Sunteți pe pagina 1din 10

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea de Inginerie Medicală


Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

RAPORT ACTIVITATE DE CERCETARE A MASTERANZILOR


Anul universitar 2018-2019
Semestrul II

Nota acordată de coordonator:

Nume și prenume: ZAMFIRESCU RALUCA CRISTINA

Programul de studii / an: SUBSTANTE, MATERIALE SI SISTEME BIOCOMPATIBILE/


ANUL I

Titlul propus al lucrării: METODE DE TRATAMENT PENTRU GONARTROZA

1
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

CUPRINS

CAPITOLUL 1 - ANATOMIA GENUNCHIULUI


CAPITOLUL 2 – GONARTROZA
2.1 ETIOPATOGENIE
2.2 MANIFESTARI CLINICE
CAPITOLUL 3 - METODE DE TRATAMENT
CAPITOLUL 4 - STUDIUL DE CAZ
BIBLIOGRAFIE

2
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

CAPITOLUL 1 – ANATOMIA GENUNCHIULUI

Articulatia genunchiului este cea mai complicata articulatie din corpul uman. La realizarea ei
participa trei oase: femur, patela, tibie (figura 1). Suprafetele articulare sunt situate la nivelul
epifizei distale a femurului, epifizei proximale a tibiei, si pe fata posteriara a patelei. Epifiza distala
a femurului participa la formarea articulatiei prin cei doi condili si prin suprafata patelara. Epifiza
proximala a tibiei prezinta fata superioara articulara cu cele doua fose artivulare separate intre ele
prin eminenta intercondilara.
Neconcordanta dintre fetele articulare ale tibiei si femurului este completata de doua meniscuri:
meniscul medial si meniscul lateral. Fiecare menisc reprezinta o placa fibrocartilaginoasa
semilunara, marginea groasa fiind orientata spre exterior (figura 2). Meniscul lateral are forma
literei ‘o’ aproape complet, iar meniscul medial a literei ‘c’. Ele si prind prin extremitati pe fosa
intercondilara articulara si posteriara a tibiei. Anterior miniscurile se unesc printr-o banda fibroasa
transversala numita ligamentul transvers al genunchiului. Meniscurile joaca si rolurile unui
amortizor de soc intre extremitatile osoase, participa la lubrifierea suprafetelor articulare, asigurand
repartizarea uniforma a siniviei pe suprafata cartilajelor, reducand esential frecarea dintre fetele
articulare. Cele doua meniscuri au sarcina de a anihila si de a atenua efectul fortei presiunilor
declasante prin folosirea ei zilnica.
Capsula articulara se insera pe femur la o distanta de 1-1,5cm de cartilajul hialin, iar pe tibie si
rotula pe marginile cartilajului hialin care acopera fetele articulare.
Articulatia genunchiului este fortificata de ligamente dispuse ventral, lateral si dordal.
Ventral se afla ligamentul patelei , o lama tendinoasa care reprezinta portiunea subpatelara a
tendonului muschiului cvadriceps al femurului. Ligamentul colateral tibial se insera proximal pe
epicondulul medial al femurului, adera la meniscul medial si se fixeaza pe marginea mediala a
tibiei. Ligamentul colateral fibular incepe de la epicondilul lateral al femurului si de insera pe fata
laterala a capului fibulei. Acest ligament este independent pe toata lungimea sa fata de capsula
articulara.
Pe partea posteriara a articulatiei se evidentiaza: ligamentul popliteu oblic, ligamentul popliteu
arcuat, ligamentele incrucisalate.
Figura 1

3
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

Figura 2

CAPITOLUL 2- GONARTROZA

Gonartroza este o maladie degenerative-distrofica a articulatiei genunchiului si se caracterizeaza


prin distrofia, uzura progresiva a cartilajului articular si deformarea articulatiei. Este frecventa
indeosebi in randul femeilor.

