SCOALA DE MASAJ CRISTIANA

LUCRARE DE DIPLOMA
Pentru absolvirea cursului de tehnician maseur

COORDONATOR : PROF. DR. CRISTIAN MURESAN

ABSOLVENT : ZAMFIRESCU RALUCA CRISTINA

1
 CUPRINS

1.DEFINITIE,AFECTIUNE,GENERALITATI…………………………………………………………………….pg 3

2.ANATOMIA FIZIOLOGICA-ARTICULATIA GENUNCHIULUI IN ANSAMBLU………………..pg 4

-MUSCULATURA ARTICULATIEI GENUNCHIULUI………………pg 5

-BIOMECANICA ARTICULATIEI GENUNCHIULUI………………..pg 7

3.FIZIOPATOLOGIA…………………………………………………………………………………………………pg 10

4.TABLOUL CLINIC-SIMPTOME SI SEMNE CLINICE…………………………………………………..pg 11

-FAZELE DE EVOLUTIE…………………………………………………………………pg 12

5.INVERSTIGATII PARACLINICE…………………………………………………………………………………pg 13

6.TRATAMENT-DEVERSE METODE DE TRATAMENT…………………………………………………pg 14

-TRATAMENTUL PRIN MASAJ ……………………………………………………………pg 16

2
 CAPITOLUL 1

Gonartroza sau artroza genunchiului este o afectiune degenerativa ce

consta in distrugerea cartilajului hialin prezent pe extremitatile osoase
articulare. Studii recente au aratat ca artroza nu se rezuma doar la
distrugerea cartilajului hialin, ci afecteaza intreaga articulatie, inclusiv osul
subcondral.

Artroza genunchiului este o afectiune importanta datorita faptului ca este

foarte des intalnita la persoenele peste 40 de ani.Acesta afecteaza
aproximativ 25-30% persoanele cu varsta 45-64 de ani si aproximativ 60%
persone cu varsta mai mare de 65 de ani.

Gonartroza se poate imparti in doua forme : primitiva si secundara.Forma

secundara se refera la boala degenerativa a articulatiei genunchiului ce apare
secundar unor factori predispozanti, cel mai adesea un traumatism sau o
anomalie congenitala de deviatie a axului biomecanic al membrului pelvin, si
apare la persoane relativ tinere. Forma primara este legata in special de
procesul de imbatranire si apare la persoane mai invarsta, la care se asociaza
si alti factori.

3
 CAPITOLUL 2

A. ARTICULATIA GENUNCHIULUI IN ANSAMBLU

In alcatuirea articulatiei genunchiului intra:

-femurul->unicul os al coapsei care prezinta in partea inferioara doua

proeminente numite condilii femurali,care se sprijina pe partea superioara a
tibiei

-meniscurile ->au rolul unor pernite amortizatoare intre femur si tibie si

sustin aproximativ 40% din sarcinile mecanice exercitate asupra genunchiului

-ligamentele incrucisate-> sunt situate in mijlocul genunchiului si sustin

contactul intre femur si tibie

-platoul tibial->partea superioara a tibiei pe care se sprijina femurul

-tibia->cel mai voluminous dintre oasele gambei si este situat in partea

interna a gambei

-peroneul->os lung localizat in partea externa a gambei si joaca un rol minor

in cadrul articulatiei genunchiului

-cartilajul articular->acopera extremitatile osoase si reprezinta o suprafata

de frecare si transmitere a presiunilor

-capsula articulara ->imbraca articulatia si contibuie la mentinerea in contact

a structurilor articulatiei asigurand stabilitate acestora

-rotula ->os mic situat in partea de mijloc a articulatiei genunchiului

-ligamentul patelar->uneste partea inferioara a rotulei si partea superioara a

tibiei

4
B.MUSCULATURA ARTICULATIEI GENUNCHIULUI
Muschii participanti la miscarea de flexie a articulatiei genunchiului sunt :
inschiogambierii, semimembranos, semitendinos si bicepsul femural, muschiul
croitor, muschiul gracilis, muschiul solear, muschiul popliteu.

