se repetd ritmic de 10 ori pe fiecare
brd lombard, fiecare presiune flind pu{in mai puternicd decdt precedenta. Se
eazd numai in funcfie de gradul de suportabilitate al pacientului, in generai in
I celor cu dureri centrale sau bilaterale.
2.1.3.8. Manipularea din extensie lombard

E aproape similard celei descrise anterior, cu deosebirea c[ apisarea este mai

qi mai rapidi. Existi diferite opinii cu privire la structurile ce pot fl


en{ate de aceastd tehnicd. Cyriax susfine cI reduce deranjamentul e cavzat de
ul flrbros. Al.ti autori susfin c6 face reducerea (corectarea) qi reduce afectarea

ic[

inii nervoase. Oricare ar fi mecanismul real influenfat, pacientul simte 9i aude


cracment, urmat de obicei de o ameliorare a simptomelor.
2 . 1 . 3 .9 .

Rotalia menyinutd./mobilizarea in extensie lombard

Pozi.tiile pacientului qi kinetoterapeutulul sunt asemanatoare cu cele de la


tura 7, dar se modihcd tehnica de mobilizare in extensie. Apdsarea se face tot
pofizele transverse, dar cdnd pe-o parte, cdnd pe alta. Se repetd cam de 10 on
Fegmentul interesat, apoi pot fi tratate gi segmentele adiacente.

2.1.3.10. Manipularea de rotalie tn extensie

Pacientul este ITn decubit ventral, iar kinetoterapeutul de o parte, unde


apasa cu mAinile
maln e supfapuse pe
ssa laca
manipularea. Se
Je apasa
facd manlpularea.
considerd ca
ci trebuie
ffebure sa
@nsldera
lnocesele transverse pe o singurd parte. Dozajul este identic cu cel de la procedura

2.1.3.1 1 . Rotalia menlinutd

;i mobilizarea in flexie

Pacientul se afl6 in decubit dorsal qi kinetoterapeutul sti de partea in care


reste se mobTlizeze membrele inferioare, tindnd ferm cu o mdnd umirul opus.
Fenunchii flectali se imping intr-o parte iar umdrul opus in cealaltd parte. Aceast[
cedurd este in principal fillizatd in sindroame de deranjament, rotafia se
tine circa 30-40 de secunde.
2.1.3.12. Manipularea de rotalie ?nflexie

Pozitja kineterapeutului s,i a pacientului sunt similare cu cele de la procedura


Se efectueazd un test pre-manipulativ. Miqcarea se face rapid, puternic gi cu

litudine maximd. Termenul poate cd nu

este

corect, datorit6 faptului ca

lcipala miqcare este flexia laterald gi nu rotalia.


2.1.3.13. Flexia coloanei din decubit dorsal

Pacientul este in decubit dorsal cu genunchii flectali la aproximativ 45 de


qi tdlpile pe pat. Din aceastd pozilie i se cere sd duci genunchii la piept,
d flexia coapsei pebazin, dacd este posibil la amplitudine maxim6. Se repeti
ori. Procedura determind intinderea peretelui posterior al anulusului, al
ntului longitudinal posterior, ale capsulelor fa,tetelor articulare si a altor
i moi Si este indicati in cazul de deranjament anterior, pentru a lnversa
excesiv anterioard a nucleului pulpos.
2.1.3.14. Flexia coloanei din ortostatism

: Acesta este un exerciliu simplu, se cere pacientului s6-gi atingd degetele de


gioare. Se repetd de 10 ori inifial cu grijd, ff,rd fo4area migcdrii. Pacientul
sh

revind cu coloana in extensie dupd fiecare execulie.

2.1.3.15. Flexia coloanei din ortostatism cu un membru inferior


sprijinit pe scaun

in aceastd procedurd unul dintre membrele inferioare ale pacientului este pe


iar celilalt flectat la 90 de grade din genunchi se afli sprijinit pe un scaun' Se
pacientului o flexie a coloanei cu aplecarea pe coapsa piciorului care este
t qi sprijinit pe scaun. Se repetd de circa 6-10 ori. Dupd fiecare execu{ie
ientul va reveni la pozilia ortostatic[, lordozdnd uqor coloana.
2. 1.3.

