Muşchii trunchiului

Se împart în muşchii spatelui, ai toracelui şi ai abdomenului.

Muşchii spatelui se împart în două grupe distincte evolutiv: musculatura extrinsecă şi musculatura
intrinsecă a spatelui. Musculatura extrinsecă cuprinde muşchi care leagă membru toracal de
scheletul axial şi care nu aparţin ca orogine părţii dorsale a trunchiului. Muşchii superficiali ai spatelui
sunt dispuse în 2 planuri: superficial cu 2 muşchi trapezi şi latisim şi profund cu 5 muşchi: ridicătorul
scapulei, romboidul, cei 2 dinţaţi posteriori şi spleniusul. Muşchiul trapez este un muşchi lat în formă
de triunghi, cu baza orientată median. Are o bază largă de inserţie pe occipital şi procesele spinoase
ale vertebrelor C7-T12. Lateral se inseră pe claviculă şi scapulă. Acţiune: trage medial centura
scapulară.

Muşchiul latisim sau Marele dorsal, este cel mai mare (lat) muşchi al omului. Medial are o inserţie
largă pe ultimele trei sau patru coaste; procesele spinoase ale ultimelor cinci sau şase vertebre
toracale; vertebrele lombare, creasta sacrală medială şi creasta iliacă. Lateral se inseră pe humerus.
Acţiune: coboară membrul ridicat. Muşchiul ridicătorul scapulei este situat între procesele transverse
ale primelor patru vertebre cervicale şi unghiul superior al scapulei. Romboidul este situat între
procesele spinoase de vertebre C6-T4 şi marginea medială a scapulei. Acţiune: ridică omoplatul.
Dinţatul posterior şi superior este situat între procesele spinoase ale vertebrelor C6T3 şi feţele
externe ale coastelor 2-5. Acţiune: ridică coastele intervenind în inspiraţie. Dinţatul posterior şi
inferior este situat între procesele spinoase ale ultimelor două vertebre toracale şi ale primelor două
vertebre lombare. terminal se inseră pe ultimele patru coaste. Acţiune: coboară coastele intervenind
în expiraţie.

Musculatura intrinsecă a spatelui reprezintă musculatura motoare a coloanei vertebrale, având o

dispoziţie paralelă cu aceasta. Prezintă 3 planuri: superficial, intermediar şi profund. Planul superficial
dispus dedesubtul în musculaturii extrinsece fiind constituit dintr-un complex muscular orientat
cranio-caudal situat în şanţurile costo-vertebrale. Uneşte bazinul cu coloane vertebrală şi toracele,
diferitele segmente vertebrale între ele şi aceasta cu cutia cranială. Este reprezentat de muşchiul
extensor sau erector al coloanei vertebrale. Prezintă o masă comună situată caudal în zona
scheletului regiunii sacro-lombare. Cranial masa comună se împarte în 3 ramuri: 1.) muşchiul ilio-
costal: leagă bazinul de coaste, coastele între ele şi coastele de vertebre. 2.) muşchiul longissimus
este situat medial de precedentul de la masa comună la mastoidă 3.) muşchiul spinal este situat cel
mai medial unind procesele spinoase ale vertebrelor diferitelor regiuni. Planul intermedial este
alcătuit din muşchii care unesc procesul transvers al unei vertebre cu procesul spinos al unei vertebre
superioare. După numărul de vertebre peste care se întind se deosebesc 3 unităţi: muşchiul
semispinal sare peste 4 vertebre; muşchii multifizi sare peste 2 sau 3 vertebre; muşchii rotatori leagă
2 vertebre învecinate sau sar peste o vertebră. Planul profund este alcătuit din muşchi scurţi, care
unesc fie procesele spinoase a 2 vertebre învecinate numindu-se interspinoşi, fie procesele
transverse numindu-se intertransverşi.

