Muşchii membrului toracal

Muşchii centurii scapulare formează conturul umărului. Sunt în număr de 6. 1.)

Muşchiul deltoid este cel mai superficial şi mai voluminos. Cranial se inseră pe
claviculă şi spina scapulei. Caudal se inseră pe tuberozitatea deltoidiană a
humerusului. Acţiune: abducţia braţului 2.) Muşchiul supraspinos situat în fosa
supraspinoasă a scapulei de unde se îndreaptă spre tuberculul mare al
humerusului. Acţiune: abducţie. 3.) Muşchiul infraspinos este situat în fosa
infraspinoasă a scapulei. Terminal se inseră pe tuberculul mare al humerusului.
Acţiune: rotaţia în afară a humerusului. 4.) Muşchiul rotund mare este situat
între unghiul inferior al scapulei şi tuberculul mic al humerusului. Acţiune:
adducţia braţului.

Muşchii braţului sunt muşchi masivi, puternici în număr de 4, dintre care 3 sunt
situaţi ventral: bicepsul brahial, coracobrahialul şi muşchiul brahial şi unul este
situat dorsal: tricepsul. 1.) Bicepsul este muşchi lung, fusiform, având 2 capete
unu scurt situat pe procesul coracoidian al scapulei, al II-lea capul lung situat
deasupra cavităţii glenoide a scapulei. Terminal se inseră pe tuberozitatea
radiusului. Acţiune: flexia antebraţului pe braţ. 2.) Muşchiul coracobrahial este
situat între procesul coracoidian al scapulei şi faţa medială al humerusului.
Acţiune: flexia braţului şi parţial adducţie. 3.) Muşchiul brahial este situat între
tuberozitatea deltoidiană şi procesul coronoid al ulnei. Acţiune: flexia
antebraţului pe braţ. 4.) Muşchiul triceps brahial este situat posterior având trei
porţiuni de origine: capul lung se inseră sub cavitatea glenoidă al scapulei; capul
lateral amplasat pe faţa posterioară a humerusului; capul medial pe faţa
posterioară a humerusului, terminal se inseră pe olecran. Acţiunea: extensor al
antebraţului

Muşchii antebraţului Sunt muşchi lungi, mai puţin voluminoşi, dar mai
numeroşi, decât cei din grupul precedent. Au o deosebită importanţă funcţională,
intervenind în realizarea mişcărilor mâinii. Se împart în 3 grupe: ventral, dorsal
şi lateral. Muşchii regiunii ventrale sunt în număr de 8 muşchi dispuşi pe 4
planuri. Planul I cu 4 muşchi: rotund pronator, flexor radial al carpului, flexorul
ulnar al carpului, palmarul lung. Planul II reprezentat de un singur muşchi:
flexor superficial al degetelor. Planul III alcătuit din 2 muşchi: flexor profund al
degetelor şi flexor lung al policelui. Planul IV alcătuit dintrun singur muşchi
numit pătratul pronator. Rotundul pronator este situat între epicondilul humeral
medial şi procesul coronoid al ulnei. Acţiune: pronaţia. Flexorul radial al
carpului este situat între epicondilul medial al humerusului şi baza
metacarpianului II. Acţiune: flexia mâinii. Flexorul ulnar al carpului este situat
între epicondilul humeral medial şi osul pisiform. Acţiune: flexia autopodului.
Flexorul superficial al degetelor se inseră pe epicondilul humeral medial.
Terminal se împart în 4 ramuri continuate fiecare cu un tendon. În zona falangei
proximale tendoanele prezintă un orificiu destinat trecerii tendoanelor flexorului
profund al degetelor. Inserţia terminală este la nivelul falangei medii a degetelor
2-5.

