Articulatia Scapulo-Humerala

Anatomia si biomecanica
articulatiei scapulo-humerale
Dobrin Diana
Grupa 11 KT
Anatomia articulatiei scapulo-humerale
Suprafete articulare Mijloace de unire
Cavitatea glenoida Capsula articulară
Capul humeral Ligamentele glenohumerale
Ligamentul coracohumeral
Sinoviala
ARTICULAŢIA SCAPULO-HUMERALĂ – VEDERE ANTERIOARĂ
articulatie acromio-claviculara
acromin clavicula
ligament coraco-acromial ligament trapezoid

ligament conoid
muschi supraspinos
ligament coraco-humeral ligamentul transvers al scapulei
tendonul capului lung al bicepsului brahial scapula

ligament gleno-humeral superior
Ligament gleno-humeral inferior
Ligament gleno-humeral mijlociu

culisa bicipitala
muschi subscapular
ARTICULAŢIA UMĂRULUI – SECŢIUNE FRONTALĂ
labru glenoidal
acromion
cartilaj articularcap humeral
corpul scapulei
cap humeral
cavitatea glenoida a scapulei
cavitate articulara
tendon cap lung biceps brahial

capsula articulara
SCAPULA – CAVITATE GLENOIDĂ
ligament coracro-acromial
articulatie acromio-claviculara
ligament trapezoid
ligament conoid
apofiza coracoida
acromion
ligament coraco-acromial
labru glenoidal
cavitate glenoida
Anatomia articulatiei scapulo-humerale
Articulaţia scapulo-humerală leagă centura scapulară de membrul
superior. Este o articulaţie de tip sferiodal, cu trei grade de libertate, în care
se pot efectua mişcări cu amplitudine mare şi în toate sensurile.
Suprafeţele articulare sunt reprezentate de:
- cavitatea glenoidă a scapulei - este uşor concavă, acoperită de cartilaj

hialin. Este mai mică decât capul humeral şi prezintă la periferie bureletul
glenoidian (labrul glenoidal) care este o formaţiune fibro-cartilaginoasă, pe
secţiune de formă triunghiulară. Latura externă este
în raport cu capsula articulară, iar faţa internă este orietată către cavitatea
articulară. Baza se inseră pe circumferinţa cavităţii glenoide iar vârful este
orientat către capul humeral. Labrul glenoidal este mai lat în partea
inferioară a cavităţii glenoide.
- capul humeral - are o formă aproximativ sferică. Cartilajul articular al

capului este mai gros în partea superioară.
Mijloacele de unire sunt reprezentate de:
- capsula articulară - se inseră pe circumferinţa cavitătii glenoide, pe faţa externă a

labrului glenoidal şi pe colul anatomic. Este o capsulă laxă care permite mişcări ample.
La exterior se găsesc fibre longitudinale, la interior circulare iar printre ele, fibre oblice.
Muşchii
supraspinos şi subscapular se prind pe capsulă şi nu permit prinderea ei între feţele
articulare, în timpul mişcărilor, motiv pentru care se mai chiamă şi muşchi tensori ai
capsule articulare. În
partea inferioară capsula articulară prezintă nişte plici care îi dau un aspect exterior de
armonică. Aceste plici dispar în mişcarea de abducţie a braţului. Tot în
partea inferioară, capsula articulară are un orificiu prin care trece tendonul capului
lung al muşchiului biceps brahial. - ligamentele
glenohumerale-sunt ligamente extraarticulare intrinseci, situate anterior de capsula
articulară. Ele sunt în număr de 3: superior, mijlociu şi inferior. Proximal, toate se
inseră pe marginea anterioară a cavităţii glenoide a scapulei. Distal, cel superior se
inseră pe tuberculul mic, cel mijlociu se inseră inferior de cel superior, iar ligamentul
glenohumeral inferior se inseră pe colul chirurgical.
- ligamentul coracohumeral-este un ligament extraarticular extrinsic care se inseră
pe apofiza coracoidă a scapulei şi tuberculul mare al humerusului. Ligamentul
coracohumeral este situat superior de ligamentele glenohumerale. Este puternic şi
bine individualizat.
Sinoviala întăreşte capsula pe faţa internă, fiind bine reprezentată. Ea
are multe recesuri, cele mai importante formând burse pentru muşchi.
Prezintă în partea inferioară a capsulei plici sinoviale, în dreptul plicilor
capsulare, care se destind împreună cu acestea, în mişcarea de abducţie a
braţului.
Biomecanica articulatiei scapulo-humerale
Abducție
Adducție
Proiecție înainte
Proiecție înapoi
MiȘCARILE
Circumducție
Rotație internă
Rotație externă
Biomecanica articulatiei scapulo-humerale
Articulaţia umărului este cea mai mobilă articulaţie a corpului uman.

