(MUSCULI MEMBRI SUPERIORIS)

Muşchii membrului superior se împart în patru grupe:

- muşchii umărului
- muşchii braţului
- muşchii antebraţului
- muşchii mâinii.
MUŞCHII UMĂRULUI
Vom descrie aici toţi muşchii care contribuie la formarea pereţilor axilei şi la
mişcările membrului superior, chiar dacă nomina anatomică actuală îi încadrează la
muşchii toracelui.
Muşchii umărului sunt grupaţi în patru compartimente: anterior, posterior, lateral şi
medial.
COMPARTIMENTUL MUSCULAR ANTERIOR
Este format din muşchii care alcătuiesc peretele anterior al axilei, dispuşi în
două straturi – superficial format de pectoralul mare şi profund format de
pectoralul mic şi subclavicular.
Muşchiul pectoral mare ( M. pectoralis major)
Este un muşchi larg, aplatizat, de formă triunghiulară, format din trei porţiuni
diferite prin originea lor:
- porţiunea claviculară (Pars clavicularis) care îşi are originea pe treimea medială a
marginii anterioare a claviculei;
- porţiunea sternocostală (Pars sternocostalis) care ia naştere de pe faţa anterioară a
sternului şi de pe primele 5-6 cartilaje costale (prin digitaţii distincte);
- porţiunea abdominală (Pars abdominalis) care îşi are originea pe teaca dreptului
abdominal.
Cele trei fascicule converg formând un tendon comun care se inseră pe creasta
tuberculului mare al humerusului. Muşchiul este acoperit de fascia pectorală.
(Fascia
pectoralis)
Raporturi
Anterior vine în raport cu pielea, ţesutul celular subcutanat, muşchiul platisma
şi glanda mamară.
Posterior vine în raport cu sternul, coastele, spaţiile intercostale cu conţinutul
lor şi cu muşchiul pectoral mic.
Marginea sa infero-laterală formează marginea anterioară a bazei axilei.
Marginea sa supero-laterală delimitează împreuna cu fibrele deltoidiene care se
inseră pe claviculă, spaţiul delto-pectoral (fosa Morenheim) în care se găseşte vena
cefalică, o ramură a arterei acromiotoracice şi un ganglion limfatic.
Între faţa posterioară a tendonului pectoralului mare şi muşchiul biceps brahial
se află bursa pectoralului mare.
Acţiune
Dacă punctul fix este pe torace, pectoralul mare realizează adducţia şi rotaţia
internă a braţului.
Dacă punctul fix este pe humerus, contracţia sa ridică toracele şi implicit corpul.
Are rol auxiliar şi în respiraţie, intervenind în inspir.
Inervaţie
Este asigurată de plexul brahial prin intermediul anastomozei dintre nervul
pectoral medial şi nervul pectoral lateral.
Muşchiul pectoral mic (M. pectoralis minor)
Este un muşchi aplatizat, de formă triunghiulară care îşi are originea prin trei
digitaţii, pe faţa anterioară a coastelor 3 – 5, în apropierea cartilajelor costale. De la
origine se îndreaptă supero-lateral şi se inseră printr-un tendon pe procesul
coracoid al scapulei.
Raporturi
Anterior vine în raport cu pectoralul mare.
Posterior vine în raport cu coastele, spaţiile intercostale, muşchiul dinţat anterior
(medial) şi conţinutul axilei (lateral).
Marginea sa supero-medială este separată de muşchiul subclavicular printr-un
spaţiu triunghiular, numit spaţiu clavipectoral ocupat de fascia clavipectorală
(Fascia clavipectoralis).
Marginea sa infero-laterală este ataşată de fascia brahială şi de pielea regiunii
axilare prin ligamentul suspensor al axilei (Lig. suspensorium axilae).
Între tendonul pectoralului mic şi procesul coracoid se află bursa pectoralului
mic.
Acţiune
Dacă punctul fix este pe coaste, contracţia sa duce umărul în jos şi înainte.
Dacă punctul fix este pe scapulă, pectoralul mic ridică coastele intervenind în
inspir.
Inervaţie
Este asigurată de plexul brahial prin intermediul anastomozei dintre nervul
pectoral medial şi nervul pectoral lateral.
Muşchiul subclavicular (M. subclavius)
Este un muşchi alungit, fusiform, situat între faţa inferioară a claviculei şi
coasta 1.
Îşi are originea pe faţa superioară a primului cartilaj costal şi pe faţa superioară
a primei coaste, se îndreaptă superior şi se inseră în şanţul subclavicular de pe faţa
inferioară a claviculei.
Raporturi
Este separat de prima coastă prin plexul brahial şi vasele subclaviculare. Este
învelit de fascia subclaviculară, care se continuă inferior cu fascia clavipectorală.
Acţiune
Dacă punctul fix este pe prima coastă, contracţia sa coboară clavicula şi implicit
umărul. Dacă ia punct fix pe claviculă, ridică coasta întâi, intervenind în inspir.
Inervaţie
Este asigurată de plexul brahial prin intermediul nervului subclavicular.
COMPARTIMENTUL MUSCULAR MEDIAL
Este reprezentat doar de muşchiul dinţat anterior
Muşchiul dinţat anterior (M. serratus anterior)
Este un muşchi aplatizat de formă patrulateră, care se întinde de la nivelul primelor
zece coaste până la nivelul scapulei. Muşchiul dinţat anterior este format din trei
porţiuni
- porţiunea superioară, care se întinde de la marginea laterală a primei coaste la
faţa anterioară a unghiului superior al scapulei
- porţiunea mijlocie, care e formată din trei digitaţii ce iau naştere pe faţa externă a
coastelor 2, 3, 4 şi se unesc formând o lamă musculară care se fixează pe
porţiunea anterioară a marginii mediale a scapulei
- porţiunea inferioară, porneşte prin şase digitaţii, de pe faţa externă a coastelor
5 – 10 (încrucişând digitaţiile oblicului extern) şi se termină pe o suprafaţă
triunghiulară situată pe faţa anterioară a unghiului inferior al scapulei.
Raporturi
Muşchiul dinţat anterior este acoperit de pectoralul mare, pectoralul mic şi latissim
şi acoperă coastele şi spaţiile intercostale. Superior participă la formarea peretelui
medial al axilei iar inferior este subcutanat.
Acţiune
Dinţatul anterior ţine scapula fixată pe torace. Când muşchiul ia punct fix pe
peretele toracic, trage scapula înainte şi lateral, imprimînd-I o mişcare de rotaţie
care duce superior unghiul lateral al scapulei. Această mişcare se datorează în
principal acţiunii porţiunii inferioare a muşchiului. Dacă muşchiul ia punct fix pe
scapulă, ridică coastele având rol inspirator.
Inervaţie
Provine din plexul brahial prin intermediul nervului dinţatului anterior.
GRUPUL MUSCULAR POSTERIOR
Este format din şase muşchi, din care unul – muşchiul subscapular –este situat
anterior de scapulă iar ceilalţi cinci – supraspinos, infraspinos, rotund mic, rotund
mare şi latissim – sunt situaţi posterior de scapulă.
Muşchiul subscapular (M. subscapularis)
Este un muşchi de formă triunghiulară, care îşi are originea în fosa subscapulară de
pe faţa anterioară a scapulei şi se îndreaptă spre lateral pentru a se insera pe
tuberculul mic al humerusului, printr-un tendon.
Raporturi
Intră în constituţia peretelui posterior al axilei, venind astfel în raport anterior
cu conţinutul axilei. Posterior vine în raport cu faţa anterioară a scapulei.
Muşchiul subscapular prezintă două burse:
- bursa subcoracoidiană situată între marginea superioară a muşchiului şi procesul
coracoid al scapulei
- bursa subtendinoasă a muşchiului subscapular (Bursa subtendinea musculi
subscapularis) situată între marginea superioară a tendonului şi capsula articulaţiei
scapulo-humerale.
Acţiune
Muşchiul subscapular este rotator înăuntru, menţinând în contact suprafeţele
articulare ale articulaţiei umărului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul subscapular.
Muşchiul supraspinos ( M. supraspinatus)
Îşi are originea în fosa supraspinoasă a scapulei şi pe porţiunea internă a fasciei
supraspinoase (Fascia supraspinata) care-l acoperă. Fibrele sale se îndreaptă lateral,
trec peste articulaţia scapulo-humerală şi se continuă cu un tendon care se inseră pe
feţişoare superioară a tuberculului mare al humerusului.
Raporturi
Anterior vine în raport cu fosa supraspinoasă şi cu capsula articulaţiei
scapulohumerale. Posterior vine în raport cu muşchiul trapez.
Acţiune
Este abductor al braţului, acţionând şi ca ligament activ al capsulei articulare a
umărului, ferind capsula să fie prinsă între suprafeţele articulare în timpul
mişcărilor articulaţiei umărului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul suprascapular, ramură colaterală a plexului brahial.
Muşchiul infraspinos (M. infraspinatus)
Îşi are originea în fosa infraspinoasă a scapulei şi pe faţa internă a fasciei
infraspinoase (Fascia infraspinata) care-l acoperă. De la origine fibrele sale
converg lateral continuându-se cu un tendon ce trece posterior de articulaţia
scapulo-humerală şi se inseră pe feţişoara mijlocie a tuberculului mare al
humerusului.
Raporturi
Anterior vine în raport cu fosa infraspinoasă a scapulei şi cu articulaţia scapulo-
humerală. Posterior vine în raport cu muşchii deltoid şi trapez, precum şi cu piela
şi ţesutul celular subcutanat.
Între tendonul său şi capul humeral prezintă bursa subtendinoasă a muşchiului
infraspinos (Bursa subtendinea musculi infraspinati):
Acţiune
Este abductor şi rotator în afară al braţului, contribuind şi la menţinera în contact a
suprafeţelor articulare ale articulaţiei umărului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul suprascapular.
Muşchiul rotund mic (M. teres minor)
Îşi are originea pe porţiunea superioară a marginii laterale a scapulei, de unde
se îndreaptă lateral, trece posterior de articulaţia scapulo-humerală (de a cărei
capsulă aderă) şi se inseră pe feţişoara inferioară a tuberculului mare al
humerusului.
Raporturi
Este situat inferior faţă de muşchiul infraspinos şi superior faţă de muşchiul rotund
mare. Rotundul mic acoperă capătul lung al muşchiului triceps şi este acoperit de
muşchiul deltoid.
Acţiune
Este un rotator în afară şi slab abductor al braţului.
Inervaţie
Provine din nervul micului rotund, ramură colaterală a nervului axilar.
Muşchiul rotund mare (M. teres major)
Este un muşchi alungit şi puternic, situat inferior de rotundul mic.
Îşi are originea pe o zonă de formă patrulateră situată la nivelul feţei posterioare a
unghiului inferior al scapulei şi pe faţa internă a fasciei infraspinoase. Fasciculele
sale se îndreaptă lateral, superior şi anterior, inserându-se, printr-un tendon, pe
creasta tuberculului mic al humerusului. Pe faţa profundă a tendonului său prezintă
bursa subtendinoasă a rotundului mare (Bursa subtendinea musculi teretis major).
Raporturi
La origine,marginea superioară a rotundul mare şi marginea inferioară a rotundul
mic sunt alipite,ulterior însă ele se distanţează formînd împreună cu capătul lung al
tricepsului un spaţiu triunghiular - spaţiul bi-rondo-tricipital străbătut de vasele
sub-scapulare. Lateral de acest spaţiu, între marginea superioară a rotundului mare,
marginea inferioară a rotundului mic, capătul lung al tricepsului şi humerus se
delimitează un spaţiu patrulater – patrulaterul humero-bi-rondo-tricipital (Velpeau)
străbătut de nervul axilar şi vasele circumflexe posterioare. Inferior de patrulater,
între marginea inferioară a rotundului mare, capătul lung al tricepsului şi humerus
se formează triunghiul humero-rondo-tricipital străbătut de nervul radial şi artera
humerală profundă. Posterior vine în raport cu muşchiul latissim şi cu pielea.
Acţiune
Când ia punct fix pe humerus, duce unghiul inferior al scapulei în sus, iar când
ia punct fix pe scapulă, realizează adducţia şi rotaţia înăuntru a braţului.
Inervaţie
Este asigurată de plexul brahial prin intermediul nevului toracodorsal.
Muşchiul latissim (M.latissimus dorsi)
Are formă triunghiulară şi este cel mai lat muşchi al corpului. Muşchiul latissim
acoperă porţiunea posterioară şi inferioară a trunchiului, întinzându-se de la
regiunea dorsală, lombară şi sacrală până la culisa bicipitală a humerusului.
Îşi are originea pe:
- faţa externă a ultimelor 3 – 4 coaste, prin digitaţii încrucişate cu cele ale oblicului
extern;
- pe fascia toracolombară;
- pe faţa posterioară a unghiului inferior al scapulei.
Fibrele sala converg lateral şi superior şi se inseră printr-un tendon scurt, pe
fundul şanţului intertubercular al humerusului.
Raporturi
În regiunea spatelui vine în raport anterior cu muşchii planului 2 al spatelui,
posterior cu pielea şi ţesutul celular subcutanat şi superior cu muşchiul trapez.
Lateral,
vine în raport cu oblicul extern, formând împreună cu acesta şi cu creasta iliacă
trigonul lombar al lui Petit în aria căruia se află oblicul intern.
La nivelul axilei, intră în constituţia peretelui posterior al axilei împreună cu
rotundul mare.
Acţiune
Dacă ia punct fix pe coloana vertebrală, contracţia sa coboară braţul ridicat
imprimîndu-I şi o mişcare de rotaţie internă. Dacă ia punct fix pe humerus,
latissimul ridică trunchiul.
Inervaţie
Este asigurată de nervul toracodorsal.
COMPARTIMENTUL MUSCULAR LATERAL
Este format de muşchiul deltoid.
Muşchiul deltoid (M.deltoideus)
Este un muşchi voluminos, de formă conică, cu baza dispusă superior şi vârful
inferior, care acoperă articulaţia scapulo–humerală.
Deltoidul are trei porţiuni de origine:
- porţiunea claviculară (Pars clavicularis), care porneşte de pe treimea laterală
a marginii anterioare a claviculei;
- porţiunea acromială (Pars acromialis), care porneşte de pe marginea laterală
a acromionului;
- porţiunea spinală (Pars spinalis), care porneşte de pe buza inferioară a marginii
posterioare a spinei scapulei.
De la origine, fibrele se îndreaptă spre humerus formând o masă musculară, care se
continuă cu un tendon ce se inseră pe tuberozitatea deltoidiană a humerusului.
Raporturi
Deltoidul este acoperit de piele şi de fascia deltoidiană (Fascia deltoidea) şi
acoperă articulaţia umărului şi tendoanele muşchilor rotund mic, rotund mare,
infraspinos, capul lung al tricepsului, biceps brahial, supraspinos, şi pectoral mare.
Între porţiunea sa claviculară şi porţiunea claviculară a pectoralului mare se
delimitează spaţiul delto – pectoral (fosa lui Morenheim)
Între faţa sa profundă şi tuberculul mare al humerusului se află bursa
subdeltoidiană (Bursa subdeltoidea), care comunică frecvent cu bursa subacromială
(Bursa subacromialis) situată între acromion şi ligamentul coracoacromial, pe de o
parte, şi capsula articulaţiei umărului, pe de altă parte.
Acţiune
Contracţia sinergică a tuturor celor trei porţiuni,realizează abducţia braţului.
Contracţia porţiunii claviculare realizează proiecţia înainte şi rotaţia internă a
braţului.
Contracţia porţiunii acromiale determină abducţia braţului. Contracţia porţiunii
spinale determină proiecţia înapoi şi rotaţia externă a braţului.
Inervaţie
Provine din nervul axilar
MUŞCHII BRAŢULUI
Muşchii braţului sunt repartizaţi în două compartimente:
- compartimentul brahial anterior, format din muşchii biceps brahial, coracobrahial
şi brahial
- compartimentul brahial posterior, format de muşchiul triceps brahial.
COMPARTIMENTUL BRAHIAL ANTERIOR SAU AL FLEXORILOR
(Compartimentum brachii anterius Compartimentum brachii flexorum)
Planul superficial al acestui compartiment este format de muşchiul biceps brahial,
iar planul profund este format de muşchii brahial şi coracobrahial.
Muşchiul biceps brahial (M. biceps brachii)
Este un muşchi alungit, fusiform care îşi are originea prin două capete:
- capul lung (Caput longum) care porneşte de pe tuberculul supraglenoidal al
scapulei, tendonul său străbătând articulaţia umărului şi şanţul intertubercular
(culisa
bicipitală);
- capul scurt (Caput breve) care porneşte de pe vârful procesului coracoid al
scapulei.
Cele două capete se unesc formând o masă musculară ce ocupă planul superficial
al compartimentului brahial anterior şi se inseră apoi, prin intermediul unui tendon,
pe tuberozitatea radiusului. Între tendon şi tuberozitate există bursa bicipitoradială
(Bursa bicipitoradialis). De pe porţiunea medială a acestui tendon porneşte
aponevroza
muşchiului biceps brahial (Aponeurosis musculi bicipitis brachii) sau aponevroza
bicipitală (Aponeurosis bicipitalis).
Raporturi
La umăr
- capul lung trece intracapsular, dar extrasinovial faţă de articulaţia umărului
- capul scurt trece anterior de articulaţia umărului, lateral de muşchiul
coracobrahial şi posterior de peretele anterior al axilei.
La braţ
Muşchiul biceps brahial este acoperit de piele, ţesut celular subcutanat şi de
fascia brahială (Fascia brachii) şi acoperă muşchii brahial şi coracobrahial. Între
muşchiul biceps brahial şi muşchiul brahial, trece nervul musculocutanat. Lateral
vine
în raport cu muşchii deltoid şi brahioradial. Medial vine în raport cu vasele
brahiale.
Lateral de el avem septul intermuscular brahial lateral (Septum intermusculare
brachii
laterale), iar medial, avem septul intermuscular brahial medial (Septum
intermusculare
brachii mediale).
La antebraţ
Formează relieful muscular mijlociu al regiunii anterioare a cotului (împreună
cu brahialul) Lateral vine în raport cu relieful muscular lateral, format de muşchii
brahioradial, lung extensor radial al carpului, scurt extensor radial al carpului şi
supinator
(de care este separat prin şanţul bicipital lateral ) şi cu nervul radial şi artera
recurentă
radială. Medial, vine în raport cu relieful muscular medial, format din muşchii
rotund
30
pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului, flexor
superficial al degetelor şi flexor profund al degetelor (de care este separat prin
şanţul bicipital
medial ) şi cu vasele brahiale
Acţiune
Realizează flexia antebraţului pe braţ ( dar aceasta este completă doar când
antebraţul se află în supinaţie) şi supinaţia antebraţului.
Prin capul său lung, este un abductor al braţului, iar prin capul său scurt este un
adductor al braţului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul musculocutanat.
Muşchiul coracobrahial (M. coracobrachialis)
Este un muşchi alungit, situat în porţiunea supero-medială a braţului. Îşi are
originea pe vârful procesului coracoid al scapulei, printr-un tendon comun cu
tendonul
capului scurt al bicepsului brahial. De la origine se îndreaptă în jos şi uşor lateral şi
se
inseră în porţiunea mijlocie a feţei antero-mediale a humerusului.
Raporturi
Muşchiul coracobrahial trece posterior de muşchiul pectoral mare şi anterior de
tendonul subscapularului de care este separat prin bursa muşchiului coracobrahial
(Bursa musculi coracobrahialis).Medial de el se află mănunchiul vasculo-nervos
axilar
