Cap 1.

Studii si cercetari cu caracter medical

1.1.Anatomia funcționala a mainii umane

1.1.1.Scheletul

- Sunt formate din 27 de oase dispuse in trei grupe: carpul, metacarpul si oasele degetelor.

1) Carpul este format din opt oase dispuse pe doua randuri:

In primul rand sau proximal si incepand de la police in directia degetului mic se gasesc patru
oase:

 scafoidul;
 semilunarul;
 piramidalul ;
 pisiformul.

In al doilea rand sau distal se gasesc in aceeasi ordine alte patru oase;

 trapezul;
 trapezoidul;
 capitalul (osul mare);
 osul cu carlig.

Toate aceste oase au o forma aproape cubica; fiecare are o fata superioara, una
inferioara, o fata anterioara (palmara) si una dorsala si in fine o fata laterala si una mediala.
 Carpul privit in totalitatea lui prezinta doua fete:

 dorsala, acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor si

 anterioara, sau palmara, concava, care formeaza santul carpului. Prin santul carpului trec
tendoanele muschilor flexori ai mainii si ai degetelor.
 santul carpian este marginit de doua eminente formate astfel: cea laterala, de tuberculul
scafoidului si tuberculul trapezului, iar cea mediala, de pisiform si de carligul Osului cu
carlig. Pe viu acest sant este transformat intr-un canal de catre ligamente.

2)Metacarpul

Metacarpul constituie scheletul palmei si dosului mainii; este format din cinci oase.
Numerotarea lor se face lateromedial, de la I la V. Metacarpienii se pot explora usor, mai ales
pe fata lor dorsala.

CARACTERE GENERALE

 Metacarpienii sunt oase lungi si perechi; prezinta un corp, o baza si un cap.

 Corpul este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala, o fata laterala si o fata mediala.
 Baza este voluminoasa si se articuleaza cu oasele carpului si cu metacarpienele invecinati.
 Capul rotunjit se articuleaza cu falanga proximala.
 CARACTERE PROPRII ALE METACARPIENELOR

 Metacarpianul I. Este cel mai scurt si cel mai gros. Baza are forma de sa si se articuleaza cu
trapezul, dar nu se articuleaza cu metacarpianul II.
 Metacarpianul II. Este cel mai lung. Baza se articuleaza cu trapezul, trapezoidul si osul
capitat, respectiv cu metacarpianul III.
 Metacarpianul III. Baza are un proces stiloidian (processus styloideus) indreptat lateral si se
articuleaza cu osul capitat, respectiv cu metacarpienele II si IV.
 Metacarpianul IV. Baza se articuleaza cu osul capitat si cu osul cu carlig, respectiv cu
metacarpienele III si V.
 Metacarpianul V. Baza se articuleaza cu osul cu carlig, respectiv cu metacarpianul IV.

2)Oasele degetelor


 Degetele sunt in numar de cinci, numerotate lateromedial de la I la V.
 Fiecare deget are cate un nume: police, index, mediu, inelar si mic .
 Oasele care formeaza degetele se numesc falange. Se gasesc in total 14 falange, deoarece
fiecare deget are trei, afara de police care are numai doua.
 Falangele se pot explora cu usurinta.

FALANGA PROXIMALA are caracterele unui os lung ce prezinta un corp, o baza si un cap.

 Corpul, turtit anteroposterior, are o fata anterioara sau palmara, a si una dorsala, convexa.
 Baza prezinta o cavitate articulara pentru capul metacarpianului.
 Capul prezinta o trohlee pentru falanga mijlocie.

FALANGA MIJLOCIE are si ea corp, baza si cap.

 Corpul este asemanator cu cel al falangei proximale, dar mai scurt.

 Baza prezinta o cavitate de receptie pentru trohleea de pe capul falangei proximale.
 Capul prezinta - ca si cel al falangei proximale - o trohlee pentru falanga distala.

FALANGA DISTALA

 are un corp foarte redus.

 baza seamana cu cea a falangei mijlocii.
 falanga distala se termina cu o tuberozitate dispusa ca o potcoava ce raspunde unghiei.

Articulatiile membrului superior pot fi impartite in doua mari grupe:

 articulatiile centurii scapulare;

 articulatiile membrului liber sau propriu-zis.

1.1.2.Articulația mainii
 TIPURI DE ARTICULATII

 Anatomic, mana incepe cu al doilea rand (distal) de oase carpiene, care se articuleaza cu
capetele metacarpienelor (articulatia carpometacarpiana),
 patru artrodii pentru metacarpienele II- V)
 o articulatie selara intre trapez si primul metacarpian.
 Ultimele patru metacarpiene se articuleaza intre ele prin bazele lor (articulatia
intermetacarpiana), formand trei artrodii.
 La capatul distal al metacarpienelor se articuleaza cavitatile glenoide ale primelor falange
(articulatiile metacarpofalangiene).
 articulatiile interfalangiene proximale (prima si a doua falanga) si articulatiile interfalangiene
distale (intre a doua si a treia falanga) sunt trohleartroze.
 Policele are propria articulatie carpometacarpiana - articulatia trapezo-metacarpiana, in sa si
numai o articulatie interfalangiana - condiliana.

