CARACTERIZAREA MECANICA A

MATERIALELOR POLIMERE

Dr. Raluca DARIE

Laborator CERPOL
 LABORATOR DE CARACTERIZARE
MECANICA A POLIMERILOR DIN/PENTRU
AMBALAJE - CERPOL

• Finantare: Contract CEEX Modulul IV – nr. 276/2006

director de proiect: Dr. Iuliana Spiridon
• Infiintat in 2007;
• ACREDITAT RENAR conform ISO 17025:2005
– Certificat de acreditare Nr. LI
725/11.11.2008
Metode acreditate: - Testarea rezistentei la tractiune (cf. SR EN ISO
527:1996);
- Testarea rezistentei la soc Charpy (cf. SR EN ISO
179/2001)
 Sumar

• Camera de clima
• Mixer/extruder BRABENDER
• Proprietatile la tractiune
• Proprietatile la soc
• Duritatea Vickers
• Rezistenta la abraziune
 Camera de clima
• Scop: imbatranirea in conditii controlate
(temperatura, umiditate, radiatii UV) a
materialelor polimere

• Producator: Angelantoni Industry (Italia) - model CH 250

• Parametrii de functionare:
- domeniul de temperatura: -30 …+ 170 oC;
- domeniul de umiditate: 10 … 95%

Conditionarea probelor pentru

testarea mecanica
(ISO 291)
 Statia de laborator LAB-STATION - unitatea
de baza care antreneaza diferite dispozitive de
prelucrare (mixer, extruder), conectate intr-o
retea cu schimb permanent de informatii,
permitand inregistrarea, controlul si presetarea
valorilor nominale ale parametrilor de sistem.
MIXERUL 30 EHT - constituit dintr-o camera de
amestecare care prezinta 3 zone incalzite electric
cu ajutorul unor termocupluri, echipata cu 2
rotori care se rotesc in sens contrar. Temperatura
camerei de amestecare si viteza rotorilor se
seteaza inainte de inceperea prelucrarii.
Caracteristici mixer:
 volumul camerei de amestecare: 30 cm3;
 greutatea probei = 25-40 g (in functie de densitate)
 intervalul rotatiilor: 0.2 – 275 rpm (variabil);
 momentul de torsiune (Torque) maxim: 200 Nm;
 temperatura maxima de prelucrare = 500 oC;

Materiale care se pot prelucra la mixer/extruder (granule, pudra):

 Termoplastice;
 Rasini;
 Elastomeri
EXTRUDERUL cu un snec - prezinta 3 zone diferite de
incalzire/racire electrica sau cu aer comprimat/apa.
In timpul prelucrarii, presiunea in extruder poate creste si
trebuie ajustata foarte precis printr-un dispozitiv special. Temperatura
camerei de amestecare si viteza de rotire a snecului se seteaza inainte
de inceperea prelucrarii, dar sunt posibile modificari in timpul
prelucrarii in functie de comportarea materialului studiat. Materialul ce
urmeaza a fi prelucrat se adauga in camera de amestecare printr-o cuva
speciala atunci cand este atinsa temperatura necesara prelucrarii si
snecul este in functiune. Materialul prelucrat este evacuat printr-o duza
speciala si produsul final este extras cu ajutorul unei benzi automate. La
final, extruderul (snecul, interiorul camerei de amestecare, cat si duza)
Caracteristici
se curata cat inca sunt fierbinti tehnice:
cu ajutorul unor perii speciale.
• lungimea snecului = 25 cm;
• diametrul snecului = 19 mm;
• cantitatea de material prelucrat – minim 0.5 kg/h (in functie
de material si viteza snecului);
• momentul de torsiune (Torque) maxim: 150 Nm;
• temperatura maxima de prelucrare - 450 oC;

Duza – tip film

l = 75 mm; d = 0.5 – 1.5 mm
PRINCIPIUL METODEI - se bazeaza pe inregistrarea rezistentei pe
care o opune rotorilor la prelucrarea in topitura un material in
camera de amestecare.

In timpul prelucrarii, utilizand un software specific, se inregistreaza o

“plastograma” care prezinta variatia momentului de torsiune
(viscozitatii) si a temperaturii in functie de timpul de prelucrare si de
modificarile structurale ale materialului prelucrat.

