MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR

CLASIFICARE:
Muschii bazinului
1. muschi ai regiunii iliace:m psoas mare, m. psoas mic, m. iliac
2. muschi ai regiunii fesiere: m. fesier mare, m. fesier mijlociu m. fesier mic, m. obturator
intern, m. obturator extern, m. geaman superior, m. geaman inferior, m. patrat femural, m.
piriform
Muschii coapsei care se impart in 2 loje : anterioara si posterioara
Muschii gambei care se impart in 3 loje: anterioara, posterioara si laterala
Muschiii piciorului:
1. muschii regiunii plantare
2. muschii regiunii dorsale
MUSCHII COAPSEI
Sunt inveliti de fascia lata care superior se insera pe ligamentul inghinal, supero-
posterior se continua cu fascia gluteala iar inferior se insera pe patela, fibula, tibie.
La nivelul trigonului femural fascia lata prezina orificii pentru vasele superficiale (cel
mai mare se numeste hiatusul safen prin care trece crosa venei safene mari).
Lateral, fascia lata are o ingrosare numita tractul iliotibioalcare continua inferior
aponevroza muschiului tensor al fasciei lata.
Fascia lata are o dedublare care inveleste vasele femurale.
De pe fata ei interna a fasciei se desprind 2 septuri intermusculare,( lateral si medial)
care se prind pe cele 2 buze ale liniei aspre si împart muschii coapsei în 2 loje, anterioara si
posterioara
LOJA ANTERIOARA
muschi inervatie actiuni
m. tensor al fasciei late n. fesier superior abductia coapsei
extensia genunchiului
m. croitor rr. din n. femural flexia coapsei pe bazin
rotatia mediala a coapsei
flexia gambei pe coapsa
m. cvadriceps femural n. femural extensia gambei pe coapsa
m. articular al genunchiului n. femural

M. cvadriceps femural:
- este format din 4 fascicule musculare: m. drept femural, m. vast lateral, m.
vast medial, m. vast intermediar;
-cele patru fascicule au superior origini distincte si se unesc inferior intr-un tendon
unic care inglobeaza patela si se ataseaza pe tuberozitatea tibiei.
-muschiul vast medial participa la delimitarea canalului Hunter.
LOJA MEDIALA
muschi inervatie actiuni
m. gracilis (drept intern) n. obturator adductia coapsei
flexia gambei pe coapsa
m. pectineu n. obturator adductia coapsei
n. femural flexia coapsei pe bazin
m. adductor lung n. obturator adductia coapsei spre pla-nul median
m. adductor scurt n. obturator adductia coapsei spre pla-nul median
m. adductor mare n. obturator adductia coapsei spre pla-nul median
n. ischiadic
LOJA POSTERIOARA
 muschi inervatie actiune
m. biceps femural (cu cele doua n. tibial extensia coapsei pe bazin
capete de insertie: lung si scurt n. peronier comun flexia gambei pe coapsa
rotatia laterala a gambei
m. semitendinos) n. tibial flexia gambei pe coapsa
m. semimembranos n. tibial flexia gambei pe coapsa
rotatia mediala a gambei
MUSCHII GAMBEI
Sunt inceliti de fascia crurala care trimite septuri intermusculare intre lojele musculare si
care inferior are ingrosari (retinacule)
LOJA ANTERIOARA
muschi inervatie actiuni
flexia dorsala,
m. tibial anterior n. peronier profund inversia piciorului
adductia piciorului
extensia degetelor
m. extensor lung al degetelor n. peronier profund flexia dorsala a piciorului
pronatia piciorului
m. extensor lung al halucelui extensia halucelui
n. peronier profund flexia dorsala a piciorului
inversie si adductie
m. fibularis/peroneus tertius flexia dorsala a piciorului
n. peronier profund
pronatia piciorului
LOJA POSTERIOARAare 2 planuri musculare : superficial (m. triceps sural si m. plantar) si
planul profund ( m. popliteu, m. tibialposterior, mmflexori lungi ai degetelor si halucelui.
muschi inervatie actiune
m. triceps sural format din :
-m. gastrocnemian cap lateral flexia plantara
n. tibial
-m. gastrocnemian cap medial flexia gambei pe coapsa
-m. solear
m. plantar n. tibial flexia plantara
flexia gambei
m. popliteu n. tibial
rotatia intrerna a gambei
invesia piciorului
m. tibial posterior n. tibial
flexia plantara
m. flexor lung al degetelor n. tibial flexia plantara a degetelor
m. flexor lung al halucelui n. tibial flexia plantara a halucelui
LOJA LATERALA
n. peronier superficial pronatia piciorului
m. peronier lung (ramura a nervului peronier abductia piciorului
comun) flexie plantara
n. peronier superficial
pronatia si flexia plantara
m. peronier scurt (ramura a nervului peronier
abductia piciorului
comun)
MUSCHII PICIORULUI
muschi regiunii dorsale muschii regiunii plantare
m. extensor scurt al degetelor m. abductor al halucelui
m. extensor scurt al halucelui m. flexor scurt al halucelui
m.adductor al halucelui
 m. abductor al degetului mic
m. flexor scurt al degetului mic
m. flexor scurt al degetelor
m. patrat al plantei
m. lombricali
m interososi plantari