-muschiul semimembranos-este situat mai profund decat muschiul

semitendinos

-originea : tuberozitatea ischiatica

-insertie : condil medial tibial

-muschiul semitendinos-este situat in partea postero-mediala a coapsei

-origine : tuberozitatea inschiatica

-insertie :superior pe fata mediala a tibiei

-muschiul biceps femoral-situat in partea postero-laterala a coapsei

-origine: tuberozitatea inchiatica si jumatatea

inferiara a interstitiului liniei aspre

-insertie: capul fibulei

-muschiul croitor – origine: osul iliac (spina iliaca anterosuperioara)

-insertie: tibie(laba de gasca)

- muschiul gracilis- origine: pubis

- insertie : tibie (laba de gasca)

-muschii gastrocnemieni-se suprapun muschiului solear

-inserie: partea inferioara a femurului

-origine: tendonul lui Ahile

5
 -muschiul solear-insertie: fata posterioara a tibiei si peroneului

-origine: tendonul lui Ahile

-muschiul popliteu-inserie: femur

-origine: tibie

Muschii participanti la miscarea de extensie a articulatiei genunchiului

sunt : muschii cvadriceps (dreptul femural, vastul medial, vastul lateral,
vastul intermediar) , muschiul tensor al fasciei lata.

-originea-m.drept femural : pe spina iliaca anteroinferioara si deasupra

acetabului

-m.vast lateral : pe trohanterul mare femural si pe partea

laterala a liniei aspre

-m.vast medial: pe linia aspra

-m.vast intermediar: pe treimea superiara a fetei laterale si

anterioare femurale

-insertie-tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m,cvadriceps ce

inglobeaza rotula (prin intermediul ligamentului patelar)

- inervatie : nervul femural

-muschiul tensor al faciei lata – origine: spina iliaca anterosuperioara

-inervatie: tibie

6
 B. BIOMECANICA ARTICULATIEI GENUNCHIULUI
Cu toate ca este o articulatie complexa, are numai un singur ax transversal,
care trece prin condilii femurali, fara o dispozitie constanta; se deplaseaza
anterior in extensie si posterior in flexie. Miscarile principale efectuate de-a

7
lungul axului transversal sunt: miscarile de flexie si extensie ale gambei,
insotita de miscari secundare, pasive, de rotatie externa si interna, impusa
de inegalitatile existente intre cei doi condili si de forma suprafetelor
articulare ale condililor femurali.

Flexia reprezinta miscarea de apropiere a gambei spre fata posterioara a

coapsei, ce se produce in compartimentul femuro-meniscal al articulatiei cu
urmatoarele faze principale:

-condilii femurali executa o miscare de invartire sau rulaj posterior,

simultand o alunecare anterioara

-rotula efectueaza o miscare de alunecare in jos parcurgand o distanta de 5-

7cm, fiind situata inaintea condililor femurali

-marimea flexiei fata de axul coapsei si gambei este de 50-70˚.

Miscarea de flexie este limitata de: contactul fetei posterioare a gambei

cu fata posterioara a coapsei, intinderea ligamentelor incrucisate indiferent
de tipul miscarii, asigurand astfel contactul permanent dintre suprafetele
articulare.
In cadrul flexiei active, muschii flexori contractandu-se , formeaza o masa
in spatele celor doua oase, iar intalnirea lor limiteaza flexia.Flexia pasiva
este mai ampla, putandu-se realiza atingerea ‘calcai-fesa’: muschii flexori
sunt destinsi si permit comprimarea, iar muschii extensori sunt intinsi pasiv.

Amplitudinea flexiei este cu atat mai usoara cu cat soldul este mai flexat,
deoarece pozitiile soldului determina variatia tensiunii muschiului drept
anterior.

Extensia are urmatoarele proprietati:

-miscarea se desfasoara in articulatia femuro-meniscala cu momente de
alunecare identice descrise in miscarea de flexiune.
-rotula se deplaseaza in sus si se situeaza deasupra condililor femurali.
-extensiunea maxima este de 170-180˚

8
 Miscarea este limitata de:
-ligamentele posterioare ale genunchiului; intinderea ligamentelor
incrucisate.
-miscarile de rotatie sunt pasive, secundare si se desfasoara la sfarsitul
miscarilor de flexie si extensie, fiind miscari terminale.

Miscarea are urmatoarele semnificatii:

-este cauzata de prezenta inegalitatilor dintre cei doi condili femurali si a
intinderii ligamentelor incrucisate, deci sunt miscari pasive.
-miscarea se desfasoara in compartimentul menisco-tibial, al articulatiei,
fara deplasarea meniscurilor impreuna cu platoul tibial.
-rotatia interna apare la sfarsitul miscarii de flexie, avand marime de 5-10˚,
iar rotatia externa la terminarea miscarii de extensie cu deplasare de 10˚

Daca se depaseste pozitia anatomica, este vorba de genu recuvatum.