Materialele ce pot fi prelucrate:

- polimeri sintetici

- polimeri naturali
- elastomeri in stare solida

sau pulbere
Curba moment de torsiune-timp pentru sisteme LDPE-co

Cresterea viscozitatii in topitura in prezenta EP-MA in sistemul LDPE/HC 2 poate fi dovada

interactiilor chimice care au loc intre grupele functionale -COOH si –C=O din EP
functionalizat si grupele functionale ale colagenului hidrolizat.
APARATUL PENTRU DETERMINAREA
REZISTENTEI LA TRACTIUNE (Instron, USA)
- interval de masurare (1….5) kN
- viteze de tractiune diferite (5…. 120 mm/min).

Controlul, inregistrarea si analiza datelor sistemului

de testare se efectueaza prin intermediul unui
program de software Bluehill Lite.

Incercarea la tractiune se face conform SR EN

ISO 527:1996.

Epruveta este alungita in lungul axei sale principale cu o

viteza constanta, pana la rupere sau pana cand
tensiunea (sarcina) sau deformarea (alungirea) a atins o
valoare prestabilita. In timpul incercarii sunt masurate
sarcina suportata de catre epruveta si alungirea ei.
Exemple epruvete
Obtinere – prin injectare/extrudar
- prin stantare din placi
SR EN ISO 527:1996)
vete pentru materiale plastice pentru injectie si extrudare
uvete

ruvete pentru filme si folii (grosime < 1mm)

pruvete
 Rezistenta la tractiune σ - tensiunea maxima de tractiune suportata de catre
epruveta in timpul incercarii la tractiune (conform SR EN ISO 527-1:1996).
Se exprima in megapascali (MPa).

Tensiunea se calculeaza pe baza ariei

sectiunii initiale a epruvetei:

σ = F/A
σ - valoarea tensiunii considerate de
tractiune (MPa)
Curba efort-deformare
F - forta masurata (N);
A – aria sectiunii transversale initiale a
epruvetei (mm2)
Tipuri de aplicatii
• Materiale Plastice
• Elastomeri
• Materiale Textile
• Biomateriale
• Compozite polimer natural/polimer sintetic
 SISTEME COMPLEXE
20 35

18 30
16
Stress at break (MPa)

Strain at break (%)

14 25
B
B
12 T 20 T
10 3 wt% coPA 3 wt% coPA
8 15
5 wt% coPA 5 wt% coPA
6 10
4
5
2
0 0
0 30 33 45 50 60 67 100 0 30 33 45 50 60 67 100
% PP
a) % PP
b)
ezultatele la tractiune pentru amestecurile PP/PA6/EPDM continand sau nu coP
a) Rezistenta la tractiune b) Alungirea la tractiune

CoPA - copoliamidica ternara PA6/PA6.6/ PA6.10, (70/6/24 %), sintetizata la

ICMPP (M. Zanoaga si colab.): Mn = 2800-3000 g/mol, temperatura de topire =
125-135 C; indicele de fluiditate (2,16 daN, 190ºC) = 18 g/10min; densitatea =
1.11g/cm3

Datorita masei moleculare mici si a indicelui mare de curgere in topitura a

copoliamidei, prezenta lanturilor scurte ale acesteia induc un efect plastifiant in
sistemul complex PP/PA6/EPDM.
ARATUL PENTRU DETERMINAREA REZISTENTEI LA SOC - CEAST (Itali

CHARPY cu crestatur
SR EN ISO 179/2001

IZOD cu crestatura
SR EN ISO 180/2000

Microprocesor care permite calculul direct al

rezistentei si energia de potential eliberata de ciocan. 1 cm
Aparatul are posibilitatea de autocalibrare si permite
colectarea si prelucrarea statistica a datelor folosind 8 cm
Visual IMPACT software.
 Se defineste rezistenta la soc Charpy necrestata (acU) ca fiind energia la soc absorbita la ruperea
unei probe necrestate, atribuita ariei sectiunii transversale initiale a probei (kJ/m2).

Conform SR EN ISO 179-1:2000, rezistenta la soc Charpy necrestata (acU) se calculeaza pe baza ecuatiei:
Ec
acU = x 103
hb
in care Ec - energia corecta absorbita la ruperea probei testate (J);
h - grosimea probei testate (mm);
b – latimea probei testate (mm).