2.1 ETIOPATOGENIE
Cauza principal in declansarea gonartrozei, o constituie dezechilibrul functional dintre presiunea
mecanica incalta asupra cartilajului articular si capacitatile biologica ale cartilajului. In mod normal,
greutatea corpului se transmite articulatiei genunchiului de-a lungu; axei membrului pelvin, si
actioneaza asupra suprafetelor articulare cartilaginoase cu o presiune de 2-6kg/cm2. Acest echilibru
fiziologic poate fi interrupt atat prin cresterea supranormala a presiunilor articulare cat si prin
diminuarea rezistentie structurilor articulare. Scaderea rezistentei cartilajului articulate poate fi
rezultatul unor factori genetici, neurohormonali, metabolici si de circulatie sangvina; in aceste
situatii gonartroza fiind primara.
Gonartroza seculdara este provocata de cresterea presiunii asupra cartilajului hialinic, din cause
intraarticulare (traumatismele intraarticulare, leziunile meniscale sau ligamentare) si extraarticulare
(dezaxarea genunchiului in valrum/ valgrum, instabilitatea rotulei).
Evolutia gonartrozei, precum si a altor forme de osteoartroze, parcurge 5 stadii:
Stadiul 1- lezarea primara a cartilajului hialinic; se caracterizeaza prin discordanta intre fibrele de
colagen si substanta fundamentala a carilajului. Suprafata articulara nu mai este neteda.
Stadiul 2- aparitia fisurilor in stratul cartilaginous, aprofundarea lor pana la stratul osos subcondral;
apar fragmente de cartilaj care excita capsula sinoviala a articulatiei pana la inflamarea ei.
Stadiul 3- aparitia hiperplaziei marginale compensatorii osteofitoza, scleroza subcondrala, disparitia
cartilajlui in zolene maxime de presiune
Stadiul 4- distrugerea osului subcondral, formarea osteofitelor, ingrosarea capsului

4
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

Stadiul 5- formarea tesutului granulos in zonele de defect osos, deformarea severa a suprafeteloe
articulare, cu modificarea intregii articulatii, prolifererea sinovitei, tesutului fibrocartilaginos
intraarticular.

2.2 MANIFESTARI CLINICE


Patologia incepe cu aparitia durerilor in articulatia genunchiului. Ele pot aparea treptat, dar
progresiv. Durerea apare sau se intensifica la urcarea si coborarea scarilor. Cu timpul, intensificarea
durerilor creste si apar ‘dureri de start’ , in repaus durerile cedeaza, iar la reinceperea miscarilor,
devin din ce in ce mai puternice , ca apoi, dupa 5-10 pasi sa de diminueze, Acestea se explica prin
faptu; ca la primii pasi are loc frectia suprafetelor articulare pe care se sedimenteaza fragmente mici
de cartilaj necrozat.Durerile pe fata interna a genunchiului, in spatial popliteu, sub rotula cu
iradiatie in gamba, sunt specifice pentru gonartroza.
Fibrozarea capsule articulare, cauzeaza compresiunea terminatiilor nervoase ale ei si, ca rezultat,
se intensifica durerile. Din acest motiv, miscarile se reduc in volum, bolnavul schiopateaza.
Miscarile sunt insotite de cracmente, uneori si de blocaje.
Treptat se produce dezaxarea gambei in varum, limitarea miscarilor in extensie, dar mai sever se
limiteaza progresiv flexia gambei. Se limiteaza si devine dureroasa mobilizarea laterala a rotulei.

CAPITOLUL 3- METODE DE TRATAMENT

Ca si in alte forme de artroze, tratamentul este complex si individualizat in functie de cauza ce a