MUSCHII MEMBRULUI INFERIOR

Obiectivele operationale
1. Prezentarea muschilor bazinului
2. Prezentarea muschilor regiunii coapsei
3. Prezentarea caracteristicilor muschilor piciorului
4. Prezentarea muschilor membrului i 525b16f nferior in ansamblu
5. Prezentarea muschilor gambei
6. Prezentarea muschilor piciorului
7. Prezentarea sintezei muschilor pe regiuni
TOPOGRAFIC SE IMPART IN:
          m. centurii pelvine (ai bazinului);
          m. coapsei;
          m. gambei;
          m. piciorului
1.1. MUSCHII CENTURII PELVINE
Sunt muschi care au originea pe oasele bazinului si insertia pe femur. Acopera articulatia
coxofemurala, realizand un adevarat con muscular al acesteia. In general, sunt muschi mai
scurti, dar puternici.
Topografic, ei constituie un grup anterior si unul posterior.
Grupul anterior este reprezentat de urmatorii muschi:
-          m. iliopsoas (constituit din m. psoas mare si m. iliac);
-          m. psoas mic.
Grupul posterior cuprinde:
-          m. fesier mare (gluteul mare);
-          m. fesier mijlociu (gluteul mijlociu);
-          m. fesier mic (gluteul mic);
-          m. piriform;
-          m. obturator intern;
-          m. gemen superior;
-          m. gemen inferior;
-          m. patrat femural;
-          m. obturator extern
CARACTERISTICI
Datorita dispozitiei radiare a muschilor permite realizarea unor
actiuni multiple, neexistand, de fapt, muschi care actioneaza numai
asupra articulatiei coxofemurale. Din acest considerent, fiecare
muschi are mai multe actiuni, dintre care una este principala.
Muschii centurii pelvine actioneaza asupra articulatiei
coxofemurale impreuna cu numerosi muschi ai coapsei.
Este posibil ca un muschi, datorita asezarii sale, fata de un anumit
ax de miscare, sa actioneze in sensuri opuse.
1.1.1. MUSCHII GRUPULUI ANTERIOR
1.1.1.1.1.1     M.  ILIOPSOAS
         Este un muschi lung, care are doua portiuni (. 129):
-          m. psoas mare,
-          m. iliac
         ORIGINE;
         m. iliac: pe fosa iliaca.
         m. psoas mare: pe discurile intervertebrale prin arcade tendinoase care se intind
peste corpurile vertebrelor lombare L1- L4 , T11-T12(intre acestea si arcadele psoasului
trec arterele lombare, insotite de cele doua vene si ramuri comunicante ale nervilor
lombari si nervi spinali).
-          cele doua insertii de origine se unesc formand m. iliopsoas.
         INSERTIE: este comuna pentru ambele fascicule. Prin tendon scurt, dar puternic, se
insera pe trohanterul mic.
         INERVATIE: ramuri din plexul lombar si colaterale din nervul femural.
         ACTIUNE:
-          flexor al coapsei pe bazin,
daca punctul fix este pe bazin
si coloana vertebrala;
-          flecteaza bazinul pe coapsa cand ia punct fix pe
femur;
-          participa in locomotie: luand punct fix pe
coloana si bazin, duce coapsa membrului
oscilant dinapoi - inainte.
M. psoas mare actioneaza ca muschi de viteza si amploare,
iar muschiul iliac, ca muschi de forta. Lungimea m. psoas este
hotaratoare pentru lungimea pasilor si a sariturii.
-          rol static: pentru pozitia de „drepti” si „sezand”,
este muschi stabilizator al rectitudinii
trunchiului;
-          flecteaza si inclina lateral trunchiul prin
contractie unilaterala;
-          flecteaza trunchiul pe coapsa in decubit
dorsal;
-          este rotator extern al coapsei;
-          este un muschi tipic de miscare, fiind important in sporturi (atletism,
gimnastica, fotbal, rugby).
1.1.1.1.1.2    
.130  M.  FESIER MARE