iar lateral de el, se află tendonul capului scurt al bicepsului brahialMuşchiul
coracobrahial este perforat de nervul musculocutanat.
Acţiune
Contracţia sa determină adducţia şi proiecţia înainte a braţului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul musculocutanat.
Muşchiul brahial (M. brachialis)
Este un muşchi aplatizat, situat în porţiunea antero-inferioară a braţului, posterior
de biceps şi infero-lateral de coracobrahial. Muşchiul îşi are originea pe:
- buza inferioară a tuberozităţii deltoidiene;
- jumătatea distală a feţelor antero-medială şi antero-laterală ale humerusului;
- pe septele intermusculare ale braţului, în special pe cel medial.
Fibrele sale se îndreaptă inferior, trec anterior de articulaţia cotului (pe capsula
căreia se prind câteva fibre) şi se inseră printr-un tendon pe tuberozitatea ulnei
Raporturi
Anterior vine în raport cu bicepsul brahial iar posterior cu humerusul şi cu
articulaţia cotului. Lateral vine în raport cu muşchii brahioradial şi lung extensor
radial al
carpului, între ei trecând nervul radial,artera brahială profundă şi artera recurentă
radială. Medial vine în raport cu muşchiul rotund pronator.
31
Acţiune
Este cel mai puternic flexor al antebraţului pe braţ, fiind totodată un tensor al
capsulei articulaţiei cotului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul musculocutanat.
COMPARTIMENTUL BRAHIAL POSTERIOR SAU AL EXTENSORILOR
(Compartimentum brachii posterius; Compartimentum brachii extensorum)
Muşchiul triceps brahial (M. triceps brachi)
Este un muşchi voluminos care îşi are originea prin trei capete:
- capul lung (Caput longum) porneşte de pe tuberculul infraglenoidal al scapulei şi
aderă la capsula articulaţiei umărului;
- capul lateral (Caput laterale) porneşte de pe faţa posterioară a humerusului,
deasupra şanţului nervului radial;
- capul medial sau profund (Caput mediale; Caput profundum) porneşte de pe
faţa posterioară a humerusului dedesubtul şanţului nervului radial.
Cele trei capete converg inferior, formând o masă musculară care se inseră
printr-un tendon comun pe faţa superioară a olecranului ulnei, după ce trece
posterior
de articulaţia cotului.
Raporturi
Posterior este acoperit de muşchiul deltoid şi de piele.
Anterior este în raport cu nervul radial, artera brahială profundă şi humerus.
Media vine în raport cu nervul ulnar. Capul lung participă la formarea
patrulaterului humero-bi-rondo-tricipital şi a trigonului bi-rondo-tricipital.
Acţiune
Realizează extensia antebraţului fiind şi tensor al capsulei articulaţiei cotului.
Prin contracţia capului lung realizează extensia şi adducţia braţului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul radial
32
MUŞCHII ANTEBRAŢULUI
Sunt dispuşi într-un compartiment anterior sau al flexorilor format dintr-un
plan superficial şi unul profund, un compartiment posterior sau al extensorilor şi o
porţiune laterală.
Compartimentul antebrahial anterior sau al flexorilor
(Compartimentum antebrachii anterius; Compartimentum antebrachii flexorum)
Este format din opt muşchi dispuşi pe două planuri. Planul superficial este
format din cinci muşchi: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung,
flexor
ulnar al corpului şi flexor superficial al degetelor.
Planul profund este format din trei muşchi: flexor profund al degetelor, pătratul
pronator şi flexor lung al policelui.
Planul superficial (Pars superficialis)
Muşchiul rotund pronator (M. pronator teres)
Este cel mai lateral muşchi al planului superficial.
Îşi are originea prin două capete:
- capul humeral (Caput humerale) care porneşte de pe câmpul superior al feţei
anterioare a epicondilului medial al humerusului;
- capul ulnar (Caput ulnare) care porneşte de pe faţa inferioară a procesului
coronoidian al ulnei.
Cele două fascicule fuzionează formând un corp muscular ce se îndreaptă infero-
lateral pentru a se insera în treimea mijlocie a feţei laterale a radiusului.
Raporturi
Între marginea laterală a rotundului pronator şi muşchiul brahial se formează
triunghiul cotului în care pătrunde bicepsul brahial. Între muşchiul rotund pronator
şi
bicepsul brahial trece artera brahială. Între cele două capete de origine ale
muşchiului
trece nervul median.
Acţiune
Este un pronator al mâinii şi un flexor al antebraţului pe braţ (prin capul humeral).
Inervaţie
Este asigurată de nervul median.
Muşchiul flexor radial al carpului (Muschi flexor carpi radialis)
Îşi are originea pe câmpul inferior al feţei anterioare a epicondilului medial al
humerusului, se îndreaptă lateral şi inferior şi se inseră prin intermediul unui
tendon pe
baza metacarpianului doi.
33
Raporturi
La antebraţ
- este acoperit de fascia antebrahială (Fascia antebrachii) şi piele, acoperind la
rândul său flexorul superficial al degetelor şi flexorul lung al policelui. Lateral vine
în
raport cu rotundul pronator iar medial cu palmarul lung. În regiunea inferioară a
antebraţului, tendonul său formează împreună cu tendonul muşchiului brahioradial
şanţul
pulsului, unde se palpează pulsul arterei radiale.
La gâtul mâinii
- tendonul său trece sub retinaculul flexorilor şi prin şanţul osului trapez.
Acţiune
Realizează flexia mâinii pe antebraţ, abducţia uşoară a mâinii şi pronaţia
antebraţului când mâna este în extensie. Realizează şi o uşoară flexie a antebraţului
pe braţ.
Inervaţie
Este asigurată de nervul median.
Muşchiul palmar lung (M. palmaris longus)
Îşi are originea pe câmpul inferior al feţei anterioare a epicondilului humeral
medial şi se îndreaptă inferior şi uşor lateral, corpul muscular continuându-se cu un
tendon foarte lung care trece anterior de retinaculul flexorilor şi se lărgeşte apoi ”în
evantai” continuându-se cu aponevroza palmară (Aponeurosis palmaris).
Raporturi
Lateral cu flexorul radial al carpului iar medial cu flexorul ulnar al carpului.
Este acoperit de piele şi fascia brahială şi acoperă flexorul superficial al degetelor.
Acţiune
Realizează flexia mâinii şi a antebraţului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul median.
Muşchiul flexor ulnar al carpului (M. flexor carpi ulnaris)
Este cel mai medial muşchi al planului superficial. Îşi are origine prin două capete:
- capul humeral (Caput humerale) care porneşte de pe câmpul inferior al feţei
anterioare a epicondilului humeral medial;
- capul ulnar (Caput ulnare) care porneşte de pe faţa medială a olecranului şi
de pe porţiunea superioară a marginii posterioare a ulnei. Capetele sunt legate între
ele
printr-o arcadă fibroasă, pe sub care trece nervul ulnar şi artera recurentă ulnară
posterioară.
Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se inseră pe osul pisiform.
Raporturi
Este acoperit de piele şi fascie. Între flexorul ulnar al carpului şi flexorul
superficial al degetelor pe care-l acoperă trece artera ulnară şi nervul ulnar.
34
Acţiune
Este flexor şi adductor al mâinii.
Inervaţie
Este asigurată de nervul ulnar.
Muşchiul flexor superficial al degetelor (M. flexor digitorum superficialis)
Este un muşchi larg şi aplatizat care îşi are originea prin două capete:
- capul humeroulnar (Caput humeroulnare) porneşte de pe câmpul inferior al
feţei anterioare a epicondilului humeral medial şi de pe faţa medială a procesului
coronoid al ulnei;
- capul radial (Caput radiale) porneşte de pe segmentul superior al marginii
anterioare a radiusului.
Cele două capete sunt legate printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece nervul
median şi artera ulnară.
Corpul muşchiului este format din fascicule dispuse într-un strat superficial şi
un strat profund. Stratul superficial conţine fibre destinate degetelor III şi IV iar
stratul
profund conţine fibre pentru degetele V şi II.
Cele patru fascicule musculare se continuă distal cu patru tendoane care trec
sub retinaculul flaxorilor, la palmă până la degetele corespunzătoare. La nivelul
falangei proximale, fiecare tendon prezintă un orificiu prin care trece tendoanele
flexorului
profund al degetelor având astfel loc o încrucişare a tendoanelor – chiasma
tendinoasă
(Chiasma tendinum). Apoi fiecare tendon se divide în două bandelete care se inseră
în
zona mijlocie a falangei medii.
Raporturi
La antebraţ
- muşchiul este acoperit de rotundul pronator, flexorul radial al carpului, palmarul
lung şi flexorul ulnar al carpului. Sub el se află flexorul profund al degetelor, iar
între cei doi muşchi trece nervul median şi artera ulnară.
La gâtul mâinii
- tendoanele sale împreună cu cele ale flexorului profund al degetelor şi al
flexorului lung al policelui trec prin canelele osteofibroase al carpului.
La palmă
- tendoanele sale acoperă tendoanele flexorului profund al degetelor.
La nivelul degetelor
- tendoanele flexorului profund devin anterioare faţă de cele ale flexorului
superficial în urma încrucişării care are loc la nivelul falangei proximale. Atât
tendonul
superficial cât şi cel profund sunt menţinute pe faţa anterioară a falangelor de către
o
lamă fibroasă care formează un tunel fibros ce se inseră pe marginile falangelor.
Acţiune
Flexia falangei medii pe cea proximală, a degetelor pe mână, a mâinii pe antebraţ
şi a antebraţului pe braţ. Realizează şi adducţia mâinii şi apropie degetele
depărtate.
Inervaţie
Este asigurată de nervul median.
35
Planul profund (Pars profunda)
Este format din trei muşchi: flexor profund al degetelor, pătrat pronator şi flexor
lung al policelui.
Muşchiul flexor profund al degetelor ( M. flexor digitorum profundus)
Îşi are originea pe cele 3/4 proximale ale feţei anterioare şi mediale a ulnei, pe
cele 2/3 proximale ale marginii anterioare a ulnei precum şi pe membrana
interosoasă
antebrahială. Corpul muscular se orientează distal şi în 1/3 inferioară a antebraţului
se
divide în patru fascicule musculare care se vor continua fiecare cu câte un tendon.
Cele
patru tendoane trec posterior de retina- culul flexorilor, perforează apoi tendoanele
flexorului superficial la nivelul chiasmei tendinoase şi se inseră la nivelul bazei
falangelor distale ale degetelor II - IV.
Raporturi
La antebraţ
- este acoperit de flexorul superficial al degetelor şi de flexorul ulnar al carpului.
Între flexorul profund al degetelor şi flexorul superficial al degetelor trece nervul
median iar între flexorul profund şi flexorul ulnar al carpului trece nervul ulnar şi
vasele ulnare.
- acoperă: ulna, membrana interosoasă antebrahială şi muşchiul pătrat pronator.
La gâtul mâinii
- cele patru tendoane trec posterior de retinaculul flexorilor şi prin canalul
osteofibros al carpului.
La mână
- încrucişează (perforând) tendoanele flexorului superficial formând chiasma
tendinoasă. Pe tendoanele flexorului profund al degetelor se inseră muşchii
lombricali.
Acţiune
- flexia ultimelor două falange pe palmă şi a mâinii pe antebraţ. Realizează şi
adducţia mâinii.
Inervaţie
- din nervul median pentru porţiunea sa laterală;
- din nervul ulnar pentru porţiunea sa medială
Muşchiul flexor lung al policelui (M. flexor policis longus)
Îşi are originea pe faţa anterioară a radiusului şi pe membrana interosoasă, se
îndreaptă distal şi se continuă cu un tendon ce se inseră pe baza falangei distale a
policelui.
Raporturi
La antebraţ
- e acoperit de muşchii planului superficial;
- acoperă radiusul şi membrana interosoasă;
36
- medial de el e situat pe flexorul profund al degetelor de care e separat printrun
interstiţiu pe unde trec nervii şi vasele interosoase anterioare.
La gâtul mâinii
- trece posterior de retinaculul flexorilor prin canalul osteofibros carpian.
La mână
- trece prin cele două fascicule ale flexorului scurt al policelui şi intră apoi tunelul
osteofibros al policelui.
Acţiune
Realizează flexia falangei distale a policelui pe cea proximală, a policelui pe
metacarpian şi a mâinii pe antebraţ.
Inervaţie
Este asigurată de nervul median.
Muşchiul pătrat pronator (M. pronator quadratus)
Este situat în porţiunea distală a antebraţului, fibrele sale inserându-se pe faţa
anterioară a ulnei şi a radiusului.
Raporturi
Acoperă porţiunea distală a ulnei şi radiusului precum şi articulaţia radioulnară
distală. Este acoperit de flexorul ulnar al carpului, flexorul profund al degetelor şi
flexorul lung al policelui.
Acţiune
Realizează pronaţia mâinii şi antebraţelor dar acesta poate interveni şi în supinaţie.
Inervaţie
Este asigurată de nervul median.
Compartimentul posterior al antebraţului sau al extensorilor
(Compartimentum antebrachii posterius, Compartimentum antebrachii
extensorum)
Este format din opt muşchi: extensorul degetelor, extensorul degetului mic,
extensorul ulnar al carpului, anconeu, lung abductor al policelui, scurt extensor al
policelui, lung extensor al policelui şi extensor al indexului.
Muşchiul extensor al degetelor ( M. extensor digitorum)
Este cel mai lateral muşchi al planului superficial. Este un muşchi larg în
porţiunea sa proximală, distal divizându-se în patru tendoane corespunzătoare
degetelor II - V.
Originea sa este situată la nivelul epicondilului humeral lateral, pe ligamentul
colateral radial şi pe fascia antebrahială. Cele patru tendoane, care continuă corpul
muscular, ajung la nivelul articulaţiilor metacarpofalangiene unde fiecare tendon
dă
câte o expansiune fibroasă care aderă la capsula articulară şi se inseră pe falanga
proximală; apoi primesc expansiunile muşchilor lombricali şi interosoşi cu care
formează
37
aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon se divide în trei ramuri
aponevrotice -
cea mediană se prinde pe faţa dorsală a falangei medii iar celelalte două se unesc şi
se
prind pe faţa dorsală a falangei distale corespunzătoare. Tendoanele degetelor III,
IV şi
V sunt unite între ele, pe faţa dorsală a metacarpienelor prin conexiuni
intertendinoase
transversale (Connexus intertendinei).
Raporturi
La antebraţ
- anterior:
- muşchiul supinator şi muşchii planului profund
- articulaţia radiocarpiană
- muşchii interosoşi dorsali
- falangele
- posterior - piele şi fascia antebranhială
- lateral - scurtul extensor radial al carpului
- medial - extensia degetului mic
La gâtul mâinii
- vine în raport posterior cu retinaculul extensorilor şi cu fascia dorsală a mâinii
(Fascia dorsalis manus)
Acţiune
Realizează extensia falangei distale pe cea medie, a celei medii pe cea proximală, a
celei proximale pe metacarp şi a mâinii pe antebraţ. Mai realizează adducţia
mâinii şi abducţia degetelor.
Inervaţie
Este asigurată de nervul radial.
Muşchiul extensor al degetului mic (M. extensor digiti minimi)
Îşi are originea pe epicondilul humeral lateral şi pe fascia antebrahială, merge
distal şi se continuă cu un tendon ce trece sub retinaculul extensorilor, apoi de-a
lungul
celei de-al V-lea metacarpian şi se inseră pe falanga medie şi distală a degetului
mic
fuzionând cu tendonul provenit de la extensorul degetelor.
Raporturi:
- anterior - muşchiul planului profund
- posterior - piele şi fascia antebrahială
- lateral - extensorul degetelor
- medial - extensorul ulnar al carpului
Acţiune
Realizează extensia degetului mic.
Inervaţie
Este asigurată de o ramură provenită din muşchiul radial.
Muşchiul extensor ulnar al carpului ( M. extensor carpi ulnaris)
Îşi are origine prin două capete:
38
- capul humeral (Caput humerale) care porneşte de pe epicondilul humeral lateral;
- capul ulnar (Caput ulnare) care porneşte de pe marginea posterioară a ulnei.
Corpul muscular se îndreptă distal şi se continuă cu un tendon care se inseră pe
baza metacarpialului V.
Raporturi:
- posterior - piele şi fascia antebrahială:
- anterior - muşchiul planului profund şi ulna;
- lateral - extensorul degetului mic;
- medial - anconeul proximal şi ulna distală.
Acţiune:
Realizează extensia şi adducţia mâinii.
Inervaţie
Este asigurată de o ramură din nervul radial.
Muşchiul anconeu (M. anconeus)
Este situat în porţiunea postero-superioară a antebraţului fiind un muşchi mic,
de formă triunghiulară.
Îşi are origine pe epicondilul lateral al humerusului de unde se îndreaptă distal
şi medial pentru a se insera pe treimea proximală a feţei posterioare a ulnei.
Raporturi:
- posterior - piele şi fascia antebrahială;
- anterior - articulaţia cotului şi muşchiul supinator
- proximal - cu tricepsul brahial
- distal - extensorul ulnar al carpului.
Acţiune
Realizează extensia antebraţului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul radial.
Muşchiul abductor lung al policelui (M. abductor pollicis longus)
Este situat în planul profund al compartimentului posterior, fiind cel mai lateral
dintre muşchii acestui plan.
Îşi are origine pe faţa posterioară a ulnei, pe faţa posterioară a radiusului precum şi
pe membrana interosoasă. Se îndreaptă oblic distal şi lateral continuându-se cu
un tendon ce trece prin şanţul lateral al feţei laterale a epifizei distale a radiusului
împreună cu tendonul scurtului extinsor al policelui şi se inseră pe baza primului
metacarpian.
Raporturi:
- proximal - este în raport posterior cu muşchiul planului superficial iar distal
este acoperit doar de piele şi fascia antebrahială;
39
- anterior - este în raport cu radiusul şi ulna;
- lateral - cu muşchiul supinator;
- medial - cu scurtul extensor al policelui.
Acţiune
Realizează abducţia policelui şi a mâinii având acţiune sinergică cu muşchii
flexori, a căror acţiune o preia în cazul paraliziei acestora.
Inervaţie
Este asigurată de nervul radial prin intermediul nervului interosos posterior.
Muşchiul extensor scurt al policelui (M. extensor pollicis brevis)
Are origine comună cu abductorul lung al policelui, iar tendonul său se inseră
pe baza falangei proximale a policelui.
Raporturi:
- anterior - cu radiusul şi ulna;
- posterior - cu muşchii planului superficial;
- lateral - cu abductorul lung al policelui;
- medial - cu extensorul lung al policelui.
Acţiune
Extensia şi abducţia policelui.
Inervaţie
Este asigurată de nervul interosos posterior din nervul radial.
Muşchiul extensor lung al policelui (M. extensor pollicis longus)
Îşi are origine pe 1/3 mijlocie a feţei posterioare a ulnei şi pe membrana
interosoasă. Tendonul său trece prin şanţul lateral al feţei posterioare a epifizei
distale a radiusului, încrucişează tendoanele extensorilor radiali ai carpului şi se
inseră pe falanga