Amplitudinea extensiei este cu atat mai mare cu cat soldul este in

extensie, deoarece pozitiile soldului determina variatia tensiunii muschiilor
inchiogambieri

9
 CAPITOLUL 3 -FIZIOPATOLOGIA
Artroza…. ‘un grup heterogen de afectiuni care evolueaza cu manifestari
articulare datorate alterarii integritatii cartilajului si modificari consecutive
ale osului subcondral’ (American College of Rheumatology.1986)

Artroza reprezinta consecinta uzurii cartilajelor articulare , cauzate de

alterari biochimice consecutive nerespectarii fiziologiei si mecanicii normale
a aparatului locomotor. Se caracterizeaza prin schimbarea proprietatilor
acestor structuri, care se subtiaza si se friabilizeaza.

Factorii de risc :

-varsta : proprietatile cartilajului articular se reduc cu varsta, ceea ce duce

la aparitia modificarilor radiologice precum ingustarea spatiului articular,
prezenta osteofitilor, resorbtii osoase, leziuni degenerative la nivelul
ligamentelor intraarticulare.

-obezitatea : cresterea stresul mecanic asupra articulatiei genunchiului este

strans legata de artroza genunchiului, dar si de coxartroza. S-a dovedit ca un
indice masa corporala (BMI =body mass indexsau IMC) crescut predispune la
redoare articulara a genunchiului. Cresterea stresului mecanic nu este direct
proportionala cu cresterea in greutate. La o crestere a incarcarii cu 2/3 fata
de greutatea ideala, fortele care trec prin articulatia genunchiului cresc de
10 ori.

-traumatismele : pot distruge in mod direct cartilajul articular, sau pot

determina leziuni ligamentare (menisc,LIA, LIP, ligamente posterioare) care
in timp vor determina aparitia gonartrozei.

-afectiuni congenitale: articulatii anormal dezvoltate (genu valgum, genu

varum, genu recurvatum)

10
-tulburari sistemice : guta, hemocromatoza, tulburari metabolice.

-incarcare cartilajului

-solicitarea profesionala

-activitatile sportive

-slabirea musculaturii

-diabetul zaharat

-tulburari hormonale

-boli neuromusculare

CAPITOLUL 4- TABLOUL CLINIC

A.SIMPTOME SI SEMNE CLINICE

Simptome -durere :aceentuata de activitatea fizica

-redoare articulara: minima dimineata(durata sub 30 de

minute),accentuata de inactivitate

-reducerea mobilitatii articulare

Semne-crepitatii

-tumefactie articulara

-limitarea mobilitatii articulare

-atrofie musculara

-deformare articulara

-instabilitate articulara

11
 B.FAZELE DE EVOLUTIE

Stadiul I–in care modificarile sunt minime, simptomatologia consta in

redoare articulara de repaus, durere moderata si uneori edem local,
radiologic nu exista moificari, artroscopic exista semne de degenerare
cartilaginoasa (cartilaj moale, opac, posibil fibrilare fina a acestuia).

Stadiul II–simptomele sunt moderate, cu durere locala permanenta, de

intensitate medie, redoare articulara matinala, impotenta functionala usoara,
tumefactie, radiologic apare ingustarea spatiului articular, artroscopic apare
fibrilarea cartilajului si degenerare meniscala.

Stadiul III–simptome moderate,redoare matinala si dupa repaus

semnificativa, limitarea mobilitatii articulare, cracmente osoase (zgomote
articulare), radiologic –ingustarea spatiului articular, osteofite, artroscopic–
fragmentarea cartilajului, corpi liberi intraarticulari, leziuni degenerative
meniscale.

StadiulIV–simptome severe, durere in repaus, noaptea, la schimbari de

vreme, deformare articulara in var sau valg, instabilitate, radiologic –spatiu
articular redus, scleroza osoasa in punctele de sprijin, osteofite, dezaliniere,
artroscopic –dezgolirea osului subcondral pe zone intinse.

