Sunteți pe pagina 1din 4

Ligamentoplastia ligamentului incrucisat anterior

Se intampla rar ca ligamentele genunchiului sa sufere multiple accidentari, insa in astfel de cazuri ele determina instabilitatea miscarilor pasive sau active (articulatia este afectata) si compromit structurile neurovasculare. Genunchiului are abilitatea de a se indoi, intinde si rasuci datorita articulatiilor. Aceste abilitati sunt dependente de ligamentele incrucisate (anterioare si posterioare), ele ajutand la controlul miscarilor genunchiului, legand femurul de tibie si stabilizand genunchiul in planurile antero-postrior si in miscarile de rotatie. Ligamentul incrucisat anterior se afla in fata, pe condilul tibial, si se incruciseaza cu ligamentul postrior, aflat pe condilul lateral al femurului, cel dintai fiind inervat de nervul tibial, iar principalul aport sanguin fiind furnizat de membrana sinoviala. Lungimea ligamentului anterior incrucisat este de aproximativ 4 cm, dar se poate intinde cu pana la aproximativ 15% din elasticitatea lui. Mecanisme de lezare. Sunt foarte multe moduri prin care ligamentul incrucisat anterior se poate leza: prin
traumatisme directe, indirecte, de rotatie, intinderi s.a. De fiecare data ele sunt urmate de un zgomot specific ruperii unui elastic ('trosc, poc'). Cele mai comune mecanisme sunt: hiperextensiile si rotatiile genunchiului.

Inflamarea genunchiului. Simptome. In cele mai multe cazuri genunchiul se umfla imediat. Instabilitatea si
durearea care apar in momentul producerii accidentului se datoreaza atat traumatismului, cat si acumularii de lichid in articulatie (tinand cont ca ligamentul incrucisat anterior este o structura care nu produce durere).

Scopul recuperarii ligamentului incrucisat anterior. Unul din scopul principal al programului de recuperare
in ligamentoplastia ligamentului incrucisat anterior este acela de a reintegra persoanele operate in viata socialcotidiana precedenta operatiei, prin restaurarea mobilitatii articulare, a fortei musculare si a stabilitatii genunchiului.

Un program de recuperare mai amplu se deruleaza pe o durata de aproximativ 6-7 luni si este compus din 6 faze. Faza 1: 1-8 zile post-op.

Obiective: - combaterea durerii si controlul inflamatiei; - mobilizari articulare usoare. Faza 2 : 9 - 20 zile post-op. Obiective: - combaterea durerii si controlul inflamatiei; - castigarea mobilitatii articulare a genunchiului; - mentinerea functionalitatii segmentelor neafectate; - profilaxia pierderilor de forta musculara la nivelul muschilor: iliopsoas, cvadriceps, ischiogambieri si triceps sural. Faza 3: 21: 60 zile post-op. Obiective: - combaterea durerii si controlul inflamatiei; - readaptarea la miscare a structurilor articulare ale genunchiului; - intarirea muschilor: iliopsoas, cvadriceps, ischiogambieri si triceps sural. Faza 4: 61 -100 zile . Obiective: - eliminarea durerii la nivelul articulatiei genunchiului; - recastigarea mobilitatii articulare a genunchiului, minim 120 grade in flexie; - ameliorarea stabilitatii articulare prin recastigarea fortei musculare a cvadricepsului, tricepsului sural si ischiogambieri. Faza 5: 101 zile - 6 luni. Obiective: - eliminarea durerii si a inflamatiei semnificative de la nivelul articulatei; - mobilitatea articulara maxima; - readaptarea la miscare a structurilor articularea ale genunchilor; - forta musculara aproximativ 70% din capacitate; - suficienta forta pentru a initia activitati de miscare. Faza 6: dupa 6 luni Obiective: - forta si rezistenta musculara aproape normala; - educarea pacientului pentru evitarea anumitor miscari (sporturi) care sa-i determine reinflamarea genunchiului; - intoarcerea la activitatile cotidiene in conditii normale. Iata de ce este necesara intarirea muschilor iliospoaps, cvadriceps, ischiogambierei si triceps surar: Iliopoaps: au un rol foarte important in bascularea bazilinului, in executarea flexiei si rotatiei laterale a soldului,
are originea pe apofizele transversale ale tuturor vertebrelor lombale, pe buza interna a crestei iliace, si se insera pe micul trohanter.