distală a policelui.
Raporturi:
- anterior - oasele antebraţului;
- posterior - muşchii planului superficial;
- lateral - muşchiul extensor scurt al policelui;
- medial - muşchiul extensor al indicelui.
Tendonul său delimitează medial tabachera anatomică iar tendoanele extensorului
scurt ale policelui şi abductor lung al policelui o delimitează lateral.
Acţiune
Realizează extensia falangei distale şi adducţia policelui aflat în abducţie.
Inervaţie
Este asigurată de nervul interosos posterior din nervului radial.
40
Muşchiul extensor al indicelui (M. extensor indicis)
Îşi are origine pe faţa posterioară a ulnei şi pe membrana interosoasă, tendonul
său trece prin şanţul medial al feţei posterioare a epifizei distale a radiusului
unindu-se
apoi cu tendonul extensorului degetelor corespunzător indicelui.
Raporturi:
- anterior - ulna, articulaţia radiocarpiană, carp, metacarpul;
- posterior - muşchii superficiali, fascie şi piele;
- lateral - muşchiul extensor lung al policelui.
Acţiune
Realizează extensia indexului.
Inervaţie
Este asigurată de nervul radial prin intermediul nervului interosos posterior.
Porţiunea laterală sau radială (Pars lateralis; Pars radialis)
Este formată din patru muşchi: brahioradial, lung extensor radial al carpului,
scurt extensor radial al carpului şi supinator.
Muşchiul brahioradial (M. brachioradialis)
Este cel mai puternic muşchi al porţiunii laterale a antebraţului.
Îşi are originea pe marginea laterală a humerusului, corpul muscular trece lateral de
articulaţia cotului şi se continuă cu un tendon ce se inseră pe baza procesului
stiloid al radiusului.
Raporturi:
La nivelul braţului
- formează împreună cu muşchiul biceps brahial şanţul bicipital lateral străbătut de
nervul radial şi artera recurentă radială.
La nivelul antebraţului acoperă vasele radiale.
Acţiune
Realizează flexia antebraţului pe braţ, şi pronaţia antebraţului când acesta este
în supinaţie forţată sau supinaţia când antebraţul este în pornaţie forţată.
Inervaţie
Este asigurată de nervul radial.
Muşchiul lung extensor radial al carpului (M. extensor carpi radialis longus)
Îşi are originea pe marginea laterală a humerusului, coboară până la jumătatea
antebraţului, de unde se continuă cu un tendon care străbate şanţul lateral al feţei
posterioare a extremităţii distale a radiusului şi se inseră pe baza celui de al doilea
metacarpian.
41
Raporturi:
Acoperă articulaţia cotului, muşchiul scurt extensor radial al carpului şi articulaţia
radio-carpiană.
Este acoperit de muşchiul brahioradial.
Acţiune
Realizează extensia şi abducţia mâinii, flexia antebraţului pe braţ, având şi un
slab rol supinator.
Inervaţie
Este asigurată de nervul radial.
Muşchiul scurt extensor radial al carpului (M. extensor carpi radialis brevis)
Îşi are originea pe epicondilul lateral al humerusului şi pe ligamentul colateral
radial al articulaţiei cotului. Tendonul său străbate şanţul lateral al feţei posterioare
a
extremităţii distale a radiusului şi se inseră pe baza celui de al III-lea metacarpian.
Raporturi:
- anterior - muşchiul supinator, muşchiul rotund pronator şi radius;
- posterior - muşchiul lung extensor radial al carpului.
Este încrucişat superficial de muşchiul lung abductor al policelui, scurt extensor al
policelui şi lung extensor al policelui.
Acţiune
Realizează extensia şi abducţia mâinii.
Inervaţie
Este asigurată de nervul radial.
Muşchiul supinator (M. supinator)
Îşi are originea pe epicondilul lateral al humerusului, pe creasta muşchiului
supinator de la nivelul ulnei, precum şi pe fâşia laterală a feţei posterioare a ulnei.
Fibrele
musculare coboară înconjurând posterior extremitatea proximală a radiusului şi se
inseră pe faţa laterală a acestuia.
Raporturi:
Acoperă articulaţia cotului şi este acoperit de muşchiul lung extensor radial al
carpului şi scurt extensor radial al carpului. Muşchiul supinator este perforat de
ramura
profundă a nervului radial.
Acţiune
Realizează supinaţia antebraţului şi a mâinii.
Inervaţie
Provine din nervul radial.
42
MUŞCHII MÂINII
Muşchii mâinii se împart în trei grupe:
- o grupă laterală numită eminenţa tenară deservind degetul mare;
- o grupă medială numită eminenţa hipotenară, deservind degetul mic;
- o grupă mijlocie formată din muşchii interosoşi şi lombricali.
Muşchii grupului lateral (ai eminenţei tenare)
Sunt în număr de patru, situaţi în porţiunea laterală a mâinii, fiind dispuşi dinspre
suprafaţă spre profunzime astfel:
- muşchiul scurt abductor al policelui;
- muşchiul opozant al policelui;
- muşchiul flexor scurt al policelui;
- muşchiul adductor al policelui.
Muşchiul scurt abductor al policelui (M. abductor pollicis brevis)
Este un muşchi superficial al eminenţei tenare, fiind un muşchi aplatizat, de
formă triunghiulară. Îşi are originea pe tuberculul scafoidului şi pe porţiunea
superolaterală a feţei anterioare a retinaculului flexorilor. Se îndreaptă inferior şi
lateral şi se
inseră pe tuberculul extern al extremităţii superioare a primei falange a policelui.
Acţiune
Este abductor al policelui.
Inervaţie
Este asigurată de ramuri din nervul median
Muşchiul opozant al policelui (M. opponens pollicis)
Este situat sub muşchiul scurt abductor al policelui şi este un muşchi aplatizat
de formă triunghiulară. Îşi are originea pe versantul lateral al tubercului osului
trapez şi
pe porţiunea laterală a feţei anterioare a retinaculului flexorilor. Se îndreaptă oblic
inferior şi lateral pentru a se insera pe faţa anterioară a primului metacarpian.
Acţiune
Realizează opozabilitatea policelui faţă de restul degetelor.
Inervaţie
Este asigurată de nervul median.
Muşchiul flexor scurt al policelui (M. flexor pollicis brevis)
Îşi are originea prin două capete:
- capul superficial (Caput superficiale), care porneşte de pe tuberculul osului
trapez şi de pe marginea inferioară a retinaculului flexorilor;
43
- capul profund (Caput profundum) care porneşte de pe faţa anterioară a osului
trapezoid şi de pe osul capitat. Inserţia se realizează pe tuberculul lateral al primei
falange a policelui.
Acţiune
Realizează flexia şi adducţia policelui.
Inervaţie
Este asigurată de ramuri din nervul ulnar şi nervul median.
Muşchiul adductor al policelui (M. adductor pollicis)
Este cel mai profund muşchi al acestui grup.Îşi are originea prin două capete:
- capătul oblic (Caput obliquum) pe rândul carpian distal;
- capătul transvers (Caput transversum) pe cel de al treilea metacarpian. Tendonul
adductorului se inseră pe partea medială a primei falange a policelui.
Acţiune
Realizează adducţia policelui.
Inervaţie
Este asigurată de nervul ulnar.
Muşchii grupului medial (ai eminentei hipotenare)
Grupul medial este format din patru muşchi dispuşi pe trei planuri:
- planul superficial - format din muşchi palmar scurt;
- planul mijlociu - format din muşchiul abductor al degetului mic şi flexor
scurt al degetului mic;
- planul profund format de opozantul degetului mic.
Muşchiul palmar scurt (M. palmaris brevis)
Este un muşchi de formă pătrată care îşi are originea pe retinaculul flexorilor şi
pe fascia palmară şi se inseră pe faţa profundă a pielii de pe marginea internă a
mâinii.
Acţiune
Muşchiul palmar scurt acoperă artera ulnară, acţiunea sa fiind aceea de a încreţi
pielea regiunii şi de a proteja artera ulnară subiacentă când pumnul este strâns.
Inervaţie
Este asigurată de nervul ulnar.
Muşchiul abductor al degetului mic (M. abductor digiti minimi)
Îşi are originea pe osul pisiform şi pe retinaculul flexorilor şi se inseră pe baza
falangei proximale a degetului mic.
Faţa sa superficială este în raport cu fascia palmară şi muşchiul palmar scurt
iar faţa sa profundă acoperă muşchiul opozant al degetului mic. Lateral de el este
situat
muşchiul flexor scurt al degetului mic.
44
Acţiune
Abducţia degetului mic.
Inervaţie
Provine din nervul ulnar.
Muşchiul flexor scurt al degetului mic (M. flexor digiti minimi brevis)
Îşi are originea pe marginea convexă a cârligului osului cu cârlig şi pe suprafaţa
anterioară a retinaculului flexorilor şi se inseră pe baza falangei proximale a
degetului mic.
Superficial vine în raport cu muşchiul palmar scurt şi cu fascia palmară, în
profunzime vine în raport cu opozantul degetului mic, iar medial cu abductorul
degetului
mic.
Acţiune
Realizează flexia degetului mic.
Inervaţie
Este asigurată de nervul ulnar.
Muşchiul opozant al degetului mic (M. opponens digiti minimi)
Este un muşchi de formă triunghiulară care îşi are originea pe convexitatea
cârligului osului cu cârlig şi se inseră de-a lungul marginii ulnare a metacarpului V.
Este acoperit de abductorul degetului mic şi flexorul scurt al degetelor, iar el
acoperă muşchii interosoşi ai celui de-al IV-lea spaţiu metacarpian, metacarpianul
V şi
tendonul flexorului degetului mic.
Acţiune
Opoziţia slabă a degetului mic.
Inervaţie
Este asigurată de nervul ulnar.
Muşchii grupului mijlociu
Sunt reprezentaţi de muşchii lombricali, muşchii interosoşi dorsali şi de
muşchii interosoşi palmari.
Muşchii lombricali (Mm. lumbricales)
Sunt patru muşchi mici anexaţi tendoanelor flexorului profund al degetelor.
Primii doi muşchi lombricali îşi au originea pe partea laterală a tendoanelor
flexorilor profunzi destinaţi indexului şi respectiv degetului mijlociu. Al treilea
lombrical îşi are originea pe porţiunea medială a tendonului flexorului profund al
degetului
mijlociu şi pe porţiunea laterală a tendonului flexorului profund al inelarului. Cel
de-al
patrulea lombrical îşi are originea pe partea medială a tendonului flexorului
profund al
inelarului şi pe partea laterală a tendonului flexorului profund destinat degetului
mic.
Tendoanele trec pe partea laterală a degetelor corespunzătoare şi a articulaţiei
metacar-
45
pofalangiene şi se inseră pe expansiunea tendinoasă a extensorului comun al
degetelor
destinat degetului respectiv.
Raporturi
- anterior:
- tendoanele flexorului superficial;
- arcada palmară superficială;
- ramurile nervului medial şiulnar.
- posterior:
- muşchiul adductor al policelului;
- spaţiile interosoase.
Acţiune
Realizează flexia falangei proximale pe articulaţia metacarpofalangiană şi extensia
falangei mijlocii şi distală.
Inervaţie
Cei doi lambricali laterali sunt inervaţi de nervul median iar cei doi mediali
sunt inervaţi de nervul ulnar.
Muşchii interosoşi dorsali (Mm. interossei dorsales)
Sunt patru muşchi interosoşi dorsali care acoperă intervalul dintre oasele
metacarpiene. Fiecare are două capete de origine care pornesc de pe feţele
adiacente ale
metacarpienelor ce mărginesc un spaţiu intermetacarpian şi se inseră pe baza
falangei
proximale a degetului corespunzător metacarpianului pe care îşi are originea mai
puternică şi pe tendonul extensorului comun al degetelor.
Acţiune
Realizează abducţia degetelor faţă de axul mâinii şi realizează flexia falangei
proximale şi extensia celorlalte două.
Inervaţie
Este asigurată de ramuri provenite din nervul ulnar.
Muşchii interosoşi palmari (Mm. inerossei palmares)
În număr de trei, sunt mai mici decât interosoşii dorsali şi sunt situaţi la nivelul
ultimelor trei spaţii interosoase.
Ei pornesc de pe întreaga lungime ametacarpianului corespunzător unui deget
şi se inseră pe baza primei falange şi pe tendonul extensorului comun al degetului
respectiv.
Acţiune
Realizează adducţia degetelor faţă de axul mâinii şi flexia falangei proximale
şi extensia celorlalte două falange.
Inervaţie
Realizată de ramuri ale nervului ulnar.
46
ANEXELE MUŞCHILOR MEMBRULUI SUPERIOR
Fasciile (Fasciae)
Fascia axilară (Fascia axillaris) sau fascia bazei axilei este dublă, având o faţă
profundă şi una superficială. Ea se continuă anterior cu fascia pectoralului mare.
Înapoia pectoralului mare şi în sus, se găseşte ligamentul suspensor al axilei (Lig.
suspensorium axilae), inserat pe ea şi care o menţine sub formă de boltă. Posterior,
fascia axilară se continuă cu fascia latissimului. Medial se continuă cu fascia
dinţatului anterior
iar, lateral cu fascia coracobrahialului şi a capătului scurt al bicepsului brahial.
Fascia
axilară prezintă o serie de mici orificii precum şi o lacună mai mare centrală.
Această
constituţie seamănă cu fascia de la nivelul triunghiului lui Scarpa de la membrul
inferior. La periferia lacunei există doi stâlpi ”ashelbogen” şi ”armbogen” care o
delimitează, asemănător marginii gâurii ovale de la nivelul fasciei cribriformis.
Muşchiul deltoid este învelit de fascia deltoidă (Fascia deltoidea) care se continuă
anterior cu fascia pectoralului mare şi distal cu fascia brahială.
Fascia brahială (Fascia brachii) continuă fascia deltoidă şi fasciile pectorale,
învelind braţul. Ea se inseră distal şi epicondilii humerali şi pe olecran. Fascia
brahială
prezintă o serie de orificii pe unde trec vasele şi nervii superficiali. Cel mai mare
orificiu este situat în zona medială a mijlocului braţului şi e străbătut de vena
basilică.
De pe faţa internă a fasciei brahiale iau naştere două septuri intermusculare:
- septul intermuscular brahial medial (Septum intermusculare brachii mediale)
care se prinde pe creasta tuberculului mic, pe marginea medială a humerusului şi
pe
epicondilul humeral medial.
- septul intermuscular brahial lateral (Septum intermusculare brachii laterale)
care se inseră pe creasta tuberculului mare, marginea laterală a humerusului şi
epicondilul humeral lateral.
Cele două septuri separă compartimentul muscular anterior de compartimentul
muscular posterior al braţului. Cele două compartimente comunică între ele prin
orificiile septurilor străbătute de vase şi nervi.
Fascia antebrahială (Fascia antebrachii) continuă distal fascia brahială şi înconjoară
antebraţul. Distal, fascia antebrahială se îngroaşă formând două benzi transversale
care acoperă tendoanele flexorilor respectiv tendoanele extensoare anterioare şi
posterioare de carp. De pe suprafaţa sa internă pleacă o serie de prelungiri care
învelesc
muşchii antebraţului. Ca şi fascia brahială şi ea prezintă o serie de orificii prin care
trec
vasele şi nervi superficiali.
Fascia dorsală a mâinii continuă distal porţiunea posterioară a fasciei antebrahială.
Ea acoperă tendoanele muşchilor extensori şi se inseră lateral pe metacarpianul
unu şi cinci.
Retinaculul muşchilor extensori (Retinaculum musculorum extensorum) este o
bandă de întărire, dispusă transversal între fascia antebranhială şi fascia dorsală a
mâinii. Se inseră medial pe ulnă, pe osul pisiform şi piramidal iar lateral pe radius.
De pe
faţa sa internă pornesc o serie de septuri care se prind pe faţa posterioară a
extremităţilor distale a ulnei şi radiusului delimitând şase canale care se continuă
cu vaginele
tendinoase carpiene dorsale (Vaginae tendinum carpales dorsales), dispuse dinspre
lateral spre medial astfel:
47
- vagina pentru tendoanele muşchilor abductor lung şi extensor scurt al policelui
(Vaginae tendinum musculorum abductoris longi et extensoris pollicis brevis);
- vagina pentru tendonul muşchiului extensor radial al carpului (Vagina tendinum
musculorum extensorum carpi radialum);
- vagina pentru tendonul muşchiului lung extensor al policelui (Vagina tendinis
musculi extensoris pollicis longi);
- vagina pentru tendoanele extensorului degetelor şi extensorul indicelui (Vagina
tendinum musculorum extensoris digitorum et extensoris indicis);
- vagina pentru tendonul muşchiului extensor scurt al degetului mic (Vagina
tendinis musculi extensoris digiti minimi brevis);
- vagina pentru tendonul muşchiului extensor ulnar al carpului (Vagina tendinis
musculi extensoris carpi ulnaris).
Aponevroza palmară (Aponeurosis palmara) continuă distal porţiunea anterioară a
fasciei antebrahiale, acoperind regiunea palmară a mâinii. Aponevroza palmară
se poate descrie prin trei porţiuni:
- porţiunea mijlocie (considerată adevărata aponevroză palmară), are formă
triunghiulară cu vârful la retinaculul flexorilor (în continuarea tendonului
muşchiului
palmar lung) şi cu baza la nivelul porţiunii proximale a degetelor.
- porţiunea laterală, subţire, acoperă muşchii eminenţei tenare şi se continuă lateral
cu fascia dorsală a mâinii;
- porţiunea medială, subţire, acoperă muşchii eminenţei hipotenare şi se continuă
medial cu fascia dorsală a mâinii.
Retinaculul muşchilor flexori (Retinaculum musculorum flexorum) este o bandă
fibroasă dispusă transversal, anterior de carp care se inseră medial pe pisiform şi pe
osul cu cârlig şi lateral pe tuberculul scafoidului şi tuberculul trapezului. De pe faţa
sa
internă se desprind două septuri care delimitează trei canale ce se continuă cu
vaginele
tendinoase carpiene palmare (Vaginae tendinum carpales palmares) care sunt
străbătute de tendoanele muşchilor flexori. Dinspre lateral spre medial acestea
sunt:
- vagina tendonului muşchiului flexor lung al policelui (Vagina tendinis musculi
flexoris pollicis longi);
- vagina tendonului muşchiului flexor radial al carpului (Vagina tendinis musculi
flexoris carpi radialis);
- vagina comună tendoanelor muşchilor flexori (Vagina communis tendinum
musculorum flexorum).
Tendoanele flexorilor trec la nivelul degetelor printr-o vagină fibroasă situată
pe faţa anterioară a falangelor şi care se inseră pe marginile acestora. Acestea sunt
vaginele fibroase ale degetelor mâinii (Vaginae fibrosae digitorum manus) şi sunt
formate din fibre dispuse circular care formează porţiunea circulară a vaginei
fibroase
(Pars anularis vaginae fibrosae) şi fibre încrucişate formând porţiunea cruciformă a
vaginei fibroase (Pars cruciformis vaginae fibrosae).
La nivelul indicelui, mediusului şi inelarului avem vagine sinoviale ale degetlor
mâinii (Vaginae synovialis digitorum manus) aferente tendoanelor flexorilor şi
destinate să le uşureze alunecarea.
Bursele seroase ale membrului superior (Bursae membri superioris) au fost
amintite la muşchii respectiv.
Anatomia spatelui. Totul despre muschii spatelui
 Anatomia spatelui include muschii Latissimus Dorsi, trapezul, Erector Spinae,
romboizii si muschii Teres Major. In cele ce urmeaza vom incerca sa invatam
cate ceva despre fiecare dintre muschii spatelui, despre localizarea lor si
despre anatomia lor functionala.
Sumar articol:

