Biomecanica

șoldului
STRUCTURA ARTICULAŢIEI SOLDULUI
Este o articulaţie sinovială, sferoidală, cu
trei axa de mişcare, foarte importantă în
statică şi locomoţie, alcătuită din:
suprafeţele articulare:
capul femural (prezintă foseta capului
femural);
acetabulul (cu suprafaţa articulară
semilunară);
labrul sau cadrul acetabular –
fibrocartilaj inelar la periferia
acetabulului şi care îi măreşte
adâncimea (cuprinde două treimi ale
capului femural), contribuind la
menţinerea capului femural în
cavitatea de recepţie;
mijloace de unire :
capsula articulară;
ligamentul iliofemural - două
fascicule: iliopretrohanterian lateral şi
medial;
ligamentul pubofemural;
ligamentul ischiofemural;
ligamentul capului femural;
STABILITATEA ARTICULAŢIEI Trei
categorii de factori:
factorii osoşi reprezentaţi de:
coaptarea suprafeţelor articulare;
oblicitatea axului articular;
factorii ligamentari;
factorii musculari:
stabilitatea antero-posterioară
(muşchiul fesier mare);
stabilitatea laterală (muşchiul
fesier mijlociu);
mai participă la stabilitate :
pelvitrohanterienii (fixează capul
femural în cotil) şi musculatura
longitudinală – adductorii în
balanţă cu abductorii (tind să
luxeze capul femural);
În staţiune unipodală echilibrul este
menţinut de abductori (fesierul
mijlociu) în cadrul balanţei Pauwels.
În staţiune bipodală echilibrul este
menţinut de antagonismul între
abductori şi adductori.
Cinematica şoldului

3 grade de libertate
Miscari :
• flexie-extensie

• abductie-adductie

• rotatie – internă,
externă
 FLEXIA
Se realizează în plan sagital, în jurul unui
ax transversal care trece prin marele
trohanter şi foseta ligamentului rotund .
Mişcările de flexie se asociază cu o
uşoară rotaţie internă.
Flexia cu genunchiul extins este limitată
la 90o (limitată de tensionarea
ischiogambierilor) iar cea cu genunchiul
flectat ajunge la 120o ( limitată de
ischiogambieri şi contactul coapsă-bazin).

Principalii flexori sunt: dreptul anterior

(din cvadriceps), psoasiliacul, tensorul
fasciei lata şi croitorul, la care se
asociază până la orizontală adductorii şi
dreptul intern, şi de la orizontală în sus
fesierul mijlociu (fascicolul anterior).

Mişcarea de flexie
Muschii flexori
Psoas major si minor +
iliacus = iliopsoas
Tensor fascia lata
Sartorius (croitor)
Actiune → flexia soldului

Muschiul drept
femural
Actiune → flexia
soldului
 EXTENSIA
Se realizează în plan sagital, în jurul
unui ax transversal care trece prin
marele trohanter şi foseta ligamentului
rotund .
Mişcările de extensie se asociază cu o
uşoară rotaţie externă. Extensia este
limitată de tensionarea părţii anterioare
a capsulei articulare şi ligamentul
iliofemural. Hiperextensia este limitată
de tensionarea ligamentului iliopubian şi
a ligamentului ischiofemural, fiind
posibilă doar prin flectarea şoldului opus
şi accentuarea curburii lombare .
Extensorii principali sunt:
semitendinosul, semimembranosul,
biceps femural, fesierul mijlociu
(fascicolul posterior), fesierul mic la care
se asociază dincolo de orizontală
adductori, dreptul intern (gracilis),
obturatorul extern şi pătratul femural, şi
pentru menţinerea hiperlordozei –
Mişcarea de extensie fesierul mare.
 Muschi extensori
Gluteus maximus, Gluteus medius
Actiune → extensia soldului + abductia
soldului + rotatia externa a soldului
Semitendinos, Semimebranos, Biceps
femural (portiunea lunga)
Actiune → extensia soldului

MUSCHII
ISCHIOGAMBIERI,
semitendinos,
semimembranos si
biceps femural
 ABDUCTIA
Se realizează în plan frontal, în jurul
unui ax antero-posterior care trece
prin centrul capului femural ( reper
clinic – plica inghinală , la 1 cm de
artera femurală).
Abducţia rotaţia.
Abducţia este limitată de
tensionarea ligamentului
iliopretrohanterian (în cazul
articulaţiei extinse) şi de ligamentul
pubofemural (în cazul articulaţiei
flectate) . Abducţia este realizată de
tensorul fasciei lata , fesierul
mijlociu şi croitor.
Amplitudinea abducţiei creşte prin
compensarea mişcării de către
bazin.