Cvadriceps: este cel mai important muschi al coapsei si cel mai puternic, avand o greutate medie de circa 2 kg. Ocupa un rol important in flexia, rotatia externa si abductia coapsei, cat si in flexia gambei pe coapsa. Poarta numele dupa cele patru capete de origine: vast medial, vast lateral, vast intern si dreptul

femural. Se gaseste in partea superioara, pe osul coxalsi, pe femur, iar inferior, pe rotula genunchiului cu largul ajutor al tendonului cvadricipital. Este inervat de nervul femural. Ischiogambierii: sunt situati in partea posterioara a coapsei; sunt muschii opusi cvadricepsului, deci au o actiune inversa acestuia: extensori in articulatia coxofemurala si flexori ai genunchiului. Cu originea pe tuberozitatea ischiatica si cu insertia pe oasele gambei, ei sunt formati din 3 muschi: Biceps Femural, Semitendinos si Semimembranos. Triceps sural: are un rol foarte important in flexia plantara a piciorului, impiedica cadera in fata in statiune bipeda, face rotatia si aductia piciorului si este un bun flexor al gambei pe coapsa. Este format din doi muschi Gastrocnemian si Solear, iar inervatia muschiului este realiazata de nervul tibial.

10 lucruri de care trebuie sa le respectati in timpul recuperarii: Din prima zi pana in luna a treia post-operatorie: 1. Sa creati si mentineti o relatie cu kinetoterapeutul; 2. Sa va lucrati toate grupele musculare ale corpului; 3. Sa executati exercitiile pana la limita permisa de organismul dumneavoastra; 4. Sa va intoarceti la serviciu doar in momentul cand sunteti capabil de acest lucru. Sa va consultati cu kinetoterapeutul in legatura cu anumite posturi, pozitii, manevre ce trebuie respectate la serviciu; 5. Sa respectati aplicatiile de gheata dupa programul de exercitii; Din luna a treia pana in luna a patra post-operatorie: 6. Introducerea graduala a joggingului pe suprafete plane, cu durata si viteza progresiva sub stricta indrumare a unui kinetoterapeut; Din luna a patra pana in luna a cincea post-operatorie: 7. Usoare intoarceri, rasuciri, pivotari realizate sub supravegherea unui kinetoterapeut; Din luna a cincea pana in luna a sasea post-operatorie: 8. Introducerea progresiva a rasucirilor, pivotarilor si intoarcerilor imprevizibile si inceperea sporturilor noncontact; Dupa a sasea luna de recuperare: 9. Reintegrarea in activitatile normale, gradual, fara nici o restrictie, sub indrumarea unui kinetoterapeut; 10. Pastrarea legaturii cu kinetoterapeutul pentru o perioada de cel putin un an. 10 lucruri interzise in timpul programului de recuperare: Din prima zi pana in luna a treia post-operatorie: 1. Grabirea, accentuarea programului de recuperare; 2. Conducerea autovehiculelor; 3. Extinderea sau flexarea piciorului afectat in pozitia sezand; 4. Rasuciri, intoarceri sau pivotari pe piciorul afectat; 5. Alergarea sau joggingul; Din luna a treia pana in luna a patra post-operatorie: 6. Intoarceri, pivotari sau rasuciri in viteza;

Din luna a patra pana in luna a cincea post-operatorie: 7. Rasuciri si intoarceri imprevizibile;
Din luna a cincea pana in luna a sasea post-operatorie:

8. Sporturi de contact; Dupa a sasea luna de recuperare: 9. Activitati sportive complete fara acordul kinetoterapeutului sau a medicului curant; 10. Intreruperea legaturii cu kinetoterapeutul timp de un an.