Muşchii toracelui Pereţii antero-laterali ai toracelui cuprind 2 categorii de muşchi: extrinseci şi

intrinseci. Muşchii extrinseci sunt comuni toracelui şi membrului toracal, legând aceste două unităţi.
Intervin atât în biomecanica toracelui cât şi a membrului toracal. 1.) Pectoralul mare este un muşchi
lat superficial. Se inseră pe claviculă, stern, cartilajele primelor 6 coaste şi pe teaca muşchiului drept
abdominal. Lateral se inseră pe tuberculul mare al humerusului. Acţiune: adducţia membrului. 2.)
Pectoralul mic este situat dedesubtul precedentului între feţele antero-laterale ale coastelor 3-5 şi
procesul coracoid al scapulei. Acţiune: deplasează scapula caudal şi ventral.

3.) Dinţatul anterior se inseră pe coaste, de unde se îndreaptă spre scapulă. Acţiune: dacă puntul fix
este pe scapulă ridică coastele intervenind în inspiraţie. Dacă punctul fix e pe torace deplasează
scapula ventro-lateral. Muşchii intrinseci sunt muşchii motori ai coastelor. 1.) Muşchii intercostali
ocupă spaţiul dintre 2 coaste învecinate unul spre interior (spre cutia toracică) unul spre exterior.
Sunt mai scurţi decât spaţiul dintre 2 coaste, intercostalul extern întinzându-se de la extremitatea
vertebrală până la articulaţia dintre coaste şi cartilajul costal. Acţiune: intercostalii externi ridică
coastele fiind inspiratori, cei interni coboară coastele intervenind în expiraţie. Fibrele lor sunt
orientate în direcţii opuse. 2.) Muşchii ridicători ai coastelor sunt situaţi profund în spatele
intercostalilor interni, între procesele transverse ale vertebrelor C7-T11 şi zona unghiului coastei.
Acţiune: ridică coastele intervenind în respiraţie.

Muşchii abdomenului Sunt muşchi laţi, care formează pereţii abdomenului. Se împart în 4 grupe:
anterolaterali, posteriori, muşchi superiori, inferiori sau perineali. Muşchii regiunii antero-laterale 1.)
Dreptul abdominal este dispus longitudinal, în partea medio-ventrală a abdomenului. Se află între
cartilajele coastelor 5-7, procesul xifoid şi simfiza pubiană. Acţiunea: flexia toracelui pe bazin. 2.)
Muşchiul oblic extern situat în părţile laterale ale abdomenului pe feţele externe ale coastelor 5-7 de
unde se continuă ventro-caudal spre pubis. Acţiune: în contracţia unilaterală roteşte trunchiul iar
bilateral intervine în flexie. 3.) Oblicul intern situat dedesubtul precedentului având fibrele dispuse
invers decât acestea. Se inseră pe creasta iliacă de unde se îndreaptă spre ultimele 3 coaste şi teaca
dreptului abdominal. Acţiune: în contracţia unilaterală are acţiune opusă cu a precedentului iar
bilateral intervine în flexie. 4.) Muşchiul transvers abdominal este situat profund între faţa medială a
cartilajelor coastelor 7-12. Procesele costiforme ale vertebrelor lombare şi creasta iliacă, de unde se
îndreaptă spre teaca dreptului abdominal. Acţiune: strânge abdomenul ca un brâu. Toţi muşchii laţi
ai abdomenului intervin în realizarea presei abdominale care menţine poziţia organelor din
abdomen. În regiunea posterioară a abdomenului se află muşchiul pătrat lombar care e situat pe
laturile coloanei între procesele costiforme ale primelor 4 vertebre lombare; coasta 12 şi creasta
iliacă. Acţiune: înclină coloana pe partea muşchiului contractat. Muşchii regiunii superioare a
abdomenului sunt reprezentaţi de un singur muşchi, Diafragma. Diafragma este un perete muscular -
aponevrotic, care separă toracele de abdomen. Componenta musculară este situată lateral, cea
aponevrotică medial având forma unei frunze de trifoi. Inserţia diafragmei este reprezentată de
circumferinţa inferioară a toracelui. Prezintă trei canale de trecere numite hiaturi prin care trece
esofagul, aorta şi vena cavă inferioară. Acţiune: mărirea diametrului toracic, intervenind în inspiraţie.
Muşchii regiunii inferioare formează planşeul cavităţii pelviene. Sunt 3 muşchi: ridicătorul anal,
muşchiul coccigian şi muşchiul sfincterului anal extern.