 Muschii spatelui si functiile lor

o Muschii Latissimus Dorsi
o Muschii trapezi
o Muschii Erector Spinae
o Muschii romboizi
o Muschii Teres Major
o Muschii Levator Scapulae
Muschii spatelui si functiile lor
Exista cativa muschi individuali in cadrul anatomiei spatelui si este important sa
aruncam o privire asupra lor, astfel incat sa ii putem localiza pentru ca mai apoi sa
ii lucram tintit, eficient, si sa ajungem sa ne dezvoltam un spate solid.
Imaginea de mai jos indica localizarea tuturor muschilor importanti ai spatelui, ca
si unii dintre muschii gatului.
Anatomia spatelui include unii dintre muschii cei mai masivi si mai importanti din
punct de vedere functional din corpul uman. Cu toate acestea, multe persoane le
acorda prea putina atentie.
Muschii spatelui iti permit sa stai drept; sprijina si protejeaza coloana vertebrala si
te ajuta sa intinzi si sa tragi bratele si torsul.
Muschii spatelui slab dezvoltati conduc la tot felul de stari, de la deformari
musculare, pana la dezechilibre ale musculaturii si chiar pana la atat de cunoscutul
aspect cocosat („aspectul Neanderthal”). Toate aceste lucruri pot duce la dureri de
spate pe termen lung (si probleme cronice!).