Mişcarea de abducţie
Muschi abductori
Gluteus medius, gluteus minimus
Actiune → extensia soldului + abductia
soldului + rotatia externa a soldului
piriform
Actiune → abductia soldului
 ADDUCTIA
Se realizează în plan frontal, în
jurul unui ax antero-posterior care
trece prin centrul capului femural
( reper clinic – plica inghinală , la 1
cm de artera femurală).
Adducţia se asociaza cu rotaţie.
Adducţia este limitată de întâlnirea
coapselor iar după încrucişarea
acestora de tensionarea
ligamentelor pretrohanterian şi
rotund. Adductorii (mai puternici
decât abductorii) sunt reprezentaţi
de: psoasiliac, fesier mic, drept
intern, pectineu, adductori,
semitendinos, semimembranos.
Amplitudinea adducţiei creşte prin
compensarea mişcării de către
bazin.

Mişcarea de adducţie
Muschii adductori
Plan superficial
Pectineul, Adductorul lung si
Gracilisul
Plan mijlociu
Adductorul scurt
Plan profund
Adductorul mare
Actiune → adductia soldului
 ROTAŢIA EXTERNĂ
Dacă se face flexie şi abducţie
(ligamentele relaxate) poate
realiza o cursă totală de 100o .
Rotaţia externă este limitată de
fascicolul iliopretrohanterian şi
ligamentul rotund.
Rotatorii externi sunt:
fesierul mijlociu (fascicolele
posterioare),
fesierul mare,
gemenii,
piramidalul,
obturatorii,
pătratul femural,
pectineul,
dreptul intern şi
Mişcarea de rotaţie croitorul.
ROTAŢIA INTERNĂ
Rotaţia internă este limitată
de fascicolul
iliopretrohanterian al
ligamentului iliofemural şi
ligamentul ischiofemural.
Rotatorii interni sunt:
fesierul mijlociu
(fascicolele anterioare),
fesierul mic,
semitendinosul şi
semimembranosul.
 CIRCUMDUCŢIA
Este combinarea tuturor
mişcărilor, însumarea lor.
Există şi posibilitatea ca printr-
o tracţiune puternică laterală
să se obţină un mic grad de
depărtare a suprafeţelor
articulare, mişcare pasivă
(descrisă de Gray ) fără rol în
locomoţie.

Mişcarea de cicumducţie
Statica şoldului
G

În sprijin unipodal, forța

M
de greutate G determină
un moment M la nivelul
centrului capului femural
al membrului de sprijin,
rezultând o rotație înspre
membrul de sprijin.
În sprijin bipodal, rezultanta care acţionează asupra
capului femural este: G  2  Gmi
R
2
Gmi – greutatea membrului inferior.

În sprijin unipodal: suma momentelor faţă de punctul B:

G  4  a  R  a  0  R  4  G G   G  Gmi
Unghiul de înclinație al
colului femural în plan
frontal (115°-125°) – se
poate asocia și cu o
scurtare sau o alungire a
colului femural și în
consecintă, determină o
scurtare sau o alungire a
abductorului șoldului
Dinamica şoldului
Diagrama forţelor care au influenţă
asupra forţei rezultante care
acţionează asupra articulaţiei coxo-
femurale:

A – forta data de muschii abductori

D – forta data de muschiul drept
femural
I – forta data de muschii
ischiogambieri
S – reactiunea din partea solului
G – reactiunea din partea tibiei
Gc – greutatea coapsei
Gg – greutatea gambei
R – forta rezultanta de la nivelul
capului femural
 G  S  I  D  Gg

Rx  Ax  A sin 30o

R y  Ay  G  Gc  A cos 30 o  S  I  D  Gc  Gg

R  Rx2  Ry2

Ry  R cos 21o

Rx  R sin 21o
 A  a  GC  b

bunipodal  2  a
bmers  xS  xcf
5
GC   GT
6

A  a  S  bmers
Variaţia forţei de reacţiune de la nivelul şoldului