M.  PSOAS MIC
         Origine: fetele laterale ale ultimelor vertebre toracice si prima lombara.
         Insertie: creasta pectinee a pubelui, fara a trece la coapsa
         Inervatie: ramuri din plexul lombar
         Actiune: este un muschi al centurii, care nu actioneaza asupra articulatiei coxo-femurale.
1.1.2. MUSCHII GRUPULUI POSTERIOR
1.1.2.1.1.1     M.  FESIER MARE
         Este cel mai voluminos si mai superficial muschi al regiunii fesiere, acoperind
muschii pelvitrohanterieni - in nomenclatura franceza (. 130).
          Origine: fata externa a aripii iliace, ligamentul sacrotuberal,
muchia laterala a sacrului si coccigelui si fascia
toracolombara.
         Insertie: pe tuberozitatea gluteala a femurului si pe fascia
lata.
         Inervatie: nerv fesier inferior
         Actiune: este unul dintre cei mai puternici muschi ai
corpului. Actiunile sale sunt multiple:
         extensor al coapsei pe bazin (punct fix pe bazin) sau al
bazinului pe coapsa (actiune principala - punct fix pe
coapsa)- realizand o forta egala cu ceilalti extensori la un
loc. Intervine in lantul triplei extensii, cand intregul
membru inferior a fost flectat in prealabil (tripla flexie),
fiind principalul muschi extensor antigravitational
(ridicarea corpului din pozitia ghemuit sau sezand, in
alergare, sarituri).
-          rotator extern al coapsei (actiune secundara);
-         
.131 M. FESIER
MIJOCIU
abductor al coapsei - prin portiunea superioara a muschiului, situata deasupra
axului miscarii;
-          adductia coapsei - prin portiunea sa inferioara situata sub axul miscarii;
-          balansarea pelvisului in frontal (intervenind prin cele doua componente
antagoniste).
In afara functiilor dinamice, are si o importanta functie
statica, muschiul fesier mare fiind inactiv in statiune verticala
comoda. Intervine in statiune doar cand corpul este usor inclinat
inainte, impiedicand caderea sa in fata (a trunchiului pe coapsa),
prin contractie statica, cu punct fix pe coapsa.
Datorita insertiei sale pe fascia lata, impiedica inclinarea
excesiva a trunchiului spre inainte in situatii precum: ski alpin,
fuga, dans, ridicatul unor greutati.
Este activ si in miscarile in care pelvisul este intens solicitat:
calarie, canotaj, gimnastica - sol).
1.1.2.1.1.2     M.  FESIER MIJLOCIU
         Este un muschi puternic, triunghiular, acoperit partial de
fesierul mare si fascia gluteala (. 131).
         Origine: fata externa a aripii iliace (intre liniile gluteala
anterioara si posterioara) si portiunea corespunzatoare a
crestei iliace.
         Insertie: trohanterul mare al femurului.
         Inervatie: nervul fesier mijlociu (ram din plexul sacrat).
        
.132 M. FESIER MIC

Actiune:
 -          abductor al coapsei (actiune principala): in mers (sau alergare), in faza
sprijinului unilateral, ia punct fix pe femur, imobilizeaza bazinul pe membrul de
sprijin, impiedicand bascularea sa de partea opusa. Paralizia bilaterala a
muschiului va determina bascularea pelvisului alternativ in frontal, antrenand si
coloana lombara(mers leganat „de rata”).
-          rotator extern si extensor al coapsei - portiunea posterioara a muschiului
-          rotator intern si flexor al coapsei - prin portiunea anterioara a muschiului -
fasciculele anterioare sunt cele mai puternice.
1.1.2.1.1.3     M.  FESIER MIC
         Este un muschi triunghiular acoperit de fesierul mijlociu (. 132, 133).
         Origine: fata externa a aripii iliace (intre limita gluteala anterioara si inferioara )
         Insertie: trohanterul mare femural.
         Inervatie: nervul fesier superior (ram din plexul sacrat)
         