Muschii
spatelui
Muschii Latissimus Dorsi
Muschii Latissimus Dorsi, cunoscuti si sub numele de “lats” sau “aripi”, sunt cei
mai mari si cei mai cunoscuti dintre toti muschii spatelui.
Daca sunt destul de mari, Latissimus Dorsi sunt muschii responsabili pentru forma
de V a spatelui, datorita aspectului lor proeminent sub zona axilara si in spatele
coastelor.
Si asa cum poti ghici deja, sunt muschii spatelui cei mai vizati de catre culturisti.
Cu toate acestea, multi dintre sportivi sau dintre pasionatii de sala nu reusesc sa le
dea atentia cuvenita, necesara pentru a ajunge la potetialul lor complet.
Muschii Latissimus Dorsi te ajuta sa tragi si sa intinzi bratele, si sustin corpul intr-
o gama foarte larga de miscari si situatii.
Pentru a lucra Lattisimus Dorsi poti utiliza o varietate de exercitii populare pentru
spate, inclusiv tractiuni la scripete, tractiuni, ramat cu haltera din aplecat, ramat cu
gantera cu un brat si indreptari.
Muschii trapezi
Muschii trapezului sunt localizati intre umeri si gat. Pentru ca urca mai mult decat
inaltimea claviculei, acestia sunt muschii cei mai usor de observat dintr-o
perspectiva frontal, desi ei se intind de fapt pana in zona inferioara a spatelui.
Trapezii sunt formati din trei sectiuni de fibre musculare: trapezul inferior, trapezul
median si trapezul superior. Trapezii sunt muschi destul de complecsi, care
controleaza omoplatii, cei care joaca un rol important in ridicarea umerilor, in
miscarea gatului, in sprijinirea capului si multe altele.
Majoritatea celor care merg la sala nu acorda suficienta atentie muschilor trapezi,
sau acorda prea multa atentie trapezului superior. Cu toate acestea, muschii
trapezului egali si bine dezvoltati pot sublinia si scoate in evidenta in mod excelent
un fizic de invidiat si, in plus, pot preveni problemele de umeri sau de gat.
Ridicarile de umeri, indreptarile si exercitiile power clean sunt cele care lucreaza
cel mai mult trapezul superior. Ridicarile de gantere pentru deltoizi, tractiunile la
helcometru, ramatul cu haltera si ramatul din sezand sunt mai bune pentru fibra
mediana si pentru cea inferioara a trapezului.
Muschii Erector Spinae
Muschii Erector Spinae sau erectori spinali sunt aliniati de-a lungul coloanei
vertebrale din zona inferioara a spatelui, pana in partea de sus a sa.
Erectorii spinali sunt cei care iti permit sa flexezi si sa intinzi spatele in orice
directie doresti. De asemenea, ei iti sprijina si iti protejeaza vertebrele, ceea ce
inseamna ca muschi erectori spinali puternici duc la o postura imbunatatita si la
stabilizarea trunchiului.
Cu un atrenament bun pentru spate, ei se vor dezvolta si vor oferi un boost fortei
totale a corpului, pe langa imbunatatirea grosimii si densitatii spatelui.
Indreptarile sunt cel mai bun exercitiu pentru dezvoltarea acestor muschi. Cu toate
acestea, pentru ca foarte multi dintre cei care merg la sala nu fac niciodata
indreptari, acesti muschi extrem de importanti beneficiaza de obicei de o atentie
disproportionata.
Desi indreptarile sunt cu mult superioare, exista si alte exercitii care lucreaza acesti
muschi. In aceasta categorie intra hiperextensiile, exercitiile “buna dimineata” cu
haltera, ca si genuflexiunile cu haltera, mai ales cand se utilizeaza greutati mai
mari.
Muschii abdominali – estetica si avantaje
In afara de considerentele estetice, de ce sunt importanti muschii abdominali?
Organele continute in cavitatea abdominala (ficatul, splina, intestinul subtire si
gros etc) sunt destul de vulnerabile la accidente in timpul activitatilor sportive
deoarece nu sunt protejate anterior de un schelet osos care sa apere aceste structuri.
De asemenea, in unele sporturi e folosita frecvent flexia anterioara sau laterala a
corpului pentru a evita accidentele sau contactul cu partenerul. Un alt rol important
al muschilor abdominali este sa evite potentialele accidente, absorbind unele forte
aparute in timpul exercitiilor cu greutati mari si care altfel s-ar transmite la
discurile intervertebrate din regiunea lombara. In aceasta perioada, multi oameni
maninca exagerat, facind prea putine exercitii fizice sau chiar deloc. La aceste
persoane, muschii abdominali sunt ingropati in grasime. Din pacate, atunci cind
cei mai multi dintre oameni hotarasc sa rezolve aceasta problema, nu fac
intotdeauna ceea ce este bine. De obicei, exercitiile aerobice sunt considerate
singura solutie pentru astfel de probleme.
Este clar ca exercitiile de durata mare sunt folositoare pentru a reduce rezervele de
grasime ale corpului, dar nu trebuie renuntat la antrenamentul de rezistenta
deoarece s-a dovedit ca acesta creste masa musculara si reduce grasimea corporala
atit la barbati cit si la femei. De asemenea, daca va imbunatatiti masa musculara (si
singurul mod de a face asta este antrenamentul de rezistenta), atunci rata de a folosi
caloriile (metabolismul bazal) va fi mai mare. Deci, cel mai usor mod de a reduce
grasimea este dezvoltarea masei musculare.
Muschii abdominali – anatomie si kinetologie
Muschiul drept abdominal este primul muschi vertical al peretelui abdominal
anterior, un muschi lung, asemanator cu o curea. La mijloc, dreptul abdominal e
impartit vertical in doua parti de catre linia alba, astfel incit peretele abdominal
pare sa aibe o jumatate stinga si una dreapta. Linia alba e un strat tendinos cu o
latime de 1-2 cm. Acest tendon se intinde de la procesul xifoid (o mica portiune
osoasa atasata de portiunea inferioara a sternului) si pina la simfiza pubiana, in
pelvis.
Dreptul abdominal are o forma aproximativ ascutita, astfel incit la partea
superioara este de circa 3 ori mai lat decit in partea inferioara. Ca urmare a acestei
forme, portiunea superioara este mult mai puternica.
Dreptul abdominal e invelit intr-o teaca numita teaca dreptului, formata din
prelungirile tendinoase ale celor 3 muschi lati oblici. Dreptul abdominal are
originea pe simfiza pubiana si pe creasta pubiana si se termina in partea superioara
pe procesul xifoid. De asemenea, el trimite fibre musculare care se termina pe
cartilajele coastelor 5, 6, 7, linga stern. Partea anterioara a tecii muschiului drept
este atasata puternic de suprafata muschiului prin citeva intersectii tendinoase.
Cind muschiul drept e contractat, aceste intersectii tendinoase produc niste santuri
transversale pe suprafata muschiului. Genetic, intersectiile tendinoase pot varia ca
numar si localizare, dar de obicei sunt in numar de 3 perechi situate la nivelul
procesului xifoid, la nivelul ombilicului si aproximativ la jumatatea distantei intre
acestea doua.
Fibrele musculare ale dreptului abdominal sunt destul de scurte in comparatie cu
fibrele altor muschi (de exemplu bicepsul) si au o directie aproape verticala intre
liniile tendinoase. Cind muschiul se contracta, aceste fibre bombeaza intre
intersectiile tendinoase, ca niste fringhii. Cind se contracta numai o jumatate a
muschiului, trunchiul se va curba spre jumatatea contractata. Daca se contracta
ambele jumatati si pelvisul este fixat, trunchiul va fi flexat inainte, astfel incit
corpul tinde sa se apropie de genunchi. Cele doua jumatati ale dreptului abdominal
functioneaza impreuna, ca o unitate, si in timpul respiratiei sau a functiilor care
necesita cresterea presiunii din abdomen.
Muschii abdominali – oblicul extern si oblicul intern
Muschiul oblic extern este cel mai mare si cel mai superficial dintre muschii lati
ai abdomenului. El isi are originea pe coastele 5-12, de unde pornesc mici grupe de
fibre ce se intretaie cu fibrele muschiului dintat anterior si marele dorsal. Cind
muschii sunt bine dezvoltati iar grasimea suficient de putina, aceasta dispozitie a
fibrelor musculare da impresia unei „zgirieturi de tigru.”
Plecand de pe ultimele 8 coaste, fibrele oblicului extern se indreapta dinspre lateral
spre medial si se unesc, formind un muschi lat care se insera pe oasele pelvisului si
pe linia alba. Cind se contracta impreuna oblicul extern sting si cel drept produc o
flexie anterioara a trunchiului astfel incit corpul se indreapta spre picioare. Atunci
cand se contracta o singura parte, trunchiul va fi flexat inspre partea opusa. De
exemplu, daca se contracta numai oblicul extern stang, trunchiul va fi flexat si
rasucit astfel incat umarul stang se indreapta spre partea dreapta.
Muschiul oblic intern formeaza stratul mijlociu al celor 3 muschi lati ai
abdomenului. Originea lui se afla pe o puternica structura de legatura situata in
regiunea lombara numita fascia toracolombara. De asemenea, o parte din fibrele
sale pornesc de pe osul iliac, parte componenta a bazinului. Fibrele oblicului intern
au o directie ascendenta, apropiindu-se de mijlocul abdomenului si se insira pe
ultimele 3-4 coaste, unde se continua cu fibrele muschilor intercostali interni care
au rol in respiratie. Spre deosebire de actiunea oblicului extern, oblicul intern va
rasuci trunchiul spre dreapta atunci cand se contracta partea dreapta si spre stanga
atunci cand se contracta partea stanga. Daca ambele parti se contracta impreuna,
trunchiul va fi flexat pe bazin, astfel incat corpul se indreapta spre picioare.
Muschiul transvers abdominal este cel mai profund dintre muschii
abdominali anteriori. El are originea pe cartilagiul ultimelor 5-6 coaste unde
fibrele lui se intrepatrund cu fibrele diafragmului. Alte fibre ale transversului au
originea pe fascia toracolombara sau pe creasta iliaca. De la origine, fibrele
 transversului au un traiect orizontal, paralele intre ele, si se insira pe teaca
dreptilor, care inveleste muschiul drept abdominal. Muschiul transvers este
important deoarece el comprima ceilalti muschi abdominali anteriori, reprezentand
un suport pentru acestia mai ales in timpul respiratiilor fortate, foarte profunde. De
asemenea, muschiul transvers reprezinta un suport si o protectie pentru organele
abdominale, prevenind iesirea lor in afara (hernia).
Muschii picioarelor – cum sa obtii picioare puternice si sexy?

Ia atitudine impotriva pielii si muschilor care atarna! Incepe chiar acum

exercitiile pentru muschii picioarelor si vei avea niste picioare sculptate, care
sa te faca sa arati perfect in pantaloni scurti la vara!

 Despre genetica si dimensiuni
 Ce sanse are grasimea?
 Slabire si tonifiere pentru coapse
 Anatomia muschilor picioarelor
o
 Muschii hamstrings
 Aductorii
 Cvadricepsii
 Gastrocnemius
 Soleus
 Tibialis anterior
 Exista solutie pentru picioarele tub?
Cum functioneaza muschii picioarelor?
Daca stai intinsa cand citesti acest articol, e posibil sa te sperii atat de tare incat sa
vrei sa petreci cat mai putin timp stand jos sau intinsa. Statul este noul fumat. Este
la fel de perfid, spun cercetatorii si profesorii in fiziologie, care incearca sa
inteleaga de ce foarte multi dintre noi permitem ca muschii picioarelor (si in
consecinta, intregul corp) sa devina moi.
Stii linia aceea dreapta de pe aparatul de EKG pe care o vezi in filme atunci cand
situatia este una de maxima urgenta si toti medicii alearga catre pacient? Ei bine,
exact asta se intampla cu muschii picioarelor atunci cand stam asezati.
Am intrat la un moment dat intr-un birou care mi s-a parut cel putin ciudat atunci,
dar care acum – privind in urma – imi lasa o cu totul alta impresie. Nu existau
scaune la birouri, astfel ca toti angajatii lucrau in picioare, stand in fata unor
birouri inalte, proiectate intr-un mod atipic, astfel incat sa stai ca la bar.
Poate ca a sta in picioare in timp ce vorbesti la telefon sau lucrezi ceva nu este un
exercitiu pe care sa il poti considera standard, dar daca il pui in balanta cu statul
pe scaun, vei constata ca iti creste rata metabolica.

Potrivit unui compendiu de activitate fizica acceptat la nivel amplu, exercitiul lejer
la serviciu, stand pe scaun, arde 96 de calorii pe ora in cazul unei femei cu
greutate medie de 65 de kg, fata de 147 de calorii cate sunt arse stand in picioare.
Atunci cand stai pe scaun perioade lungi de timp, se activeaza sute de gene “rele”,
printre care si cele care stimuleaza atrofia musculara.
In schimb, atunci cand stai in picioare, muschii picioarelor sustin toata greutatea
corpului, si toti muschii mari sunt implicati in contractii izometrice, potrivit
medicilor.
Activitatea musculara a picioarelor este cu atat mai intensa atunci cand porti
tocuri, comparativ cu momentele in care porti pantofi cu talpa joasa, insa nu sunt
de neglijat nici efectele pe termen lung ale purtarii de tocuri pentru perioade
indelungate, asa cum este, de pilda, durerea de spate.
Statul in picioare timp de 2 ore poate fi considerat echivalentul unei alergari de 3
km.
Despre genetica si dimensiuni
Stii probabil deja, pana acum, ca lungimea picioarelor este, in principiu, o
chestiune de genetica, ce poate urca destul de mult pe firul arborelui genealogic.In
general, femeile au picioarele putin mai lungi decat barbatii. Un studiu recent a
relevat faptul ca lungimea picioarelor in cazul femeilor cu varsta cuprinsa intre 18
si 45 de ani reprezinta aproximativ 45% din inaltimea totala a unei femei,
comparativ cu 44% pentru barbatii din aceeasi grupa de varsta.
Cand vine vorba, insa, de muschii picioarelor lucrurile stau cu totul altfel, si
depinde foarte mult de gene si de cum le folosim in favoarea noastra. Dincolo de
partea cu dieta, exercitiile si obiceiurile de lenevit pe canapea, deocamdata ar fi
utila o lectie rapida de anatomie.
Cu totii avem aceiasi muschi principali ai picioarelor: cvadricepsii, muschii
hamstring si aductorii – formeaza coapsele, tibialii anteriori situati sub genunchi
formeaza muschii tibiei, iar muschii gastrocnemius si soleus formeaza gambele.
Exista, insa, dezbateri foarte intense in randul specialistilor, cu privire la
dimensiunea si dispunerea muschilor.
Potrivit profesorilor de biologie evolutiva umana de la Harvard, fibrele musculare
umane au evoluat in asa fel incat picioarele multora dintre noi au fibre cu
contractie lenta, ceea ce ne da rezistenta in timpul turelor lungi de alergare. Noi
suntem construiti mai degraba pentru rezistenta, in timp ce cimpanzeii, de pilda, au
fibre cu contractie mai rapida, explica specialistii in evolutie.
Insa cand vine vorba despre viteza, aceasta alcatuire a structurii musculare
umane ne dezavantajeaza, iar ca specie suntem sprinteri groaznici. Astfel, in timp
ce maimutele pot alerga cu 25 de metri pe secunda, cel mai rapid om din lume,
campionul mondial la viteza, jamaicanul Usain Bolt alearga cu doar 10.4 metri pe
secunda.
Cvadricepsii sunt, se pare, singurele atu-uri pe care le avem, pentru ca ei pot
merge de la fibre cu contractie rapida predominante, pana la opusul total.
Cvadricepsii cuiva ca Bolt pot contine pana la 90% fibre cu contractie rapida,
spun profesorii de terapie fizica, in timp ce muschii maratonistilor de elita pot
contine pana la 90% fibre cu contractie lenta.