12
 CAPITOLUL 5 -INVESTIGATII PARACLINICE
Diagnosticul de gonartroza se stabilește prin radiografii simple( de
față și profil )ale genunchiului, incidențe axiale la nivelul articulației
femuro-patelare.

Modificarile radiologice in gonartroza sunt :

- îngustarea neuniformă a spațiului articular(îngustarea spațiului dintre

tibie si femur),

- apariția osteofitelor marginale(excrescențe osoase) la

nivelul platourilor tibiale, condililor femurali ),

- scleroza osoasă subcondrală,

- deformare de tip genu varum(in forma literei O)/valgum(in X),

- corpi liberi intraarticulari(porțiuni de cartilaj desprinse si calcificate),

- alte modificări osoase in cazul unei gonartroze secundare.

13
CAPITOLUL 6 – TRATAMENT

Tratament farmacologic:
 Analgezice- paracetamol

 Antiinflamatoare -locale

 AINS( antiinflamatoare nesteroidiene) neselective/selective

 Opioide-endogene, produse de organism in cazurile de stres pentru a

reduce senzatii dureroase

-exogene, cele administrate din exterior cu scop terapeutic

sau receptional

 Injectii intraarticulare-Cu acid hyaluronic,acesta fiind o substanta ce

se regaseste in mod normal in articulatie si are rol lubrifiant.In
gonartroza cantitatea de acid hyaluronic prezenta in articulatie este
scazuta.

-acest tratament consta in 3-5 injectii (una pe

saptamna)

-in stadiile avansate se efectueaza infiltratii

cu un corticosteroid

Tratament nonpharmacologic
 Kinetoterapie- recomandat stadiilor incipiente de gonartroza

-consta in exercitii fizice menite sa tonifice musculatura (in

special muschiul cvadriceps) si sa amelioreze mobilitatea genunchiului ; in
general exercitii care nu supun genunchiul la incarcare suplimentara

-acest tratament este alcatuit dintr-un program de

exercitii pasive,semiactive,active si active cu rezistenta

14
 -se va urmarii refacerea fortei extensoare

 Hidroterapia-inotul

 Electroterapia- se aplica pentru efectul antalgic si musculotrop

-se folosesc toate frecventele de curent :galvanic,

diadinamici, interferentiali, ultrasunete

 Lasertomia- reprezinta amplificarea luminii prin emisie stimulata de

radiatii si este adjuvant pretios in afectiuni reumatologice

-are efect antalgic, miorelaxant, antiedematos,

accelerarea microcirculatiei

 Dieta-modificarea stilului de viata si anumite exercitii fizice pentru

scaderea in greutate

-acesta trebuie facuta sub indrumarea unui medic

-duce la scaderea stresului asupra genunchiului,diminuarea

simptomatologiei dar si incetinirea modificarilor patologice la nivelul
cartilajului articular

 Orteze- determina ameliorarea durerii prin stabilizarea articulatiei si

limitarea miscarilor si previn deformarile genunchiului

15
 Talonete-pentru compartimentul medial tibiofemoral are beneficiu
simptomatic;nu are impact structural;poate reduce durerea si
consumul de AINS

 Pantofi cu talpa ortopedica

 Carje

Tratament chirurgical

 Osteotomie- sectionarea chirurgicala a unui os, in scop therapeutic

pentru remedierea unei diformitati

 Artroscopia-este o metoda prin care se intraduce o camera de luat

vedere si anumite instrumente in articulatia genunchiului prin
intermediul a doua incizii

-aceasta este destinata in special gonartrozei in stadiul

II-III si poate avea rol diagnostic

-aceasta poate avea si rol terapeutic prin tehnici speciale

destinate leziunilor cartilajului articular: lavaj articular,debridare.

Un alt tratament nonpharmacologic este MASAJUL .

Masajul terapeutic, medical, reprezintă unul din mijloacele de

16
tratament fizioterapic care, combinat cu kinetoterapia, poate contribui la
vindecarea sau ameliorarea multor afectiuni.

Influentele masajului asupra aparatului locomotor:

-masajul influenteaza favorabil muschii, tendoanele, fasciile, aponevrozele,

tecile sinoviale, capsulele articulare, tesuturile moi periarticulare si chiar
periostul

-masajul muschilor influenteaza atat direct, prin actiunea mecanica a

manipularilor, cat si reflex, structurile aparatului locomotor

-prin presiune si relaxare se influentează tonusul si elasticitatea,

excitabilitatea si contractilitatea fibrelor musculare. Aceste proprietatmi
sunt stimulate prin manevre rapide, intense, executate într-un ritm viu,
excitant; manevrele de masaj executate lent, uşor, liniştitor, induc în muschi
o stare de relaxare.