MIJLOACE DE UNIRE:

 Toate articulatiile mainii sunt intarite de cate un manson capsular si ligamente dispuse lateral
si ligamente interosoase (la nivelul intermetacarpienelor, fiecare ligament intinzandu-se intre
doua oase alaturate)

MISCARILE:

 articulatiile carpometacarpiene (CM) permit numai miscari de alunecare;

 articulatiile intercarpiene (IC) sunt diartroze iforme, deci permit tot miscari de alunecare;

 articulatiile degetelor permit

 in articulatiile metacarpofalangiene (MCF)

 flexie - apropierea de ul palmei;

 extensie - departare de ul palmei,

 abductia - departarea de axul median al mainii care trece prin medius,

 adductia, miscarea inversa

 circumductie,

 rotatie axiala (interna sau externa) – doar executata pasiv, fiind imposibil se
executat activ

 in articulatiile interfalangiene distale si proximale – se executa numai flexie si revenire din

flexie, extensia fiind limitata de suprafetele articulare, muschii lombricali si capsula
anterioara.
 Miscarile policelui sunt diferite de ale celorlalte degete el fiind situat intr-un
perpendicular pe celelalte degete.

Extensie police Flexie police Adductie police Abductie police

o Flexie – este miscarea de departare de celelalte degete in ul palmei

o Extensie - este miscarea de apropiere de celelalte degete in ul palmei

o Abductie - este miscarea de departare de celelalte degete intr-un perpendicular pe

ul palmei

o Adductie este miscarea de apropiere de celelalte degete intr-un perpendicular pe

ul palmei
 o Opozabilitate – miscarea de apropiere a buricului policelui de buricul degetului
mic

Daca la celelalte degete miscarile acestora se realizeaza predominant din articulatiile MCF la
police miscarile acestuia se realizeaza predominant la nivelul articulatiei
carpometacarpiene dupa cum se si observa in imaginea de mai sus.

1.1.3.Sistemul muscular

In regiunea mainii se gasesc tendoanele diferitilor muschi ai antebratului care fac flexia si
extensia degetelor.Se mai gasesc, de asemenea, numerosi muschi care fac abductia si flexia
degetelor. Acestia se afla pe fata volara si sunt repartizati in trei regiuni: volara laterala, volara
mediala si volara mijlocie.

sunt destinati policelui si formeaza o masa musculara voluminoasa care poarta denumirea de
eminenta tenara.Dintre muschii acestei regiuni mentionam:

Muschiul scurt abductor al policelui

Este un muschi subtire asezat in partea laterala a eminentei tenare

Insertii: are originea pe ligamentul transvers al carpului, pe osul scafoid si pe osul trapez,
iar insertia se face pe partea laterala a bazei primei falange a policelui.
 Inervatie este inervat de o ramura a medianului.

Actiune: misca policele inainte si lateral.

Muschiul scurt flexor al policelui

Este un muschi subtire, asezat medial fata de scurtul abductor al policelui.

Insertii: are originea in ligamentul transvers al carpului si pe osul trapez, iar insertia se
face pe baza primei falange a policelui.

Inervatie este inervat de o ramura a medianului.

Actiune: scurt flexor al policelui.

Muschiul opozant al policelui

Este asezat in partea profunda a eminentei tenare, fiind acoperit de scurtul abductor al
policelui.

Insertii: are originea pe ligamentul transvers al carpului si pe osul trapez inserandu-se pa

fata volara a primului matacarpian.

Inervatie: este inervat de o ramura din median.

Actiune: face miscarea de opozitie a policelui.

Muschiul abductor al policelui

Este un muschi triunghiular, asezat in planul profund al eminentei tenare.

Insertii: are originea pe osul trapezoid, pe osul mare, pe baza metacarpianului al II-lea si
pe partea inferioara a fetei volare a metacarpianului al III-lea. Insertia se face pe partea mediala a
bazei falangei proximale a policelui.

Inervatie: este inervat de ramura profunda a nervului ulnar.

Actiune: face abductia policelui.

 Muschii din regiunea volara mediala sunt afectati degetului mic si formeaza o masa
musculara, mai putin voluminoasa, care se numeste eminenta hipotenara. Dintre muschii acestei
regiuni amintim:

Muschiul palmar cutanat

Este un muschi dreptunghiular, asezat sub pielea eminentei hipotenare.