Cvadricepsii oamenilor obisnuiti sau chiar cei ai modelelor care prezinta

costume de baie sau al culturistilor sunt, in general, un mix de 50-50 intre cele
doua tipuri de fibre.
Problema este, insa, ca cele mai multe femei se tem atat de mult ca isi vor dezvolta
coapse si gambe mari incat ajung sa neglijeze antrenamentul de forta al picioarelor.
De fapt, picioarele groase au ca factor determinant grasimea, in primul rand.
Picioarele noastre pot arata fie ca o “friptura slaba”, fie pot ajunge treptat sa arate
ca o bucata de carne marmorata (cu o cantitate vizibila de grasime intramusculara),
fara sa ne dam seama. Este un efect de bulgare de zapada care se intampla atunci
cand incepem sa acumulam grasime, si el afecteaza functionarea si forta muschilor.
Ce sanse are grasimea?
Incepand de la pubertate, hormonii sunt cei care dau semnalul celulelor de grasime
sa fie stocate in jurul fundului si coapselor, pentru a servi intr-un final ca rezerva
de energie pentru sarcina si alaptare. Femeile au tendinta de a acumula
grasime in zone foarte specifice ale corpului, mai ales de la mijloc pana la
genunchi. Cele mai comune zone par a fi exteriorul coapselor, chiar si atunci cand
forma corpului unei femei nu este una de para.
Exista doua niveluri de acumulare de grasime la nivelul picioarelor: un strat
superficial si un strat profund. Stratul superficial este cel in care gasim aspectul
acela cu gaurele pe care il numim celulita si in care grasimea patrunde printre
tesuturile care conecteaza pielea de muschiul ce o sustine.
Daca acumulezi o cantitate prea mare de grasime in profunzime, ea poate incepe
sa se infiltreze in muschii picioarelor, spun specialistii esteticieni, care au vazut
un astfel de efect in sala de operatii.
Vestea buna, insa, este ca, in general, primul strat de grasime de care scapam
atunci cand facem sport este tocmai stratul cel mai profund.
Slabire si tonifiere pentru coapse
Tonifierea muschilor picioarelor se poate face cu multe exercitii specifice acestor
muschi, de la zeci de fandari si genuflexiuni atent si corect executate, pana la
antrenamentul la aparatele pentru urcat scari si la ore intregi de spinning.
In mod cert aceasta este reteta cea mai buna pentru a pierde din centimetrii depusi
pe coapse si din grasimea din tesuturi si este extrem de important sa iti schimbi
raportul dintre grasime si tesut slab la nivelul picioarelor.
Mentinerea picioarelor cat mai puternice poate fi un secret pentru a ramane
slab. Cand cresti forta si rezistenta picioarelor, in general iti e mai usor sa faci
exercitii si sa te misti, ceea ce duce la o activitate fizica mai intensa de-a lungul
unei zile si, in plus, la arderea unui numar mai mare de calorii per ansamblu.
Mai mult, studii importante au relevat faptul ca femeile care au mentinut scaderea
ponderala un an dupa ce au tinut dieta au avut o forta a picioarelor mult mai mare
decat cele care nu au mentinut rezultatul.
Un alt studiu american important a relevat faptul ca circumferinta coapselor unei
femei obisnuite merge de la 60 de cm pentru femeile active cu varsta sub 45 de ani,
pana la 67 de cm pentru femeile mai putin active, din acelasi segment de varsta.
Asta inseamna o diferenta de 7 cm.
Anatomia muschilor picioarelor

Nu, fesierii nu fac oficial parte din muschii picioarelor, dar o sa luam in discutie
muschii majori care sunt parte a musculaturii picioarelor.
Muschii hamstrings
Acesti muschi ce reprezinta partea din spate a coapselor, te ajuta sa flexezi
genunchiul si sa intinzi soldul.
Aductorii
Muschii aductori sunt cunoscuti si drept muschii coapsei interioare. Tot ce trebuie
sa faci este sa strangi un creion intre genunchi si vei simti cum lucreaza.
Cvadricepsii
Acesti muschi din fata coapselor sunt formati din patru sectiuni si sunt principalii
muschi care se misca atunci cand intinzi genunchii.
Gastrocnemius
Partea cea mai de sus a muschilor gambei, care dau picioarelor forta sa impinga la
fiecare pas.
Soleus
Acesti muschi ai gambelor functioneaza impreuna cu muschii gastrocnemius si
sunt amplasati chiar sub acestia.
Tibialis anterior
Fasia de muschi care se intinde de-a lungul tibiei si care te ajuta sa flexezi glezna
pentru a misca piciorul catre genunchi.
Exista solutie pentru picioarele tub?
Zona dintre gambe si glezne nu este controlata de un muschi, ci mai degraba de
tendonul lui Ahile, care face legatura intre cele doua. Pentru unele femei, aceasta
zona este foarte supla, datorita unui muschi al gambei bine tonifiat, in timp ce
pentru altele calitatea sa scade treptat. Si mai sunt si cele pentru care partea de jos a
picioarelor este practic o linie dreapta, fara vreun fel de diferenta intre gambe si
glezne.
Gleznele si gambele umflate creaza in primul rand un efect vizual, spun chirurgii
ortopezi, subliniind ca in acest caz piciorul arata efectiv ca un tub de la
genunchi in jos.
Pentru ca gamba sa aiba o forma frumoasa, conica, ar trebui sa existe un muschi
frumos conturat si proportionat.
Si totusi, multe femei ezita sa isi intareasca muschii gambelor, de teama ca acestia
se vor ingrosa si vor produce tocmai acest efect de tub. Acesta este, insa, doar un
mit! Efectul de tub nu este dat de muschi, ci de acumularea de grasime.
Partial este vorba si despre ruleta genetica. Este posibil ca unele femei obeze sa
aiba glezne subtiri, de pilda, in timp ce pentru altele, zona inferioara a picioarelor
sa fie ultima de pe care pot elimina grasimea.
Strategia ideala pentru a scapa de acest efect de tub este sa slabesti per
ansamblu prin dieta si exercitii cardio, si sa iti intaresti muschii gambei cu genul
de exercitii specifice pentru tonifierea gambelor.
Pectoralii
O grupa de muschi pe care multi dintre noi o antreneaza in mod deosebit este
grupa pectoralilor sau pieptul. Zi de zi oamenii merg in sala de forta, si stau
pe banca de piept pana la epuizare. Majoritatea fac acest tip de exercitiu si
cativa mai adauga la antrenamentul pieptului cateva fluturari cu ganterele.

Pentru a dezvolta in mod armonios aceasta grupa, trebuie sa aveti in vedere

mai multe aspecte. Haideti sa aflam la inceput, cateva lucruri despre
musculatura pieptului ca sa intelegem cum functioneaza.

Muschii pieptului sunt alcatuiti din 2 muschi: pectoralul mare si pectoralul

mic. muschii-pectoraliPectoralii leaga incheietura umarului cu sternul.
Pectoralul mare este asezat in partea din fata a corpului, deasupra de coaste,
in plan orizontal.Pectoralul mic este sub acesta, in plan oblic. Pectoralul mare
aduce umerii in fata, peste corp in timp ce pectoralul mic trage umerii in jos.

Pentru a avea un piept bine dezvoltat, exista cateva calitatie pe care le

identificam:

-Vrei sa aiba o grosime considerabila, adica masa musculara.

-Trebuie sa dezvolti atat interiorul/ exteriorul cat si superiorul si inferiorul

-Cand flexezi trebuie sa poti vedea striatii

-Cand ridici bratele, trebuie sa fie inde-ajuns de mare incat pieptul tau nu
dispare.

Urmareste cateva exercitii pentru piept:

Banca de piept
Banca de piept inclinata
Banca de piept declinata
Presa cu gantere
Fluturari cu ganterele
Decline Bench Flye
Cable Flye
Cable Incline Flye
Pullovers
Chest Dips
Pushups

Gâtul
 Linia cefalocervicală
 Reprezintă orizontala
care trece prin:
- marginea inferioară
a corpului mandibulei;
- baza pocesului mastoidian;
- linia nucală superioară.
- protuberanţa occipitală externă;
 Linia cervicotoracică
 Reprezintă orizontala
care trece prin:
- marginea superioară
a manubriului sternal;
- faţa superioară a claviculei;
- articulaţia acromioclaviculară;
- prosesul spinos al vertebrei C7.
Are două zone:
 Anterolaterală
(gâtul propriu zis)
Situată anterior de porţiunea
cervicală a coloanei vertebrale;
 Posterioară (ceafa)
Aflată în continuarea spatelui
şi studiată împreună cu muşchii
spatelui.
Gâtul
 Drept frontieră dintre aceste zone serveşte marginea
anterioară a muşchiului trapez.
Din punct de vedere topografic:
 Muşchii superficiali;
 Muşchii înseraţi pe osul hioid;
 Muşchii profunzi.
Clasificarea muşchilor gâtului:
Muşchii superficiali ai gâtului:
- m. platisma;
- m. sternocleidomastoidian(SCM).
 Muşchii înseraţi pe osul hioid
 Muşchii suprahioidieni:
- m.digastric;
- m.milohioidian;
- m.geniohioidian;
- m.stilohioidian.
 Muşchii infrahioidieni:
- m. sternohioidian;
- m. sternotiroidian;
- m. tirohioidian;
- m. omohioidian.
 Laterali;
 Prevertebrali.
Muşchii laterali ai gâtului:
- m. scalen anterior;
- m. scalen mediu;
- m. scalen posterior.
Muşchii prevertebrali:
- m. lung al gâtului;
- m. lung al capului;
- m.drept anterior al capului;
- m. drept lateral al capului.
 Muşchii profunzi ai gâtului
Din punct de vedere ontogenetic:
a) derivaţi ai I-ului arc visceral:
- m.milohioidian;
- venterul anterior
al m. digastric.
b) derivaţi ai arcului II visceral:
- m. stilohioidian;
- venterul posterior
al m. digastric;
- m. platisma.
Clasificarea muşchilor gâtului
c) derivaţi ai arcurilor branhiale:
- m. sternocleidomastoidian;
- m. trapez.
d) autohtoni, care se divid în:
- anteriori: mm. Infrahioidieni şi
m. geniohioid;
- laterali: mm. scaleni;
- mm. prevertebrali

Acţiunea muşchilor gâtului

 Muşchii gâtului contribuie la diferite mişcări:
• Flexia capului şi gâtului
- contracţia bilaterală a
m.SCM şi a mm.prevertebrali.
• Înclinare laterală a gâtului
şi rotaţia capului
- contracţia unilaterală a m. SCM
şi a mm.prevertebrali.
• Ridică primele două coaste
- mm. scaleni.
Acţiunea muşchilor gâtului
• Coboară mandibula,
participând la masticaţie
- mm.hioidieni.
• Ridică osul hioid,
participând la deglutiţie
- mm. suprahioidieni.
• Mişcă laringele,
participând la respiraţie
şi fonaţie
- mm.infrahioidieni.
• Participă la formarea
planşeului bucal.
Rolul muşchilor gâtului
• Format din:
- mm. geniohioidieni;
- mm. milohioidieni;
- venterele anterioare ale
mm.digastrici.
• Formată din:
o Buchetul stilian Riolan:
- m.stilohioidian;
- m. stilofaringian;
- m. stiloglos.
- ligamentul stilohioidian;
- ligamentul stilomandibular.
o Venterul posterior al m. digastric.
Rolul muşchilor gâtului
• Participă la formarea
diafragmei stiliene
• Pensa stiliană,
formată din:
- braţul lateral:
a) venterul posterior
al m. digastric;
b) m. stilohioidian.
- braţul medial:
a) m. stilofaringian.
b) m. stiloglos.
Rolul muşchilor gâtului
 Prin pensa stiliană trece a. carotidă externă.
 În cadrul diafragmei stiliene se distinge:
Topografia gâtului
 Topografic este împărţit
în trei regiuni:
 Regiunea anterioară a gâtului;
 Regiunea SCM;
 Regiunea laterală a gâtului.
 Este o regiune mediană, impară.
 Are forma unui triunghi cu vîrful
inferior.
 Este cuprinsă între marginile
anterioare ale mm.SCM
şi marginea inferioară a
corpului mandibulei.
 Osul hioid împarte această
regiune în două porţiuni:
- porţiunea suprahioidiană
- porţiunea infrahioidiană.
 Regiunea anterioară a gâtului
 Triunghiul submandibular,
delimitat:
• Superior:
- marginea superioară a
corpului mandibulei;
• Antero-inferior:
- venterul anterior al
m. digastric;
• Postero-inferior:
- venterul posterior al
m. digastric.
Este divizată în:
 Triunghiul submandibular;
 Triunghiul submental (impar).
Porţiunea suprahioidiană
 Conţine:
- glanda submandibulară;
- triunghiul lingval (Pirogov);
- patrulaterul Beclard.
Triungiul Pirogov
 Delimitat:
• Anterior
- marginea posterioară
a m. milohioidian;
• Posterior
- venterul posterior
al m. digastric;
• Superior
- n.hipoglos.
Triunghiul submandibular
Patrulaterul Beclard
 Delimitat:
• Superior
- n. hipoglos;
• Inferior
- cornul mare
a osului hioid;
• Anterior
- venterul posterior
al m. digastric;
• Posterior
- m.hioglos.
 Prin triunghiul Pirogov
şi patrulaterul Beclard
trece a.lingvală.
 Importanţa practică
a patrulaterului Beclard:
- poate fi ligaturată a. lingvală
în timpul intervenţiilor
chirurgicale sau în urma
lezării acesteia.
Fosa retromandibulară
 Este continuarea triungiului
submandibular.
 Delimitată:
• Anterior
- ramura mandibulei;
• Posterior
- procesul mastoidian şi m.SCM;
• Superior
- meatul auditiv extern;
• Medial
- procesul stiloidian a temporalului.
 Conţine:
- glanda salivară parotidă;
- vase sangvine şi nervi.
 Delimitat:
• Superior
- marginea inferioară
a corpului mandibulei;
• Inferior
- osul hioid;
• Lateral
- venterele anterioare ale
mm.digastrici.
 Conţine:
- a.v. submentală;
- noduli limfatici submentali;
- ţesut adipos.

Exercitii pentru gat

extensii pentru muschii gatului
Extensia gatului din sezut la aparat
Acest exercitiu necesita folosirea unui aparat special conceput pentru
antrenarea muschilor gatului.

Barbia la piept
Un exercitiu pentru gat eficient si care nu foloseste niciun fel de greutati sau
echipament special, asa ca poate fi facut oriunde si oricand.

Indreptarea gatului cu discul la ceafa

Tot echipamentul care iti trebuie pentru a efectua acest exercitiu este un disc.

Indreptarea gatului cu discul la frunte

Un exercitiu asemanator cu indreaptarea gatului cu discul la ceafa, dar
accentul este pus pe muschii din zona frontala.

Izometrie pentru gat - fata si spate

Un exercitiu care se bazeaza pe mentinerea muschilor gatului in tensiune, in
special zona din fata si din spate.

Izometrie pentru gat - laterale

Un exercitiu care se bazeaza pe mentinerea muschilor gatului in tensiune, in
special zonele laterale ale acestuia.

Miscarea gatului cu hamul

Un exercitiu excelent pentru antrenarea gatului, in special muschii din spate.
Din pacate necesita un ham special la care nu toti au acces.