-prin manevre de stoarcere se activeaza circulatia în capilarele şi venele

muschiului; se deschid capilarele de rezerva, creşte debitul circulator local.

-după efort, masajul accelereaza îndepartarea oboselii musculare şi

refacerea resurselor energetice ale muschilor

-tesuturile moi periarticulare, sinoviala şi cartilajul articular sunt influentate

prin stimularea circulatiei sanguine şi a terminatiilor nervoase din tesuturile
periarticular

-ajuta la resorbtia revarsarilor de lichide seroase sau sange din cavitatea

articulara sau din bursele seroase periarticulare, ajutand la pastrarea sau
recuperarea mobilitătii normale

-in tratamentul tulburarilor de mobilitate, masajul articular este necesar

pentru pregatirea articulatiei inaintea exercitiilor de mobilizare metodica

17
-prin masaj se combat aderentele, retracturile, depozitele patologice
periarticulare, cicatricele şi toate sechelele artritelor şi periartritelor,
inflamatiilor si trumatismelor ligamentelor,capsulei,cartilajului
articular,antorselor,luxatiilor si fracturilor

-masajul „periostal” provoaca reflex, reactii calmante şi hiperemiante

Procedeele de masaj :

-procedee principale de masaj-netezirea

-fictiunile

- framantatul si stoarcerea

-lovirile usoare si ritmice(tapotamentul)

- vibratiile

-procedee secundare de masaj -cernutul si rulatul

-presiunile

-tractiunile si tensiunile

-scuturarile

Netezirea se adreseaza în special tegumentelor şi consta în alunecari

ritmice şi usoare, aplicate cu diferite parti ale mainilor în sensul circulatiei
de întoarcere. De aceea, pe membre, alunecarile se efectuează de la
extremitatea distala spre cea proximala, pe trunchi urmează sensul
circulatiei de întoarcere spre inima, iar pe gat şi ceafa sensul manevrelor
este dinspre cap spre umeri şi omoplati.Miscarile seaman cu magaierea,numai
ca se executa cu o anumita presiune si un ritm cariabil, in functie de efectele
care trebuie induse.Din punct de vedere al directiei sunt: longitudinale,

18
oblice, transversale, in cerc, in zig-zag.Ritmul de executie scade treptat spre
sfarsitul sedintei.Netezirea se executa cu fata palmara sau dorsala a
mainilor, cu degetele apropiate sau departate, intinse sau usor indoite.Pe
suprafetele mici, netezirea se poate executa cu o mana,iar pe suprafetele
mari cu ambele maini.Pe membre, mainile se asaza la acelasi nivel sau una mai
sus decat cealalta.

Presiunea netezirii este in functie de structura pe care dorim sa o

influentam :

-alunecarile usoare si superficiale actioneaza asupra pielii

-tesutul subcutanat este influentat de alunecarile apasate

-pentru tesuturile profunde se folosesc manevre mai puternice

Efectele netezirii sunt :

- principalul efect al netezirii este activarea, pe cale reflexa, a circulatiei;

-vasodilatatie locala de durata, consecinta a actiunii mecanice si

reflexelor cu punct de plecare cutanat;

- alunecarile lungi şi usoare reduc sensibilitatea, scad durerea şi contractura

musculara pe regiunea masata, motiv pentru care netezirea este folosita ca
manevra pregatitoare in masaj, inaintea altor procedee mai puternice;

- alunecarile lungi si usoare sunt calmante, relaxante;

- manevrele mai viguroase activeaza circulatia sangelui în tesuturile

profunde, ducand la o mai buna oxigenare a muschilor şi la indepartarea mai
rapida a produsilor de catabolism (combate oboseala si ajuta refacerea
functionala dupa efort);

- manevrele scurte si vii, în ritm rapid si energic, sunt stimulante.

19
 Frictiunea se adreseaza în special tesutului celular subcutanat; consta în
presiuni si deplasari ale tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile dure sau pe
un plan dur (osos sau cartilaginos), în limita elasticitătii proprii. Din punct de
vedere tehnic, frictiunea se execută cu varful degetelor în sens liniar
(longitudinal sau transversal) si circular (concentric sau excentric), cu
marginea cubitala, radacina mainii (eminentele hipotenara şi tenara), palma
sau pumnul.