Actiune: identica cu fesierul mijlociu

.133  MUSCHII POSTERIORI AI BAZINULUI
1.1.2.1.1.4     M.  PIRIFORM (PIRAMIDAL)
         Delimiteaza spatiul supra si infra piriform (. 133).
         Origine: fata anterioara a sacrului.
         Insertie: trohanterul mare femural.
         Inervatie: ram propriu din plexul sacrat.
         Actiune: rotator extern, abductor si extensor al coapsei.
1.1.2.1.1.5     M.  OBTURATOR INTERN
         Este un muschi cu forma radiara (. 133).
         Origine: membrana obturatorie si periferie osoasa a gaurii obturate.
         Insertie: trohanter mare femural.
         Inervatie: nerv obturator intern.
         Actiune: rotator extern al coapsei.
1.1.2.1.1.6     MUSCHII GEMENI SUPERIOR SI
INFERIOR
         Origine: spina ischiatica (gemenul superior)
-          tuberozitatea ischiatica (gemenul inferior).
         Insertie: comuna cu obturatorul intern- trohanterul mare
femural
         Inervatie: ramuri separate din plexul sacrat
         Actiune: rotatori externi ai coapsei (impreuna cu m.
obturatori intern) (. 134)
1.1.2.1.1.7     M.  PATRAT FEMURAL
         Este situat inapoia articulatiei coxofemurale (. 134).
         Origine: tuberozitatea ischiatica
         Insertie: creasta intertrohanteriana a femurului.
         Inervatie: ram din plexul sacrat.
         Actiune: rotatie externa a coapsei.
1.1.2.1.1.8    

M.  OBTURATOR EXTERN
         Este un muschi turtit, in evantai.
         Origine: membrana obturatorie si fata laterala a cadrului osos al gaurii obturate.
         Insertie: fosa trohanterica a femurului
         Inervatie:  ram din nervul obturator.
         Actiune: rotator extern al coapsei, dar are si rol de ligament activ care sprijina de jos colul
femural, tinand capul femural in articulatie.
1.2. MUSCHII COAPSEI
Sunt grupati in jurul femurului, acoperindu-l in totalitate, mai putin marele trohanter si cei doi
condili .
Sunt clasificati dupa asezare si actiune in trei grupe (. 135):
         grupul anterior
         . tensor al fasciei lata
         m. Croitor
         m. cvadriceps
         grupul medial:
         m. pectineu
         m. adductor lung
         m. gracilis
         m. adductor scurt
         m. adductor mare
 .135 MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A
COAPSEI

         grupul posterior:
         m. biceps femural
         m semitendinos
         m. Semimembranos
Cu exceptia celor trei muschi vasti ai cvadricepsului si a portiunii
scurte a m. biceps femural, toti muschii coapsei iau nastere pe bazin.
Portiunile lor de origine se intrepatrund in partea superioara a
coapsei cu portiunile terminale ale muschilor pelvisului.
Dupa insertia terminala se comporta insa diferit (. 136):
         muschii grupului anterior sunt fixati pe tibie
         croitorul este flexor al gambei, iar cvadricepsul este extensor al
gambei;
         croitorul si dreptul femural (component al m. cvadriceps), fiind
biarticulari actioneaza asupra articulatiilor: coxofemurala si ale
genunchiului.
         muschii grupului medial (adductori)- se fixeaza pe femur (cu exceptia
m. gracilis), deci sunt uniarticulari, actionand exclusiv asupra
articulatiei coxofemurale.
muschii grupului posterior se intind pana in partea superioara a gambei,
deci sunt biarticulari, actionand ca flexori asupra genunchiului, dar ca
extensori asupra articulatiei coxofemurale.
MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE A COAPSE
M.  TENSOR AL FASCIEI LATA
Este situat in partea laterala a regiunii anterioare a coapsei. Ca actiune, el prezinta insa o
unitate de dezvoltare si inervatie cu m. fesier mijlociu.
         Origine: spina iliaca antero-superioara si
extremitatea anterioara a crestei iliace
         Insertie: tractul iliotibial (formatiune fibroasa
aflata in partea laterala a coapsei si terminata pe
condilul lateral al tibiei).
         Inervatie: ram din nervul fesier superior
         Actiune: complexa. Prin contractie pune
intensiune fascia coapsei si tractul iliotibial, fixand
articulatia genunchiului in extensie. De asemenea
poate fi si flexor al gambei cand miscarea a fost
initiata de alti muschi. Cu punct fix pe pelvis, este
flexor si abductor al coapsei si imprima o usoara
miscare de rotatie laterala a gambei prin contractia
sa, el apasa pe trohanterul mare al femurului,
comprimand capul femural in acetabul.
         Rol in mentinerea echilibrului in statica si mers, pe
piciorul de sprijin, prin inclinarea pelv 454b16e
isului de aceeasi parte, incercand sa aduca centrul
de greutate al corpului deasupra punctului de
sprijin.
1.1.1.1.1.1     M.  CROITOR (M.
SARTORIUS)
        