Mişcările care se execută în această articulaţie sunt variate şi foarte
ample. Schematic aceste mişcări pot fi clasificate în mişcări de:
- abducţie - adducţie
- proiecţie înainte - proiecţie înapoi - rotaţie internă - rotaţie externă
- circumducţie
Abducţia - adducţia
Abduţia este mişcarea prin care braţul se depărtează de torace. Adducţia este
mişcarea prin care braţul se apropie de torace.
Cele două mişcări se execută în plan frontal. În
timpul ambelor mişcări epifiza proximală a humerusului execută o mişcare de mică
amplitudine, în timp ce epifiza distală a acestuia execută o mişcare amplă. Cele
două epifize se deplasează simultan, dar în sens invers. În mişcarea de abducţie,
capul humeral alunecă de sus în jos în cavitatea glenoidă a scapulei, în timp ce paleta
humerală se ridică spre orizontală. Mişcările de abducţie - adducţie se execută în
jurul unui ax biomecanic antero-posterior care trece prin partea infero-externă a
capului humeral. Braţul poate fi dus în abducţie până la 90°, în urma mişcării
efectuate în articulaţia umărului. Când braţul se afla în această poziţie, trohiterul
intră în contact direct cu partea superioară a bureletului glenoidian, blocându-se.
Abducţia peste 90° a braţului, nu se mai poate realiza în articulaţia scapulo-
humerală, ci se datoreză „mişcării de basculă” a scapulei, care se efectuează în
articulaţia scapulo-toracică. În această fază numită faza a-II-a a abducţei braţului,
unghiul inferior al scapulei se deplasează lateral şi înainte.Această fază continuă
până când braţul ajunge în poziţie verticală. La rândul ei, mişcarea de
adducţie se opreşte atunci când braţul ajunge în contact cu toracele.
Proiecţia înainte (flexia-anteducţia) - proiecţia înapoi (extensia- retroducţia)
Aceste două mişcări se execută în jurul unui ax transversal care

trece prin centrul trohiterului şi prin centrul cavităţii glenoide a
scapulei. Capul humeral alunecă în jurul unui ax transversal, în timp
ce epifiza distală a humerusului descrie un arc de cerc paralel cu
planul sagital.
În mişcarea de proiecţie înainte, porţiunea superioară a capului
humeral se deplasează posterior şi inferior, în timp ce partea
inferioară a acestuia, se deplasează anterior şi superior.În acelaşi
timp, extremitatea distală a humerusului se deplasează anterior.
Mişcarea de proiecţie înapoi a braţului este mişcarea care se face în
sens invers. De remarcat că proiecţia este mult mai limitată (30°-35°)
faţă de proiecţia înainte care este mai amplă (110° - 120°). Peste 120°,
proiecţia înainte a braţului nu se mai realizează în articulaţia
umărului, ci în articulaţia scapulo-toracică, prin deplasarea anterioară
a scapulei faţă de torace.
Rotaţia internă - rotaţia externă
Sunt mişcări care se efectează în jurul unui ax vertical care

trece prin centrul capului humeral şi prin epitrohlee.
În mişcarea de rotaţie internă, capul humeral alunecă dinainte
înapoi în cavitatea glenoidă, trohiterul deplasându-se din lateral
spre medial. Partea anterioară a capsulei articulare se relaxează,
în timp ce partea posterioară este pusă în tensiune. De
asemenea, epicondilul extern al paletei humerale se orienteză din
lateral spre medial. În mişcarea de
rotaţie externă lucrurile se petrec în sens invers. Ambele mişcări
sunt reduse ca amplitudine, mai ales rotaţia externă.
Amplitudinea mişcării de rotaţie internă este de 95° şi a celei de
rotaşie externă de 80°.
Circumducţia
Este o mişcare complexă care se realizează prin trecerea

succesivă a humerusului prin adducţie-proiecţia înainte-
adducţie-proiecţia înapoi sau invers.
Capul humeral alunecă în cavitatea glenoidă păstrând mereu
contactul cu aceasta, în timp ce extremitatea distală a
humerusului descrie aproximativ o elipsă.
Muşchii motori ai articulaţiei umărului:
- abductorii: deltoidul şi supraspinosul
- adductorii: pectoralul mare, dorsalul mare, rotundul
mare, rotundul mic, subspinosul, subscapularul,
coraco-brahialul şi bicepsul brachial.
- flexorii: pectoralul mare şi fasciculul anterior al
deltoidului
- extensorii: dorsalul mare, rotundul mare, fasciculul
posterior al deltoidului.
- rotatorii interni: pectoralul mare, dorsalul mare,
rotundul mare şi subscapularul.
Mushiul deltoid
Muschiul supraspinos
Muschiul pectoral mare
Muschiul subscapular
Muschiul rotund mare

Muschiul rotund mic
Muschiul marele dorsal
Muschiul coraco-brahial
Mushciul brachial

Articulatia Scapulo-Humerala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Articulatia Scapulo-Humerala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anatomia si biomecanica

Suprafete articulare Mijloace de unire

Cavitatea glenoida Capsula articulară

Capul humeral Ligamentele glenohumerale

ligament coraco-acromial ligament trapezoid

tendonul capului lung al bicepsului brahial scapula

Ligament gleno-humeral mijlociu

cartilaj articularcap humeral

tendon cap lung biceps brahial

- cavitatea glenoidă a scapulei - este uşor concavă, acoperită de cartilaj

- capul humeral - are o formă aproximativ sferică. Cartilajul articular al

- capsula articulară - se inseră pe circumferinţa cavitătii glenoide, pe faţa externă a

Articulaţia umărului este cea mai mobilă articulaţie a corpului uman.

Aceste două mişcări se execută în jurul unui ax transversal care

Sunt mişcări care se efectează în jurul unui ax vertical care

Este o mişcare complexă care se realizează prin trecerea

Muschiul rotund mare

S-ar putea să vă placă și