6. Corectarea scoliozei lombare

Procedura are dou[ etape: in primul rdnd corectarea scoliozei, iar in al doilea

dacd existd cifozd lombarb se face corectarea acesteia. Pacientul este


ilionat in ortostatism cu picioarele depdrtate cam la 30 de cm, kinetoterapeutul
i el, de partea concavitdlii coloanei lombare, cuprinzdnd cu bratele bazinul
ientului.
continuare kinetoterapeutul impinge cu umarul sdu trunchiul pacientului 9i trage
el bazinul, corectdnd scolioza.
2- 1 -3. 17.

Autocorectarea scoliozei lombare

Invdtarea pacientului sd-qi autocore cteze scolioza lombard in ortostatism


uie fdcutd inci din prima qedinfd de tratament, dAndu-i posibilitatea si-qi
cd singur simptomele de deranjament la primele semne de regresiune. Pozilia
rcorectatd se va menfine pentru 1-2 minute.
in McKenziel a dezvoltat un sistem propriu de anarnezL, intrebdri cu privire
pozilie, durere, activitili ce comporti flexia coloanei, pe care considerdm
esar a le infdliqa pe scurt in cele ce urmeazS.
2.1.4 Anamneza specificd metodei McKenzie

Anamneza este partea cea mai importantd a consultaliei inifiale. Din


bricire, cdnd ne afldm in prezenla unei leziuni mecanice, cunoqtinlele noastre
t destul de limitate in ceea ce priveqte intrebdrile ce trebuie puse, motivele
care trebuie sI le pu m gi concluziile pe care le putem trage din rf,spunsuri.
ebarile care ]urmeazd au o importanfd deosebiti dacx se urmare$te stabilirea
i diagnostic exact in examinarea pacienlilor cu dureri de origine mecanicd.
Pe ldngd intrebirile obignuite, despre nume, vdrstd, adresd trebuie aflate
brmalii despre locul de muncd al pacientului qi pozi,tiile asumate ln timpul

Kenzie, R., (1998), L0 collona ceruicalle e tor(tccica, Diagnosi e terrapia meccanica, spinal Publications, Italia
pag 79-81

lui. Rdspunsurile

Pot fitmiza

informafii deosebit de importante

care pot

mult in tratament.
2.1.4.1 intrebdri

Unde este actualmente sediul durerii?

Trebuie cunoscute toate detaliile cu privire la localizatea durerii, deoarece


izeazd infomtafii despre nivelul, gradul leziunii qi gravitatea afecliunii. Pe
dlocaTizarca durerii trebuie notate qi eventualele simptome asociate, cum ar fi:
:stezia, parestezia, etc. O durere referitd indicd posibil tatea existentei unui
jament.

De ciltfimp aapdrut durerea?

Este extrem de important sd ne dbm seama dac6 ne afldm in fafa uner


tiuni acute. subacute sau cronice. in lombalgiile recidivante nu este foarte
,ortante cunoa$terea duratei, a apariliei primului episod dureros, ci cdnd a
utat episodul actual. Dacd simptomele sunt de datd recentd pacientul trebuie
hebat dacd de la debut durerea a crescut, s-a menlinut constanta sau a scdzut.
oaqterea perioadei de aparifie a durerii ne poate ajuta sd qtim sA facem dozajul
c6rilor din examenul obiectiv.

Cum apare durerea?

De asemenea, este important de gtiut dac[ durerea a ap5rut in urma unui

special, aparent. McKenzie precizeazd cd practica demonstreazd cd doar un


(cu
durerii
apariliei
a
exactd
foarte
cartzd
o
s6
identiflce
treiieuqeqte
din
ient
iv determinant).

iv

Y Durerea este constantd sau intermitentd?


importanta intrebare ln cazul pacien,tilor cu
Aceasta este cea
bosacralgii. Dacd un pacient trimis pentru terapie mecanica ar: o durere
tant[, atunci cauza este o defo e mecanicd constantd'

firEi trebuie tinut seama de faptul cd durerea constanth poate fi catzatd deiritarea
imicd. Durerea intermitentd, in schimb, este intotdeauna produsd de o deformare
anicd. Durerea de origine chirnic[ constant[ continud amta timp cAt substanfele
nice iritante sunt prezente in cantitate suhcient[; apare in cazul infecflilor ori