Stretching lateral pentru gat

Un exercitiu care ar trebui facut la fiecare antrenament a partii superioare a
corpului, pentru a incalzi musculatura gatului.
→ Muşchii membrului superior sunt: muşchii umărului ( deltoid ), muşchii
braţului ( biceps şi triceps brahial), muşchii antebraţului ( pronatori şi
supinatori ai antebraţului, flexori şi extensori ai degetelor ) şi muşchii mâinii.
→ Muşchii membrului inferior sunt: muşchii fesieri, muşchii coapsei (croitor,
cvadriceps femural, biceps femural, adductori ai coapsei), muşchii gambei
(gastrocnemian, pronatori şi supinatori ai piciorului, flexori şi extensori) şi
muşchii piciorului (extensori ai degetelor şi plantari).
Muşchiul croitor (Sartorius) – cel mai lung muşchi al corpului; permite
rotirea piciorului şi încrucişarea picioarelor, controlează miscraile în timpul
mersului, statului pe loc, păstrării echilibrului.
Mușchii brațului
Sunt împărțiți în mușchii regiunii anterioare și mușchii regiunii posterioare.

Mușchii regiunii anterioare

Mușchii regiunii anterioare sunt inervați de nervul musculocutan și sunt
următorii:

mușchiul biceps brahial: își are originea pe procesul coracoid printr-un

tendon comun cu mușchiul coracobrahial (capul scurt al mușchiului biceps) și
pe tuberculul supraglenoidian al scapulei (capul lung al bicepsului). Mușchiul
biceps este un mușchi flexor care datorită inserției sale pe tuberozitatea
radială, este și supinator la începutul contracției.
mușchiul coracobrahial: își are originea la nivelul procesului coracoid și este
un mușchi flexor și adductor al brațului.
mușchiul brahial: are originea pe marginile și fețele anterioare ale
humerusului. Acesta se inseră pe tuberozitatea ulnei și este un mușchi flexor al
antebrațului și tensor al capsulei cotului.
Mușchii regiunii posterioare
Mușchii regiunii posterioare a brațului sunt inervați de nervul radial și sunt
următorii:

mușchiul triceps brahial: caracteristica lui este că are trei capete de origine:
capul lung, capul medial și capul lateral. Capul lung are originea la nivelul
tuberculului infraglenoidal, capul lateral are originea la nivelul septului
intermuscular lateral, iar capul medial are originea la nivelul septului
intermuscular medial. Acțiunea mușchiului triceps brahial este de extensie a
brațului și antebrațului și adductor al brațului, prin intermediul capului lung.
mușchiul anconeu: are originea la nivelul epicondilului lateral și are acțiune
de extensie a antebrațului.
În structura brațului există de asemenea și fascia brațului. Aceasta are formă
cilindrică și acoperă mușchii brațului. Aceasta este situată sub piele și se
continuă proximal cu fasciile mușchilor pectoral mare, infraspinos și deltoid și
cu fascia axilară. Fascia brahială se inseră distal pe epicondilii humerali și pe
olecran și apoi se continuă inferior cu fascia antebrahială.

Muschii membrului superior: umar, antebrat, brat, mana

MUŞCHII UMĂRULUI
Formează o masă musculară, care dă reliefurile umărului şi acoperă
articulaţia scapulohumerală. Muşchii se dispun sub forma unui con cu baza la
torace şi vârful la humerus. Ei sunt în număr de şase: deltoidul, supra-
spinosul, infraspinosul, rotundul mare, rotundul mic şi subscapularul.

1. Muşchiul deltoid (M. deltoideus). Este cel mai superficial şi mai voluminos
dintre muşchii umărului. Are formă triunghiulară şi acoperă articulaţia
scapulohumerală.
Inserţii. Inserţia superioară se face corespunzător celor trei porţiuni ale sale:
- pe treimea laterală a marginii anterioare a claviculei (prin fibre tendinoase şi
fibre musculare);
- pe marginea laterală a acromionului (prin mici aponevroze);
- pe buza inferioară a marginii posterioare a spinei scapulei (printr-o
aponevroză triunghiulară).
De la origine, fasciculele musculare coboară spre humerus în modul următor:
fasciculele anterioare (claviculare) oblic dinainte înapoi; fasciculele mijlocii
(acromiale) vertical; iar cele posterioare (scapulare) oblic dinapoi înainte.
Toate cele trei fascicule converg spre un tendon ce se prinde pe tuberozitatea
deltoidiană a humerusului. Inserţia deltoidului pe humerus se face sub cea a
pectoralului mare, fapt cu importanţă în deplasarea capetelor osoase într-o
fractură a diafizei humerale situată deasupra tuberozităţii. Fragmentul
inferior al osului se va deplasa în sus, tras de muşchiul deltoid, iar fragmentul
superior, medial, tras de pectoralul mare.
Raporturi. Faţa superficială a muşchiului este acoperită de fascie şi piele. Faţa
profundă acoperă articulaţia umărului, precum şi tendoanele muşchilor care
înconjură articulaţia. Aceştia sunt: înapoi, infraspinosul, rotundul mic,
rotundul mare şi capul lung al tricepsului; înainte, supraspiosul, bicepsul,
coracobrahialul şi pectoralul mare. Marginea anterioară a muşchiului
formează cu pectoralul mare spaţiul deltopectoral, iar marginea posterioară
încrucişează muşchii infraspinos, rotund mare, rotund mic şi triceps. Vârful
se prinde pe tuberozitatea deltoidiană, iar baza răspunde liniei de inserţie a
trapezului.
Acţiune. Cele trei grupe de fascicule realizează urmă- toarele mişcări: a)
fasciculele anterioare execută proiecţia
înainte şi rotaţia internă a braţului: b) cele posterioare, proiecţia înapoia şi
rotaţia externă a braţului; c) fasciculul
mijlociu este exclusiv abductor. Acţiunea sinergică a celor trei fascicule
produce abducţia braţului până la orizontală. Bursa subdeltoidiană (Bursa
subdeltoidea), anexată muşchiului deltoid, este dispusă între faţa profundă a
muşchiului şi tuberculul mare al humerusului. Este constantă şi comunică
adesea cu bursa subacromială (Bursa sub- acromialis) situată între acromion
şi ligamentul coraco-acromial, pe de o parte, şi capsula articulaţiei, pe de altă
parte. Inflamaţia acestor burse (bursită) poate da o limitare a mişcărilor. În
paralizia deltoidului, braţul atârnă flasc şi balant de-a lungul trunchiului,
umărul este căzut, luând aspectul de „umăr în epolet", iar capsula articulară
este relaxată, ceea ce poate duce la luxaţii şi
subluxaţii ale humerusului în articulaţia scapulohumerală.
Inervaţie. Este dată de nervul axilar.
2. Muşchiul supraspinos (M. supraspinatus) ocupă fosa supraspinoasă.
Inserţii. Are originea în fosa supraspinoasă a scapulei şi pe fascia cu caracter
de aponevroză ce acoperă muşchiul. Fibrele musculare se îndreaptă anterior
şi lateral trecând peste articulaţia scapulohumerală şi converg într-un tendon
ce se insera pe feţişoara superioară de pe tuberculul mare al humerusului.
Raporturi. Muşchiul este acoperit de trapez şi acoperă fosa supraspinoasă şi
capsula articulaţiei umărului.
Acţiune, a) Asupra articulaţiei scapulohumerale: este abductor al braţului,
ajutând deltoidul în acţiunea sa. În paralizia acestuia îl poate înlocui parţial;
are rolul unui ligament activ menţinând capul humeral în cavitatea glenoidă.
b) Asupra capsulei articulare: inserându-se şi pe capsulă, o fereşte să fie
prinsă între suprafeţele articulare în mişcările din articulaţia umărului.
Inervaţia este dată de nervul suprascapular, ramură colaterală a plexului
brahial.

3. Muşchiul infraspinos (M. infraspinatus) ocupă cea mai mare parte a fosei
infraspinoase.
Inserţii, Originea se face în fosa infraspinoasă prin fibre tendinoase şi pe
fascia infraspinoasă ce-l acoperă. Fibrele converg într-un tendon ce trece
posterior de articulaţia umărului şi se insera pe feţişoara mijlocie a
tuberculului mare al humerusului.
Raporturi. Este acoperit de trapez, deltoid şi piele; acoperă fosa infraspinoasă
şi articulaţia scapulohumerală; lateral răspunde marelui şi micului rotund.
Acţiune. Muşchiul este un rotator în afară al humerusului, cu eficienţă mai
mare atunci când braţul a fost, în prealabil, rotat înăuntru. Este un tensor al
capsulei articulare şi menţine în acelaşi timp în contact oasele în articulaţia
scapulohumerală.
Muşchiul dispune de o bursă seroasă situată între tendonul propriu şi capul
humeral (Bursa subtendinea musculi infraspinati).
Inervaţia este dată de nervul suprascapular.

4. Muşchiul rotund mic (M. teres minor) este situat lateral de muşchiul
infraspinos, cu care se confundă la prima vedere.
Inserţii. Are originea pe faţa posterioară a scapulei, în vecinătatea marginii
laterale a acesteia şi pe faţa profundă a fasciei infraspinoase. Muşchiul se
îndreaptă lateral şi în sus, trecând înapoia articulaţiei scapulohumerale de a
cărei capsulă aderă şi se termină printr-un tendon pe feţişoara inferioară a
tuberculului mare al humerusului.
Raporturi. Este acoperit de muşchiul deltoid; el acoperă capul lung al
tricepsului. La origine este situat imediat lângă rotundul mare, de care apoi se
depărtează formând un spaţiu triunghiular; acesta va fi descris cu rotundul
mare.
Acţiune. Este un rotator în afară al braţului.
Inervaţia este dată de nervul micului rotund, ram colateral din nervul axilar.

5. Muşchiul rotund mare (M. teres major) este alungit, voluminos şi puternic,
întins de la unghiul inferior al scapulei, Ia creasta tuberculului mic al
humerusului.
Inserţii. Medial porneşte de pe unghiul inferior al scapulei şi de pe jumătatea
inferioară a fâşiei osoase situate de-a lungul marginii laterale a osului, având
fibre inserate şi pe faţa profundă a fasciei infraspinoase. Fasciculele
musculare se îndreaptă în sus, anterior şi lateral, şi se termină printr-un
tendon pe creasta tuberculului mic al humerusului. între acest tendon şi
humerus se dezvoltă o bursă sinovială (Bursa subtendinea musculi teretis
majoris). Tendonul muşchiului rotund mare este situat înapoia tendonului
muşchiului dorsal mare, de care este despărţit printr-o bursă sinovială.
Marginile inferioare ale celor doi muşchi sunt unite.
Raporturi. Cele mai importante raporturi le au marginile muşchiului.
Marginea inferioară formează cu marginea omonimă a muşchiului dorsal
mare marginea posterioară a bazei axilei. Marginea superioară este separată
de rotundul mic printr-un spaţiu triunghiular cu baza la humerus numit
triunghiul birondo-humero-tricipital. Acesta este divizat în două porţiuni de
capul lung al tricepsului: a) lateral, patrulaterul humero-tricipital, prin care
trec nervul axilar şi artera circumflexă humerală posterioară; b) medial,
triunghiul omotricipital, prin care trece artera circumflexă a scapulei. Faţa
posterioară este acoperită de dorsalul mare şi piele; faţa anterioară este în
raport tot cu muşchiul dorsalul mare care înconjură marginea inferioară a
rotundului mare şi se aşază pe faţa lui anterioară; ea este încrucişată de vasele
axilare şi de muşchiul coracobrahial.
Acţiune. Când muşchiul ia punctul fix pe torace, este adductor şi rotator
înăuntru al braţului (deci sinergie cu dorsalul mare şi antagonist cu
deltoidul); în acelaşi timp imprimă braţului şi o uşoară mişcare de retropulsie.
Este mişcarea de „a pune mâinile la spate". Când ia punctul fix pe humerus,
duce scapula în sus şi înainte.
Inervaţia o dă nervul toracodorsal din plexul brahial.

6. Muşchiul subscapular (m. subscapularis) este un muşchi triunghiular situat

în fosa subscapulară.
Inserţii. Are originea în fosa subscapulară; de aici toate fibrele converg lateral
într-un tendon ce aderă strâns de
capsula articulaţiei scapulohumerale şi se insera pe tuberculul mic al
humerusului.
Raporturi. Faţa posterioară acoperă fosa subscapulară; faţa anterioară se
aplică parţial pe torace, iar în rest se
îndepărtează de acesta şi ia parte la formarea peretelui posterior al axilei. Ca
urmare va fi în raport cu conţinutul axilei, în special cu vasele şi nervii din
această regiune.
Raporturile tendonului, diferite de cele ale corpului mus- cular (care au fost
prezentate anterior), sunt următoarele:
posterior cu capsula articulaţiei de care este separat de bursa subscapulară
(Bursa subtendinea musculi subscapularis); anterior este încrucişat de biceps
şi coracobrahial, de care se află separat printr-o bursă seroasă independentă
de articulaţie.
Acţiune. Este un rotator înăuntru al humerusului şi deci antagonist al
infraspinosului, rotundului mic şi porţiunii scapulare a deltoidului; de
asemenea şi adductor, când braţul este ridicat. în plus, menţine capul humeral
în cavitatea glenoidă, având şi acţiune protectoare asupra capsulei.
Inervaţia provine din nervul subscapular.

Rezumatul acţiunilor muşchilor umărului. Rezumând acţiunea sinergică şi

cea antagonistă a celor şase muşchi grupaţi în jurul articulaţiei
scapulohumerale, se poate spune că:
- deltoidul şi supraspinosul sunt abductori;
- infraspinosul şi rotundul mic sunt rotatori în afară;
- rotundul mare şi subscapularul sunt adductori şi rotatori înăuntru.
MUŞCHII NECESARI MIŞCĂRILOR ÎN ARTICULAŢIA SCAPULO-
HUMERALĂ
Pot fi grupaţi astfel:
a) proiecţia înainte este executată de muşchiul deltoid (porţiunea anterioară)
pectoralul mare şi muşchiul biceps brahial. Cel mai important este deltoidul,
aşa că în paralizia lui, bolnavul are dificultate în ducerea alimentelor la gură;
b) proiecţia înapoi este executată de muşchiul deltoid (prin fasciculul
posterior) dorsal mare, rotund mare, capul lung al tricepsului; rolul principal
îl are deltoidul;
c) abducţia este asigurată de deltoid şi supraspinos, ajutaţi de capul lung al
bicepsului;
d)adducţia este realizată de un complex muscular format din cei doi muşchi
mari ai axilei (pectoralul mare şi dorsal
mare), apoi de toţi muşchii umărului, în afară de supraspinos (deltoid prin
fasciculul anterior şi cel posterior, infraspinos, rotund mare, rotund mic,
subscapular) şi de muşchii lungi ai braţului (biceps şi coracobrahial).
e) rotaţia înăuntru: cel mai important este subscapularul, susţinut de
pectoralul mare, dorsalul mare, rotundul mare şi de capul lung al bicepsului;
f)rotaţia înafară este dată de infraspinos şi rotundul mic.

MUŞCHII BRAŢULUI
Sunt aşezaţi în două regiuni: regiunea anterioară, cu muşchii biceps brahial,
coracobrahial şi brahial; regiunea
posterioară, cu muşchiul triceps brahial. Aceste regiuni sunt separate între ele
prin septe intermusculare ce provin
din fascia braţului.