provocat-o.
Scopul tratamentului: prevenirea progresarii degenerarii cartilajului articular si pastrarea maxim
posibila a functiei articulatiei genunchiului. Tratamentul trebuie sa include metode, procedee asupra
procesului local in articulatie, in tesuturile periarticulare, precum si asupra intregului organism.
Tratamentul medicamentos poate include preparate pe baza de iod, sulf, antiinflamatoare
nonsteroide, extrase din cartilaje si din maduva osoasa. In ultimul timp se utilizeaza alflutop-
condroprotector, care stimuleaza sinteza acidului hialuronic sau infiltratii cu acid hialuronic. (figura
3)
Tratamentul fizioterapeutic al gonartrozei este foarte utilizat: bai calde in bazin, aplicatii de
parafina, aplicatii de curenti.
Masajul si kinetoterapia favorizeaza relaxarea muscular, pastrarea volumului de miscari si daca se
poate chiar si cresterea volumului..Decompresia articulara este favorabila, tractiunea de 3-5kg,
mersul cu carje, cu limitarea poverii pe piciorul cu articulatia genunchiului afectata, folosirea
bastonului in mana de partea opusa.

5
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

De asemenea o alta metoda de tratament care ajuta articulatia genunchiului sa fie mai stabila, o
reprezinta ontezele de genunchi. (figura 4) In cazul in care s-a produs dezaxarea gambei, acest lucru
afectand si talpa piciorului, medicul va recomanda si incaltari ortomedice.

Figura 3 Figura 4

Artroplastiile cu proteze totale modern de genunchi permit de a stabiliza bolnavul, de a-l salva
de dureri pe periada stabilitatii componentelor protezei. (figura 5)
Figura 5

Conform datelor acad, D. Antonescu (1975), indicatiile pentru tratamentul chirurgical in


gonartroza sunt:
 In valgum/ valrum- osteotomiile de corectie in tibie sau femur
 Tratamentul instabilitatii laterale a rotulei
 In gonartroza incipient – osteotomia de corectie pentru deviatii axiale; meniscectomia si
ablatia corpilor straini;

6
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

 Artroze avansate ale genunchiului- osteotomiile in gonartroze, cu dezaxarea si pastrarea


mobilitatii peste 80 de grade; operatii intraarticulare: debridare articulara deschisa sau
artroscopie, sinovectomie; artrodeza; artroplastia monopolara sau totala a articulatiei
genunchiului

CAPITOLUL 4- STUDIU DE CAZ

Pacienta in varsta de 46 de ani, avamd o greutate destul de avansata, acuza in luna a 10-a a anului
2017 dureri mari in zona articulatiei genunchiului drept. In urma unui consult medical a reiesit
diagnosticul de gonartroza bilaterala, predominant genunchiul drept (figutra 6). Urmatoarele luni
pacienta a respectat tratamentul medicamentos prescris de medic, durerile avand o diminuare
temporara.

Figura 6

7
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

In luna ianuarie a anului 2018 pacienta se prezinta la acelasi spital, acuzand dureri plantare. In
urma consultului a reiesit (figura 7)

Figura 7

Informandu-se aceasta doreste sa apleze si la metode de tratament precum kinetoterapie. In urma


unul consult efectuat de catre un medic de recuperare acesta ii prescrie kinetoterapie, fizioterapie si
masaj.

8
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

Dupa aproximativ 2 saptamani in care s-au efectuat procedurile, pacienta opserva diminuari
semnificative ale durerilor si cresterea mobilitatii articulare. In cadrul acestor sedinte s-au folosit
echipamente precum kinetecul de picior (figura 8). De asemenea, medicul de recuperare i-a
recomandat incaltaminte ortopedica.

Figura 8

9
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea de Inginerie Medicală
Strada Gheorghe Polizu, nr. 1-7, sector 1, București
Tel.: +40 21 4029039, Fax: +40 21 4029038, corpul F

BIBLIOGRAFIE

1. Anatomia omului, Mihai Stefanet, Chisinau Centrul Editorial-Potigrafic Medicina 2007


2. D.Anusca. Artroza(ghid clinic si terapeutic). Craiova 2000
3. A.Denischi. Gonartroza. In ‘Tratat de patologie chirurgicala’. Bucuresti 1988

Nume şi prenume student masterand: Zamfirescu Raluca Cristina


Semnătură
Data 27.05.2018

Nume şi prenume coordonator/tutore activitate de cercetare: Dr. Ing. Doina Bucur


Semnătură
Data

10

S-ar putea să vă placă și