Insertii: are originea pe ligamentul transvers al carpului, iar insertia, in pielea de pe partea
mediala a palmei.

Inervatie:este inervat de nervul ulnar.

Actiune: increteste pielea din regiunea mediala a palmei.

Muschiul abductor al degetului mic

Este un muschi fusiform, asezat pe partea mediala a eminentei hipotenare.

1.2.Biomecanica mâinii umane

1.2.1Biomecanica articulațiilor gatului mainii si mainii

Flexia-extensia Flexia este miscarea prin care palma se apropie de fata anterioara a
antebratului. Extensia este miscarea prin care dosul mainii se apropie de fata posterioara a
antebratului. In flexie, primul rand carpian se inclina pe oasele antebratului. Axul miscarii trece prin
osul semilunar. Al doilea rand carpian se misca pe primul. Miscarea se executa imprejurul unui ax
transversal care trece prin osul capitat. Flexia are loc in cea mai mare masura in articulatia
radiocarpiana, pe cand extensia in cea mediocarpiana. Limitarea miscarilor este facuta de
ligamentele palmare si dorsale si, in special, de tendoanele muschilor flexori si extensori ai
degetelor.

Adductia-abductia. Abductia sau inclinarea ulnara este miscarea prin care marginea
ulnara a mainii se inclina catre marginea respectiva a antebratului. Mecanismul acestor miscari este
de o mare complexitate si inca nu pe deplin elucidat. Aceste miscari se executa imprejurul unui ax
anteroposterior care trece prin centrul osului capitat. Celelalte oase carpiene basculeaza in jurul
acestui centru. Astfel, in miscarea de abductie, randul proximal al carpului se inclina spre interior in
asa fel incat scafoidul ajunge la mijlocul suprafetei radiale, iar semilunarul trece sub ulna. Limitarea
abductiei se face de catre ligamentele laterale.

Miscarile de adductie-abductie sunt insotite de miscari accesorii de flexiune-extensiune,

care se produc in jurul unui ax transversal ce trece prin centrul osului capitat. In abductie, randul
proximal al carpului se deplaseaza inainte(flexiune), pe cand in adductie, miscarea este inversa;
randul proximal se deplaseaza inapoi(extensiune).

Miscarile de adductie-abductie sunt insotite de miscari foarte reduse de rotatie in jurul unui
ax longitudinal, astfel ca inclinarea radiala atrage cu sine o usoara pronatie, iar cea ulnara o usoara
supinatie.

Miscarea de circumductie. Rezulta in urma unei executari succesive a miscarilor de

flexiune abductie, extensiune, adductie sau invers. Aceasta miscare nu produce un cerc perfect, ci
o elipsa. Rotatia mainii este imposibila in articulatiile mainii; ea se face prin pronatie supinatie, in
articulatiile radioulnare.

1.2.2.Mișcări
Biomecanica policeului

Opozitia rezulta din combinarea a trei miscari:

1) o miscare unghiulara, prin care varful policelui descrie un arc de 120°, intre punctul cel
mai indepartat de axul longitudinal al mainii si un punct care depaseste in directie mediala aceasta
axa;

2) o miscare concomitenta de rotatie de 90° a policelui in jurul axei lui longitudinale;

 3) o miscare de flexiune a ultimei falange pe prima si a acesteia pe metacarpian.

Miscarea de opozitie se realizeaza prin contractia unui mare numar de muschi.

Articulatiile degetelor

Articulatiile metacarpo falangiene

Articulatiile metacarpofalangiene prezinta urmatoarele miscari:

Miscari de flexie si extensiune a degetelor.Ele se executa imprejurul unui ax radioulnar care

trece prin capul metacarpienilor. In flexiune, prima falanga se inclina pe palma mainii ca in
inchiderea pumnului, iar in extensiune ea se departeaza de aceasta. Aceste miscari se produc fie
simultan, fie izolat in cele trei articulatii ale degetelor.

2)Extensia degetelor este produsa prin actiunea muschiului extensor al degetelor.

2)Inclinarea laterala.Prin aceasta miscare, falanga poate fi dusa in sens ulnar(adductie) sau
radial(abductie) in jurul unui ax dorso-palmar ce trece prin capul metacarpienilor. Aceasta miscare
de inclinare marginala este posibila numai cu degetele in extensie.

3)Circumductia. Rezulta din executarea succesiva a miscarilor descrise anterior: flexie,

inclinare ulnara, extensie, inclinare radiala sau invers.

Articulatiile interfalangiene

Miscarile.In aceste articulatii se pot executa: miscari de flexiune, prin care degetele se
apropie de palma si miscari de extensiune, prin care se departeaza. Aceste miscari se produc in
jurul unui ax transversal ce trece prin trohleea extremitatii distale a falangelor I si II.