.138  M.  CVADRICEP
S

Este cel mai lung muschi al corpului, strabatand in diagonala regiunea anterioara a coapsei,
trecand peste doua articulatii (este biarticular) (. 137).
         Origine: spina iliaca anterosuperioara (coxal).
         Insertie: fata mediala a tibiei (sub condilul medial)- printr-o expansiune aponevrotica
(„laba de gasca” sau „pes anserinus”- . 65) care reprezinta insertia comuna a trei muschi:
croitor, gracilis, semitendinos.
         Inervatie: ram din nervul femural.
         Actiune: fiind biarticular, este atat flexor, rotator extern, abductor al coapsei cat si flexor
al gambei
           pe coapsa.
           
1.1.1.1.1.2     M.  CVADRICEPS
         Este cel mai voluminos si mai puternic muschi al
corpului, fiind principalul extensor al gambei (. 138). Este
compus din:
         dreptul femural
         vastul medial
         vastul lateral
         vastul intermediar
Aceste patru portiuni (de origine) se unesc intr-un singur
tendon, care inglobeaza patela si se fixeaza prin intermediul
ligamentului patelar pe tuberozitatea tibiei.
         Origine
          m. drept femural: pe spina iliaca anteroinferioara
(SIAI) si deasupra acetabulului
          m. vast lateral: pe trohanterul mare femural si pe buza
laterala a liniei aspre
          m. vast medial: pe linia aspra (pe toata intinderea ei)
          m. vast intermediar: pe 2/3 superioare ale fetei laterale
si anterioare femurale.
         Insertie: tuberozitatea tibiei printr-un tendon unic al m.
cvadriceps ce inglobeaza rotula (prin intermediul
ligamentului patelar).
         Inervatie: nervul femural
         Actiune: m. cvadriceps are un rol de maxima importanta
atat in dinamica articulatiei genunchiului (muschiul in
intregime) cat si in statica sa (stabilitatea activa a
genunchiului).  Muschiul drept femural (biarticular)
actioneaza atat asupra articulatiei genunchiului cat si
asupra articulatiei coxofemurale.
         Actiunea asupra genunchiului se realizeaza prin:
         extensia gambei pe coapsa- realizata prin actiunea
tuturor componentelor, fiind practic de neinlocuit de un
alt muschi. Forta extensiei este de trei ori mai mare
decat a tuturor flexorilor la un loc.
         prin contractia statica, transforma membrul
inferior intr-o coloana rigida necesara sprijinului in
mers (alergare) si a statiunii verticale, de unde si
dezvoltarea mare a cvadricespului;
         prin contractie dinamica, actioneaza impreuna cu
ceilalti muschi ai triplei extensii, intervenind in toate
miscarile in care genunchiul si intregul membru
inferior in prealabil flectat, se extinde ridicand trunchiul vertical impotriva gravitatiei
(ridicare din sezand, ghemuit, urcatul scarilor, mers pe teren accidentat);
         prin contractie dinamica (la nivelul
membrului oscilant), cvadricepsul actioneaza,
in mers, luand punct fix proximal; in faza
 pasului urmator, contractia sa contribuie la lungirea pasului    prin extensia brusca a
genunchiului.
         Actiunea asupra articulatiei coxofemurale
In acest caz actioneaza doar m. drept femural (biarticular) realizand:
         flexia coapsei pe bazin (in principal- . 66);
         abductia si rotatia externa a coapsei (secundar).
         cand ia punct fix pe pelvis - m. drept femural intervine in mers realizand flexia
coapsei pe bazin (coapsa este dusa dinapoi- inainte din faza pasului posterior in cea a
pasului anterior, urmata de extinderea brusca a gambei, deci la nivelul membrului
oscilant, cvadricepsul actioneaza succesiv ca flexor al coapsei si extensor al gambei;
         cand ia punct fix pe tibie - m. drept femural, actioneaza asupra bazinului, realizand
balansarea sa in sagital.
Paralizia m. cvadriceps este foarte grava, genunchiul nu se poate stabiliza
impotriva greutatii corporale, facand dificila sustinerea trunchiului pe membrul de sprijin.