Presiunea si amplitudinea miscarilor de frictiune va fi la inceput mai redusa

si de durata mai scurta, marindu-se progresiv, dupa necesitati. Dupa
intensitatea presiunilor si a marimii unghiului, frictiunea poate actiona
superficial sau profund. Astfel, cu cat intensitatea presiunilor creste, iar
unghiul fata de planul regiunii respective scade, cu atat actionează mai

profund.

Efectele fictiunii

-prin actiunea mecanica mobilizeaza tesuturile moi, le mareste supletea si

elasticitatea, asuplizeaza tegumentul;

- tot prin actiune mecanica se activeaza circulatia locala (inrosirea pielii),

stimuland nutritia tesuturilor;

- pe cale reflexa are efecte de durata, circulatorii si trofice;

- frictiunea prelungita, executata intr-un ritm lent, scade sensibilitatea

locala, scade contractura musculara, reduce incordarea nervoasa;

- ritmul viu şi mişcările scurte, dar viguroase, stimulează sistemul

nervos periferic;

20
- frictiunile previn rupturile musculare si smulgerile de fibre, care pot aparea
la nivelul jonctiunii miotendinoase

Framantatul (petrisajul) reprezinta prinderea muschilor si a altor tesuturi

profunde, ridicarea lor, atat cat permite elasticitatea proprie si stoarcerea
prin comprimare (intre degete sau intre degete şi palma) sau prin

presiune pe planul profund. Pe membre, framantatul se executa cu mainile

aplicate in cerc, perpendicular pe segment. Muschii sunt prinsi între degete
si palme si stranşi cu putere; presiunea se slabeşte apoi, iar muschii se
relaxeaza. Manevrele se executa de la radacina membrelor spre extremitai,
presiunile fiind insă orientate spre sensul circulatiei venoase a sangelui
(distal→proximal)

Efectele framantatului :

- ridicarea si strangerea tesuturilor carnoase dezvolta elasticitatea,

excitabilitatea si contractilitatea muschilor;

-prin stoarcere se comprima vasele profunde, se activeaza circulatia, avand

un efect trofic asupra organismului;

- prin framantare sunt indepartati produsii de catabolism din muschi;

- previne atrofia musculara;

- Efectele framantatului se datoresc stimularii circulatiei si troficitatii

nervilor, mai ales ale celor motori. Din acest motiv, se indica în starile de
atonie si atrofie musculars secundars imobilizarilor prelungite ale diferitelor
segmente ale aparatului locomotor.

- manevrele lente, aplicate pe zone aderente şi infiltrate au efect

21
decontracturant;

- manevrele executate rapid induc efecte stimulante.

Tapotamentul (baterea) consta în aplicarea unor lovituri ritmice si usoare

executate cu diferite parti ale mainii si ale antebratului.

Efectele tapotamentului :

- Excitarea nervilor motori produce o crestere a tonusului muscular si chiar o

contractie a fibrelor musculare, fara a se produce un lucru mecanic.

- Baterea are efecte stimulatoare asupra circulatiei si nutritiei tesuturilor

profunde, secundar dezvoltand proprietatile functionale ale muschilor; se
indica în tratamentul atoniei şi/sau atrofiilor musculare posttraumatice.

Vibratiile constau din imprimarea in gesuturi a unui numar cat mai mare de
miscari oscilatorii pe unitatea de timp; ele se executa pe loc sau cu deplasare
laterala.

Protocolul unui masaj terapeutic pentru gonartroza poate arata astfel :

-deschideri

-masajul profund al gambei

-lucru pe sistemul nervos central-coloana vertebrala

(toracala,cervicala,lombara,sacrala)

-masajul capului

-lucru in metamer-masaj pe membrul inferior opus(inclusive zona

genunchiului), organele in abdomenul inferior

-fluiditatea sub si supra nivelul afectiunii-masajul coapsei pe membrul

inferior afectat

22
-masajul dedicate regiunii afectate-masajul genunchiului,lucru pe
musculature care mobilizeaza articulatia

-lucru care poate sa amplifice efectele obtinute-mobilizari la nivelul

articulatiei genunchiului

-multumire

23