Flexorul profund al degetelor este situat sub precedentul având originea pe faţa
anterioară a ulnei. Terminal se împarte în 4 tendoane care se înseră pe falangele
distale ale degetelor 2-5 după ce au trecut prin orificiile tendoanelor flexorului
superficial. Flexorul lung al policelui este situat între faţa anterioară a radiusului
şi falanga distală a policelui. Acţiune: flexia policelui. Muşchii regiunii dorsale
Sunt în număr de 8 muşchi dispuşi pe 2 planuri: superficial cu 4 muşchi:
extensorul degetelor, extensorul degetului mic, extensorul ulnar al carpului şi
anconeul. Planul profund este alcătuit din 4 muşchi: lungul abductor al policelui,
scurtul extensor al policelui, lungul extensor al policelui şi extensorul indexului.
Muşchiul extensor al degetului are originea în epicondilul humeral lateral.
Terminal se inseră pe falangele medii şi distale ale degetelor 2,5. acţiunea:
extensia degetelor. Extensorul degetului mic se găseşte între epicondilul lateral
şi ultimele 2 falange ale degetului mic. Acţiune: extensia degetului mic
Extensorul ulnar al carpului între epicondilul lateral şi baza metacarpianului 5.
Lungul abductor al policelui situat între faţa posterioară al ulnei şi radiusului şi
baza metacarpianului policelui. Scurtul extensor al policelui situat între faţa
posterioară al ulnei şi radiusului şi falanga proximal al policelui. Lungul
extensor al policelui între faţa posterioară al ulnei şi falangele medii şi distale
ale indicelui. Muşchii laterali ai antebraţului sunt reprezentaţi de 4 muşchi,
situaţi pe 2 planuri. Planul I: superficial cu 3 muşchi: brahioradial; lung extensor
radial al carpului; scurt extensor radial al carpului. Planul II: profund muşchiul
supinator. Brahioradialul situat între marginea laterală a humerusului şi epifiza
distală a radiusului. Acţiune: flexia antebraţului pe braţ. Lung extensor radial al
carpului situat între marginea lateral al humerusului şi metacarpianul 2. Scurtul
extensor radial al carpului situat între epicondilul lateral al humerusului şi
metacarpianul 3.
 Musculatura mâinii Este deosebit de complexă, fiind dezvoltată în raport cu
mişcările variate şi de mare precizie pe care le efectuează mâna omului. Mâna
prezintă elemente musculare numai pe faţa ventrală (palmară) şi la nivelul
spaţiilor interosoase, faţa dorsală fiind lipsită de muşchi. Aceşti muşchi se
împart în trei grupe: 1. muşchii regiunii laterale (eminenţă tenară) destinaţi
policelui, 2. muşchii regiunii mediane (eminenţă hipotenară) conţinând muşchii
motori ai degetului mic şi 3. muşchii regiunii mijlocii ai autopodului reprezentaţi
de muşchii interosoşi şi lombricali. Muşchii eminenţei tenare sunt în număr de
patru: 1. Muşchiul scurt abductor al policelui, 2. Muşchiul opozant al policelui,
realizând mişcarea de opoziţie a acestuia. 3. Muşchiul scurt flexor al policelui, 4.
Muşchiul adductor al policelui. Muşchii eminenţei hipotenare sunt tot în număr
de patru. Muşchii regiunii palmare mijlocii sunt lombricalii şi interosoşii
Muşchii lombricali sunt patru muşchi situaţi în acelaşi plan cu tendoanele
flexorului profund al degetelor, care reprezintă originea acestora. Tendoanele
inserţiei terminale se unesc cu cele ale muşchilor interosoşi destinaţi degetului
corespunzător, după care

fuzionează cu tendonul muşchiului extensor destinat aceluiaşi deget. Acţiunea

lor constă în flexia falangei proximale. Muşchii interosoşi sunt situaţi în spaţiul
dintre două oase metacarpiene, între metacarpienele II - V. Inserţia terminală se
realizează pe falanga proximală şi pe tendonul extensorului. Acţiunea este
reprezentată de flexia falangei proximale şi extensia celei distale şi mediale.