Lantul triplei extensii a membrului inferior este realizat de m. fesier mare, cvadriceps si
triceps sural.
 MUSCHII REGIUNII MEDIALE A COAPSEI (ADDUCTORII)
Sunt muschi care ocupa spatiul triunghiular dintre partea inferioara a pelvisului, corpul
femurului si linia ce uneste simfiza pubiana cu fata mediala a genunchiului. Sunt mai
dezvoltati in partea superioara unde se suprapun in trei uri, formand o piramida triunghiulara
neregulata, cu baza sus si varful in jos, la nivelul epicondilului medial femural (. 139, 140).
Sunt dispusi in trei uri:
         ul superficial: m. pectineu, m. adductor lung, m. gracilis
         ul mijlociu: m. adductor scurt
         ul profund: m. adductor mare.
1.1.1.1.1.3     M.  PECTINEU
Origine: creasta pectineala (a ramului superior al pubelui) (. 139).
         Insertie: linia pectineala a osului femur.
         Inervatie: dubla- ramuri din nervul femural si nervul obturator
         Actiune:
         flexor al coapsei pe bazin
         adductie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului).
1.1.1.1.1.4     M.  ADDUCTOR LUNG
         Origine: fata laterala a marginii inferioare a pubisului (. 139, 140).
         Insertie: interstitiul liniei aspre a femurului (in 1/3 mijlocie)
         Inervatie: ram din nervul obturator
         Actiune:
         adductie, flexie si rotatie externa a coapsei (pozitia croitorului)  
         participa la pozitia croitorului (adductie si rotatie externa a coapsei)
1.1.1.1.1.5     M.  GRACILIS
         Este cel mai medial si mai lung din grupul adductorilor si singurul care depaseste
articulatia genunchiului (muschi biarticulari) (. 139, 140).
         Origine: ramul inferior al osului pubis.
         Insertie: partea superioara a fetei mediale a tibiei (pes anserinus)
         Inervatie: ram din nervul obturator
         Actiune:
         flexor si adductor al coapsei;
         flexor si rotator intern al gambei.
1.1.1.1.1.6     M.  ADDUCTOR SCURT
         Origine: ramul inferior al osului pubis
         Insertie: 1/3 superioara a interstitiului liniei aspre a femurului.
         Inervatie: ram din nervul obturator
         Actiune: adductor, rotator extern si flexor al coapsei (. 139, 140).
1.1.1.1.1.7     M.  ADDUCTOR MARE
         Este cel mai mare, mai posterior si mai profund dintre muschii regiunii (. 139, 140).
         Origine: tuberozitatea ischiatica si ramura ischiopubiana (coxal).
         Insertie: interstitiul liniei aspre si tuberculul adductorilor de la nivelul epicondilului
medial al femurului.Dupa directia si insertia distala a fasciculelor musculare se disting trei
portiuni:
         portiunea superioara (bine individualizata);
         portiunea mijlocie (mai voluminoasa si posterior de precedenta);
          portiunea inferioara (cea mai
posterioara si mai groasa, intinsa de la
tuberozitatea ischiatica la tuberculul
adductorilor).
         Inervatie: ramuri din nervii obturator si
ischiatic.
         Actiune:
         adductor al coapsei (cel mai puternic);
         extensor al coapsei- singurul extensor
din grupul medial, datorita faptului ca
actioneaza inapoia axului transversal al
articulatiei coxofemurale, prin originea sa
pe tuberozitatea ischiatica;
         rotator extern al coapsei (prin
portiunile mijlocie si superioara);
         rotator intern al coapsei (prin portiunea
inferioara).
1.1.1.1.1.7.1              Sinteza actiunii
adductorilor
Priviti in ansamblu, cei cinci adductori au un rol
de maxima importanta atat din punct de vedere
dinamic cat si static. Rolul dinamic rezida in a
face adductia membrului inferior aflat in abductie,
iar secundar, are rolul de flexor si extensor al
coapsei pe bazin. In mers si alergare, contractia adductorilor contribuie la miscarea inainte si
inapoi a membrului oscilant.