pot
Migcarile
un
traumatism.
dupl
zile
de
10-20
primele
gi
in
flama,tiilor
g*pun" o fo46 mecanicd peste o durere persistentl de tip chimic agravAnd-o, dar
este
chimicd
cauzd
de
lombard
Durerea
chimicd.
durerea
aboli
sau
redu"e
ipot

mijloc de tratament de
mecanic n-o poate reduce. Durerea de origine constantd sau intermitenti este
,tiu .rqo, de identificat, deoarece este constantd 9i nici un

vocatd de solicitdri mecanice qi se reduce sau dispare la adoptarea unor pozigii


llleL;illllus.
sullorclrl solicitdrile
sollcllil[llc mecamce.
mrqcan ce reduc
requc suficient
efecfuarea
electuarea unor mtscan
Kenzie afirmd c[, in general ctrcaTU%o din pacienlii cu lombosacralgie prezintd
eri de tip intermitent Fi 30Eo ptez'JJltd dureri de tip constant.
Y Cdnd se accentueazd durerea?
Y Chnd se amelioreazd?

Trebuie puse intrebdri foarte clare referitor la pozitii gi relafiile acestora cu


ilia durerii: apezat, in pi ioare sau mers qi asupra activitdtilor ce comportd
ia coloanei cu men{inerea acestei pozilii. Putem astfel identihca situafii care
sc sau reduc durerea.

Poziyia a;ezat

in pozilia agezat menfinutd mult timp sau relaxati, coloana lombari este in
xie completd. Dacd un pacient sp > cd simptomele se accentueazd cdnd ia
ifia agezat, qtim cd flexia prelungitd cauzeazd o durere mecanicd a coloanei sale
bare. Daci pacientului se reduce durerea in aceastd pozilie, atunci flexia

ce deformarea mecanicd.

D Pozilia ortostaticd
Autorul metodei afirm6 ci aceastd pozilie, mai ales relaxatd, obligfl coloana
ar[ Ia extensie maximd, ceea ce inseamnd intinderea la maxim a unor
:turi. Dacd durerea cre$te tl aceastii pozilie inseamn[ cd extensia prelungiti
oacd deformarea ecanicd a coloanei lombare, iar daci durerea scade rezult5
tensia coloanei lombare reduce deformarea mecanicd.

Y Mersul
Mersul accentrteazillordoza lombard, in special in faza de impulsie. Raportul
extensia coloanei lombare qi durere este asemdndtor cu cel al pozi.tiei
tice.

D Pozilia de decubit
pozilii: decubit ventral, dorsal sau lateral, bineinfeles cu
variante in func-tie de pozitia membrelor inferioare. in primele douh pozilii
onate mai sus, coloana lombari se afl6 aproape intotdeauna in extensie, iar in
ilrit lateral se deplaseazd in alunecare laterald, spre partea spre care pacientul

Existi trei

asemenea

futins.

Activitdyi ce comportd flexia coloanei

mecanice ale coloanei lombare cresc in aceastd pozilie, dar


ri flexia prelungitd poate reduce deformarea mecanic5, caz in care durerea se

Solicitiril

ce sl ea.

D Ali

avut

;i

alte episoade de lombalgie?

Trebuie aflate informa,tii despre natura precedentelor episoade de lombalgie,


anume: durata, frecventa, tratamentul at 9i rezultatele. Anamneza recidivelor
indica un sindrom de deranjament. Dupd fiecare episod se dezvoltd o
nctie care fie coexistd cu disfuncfia actuald, fie este mascatd de aceasta.
intreb[ri folosite in anamneza McKenzie sunt:
vefi dureri cAnd tuqi1i sau strdnutali?
ul vd este deranjat?
ineafa, la trezire, aveti dureri?
sunt rezultatele radiografiilor?
teti sub tratament medicamentos ?
luat medicamente steroidiene, in trecut sau in ultimul timp?
este starea dumneavoastrd generald de sdndtate?
pierdut recent din greutate?
iuferit intervenlii chirurgicale, in trecut sau mai recent?"
medicului care a trimis pacientul i-a sc[pat un aspect patologic mai grav,
toterapeutul trebuie sd fie extrem de atent pentru a-l putea recunoaqte.

2.

1.5 Examenul obiectiv

Conform algoritmului acestei metode, dupd consultarea fiqei bolnavului,


d efectuarea anamnezei qi controlarea radiografiilor se poate trece la examenul
iectiv. Pacientul trebuie sd aibd la dispozilie un scaun pe care sd se poat5 aqeza
at gi sprijinit la spate qi unul fdrd sp6tar, pentru a putea fi observate ambele
bila.
2. 1.5.

