PLANIFICAREA ÎN

EDUCAŢIE FIZICĂ

.
• Planificarea poate fi definită ca
acţiunea anticipativă a
conducătorului unei activităţi, prin
care sunt prevăzute obiectivele,
conţinutul, desfăşurarea şi finalizarea
procesului, în vederea eficientizării
demersului iniţiat
În educaţie fizică planificarea procesului este de o
complexitate superioară celei realizate pentru alte
activităţi:
• perioada lungă de timp (semestru, an de studii, perioade de
pregătire) pentru care se realizează planificarea.
• concepţia cibernetică, impusă de planificarea specifică
activităţii de tip sistemic, cum este cazul educaţiei fizice.
• natura componentelor procesului de efs şi legătura acestora
cu efortul de tip psiho-fizic, metodologia diferită de abordare
a procesului de dezvoltare sau formare a componentelor,
proiectarea conţinutului pentru fiecare componentă, dozarea
efortului, reprezintă factori de mare complexitate care cresc
dificultatea planificării.
• locul şi condiţiile de desfăşurare a lecţiei de educaţie fizică.
• conţinutul lecţiei poate aborda diferite ramuri sau discipline
sportive, ceea ce implică realizarea unei planificări care să
ţină seama de particularităţile fiecărei situaţii.
• diferenţa datorată criteriilor de sex, vârstă şi nivel bio-
motric înregistrată la nivelul colectivelor de subiecţi,
constituie un factor care impune tratarea diferenţiată a
situaţilor întâlnite.
Pentru realizarea unei planificări eficiente se
impune respectarea următoarelor cerinţe:

• concordanţă cu programa de efs, sau cu

obiectivele subiecţilor
• concordanţă cu particularităţile subiecţilor
• concordanţă cu baza materială aflată la
dispoziţie
• concordanţă cu realitatea geo-climaterică
şi socială
• concordanţă cu tradiţiile locale privind
practicarea unor discipline sportive
• concordanţă cu opţiunile subiecţilor privind
practicarea unor discipline sportive
 Cerinţe
• concordanţă cu programa de educaţie fizică şi
sport;
• concordanţă cu particularităţile elevilor;
• concordanţă cu baza materială aflată la dispoziţie;
• concordanţă cu realitatea geo-climaterică şi
socială;
• concordanţă cu tradiţiile locale privind practicarea
unor discipline sportive;
• concordanţă cu opţiunile elevilor privind
practicarea unor discipline sportive.
Acţiunea de planificare se concretizează în
documentele de planificare care la nivelul
profesorului de educaţie fizică sunt:

• planul tematic anual • planificarea pe

• planul calendaristic întreaga perioada
de activitate
• planul de lecţie
• planificarea pentru
fiecare etapă
stabilită în funcţie
de obiectivele
individuale sau de
grup
• planul de lecţie
 DESIGNUL INSTRUCŢIONAL (PROIECTAREA
DIDACTICĂ)

• Designul instrucţional (pedagogic) se

înscrie în aria mult mai largă a
previziunii, întâlnită în
managementul educaţional alături de
activităţile de prognoză şi
programare în vederea elaborării
strategiei de abordare a procesului
didactic.
• Prin proiectare se pregăteşte în strânsă
legătură, organizarea, conducerea,
coordonarea şi controlul activităţii
concrete.
• Proiectarea, privită din perspectivă
managerială, combină prognoza cu
proiectarea, planificarea şi programarea,
acestui fapt datorîndu-se complexitatea
deosebită şi dificultatea crescută a
activităţii.
• Sintagma design instrucţional se impune
tot mai mult în locul proiectării didactice
prin eficientizarea întregului demers
pedagogic, prin satisfacerea nevoii de
anticipare şi rigurozitate procedurală în
planificare, prin raţionalizarea mijloacelor
folosite, toate subordonate atingerii
obiectivelor stabilite şi reunite în
alternative de adaptare subtilă la
particularităţile colectivului.
• Proiectarea didactică vizează întreg
procesul de educaţie fizică desfăşurat
pe parcursul unui ciclu şcolar, sau mai
adesea a unui an din cadrul său.
Urmare a procesului de proiectare se
elaborează toate documentele de
planificare cunoscute (planul tematic
anual, planul calendaristic semestrial,
unitatea de învăţare, planul de lecţie).
În activitatea didactică aplicarea conceptului de
design instrucţional presupune:
•definirea obiectivelor, la unul sau mai multe
niveluri;
•sugerarea temelor de activitate susceptibile de a
provoca învăţări în sensul dorit;
•posibilitatea alegerii metodelor şi mijloacelor;
•propunerea instrumentelor de control a predării şi
învăţării;
•determinarea condiţiilor prealabile instruirii.
• 
– Ce doresc să realizez?
– Cu ce voi realiza cele propuse?
– Cum voi realiza cele propuse?
– Cum voi şti dacă am realizat cele
propuse?
 1. Ce Precizarea
voi face? prealabilă a obiectivelor
Etapa I
educaţionale

2. Cu ce Analiza resurselor
voi face? Etapa II educaţionale de care se
dispune

Elaborarea
3. Cum strategiilor educaţionale
Etapa III
voi face? potrivite pentru
realizarea obiectivelor

4. Cum Stabilirea unui sistem

voi şti dacă de evaluare a eficienţei
s-a realizat activităţii care se realizează
ce trebuia?
 • CRĂCIUN FERICIT!!
Și
UN AN NOU MAI BUN CU
SĂNĂTATE ȘI REALIZĂRI!