Rolul static consta in stabilizarea echilibrului trunchiului printr-un control constant al pozitiei
pelvisului.
1.1.2.   MUSCHII REGIUNII POSTERIOARE A COAPSEI
(ischiogambierii / ischiocruralii / hamstrings)
Sunt muschi lungi, biarticulari si se intind intre pelvis si oasele gambei, avand origine comuna
pe tuberozitatea ischiatica si insertie pe oasele gambei.
A    
B

Muschii sunt antagonisti ai cvadricepsului, deci extensori ai articulatiei coxofemurale, dar

flexori asupra genunchiului (rol in statiunea bipeda si deplasarea bipeda).
1.1.2.1.1.1     M.  BICEPS FEMURAL
         Situat in partea postero-laterala a coapsei.
         Origine: dubla- tuberozitatea ischiatica (capul lung) si 1/2 inferioara a interstitiului liniei
aspre (capul scurt).
         Insertie: capul fibulei.
         Inervatie: nervul ischiatic
         Actiune:
         extensor al coapsei pe pelvis (prin capul lung)
         flexor al gambei
         flexor al genunchiului (cand actioneaza ambele
capete).
         rotator externa (cand gamba este flectata)- miscare importanta in ski-ul alpin.
1.1.2.1.1.2     M.  SEMITENDINOS
         Este situat in partea postero-mediala a coapsei (. 141).
         Origine: tuberozitatea ischiatica (prin tendon comun cu bicepsul femural).
         Insertie: 1/3 superioara a fetei mediale a tibiei (prin pes anserinus), impreuna cu croitorul
si gracilisul.
         Inervatie: ramuri din nervul ischiatic.
         Actiune: extensor al coapsei si flexor al gambei, rotator intern al gambei flectate.
M.  SEMIMEMBRANOS
         Este situat mai profund decat m. semitendinos.
         Origine: tuberozitatea ischiatica.
         Insertie: condil medial tibial.
         Inervatie: ram din nervul tibial
         Actiune: identica cu semitendinosul, cu precizarea ca m.
semimembranos este mai puternic.
1.1.3.   Sinteza actiunii muschilor
Sunt extensori in articulatia coxofemurala, intervin in statiunea
verticala si mers, mentinand rectitudinea trunchiului pe
membrul de sprijin, iar pe membrul oscilant, realizand
semiflexiunea gambei pe coapsa, rezulta „scurtarea”
A. B
.
1.2. MUSCHII GAMBEI
Muschii gambei sunt situati asimetric in jurul celor doua oase ale gambei, astfel incat fata
mediala si marginea anterioara a tibiei, precum si cele doua maleole (tibiala si peroniera),
raman neacoperite de musculatura (. 144). Acesti muschi se impart in trei grupe:
         Grupul anterior
-          m. tibial anterior;
-          m. extensor lung haluce;
-          m. extensor lung degete;
-          al III-lea peeronier.                                        
         Grupul lateral:
-          m. peronier scurt;
-          m. peronier lung.
         Grupul posterior:
-          ul superficial:
         m. triceps sural(gastrocnemian si
sural );
         m. tari            
-          ul profund:
         m. tibial posterior;
         m. flexor lung haluce;
         m. flexor lung degete;
         m. popliteu.
  MUSCHII REGIUNII ANTERIOARE
A GAMBEI
1.2.1.1.1.1     M.  TIBIAL ANTERIOR
(GAMBIERUL ANTERIOR)
         Este cel mai medial si mai voluminos al regiunii
(. 145).
         Origine: fata laterala a tibiei si membrana
interosoasa.
         Insertie: baza metatarsianului I si cuneiformul
medial.
         Inervatie: ram din nervul peronier profund.
         Actiune:
-          flexia dorsala a piciorului- intervine astfel in
locomotie:
-          la nivelul membrului de sprijin- trage gamba
inainte;
-          la nivelul membrului oscilant- actioneaza pe gamba ridicand piciorul, asigurand
scurtarea membrului, necesara pendularii;
-          prin actiune statica nu permite rasturnarea inapoi a gambei;
-          este si rotator si adductor intern al piciorului;
-         
.147
 M. EXTENSOR
LUNG HALUCE

impreuna cu peronierul lung formeaza o chinga care sustine bolta

tara.
1.2.1.1.1.2     M.  EXTENSOR LUNG AL HALUCELUI
(extensorul propriu al halucelui)
         Este situat lateral de precedentul (. 147).
         Origine: fata mediala a peroneului si membrana interosoasa.
         Insertie: falanga distala a halucelui.
         Inervatie: ram din nervul peronier profund.
         Actiune:
-          extensor al halucelui;
-          flexor dorsal si rotator intern al piciorului.
1.2.1.1.1.3     M.  EXTENSOR LUNG AL DEGETELOR
(extensor comun al degetelor)
         Este situat lateral de precedentii.
         Origine: pe tibie, peroneu, membrana interosoasa.
         Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V.
         Inervatie: ram din nervul peronier profund.
         Actiune:
-          flexor dorsal al piciorului si rotator extern;
-          abductor al piciorului.
1.2.1.1.1.4     M.  PERONIER AL III LEA
( peronierul anterior)
         Este cel mai extern muschi al lojei anterioare (. 146).
         Origine: pe tibie, peroneu si membrana interosoasa.
         Insertie: pe falangele II si III ale degetelor II-V.
         Inervatie: ram din nervul peronier profund.
Actiune: cand ia punct fix pe gamba, peronierul
anterior este flexor, abductor si rotator in afara al
piciorului pe gamba, deci este un sinergist al
extensorului comun al degetelor. El mai este
considerat un fascicul extern al acestui muschi.

