ARTICULAŢIILE MÂINII

Articulaţiile mâinii sunt reprezentate de articulatia radiocarpiană dintre radius şi oasele

carpiene şi articulaţiile dintre oasele carpiene, metacarpiene, si falangele degetelor

Articulaţiile mâinii sunt următoarele:

 articulaţia radiocarpiană
 articulaţia mediocarpiană
 articulaţiile intercapriene
 articulaţiile caprometacarpiene
 articulaţia carpometacarpiană a policelui
 articulaţiile intermetacarpiene
 articulaţiile metacarpofalangiene
 articulaţiile interfalangiene

ARTICULAȚIA RADIOCARPIANĂ

Articulaţia radiocarpiană face parte din articulaţiile elipsoidale.

Uneşte radiusul cu rândul proximal al carpului.

Se numeşte articulaţie radiocapriană pentru că ulna nu ia parte la formarea ei

De partea antebraţului este o cavitate de recepţie ovalară formată din: faţa inf a epifizei
distale radiale, faţa art capriană şi faţa distală a discului articular

De partea carpului se află o proeminenţă elipsoidă formată din oasele: scafoid,

semilunar şi piramidal solidarizate prin lig interoasoase

Capsula articulară este întărită de următoarele liamente:

 Ligamentul radiocarpian palmar se inseră pe procesul stiloid radial pe de o parte şi

fibrele sale se îndrepată spre semilunar şi piramidal iar altele spre osul capitat.
 Ligamentul radiocarpal dorsal
 Ligamentul ulnocarpian se inseră pe marginea ant a discului articular şi fibrele descind
cître oasele carpului, inserându-se pe semilunar, piramidal şi osul capitat
 Ligamentul colateral radial- se inseră pe procesul stiloid al radiusului şi pe scafoid
  Ligamentul colateral ulnar- se inseră pe procesul stiloid al unlei şi pe piramidal şi
pisiform pe de altă parte

ARTICULAŢIA MEDIOCARPIANĂ

Este articulaţia dintre primul rând de carpiene şi cel de al doilea.

Această articulaţie are două părţi distincte:

Lateral este o articulaţie plană între scafoid şi trapez, iar central şi medial între scafoid,
semilinar şi piramidal pe de o parte şi capitat şi hamat pe de altă parte se realizează o
articulaţie elipsoidă, în care rândul unu de carpiene joacă rolul unei cavităţi şi rândul doi
rolul condilului.

Ligamentele acestei articulaţii sunt comune cu cele ale art intercarpiene şi sunt
reprezentate de ligamente intercarpale dorsale şi palmare,

Ligamentul radiat al carpului, situat ventral are forma literei V situat pe faţa palmară.
Cele două ramuri ale lig pornesc de pe osul capitat de la acest nivel diverg astfel ramura
externă se inseră pe scafoid iar cea internă pe piramidal

Ligamente intercarpale interosoase

ARTICULAŢIILE INTERCARPIENE

Sunt articulaţii plane între oasele carpiene ale primului rând şi respectiv dintre oasele
carpiene ale rândului doi.

 Articulaţiile rândului întâi

 Articulaţiile rândului al doilea
 Articulaţiile între cele două rânduri

Articulaţiile rândului întâi (proximal): sunt art plane

 Rândul I:

 art scafoulnară
 art piramidoulnară
 art pisipiramidală care este întărită de două expansiuni ale tendonului m flexor
ulnar al carpului şi anume de lig pisohamat şi lig pisometacarpian care uneşte
pisiformul cu baza metacarpianului V

Rândul II:

 art trapezotrapezoidală

 Art trapezoidocapitată

 Art capitohamată

Art carpometacarpiene sunt art plane dintre rândul II de carpiene şi metacarpiene II-V