1 Pozilia a;ezat.

soliciti pacientului sd se aqeze pe un scaun cu sp[tar, apoi pe unul fhrd spdtar


ervAndu-se posturile. Marea majoritate a pacienlilor vor fi relaxafi qi cu coloana
barh in flexie.

2. 1.5.2

Pozilia ortosraticd.

examineazd urm[toarele caracteristici

lnrdoza accentuatd sau redusd.


Anomalia cea mai des intalnite in examinarea din aceastd pozilie este
oza redusd. Alfi pacien{i pot prezenta cifozl lombar6. Se mai poate intilni gi
lordoza lombard.
evierea laterald

McKenzie afirmd cd jumdtate din pacienfi prezintd o deviere a coloanei


are de la linia median6, ce cauzeazd o scolioz[ lombard. CAteva catze ale
ei devieri laterale ar h: configuralia anatomicd a suprafefei articulare,
ii congenitale , canze mecanice, alterarea pozi,tiei nucleului pulpos, etc.
ioza lombard este adesea aproape imperceptibild, dar ea nu trebuie
timatd. Unele miqcdri, in special extensia, produc dureri ?n prezenta unel
ioze lombare. Cea mai frecvent intAlnitd este scolioza lombard in C dreapta.
ferenya de lungime a membrelor inferioare.

isurarea lungimii membrelor inferioare se poate face in diferite moduri.


mal sigurd metodd de misurare gi depistare a inegalitdlilor este radiografla
ului qi a membrelor inferioare cu pacientul in ortostatism. Daci pacientul nu
efecfua mers pe vffirri sau pe cdlcAie este necesar un examen neuro
afectate rdddcinile nervoase lombare inferioare gi cele sacrale superioare.
2.

1.6 Examenul miscdrilor

Kinetoterapeutul trebuie sd fie interesat de amplitudinea de migcare


de executie a acesteia. Astfel se exarineaz :

de

xia coloanei.
prima mi;care ce se examineazd la pacienfi cu disfuncgie sau deranjament
cd fiimizeazh, intotdeauna informa-tii relevante privind natura gi gradul
ii. I se cere pacientului sd se aplece inainte, cAt mai mult posibil, pun6nd
e pe gambe, iar apoi sd revind imediat in pozigie iniliald. Se poate constata o
a flexiei sau o deviere in plan sagital.
nsia coloanei.
dup[ JU
30 oe
de am se pierd cAteva grade de extensie, rareori se observd o
ch
ca oupa
din planul de miqcare.
ierea laterald.

asta situatie, miscarea este

limitat[ sau complet blocati

de partea concavitbtii

tozel
2.1 .6.1

Relalii intre mi$c*re si durere.

loanei lombare se vor testa efectele migcdrii asupra


mecanicd aplicati lesuturilor moi poate produce
in unele cazuri. Orice tentativd de a forfa migcare normal[ (aplicarea unei
(fesut
compromisd
vizibil
funcfionalitate
cu
articulafie
intr-o
itiiri anormale)
mal) va produce sau va accentua durerea. Miqcfile test se vor face din
si
trebuie
a
mecanicd
cd
durer
faptul
refinut
trebuie
Mai
qi'Oin
decubit.
tism
g este influen{atd intotdeauna de pozilli qi migcdri'
2. 1.6. 1. 1

Mi;cdrile reqetate.

sunt vitale in examinarea segmentelor vertebrale, cand se suspecteaza o


in
deranjament.
de
un
sindrom
existd
dac[
determinat
qi
trebuie
discala
ogie

sindrom de deranjament executarea migcdrilor repetate in direc{ia. ce


acumularea de material a nucleului pulpos va produce o progresivd
tuare a deranjamentului qi o
$tere Ei periferizare a durerii. Migcdrile in
opusi vor avea efect invers.
$e
'
ec,tia ce intinde .tesuturile
in sindromul de disfunclie, o migcare repetatd
la finalul excursiei de migcare.
, scurtate adaptativ va produce durere
sau
test
miqcare
nicio
postural
sindrom
cu
pacientul
c5
la
n"
rprrn"
McKenzie
se
durerea,
provoca
a
Pentru
durerii.
cfegterea
produce
va
nu
repetat[
e
azdin acest caz posturile gi nu migcdrile.
Migcdrile repetate sunt un mijloc esen{ial de a determina momentul potrivit
pe
repetate
miEcdri
unor
executarea
la
CAnd
iratamentului.
inceperea
dureroase gi datoritd miqcdrilor durerea scade direct proporfional cu
ea miEcdrilor, exerciliile trebuiesc continuate.
altd parte, dacd exerciliul repetat determin[ o cre$tere a durerii, atunci
ea nu este indicatd qi va trebui sd se agtepte pdnd la vindecarea structurilor

linui

in

te.