Alte materiale medicale despre: Membrul inferior

Nervul sciatic este cel mai lung si cel mai mare nerv al corpului. Acesta
porneste din plexul sacrat si este format din  a V-a radacina lombara si
din radacinile sacrate I, II, si III, care se unesc in bazin. Trunchiul unic
sciatic, format din nervul peroneu comun (sciaticul popliteu extern) si
nervul tibial (sciaticul popliteu intern), paraseste bazinul prin marea
scobitura sciatica sub muschiul piriform, strabate defileul dintre marele
trohanter si tuberozitatea ischiadica, pentru a cobori pe fata posterioara a
coapsei si spre spatiul popliteu. 
    
Undeva, deasupra fosei poplitee ( la niveluri variabile), ce doi nervi se
despart din nou. Nervul sciatic popliteu extern inconjura gatul
peroneului dand doua  ramuri terminale: nervul tibial anterior al
gambierului anterior, extensor comun al degetelor, extensor deget mare
si pedios. Nervul sciatic popliteu intern, din interstitiul gemenilor,
devenind tibialul posterior, merge retromaleolar cu ramuri in planta
picorului. El inerveaza gemenii, solearul, plantarul subtire, popliteul,
tibialul posterior, flexorul lung al degetelor si flexorul lung al halucelui.
    
Sciaticul are functii motorii, senzitive si trofice. Ca motilitate, el comanda
flexia gambei pe coapsa, prin ramuri din muschii posteriori ai coapsei.
Extensia dorsala a degetelor si piciorului, cu mentinerea boltei plantare,
este asigurata de catre sciaticul popliteu extern. Sensibilitatea obiectiva a
sciaticului, insumeaza zona sciaticilor poplitei, ramurile terminale,
cuprinzand piciorul aproape in totalitatea sa, facand exceptie doar
portiunea interna a plantei si maleolei interne, cat si partea laterala a
gambei.
    
O paralizie totala de nerv sciatic, exprima simptomatologia leziunii
sciaticului popliteu extern si intern: piciorul balant nu va permite flexia
gambei pe coapsa. In momentul in care paralizia de nerv sciatic exista, se
poate observa hipotonia fesiera (scaderea tonusului musculaturii fesiere),
cu pliul coborat, mersul este posibil dar foarte chinuitor, muschiul
cvadriceps permitand miscarea inainte a gambei. In practica medicala
este intalnita mai rar pareza trunchiului sciatic, fiind mai frecvent
paraliza partiala (disociata). Cand tabloul clinic est dominat de
sindromul dureros, este vorba de nevralgia sciatica (sciatica). Durerea
survine brusc pe traiectul nervului, pe fata posterioara a coapsei, spatiul
popliteu, molet, picior, putand atinge paroxisme intolerabile. Unele
pozitii antalgice care fac sa diminueze durerea, maresc defapt scolioza.
Bolnavul se sprijina mai mult pe piciorul sanatos. Apar frecvent dureri la
apasarea punctelor Valleix lombar, juxtavertebral, fesier mijlociu,
retrotrohanterian, popliteu, achilian. Elongatia nervului scatic
declanseaza durerea prin : manevra Lasegue, produsa prin ridicarea
membrului inferior intins, si prin manevra Neri, atunci cand bolnavul nu
poate ridica un obiect de jos, fara sa flecteze geunchiul. 
   
 Factorii de risc intr-o sciatica sunt urmatorii:
1. Varsta - din cauza deteriorarii discurilor intervertebrale o data cu
inaintarea in varsta, persoanele trecute de 30 - 40 de ani sunt mai
expuse riscului de sciatica.
2. Profesia - meseriile care presupun ridicarea de jos sau caratul unor
obiecte grele pentru perioade indelungate reprezinta un alt risc.
3. Sedentarismul - persoanele care stau jos perioade indelungate de
timp si nu fac miscare sunt si ele in pericol.