Trapezoidul şi capitatul se articulează cu baza metacarpianului II şi III, iar osul cu cârlig

cu baza metacarpianelor IV şi V

Lig acestor articulaţii sunt: lig carpometacarpale dorsale şi palmare

Art intermetacarpiene sunt art plane între bazele metacarpienelor II-V. Au capsulă
comună cu articulaţiile carpometacarpiene

Lig acestor articulaţii sunt: lig metacarpale dorsale, palmare şi interosoase

Art carpometacarpiană a pilocelui

Este o articulaţie în şa. Se mai numeşte şi art trapezometacarpiană.
Policele poate executa mişcări mai ample comparativ cu restul degetelor.
Se realizează astfel următoarele mişcări: flexie-extensie, abducţie- adducţie, opoziţie
repoziţie şi circumducţie.
Mişcarea de flexie şi extensie adică înclinarea coloanei policelui spre faţa palmară
respectiv spre faţa dorsală se fac în jurul unui ax oblic spre înainte şi lateral care trece prin
baza metacarpianului I şi permite în art trapezo-metacarpiană o amplitudine de 40 grade.
Adducţia şi abducţia se realizează în jurul unui ax antero-posterior ce trece prin mijlocul
trapezului. Amplitudinea însumată este de 40 grade.
 Opoziţia este mişcarea prin care policele priveşte cu faţa palmară şi vine în contact cu
faţa palmară a unui din degetele II-V
Repoziţia este mişcarea opusă.
Opoziţia este o mişcare complexă de flexie-extensie, abducţie- adducţie şi rotaţie
internă la care se adaugă flexia ultimei falange pe prima şi a primei falange pe metacarpian
Policele face şi circumducţie.

Biomecanica gâtului mâinii

 În cadrul articulaţiei gâtului mâinii se pot efectua mişcări de flexie-extensie, abducţie-
adducţie şi circumducţie
 Art radiocarpiană funcţionează în leg strânsă cu art mediocarpiană
 Flexia şi extensia se realizează în jurul unui ax transversal ce trece prin tabachera
anatomică şi capul osului capitat
Muşchii care realizeză mişcarea de flexie sunt:
 m flexor radial al carpului
 m palmar lung
 m flexor ulnar al carpului
 m flexor superficial al degetelor
 m flexor profund al degetelor
Muşchii extensori sunt:
 m extensor lung şi scurt radial al carpului
 m extensor ulnar al carpului
 m extensor al degetelor
 m extensor lung şi scurt al policelui
 m extensor al indicelui
 Abducţia şi adducţia se realizează în jurul unui ax sagital ce trece prin osul capitat
Muşchii care realizează abducţia: m flexor şi extensor ulnar al caprpului

Muşchii care realizeză adducţia sunt:

 m flexor radial al carpului
 m lung şi scurt extensor radial al carpului
 m extensor lung şi scurt al policelui
Mişcarea de circumducţie reprezintă însumarea mişcărilor prezentate. Mişcarea
reprezintă o elipsă, flexia şi extensia fiind mai ample decât abducţia şi adducţia.
Biomecanica degetelor II-V
Realizează mişcări în cadrul art metacarpofalangiene de flexie-extensie, mişcări de
lateralitate (abducţie, adducţie) şi cirmumducţie.
În art interfalangiene permit doar mişcări de flexie şi extensie în jurul unui ax
transversal ce trece prin capetele falangiene.
Flexia primei falange pe metacarpian este realizată de m interosoşi şi lumbricali,
flexia falangei a doua pe prima este realizată de m flexor superficial al degetelor, iar
flexia ultimei falange pe cea mijlocie de m flexor profund al degetelor.
Extensia este realizată de un complex muscular, respectiv de:
 m extensor al degetelor
 m extensor al indicelui
 m interosoşi dorsali
 m lumbricali
Mişcările de lateralitate sunt realizate de m interosoşi.

Prehensiunea
Sunt permise 3 forme de prehensiune:
 între police şi restul degetelor şi palmă
 între ultimele 4 degete şi podul palmei
 dintre două din ultimele 4 degete