Se defineste rezistenta la soc Charpy crestata (acN) ca fiind energia la soc absorbita la ruperea
unei probe crestate, atribuita ariei sectiunii transversale initiale a probei in dreptul crestaturii
(kJ/m2).

Conform SR EN ISO 179-1:2000, rezistenta la soc Charpy crestata (acN) se calculeaza pe baza
ecuatiei:

Ec
acU = hbN x 103
in care Ec - energia corecta absorbita la ruperea probei testate
(J);
h - grosimea probei testate (mm);
bN – latimea ramasa a probei testate dupa crestare (mm).
Proprietatile la soc sunt influentate de:
- umiditate;
- viteza ciocanului;
- energia ciocanului;
- geometria probelor;
- unghiul si directia de lovire;
- modul de pregatire a probelor (obtinute prin turnare, extrudate sau decupate din placi);
- modul de fixare a probei in aparat.

0,7 0,7
0,6 0,6
ternary
Impact energy (J)

0,5 0,5 (virgin)

Impact energy (J)

binary virgin
0,4 0,4 3 LDPE-BMI
binary recycled
(virgin)
0,3 ternary virgin 0,3
ternary
0,2 ternary recycled 0,2 (recycled)
0,1 0,1 3 LDPE-BMI
(recycled)
0 0
0 30 33 45 50 60 67 100 30 33 45 50 60 67
% LDPE
% LDPE

Amestec Binar: LDPE/PA6; Amestec Ternar: LDPE/PA6/EPDM

LDPE-BMI (LDPE functionalizata cu bismaleimido - 4, 4’ – diaminodifenilmetan)
Sistemele cu un continut mai mare de LDPE sunt mai rezistente la soc, energia absorbita
crescand si cu adaugarea EPDM datorita particulelor elastomerice.

Eficienta LDPE-BMI se observa la ambele tipuri de sisteme (din polimeri puri si reciclati).
 amprenta de duritate prin crearea unei deformari permanente in suprafa

ea Vickers (HV):
HV = 0.1891 x F/d2

rcina aplicata (N) (98 mN – 20 N)

edia lungimii diagonalei amprentei (mm)

Sisteme: B – 66.67PP/33.33PA6;
Durimetru SHIMADZU T – 60PP/30PA6/10EPDM
Forta: 245,2 mN (0.025 HV) aplicata tim
de 15 sec
APARAT CU CILINDRU ROTATIONAL
DimensiuniBAREISS probe (GERMANIA)
circulare: - Diametru Ø=1
mm
- Inaltime h=10…20 mm
Presiune constanta pe foaia abraziva: 10 ±0.2 N
Lungime foaie abraziva: 40 m;
Viteza rolei: 0.32 m/s la temperatura camer
rotatii/min).
Principiul metodei: se determina pierderea de masa a unei epruvete
din material plastic datorita frecarii acesteia, sub actiunea unei forte de
apasare, pe o suprafata unui suport abraziv, fixat pe un cilindru rotativ.
Uzura prin abraziune se calculeaza, pentru fiecare epruveta incercata intr-un ciclu, cu relatia:

m1  m2 m3 [mm3/cm2]
I  1000
a   m4
m1 masa epruvetei inainte de incercare, (g);
m2 masa epruvetei dupa incercare, (g);
ρ densitatea materialului, (g/cm 3);
a aria suprafetei epruvetei (cm 2);
m3 cantitatea de cauciuc pierduta prin abraziune, la inceputul ciclului de incercare cu hartia (panza) abraziva noua, (g);
m4 cantitatea de cauciuc pierduta prin abraziune la finele ciclului de incercare, pe aceeasi hartie (panza), (g).

Factorii care influenteaza uzura prin abraziune a materialelor plastice sunt:

• natura si proprietatile materialului plastic supus incercarii;
• conditiile de lucru (natura si granulatia abrazivului, desimea particulelor de abraziv pe suport, adezivul
utilizat, forta de apasare a epruvetei pe abraziv, caldura care se produce in timpul incercarii).
antare mixer BRABENDER – contract VIASAN CEEX 10/2