Aceste teste trebuie aplicate structurilor sensibile la durere' leziunilor


ilor moi gi intregului aparat locomotor pentru a putea determina ce tip de
ne kinetic[ este potriviti: activ[ sau pasivd'
Dupd McKenzie, miqcdrile test sunt de flexie, extensie 9i deplasare laterald.
ia coioanei lombare se va testa in pozi.tia ortostatica 9i in decubit ventral '
dele asupra nervului sciatic sunt diferite in aceste doud cazuri. Flexia din
Flexia
in
tensiune.
pune
complet
gi-l
sciatic
nervul
alungeqte
ortosiatica
fuia
ei din decubit dorsal cdnd se face cu flexia simultand a goldului 9i
chiului nu are un asemenea efect 9i deci poate identifica aderenfele sau
B, (1976)

Neurological Aspects of Low Back Pain,

Jayson Publishing House' p 38

tensiunile rlddcinilor nervoase. Dacd flexia din ortostatism produce sau mdreqte
'durerea sciaticd ca.uza poate fi o protruzie sau o riddcini aderentd. CAnd durerea
este produs[ sau accentuati de flexia din culcat dorsal, cauza poate fi numai o
'protruzie discal[.
compardnd extensia din ortostatism cu extensia din decubit, ne ddm seama
fo4ele gravitalionale aplicate asupra articulafiilor sunt diferite ln aceste doud
zitii. in;xtensia din ortostatism, greutatea bazinului 9i a abdomenului cresc
tpiitoditr"u extensiei articulaliilor coloanei lombare. Fo4a este exercitatd aproape
rpendicular pe planul corpului qi are efect mecanic maxim' C9a -mai- ryr.e
indere in .it"trii" ce poate h aplicatb coloanei este din pozilia de decubit
tral, miqcarea avflnd o amplitudine mai mare.
2. 1.6.2

Miscdrile test.

Conform autorului,

toli pacienfii trebuie sd execute

miqcdrile test, cu

tia situatiei cdnd o durere foarte puternicl face imposibild acest lucru, ceea ce
t6mpl6 doar ln cazul deranjamentelor grave. Retestarea se va putea face duPd
paus la pat de24-48 de orc.
loesteazd flexia, extensia lombard qi devierea laterald (posibilitatea existenf ei
d scolioze lombare), din pozilie ortostaticd, iar apoi din decubit. Rezultatele
lnscrise in fiqa tip de evaluare descrisi de McKenzie.

1'\
\r

f, DE EVALUARE A coLoAI\Et LOMBABE

rqa

naiterii
e$e.............,..,............

NAMNEZA
Ptome actuaIe...... .........

ptome la debut......
)

ttut ca urmare a ....


arenl lard motiv
irdre constaltdlintermibentE

a\

\t

fr

rlDrdul5teite.........
flexie, agezatlridicare,
lpicioare, in timpul mersului, din gez6nd
: situalii ..............................
t imbunitd,tegte -

ul e

deranjat

oade precedente...,,

ent

.. --

.generali de

sdndtate

...Medicamente

steroidiene

Vezic5.

OBIECTIV

rn

I-ordoza

asezat

Lungimea

redusS/accentuati.........

MI

ERI DE MOBILITATE

Gravi

le
n

Gravd

Moderatd
Moderald

Minimd
Minimd

Deviafie in flexie drlslg...........


Deviatie in extensie dr/stg....... Flexie

Dreapta Stanga Niciuna

$.Cimnnrnsur

FLO DR
FLO STG
FLOR DR
FLOR STG

nul neurologic
a;ia goldului

VZIE

S. Postural

]IPIU DE TRATAMENT

articulatia sacro-iliacd.
S. Deranjament
S. Disfunctie