MUŞCHII REGIUNII ANTERIOARE

Regiunea anterioară cuprinde muşchii flexori, aşezaţi pe două planuri: planul
superficial format de bicepsul brahial şi planul profund format de muşchii
coracobrahial şi brahial.

1. Muşchiul biceps brahial (M. biceps brachii) este un muşchi lung, fusiform,
cu originea pe scapulă, prin două
capete distincte: capul lung şi capul scurt, care se unesc într-un corp muscular
ce coboară prin loja anterioară a
braţului şi se termină pe extremitatea superioară a radiusului. La omul viu,
medial de el există un şanţ bicipital medial (Sulcus bicipitalis medialis) care
răspunde traiectului arterei brahiale; iar lateral, când muşchiul biceps este
contractat, apare şanţul bicipital lateral (Sulcus bicipitalis lateralis).
Inserţii. Ia originea prin două porţiuni: capul scurt sau porţiunea scurtă
(Caput breve) pe vârful procesului coracoid, printr-un tendon comun cu al
coracobrahialului (tendonul coracobicipital); capul lung sau porţiunea lungă
(Caput longum) aşezat
lateral de precedentul, se insera printr-un tendon pe tuberculul
supraglenoidian al scapulei şi pe cadrul glenoidian. Tendonul trece prin
interiorul cavităţii articulare scapulohumerale învelit într-o teacă sinovială
(Vagina tendinis intertubercularis). El este deci intracapsular, dar
extrasinovial.
Iese apoi din articulaţie şicoboară prin şanţul intertubercular, unde este
acoperit de tendonul marelui pectoral. Cele două capete, la început
independente, fuzionează într-un singur corp muscular gros şi fusiform ce
descinde până la cot, unde se insera printr-un tendon pe tuberozitatea
radiusului. Între tendon şi tuberozitate există o bursă bicipitoradială (Bursa
bici-
pitoradialis). De pe partea medială a acestui tendon se desprinde o lamă
aponevrotică numită aponevroza muşchiului biceps sau expansiunea bicipitală
(Aponeurosis musculi bicipitis brachii sau Aponeurosis bicipitalis).
Aponevroza radiază în direcţie ulnară şi se ancorează în fascia antebrahială.
Raporturi, a) La umăr, tendoanele bicepsului sunt situate în axilă: capul lung
în cavitatea articulară între capul humerusului şi capsulă; capul scurt, lateral
de coracobrahial, vine în raport cu peretele posterior al axilei, iar anterior este
acoperit de peretele anterior al acestei regiuni.
b) La braţ este acoperit anterior de fascia brahială, ţesut celular subcutanat şi
piele, iar posterior, este aşezat pe muşchiul brahial, de care este separat prin
nervul musculocutanat. Lateral vine în raport cu muşchii deltoid şi
brahioradial, medial cu mănunchiul vasculo-nervos brahial, fiind muşchiul
satelit al arterei brahiale.
c) La nivelul cotului intră în unghiul format de grupul muşchilor epitrohleeni
şi cel al muşchilor laterali (brahioradial, muşchii lung şi scurt extensori radiali
ai carpu- lui); medial de el trec vasele brahiale (acoperite de aponevroza
bicipitală); lateral de muşchi trec nervul radial şi artera recurentă radială. În
20% din cazuri, între tendonul terminal al bicepsului, tendonul brahialului şi
coarda oblică, se poate dezvolta o bursă interosoasă cubitală (Bursa cubitalis
interossed).
Acţiune. Are acţiune atât asupra braţului cât şi a antebraţului. Cu toate că
sare numai peste două articulaţii, acţiunea lui se efectuează până în articulaţia
radioulnara distală. Muşchiul flectează antebraţul pe braţ, dar flexia este
completă numai dacă antebraţul este în supinaţie.
Este un puternic supinator al antebraţului: când antebraţul se află în
pronaţie, tuberozitatea radiusului este aşezată
dorsal, tendonul bicepsului fiind înfăşurat în jurul radiusului; contracţia
muşchiului deplasează înainte tuberozitatea şi duce antebraţul în supinaţie.
Asupra braţului are, prin capul scurt, o acţiune de adducţie (ca şi
coracobrahialul); prin capul lung, care ia capul humeral drept hipomohlion,
este abductor. Când ia punct fix pe antebraţ,flectează braţul pe antebraţ.
Inervaţia este dată de nervul musculocutanat.

2. Muşchiul coracobrahial (M. coracobrachialis) este situat medial faţă de

capul scurt al bicepsului.
Inserţii. Proximal se insera printr-un tendon comun cu al capului scurt al
bicepsului, pe vârful procesului
coracoid. Fasciculele musculare merg în jos şi se fixează pe faţa medială a
humerusului, în porţiunea ei mijlocie,
unde se află o impresiune rugoasă.
Raporturi. Situat în bună parte în axilă, el are trei raporturi principale:
medial cu mănunchiul vasculo-nervos axilar, lateral cu capul scurt al
bicepsului şi este perforat de nervul musculocutanat.
Are raporturi strânse cu vasele axilei, constituind un bun reper pentru
descoperirea lor. între tendonul de inser-
ţie al muşchiului coracobrahial şi muşchiul subscapular se găseşte bursa
muşchiului coracobrahial (Bursa musculi
coracobrachialis).
Acţiune. Este adductor şi proiector înainte al braţului.
Inervaţie: Din nervul musculocutanat.

3. Muşchiul brahial (M. brachialis) este un muşchi lăţit, situat la partea

anterioară şi inferioară a braţului, înapoia
bicepsului; el dă lărgimea braţului în partea lui inferioară.
Inserţii. Inserţia superioară se face pe buza inferioară a tuberozităţii
deltoidiene, pe feţele laterală şi medială a
humerusului dedesubtul inserţiei deltoidului şi pe cele două septe
intermusculare ale braţului, în special pe cel medial.
Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulaţiei cotului pe care o
parte din ele se insera şi se termină
printr-un tendon pe baza procesului coronoid al ulnei.
Raporturi. Vine în raport anterior cu bicepsul, de care este separat prin
nervul musculocutanat; medial cu mănunchiul vasculo-nervos al braţului şi cu
muşchiul rotund pronator; lateral cu muşchi brahioradial şi lung extensor
radial al carpului. între brahioradial şi brahial trec nervul radial, arterele
brahială profundă şi recurentă radială; posterior răspunde humerusului şi
feţei anterioare a articulaţiei cotului.
Acţiune. Este cel mai puternic flexor al antebraţului pe braţ şi tensor al
capsulei articulaţiei cotului.
Inervaţia provine din nervul musculocutanat, mai rar din nervul radial.
MUŞCHIUL REGIUNII POSTERIOARE
Regiunea conţine un singur muşchi, tricepsul brahial.

Muşchiul triceps brahial (M. triceps brachii) este un muşchi voluminos,

format din trei porţiuni: o porţiune
lungă şi două porţiuni scurte.
Inserţii. Capul lung (Caput longum) se insera printr-un tendon pe tuberculul
infraglenoidian al scapulei; aderă de capsula articulaţiei umărului şi coboară
între cei doi muşchi rotunzi pentru a se uni cu celelalte două capete şi a forma
corpul muşchiului. Capul lateral (Caput laterale) se insera pe septul
intermuscular brahial lateral şi pe faţa posterioară a humerusului, deasupra
şanţului nervului radial. Capul medial (Caput mediale) se insera pe septul
intermuscular brahial
medial şi pe faţa posterioară a humerusului, situată sub şanţul radiasului.
Cele trei porţiuni merg în jos şi se insera printr-un tendon comun puternic pe
faţa posterioară şi pe cele două margini ale olecranului. Unele fibre profunde
se fixează
pe capsula articulaţiei'cotului (M. articulam cubitî); ele împiedică prinderea
capsulei între suprafeţele articulare. Pe viu, simpla extensie a antebraţului
evidenţiază muşchiul.
Raporturi. Muşchiul are raporturi importante: posterior este acoperit de
deltoid şi mai jos de piele; anterior este separat prin nervul radial şi artera
brahială profundă, de humerus; de-a lungul marginii mediale merge nervul
ulnar; capul lung al muşchiului triceps participă la formarea patrulaterului
humerotricipital şi al triunghiului omotricipital. Între fasciculele tendonului
tricipital se găseşte uneori, bursa intratendinoasă olecraniană (Bursa
intratendinea olecrani); înaintea tendonului tricepsului, între el şi olecran se
află bursa subtendinoasă olecraniană (bursa subtendinea m.
tricipitis brachii), iar între olecran şi piele se află bursa subcutanată
olecraniană (Bursa subcutanea olecrani).
Acţiune. Muşchiul este extensor al antebraţului, tensor al capsulei articulare;
extensor şi adductor al braţului prin
capul lung.
Inervaţie. Ramuri din nervul radial.

MUŞCHII ANTEBRAŢULUI
Muşchii antebraţului sunt grupaţi în trei regiuni: anterioară, laterală şi
posterioară.

REGIUNEA ANTERIOARĂ
Cuprinde opt muşchi, dispuşi în patru planuri:
a) primul plan este format din patru muşchi, care în succesiune latero-medială
sunt: rotund pronator, flexor radial al carpului, palmar lung, flexor ulnar al
carpului;
b)planul al doilea este format de flexorul superficial al degetelor;
c) planul al treilea este format de muşchii flexor profund al degetelor şi flexor
lung al policelui;
d) planul al patrulea este format de muşchiul pătrat pronator.
Muşchii acestei regiuni au porţiunile lor musculare spre partea proximală a
antebraţului, iar tendoanele spre partea distală. în grupul superficial, format
de primele două planuri, toţi muşchii iau naştere pe epicondilul medial, de
unde şi numele lor de epitrohleeni. Muşchii grupului profund, format de
următoarele două planuri, au originea pe diafizele oaselor antebraţului.

1. Muşchiul rotund pronator (M. pronator teres) este cel mai lateral muşchi al
primului plan.
Inserţii. Ia naştere prin două fascicule: un fascicul humeral (Caput humerale)
de pe faţa anterioară a epicondilului medial; altul ulnar (Caput ulnare) de pe
faţa medială a procesului coronoid al ulnei. După un scurt traiect, cele două
fascicule fuzionează dând corpul muscular, ce se îndreaptă oblic în jos şi
lateral şi se fixează în treimea mijlocie a feţei laterale a radiusului, pe
tuberozitatea pronatorie.
Raporturi. Prezintă trei raporturi principale: marginea lui laterală
delimitează cu brahioradialul fosa cubitală (Fossa cubitî) în care pătrunde
bicepsul brahial; iar între biceps şi rotundul pronator se află artera brahială,
acoperită de aponevroza muşchiului biceps. Nervul median trece printre cele
două capete de origine ale muşchiului.
Acţiune. Este un pronator al mâinii, iar prin capul humeral, flexor al
antebraţului pe braţ.
Inervaţia este dată de nervul median.

2. Muşchiul flexor radial al carpului (M. flexor carpi radialis) sau palmarul
mare.
Inserţii. Are originea pe faţa anterioară a epicondilului medial şi pe
despărţitoarele fibroase care îl separă de rotundul
pronator, lateral, şi de palmarul lung, medial. Fasciculele musculare se
îndreaptă în jos şi în afară, iar la partea mijlocie
a antebraţului converg către un tendon. Acesta trece înapoia retinaculului
flexorilor şi se insera printr-o expansiune
fibroasă, pe baza metacarpianului al doilea.
Raporturi. La antebraţ: faţa superficială este acoperită de fascia antebrahială
şi piele; faţa profundă acoperă muşchii flexor superficial al degetelor şi flexor
lung al policelui. Tendonul lui participă în treimea distală a antebraţului
împreună cu tendonul brahioradialului la delimitarea şanţului pulsului. Acest
şanţ are o deosebită importanţă în practica medicală, la acest nivel palpându-
se pulsul arterei radiale; serveşte, de asemenea, în medicina operatorie la
descoperirea acestei artere, situată lateral de tendonul flexorului, cât şi a
nervului median, situat
medial de el. La gâtul mâinii tendonul trece înapoia retinaculului flexorilor, în
şanţul osului trapez, unde prezintă o bursă seroasă.
Acţiune. Este un flexor al mâinii pe antebraţ şi slab flexor al antebraţului pe
braţ; este de asemenea, slab abductor al mâinii şi pronator al antebraţului,
când mâna este în extensie.
Inervaţia este dată de nervul median.

3. Muşchiul palmar lung (M. palmaris longus) sau palmarul mic. Muşchiul se
întinde de la epicondilul medial, la palmă, fund situat medial de flexorul
radial al carpului. în 20% din cazuri lipseşte.
Inserţiile se fac pe faţa anterioară a epicondilului medial şi pe despărţitoarele
fibroase ce-1 separă de muşchii
flexor radial al carpului, lateral, şi flexor ulnar al carpului, medial. Corpul
muscular foarte scurt se continuă cu un
lung tendon care trece pe dinaintea retinaculului flexorilor şi se termină la
palmă cu aponevroza palmară.
Acţiune. Este un slab flexor al mâinii şi al antebraţului; slab pronator al
mâinii.
Inervaţia este dată de nervul median.

4. Muşchiul flexor ulnar al carpului (M. flexor carpi ulnaris) sau muşchiul
cubital anterior.
Prezintă un traiect paralel cu ulna, de la epicondilul medial la pisiform, fiind
muşchiul cel mai medial din primul plan.
Inserţii. Cea proximală se face prin două capete: unul
humeral (Caput numerale) pe epicondilul medial şi altul ulnar (Caput ulnare)
pe marginea medială a olecranului
şi pe cele două treimi superioare ale marginii posterioare a ulnei. Aceste
capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trec nervul ulnar şi
artera recurentă ulnară posterioară. Corpul muscular se continuă cu un
tendon ce se insera pe osul pisiform.
Raporturi. Raporturile principale sunt cu artera şi nervul ulnar, pe care le
acoperă prin faţa profundă sau laterală, fiind muşchiul lor satelit.
Acţiune. Este flexor şi adductor al mâinii.
Inervaţia o dă nervul ulnar.

5. Muşchiul flexor superficial al degetelor (M. flexor digitorum superficialis)

formează singur planul al doilea al muşchilor regiunii anterioare a
antebraţului.
Inserţii. Inserţia proximală este întinsă şi porneşte prin două capete: capul
principal sau humero-ulnar (Caput humero-ulnare) pleacă de pe faţa
anterioară a epicondilului medial şi de pe marginea medială a procesului
coronoid; capul accesor sau radial (Caput radiale) se prinde pe marginea
anterioară a radiusului în porţiunea proximală. între aceste capete se întinde o
arcadă tendi- noasâ, pe sub care trec artera uînară şi nervul median. Corpul
muscular este format dintr-un strat superficial destinat degetelor III şi IV şi
dintr-un strat profund, ce conţine fibre pentru degetele II şi V. La partea
distală a
antebraţului, corpul muscular se împarte în patru porţiuni, care se termină
fiecare prin câte un tendon. Acestea trec separat pe sub retinaculul flexorilor,
ajung la palmă şi apoi la degetele respective. La nivelul falangei proximale,
fiecare tendon se divide în două fâşii. Acestea se reunesc mai jos (unele fibre
ale lor chiar se încrucişează) formând
Chiasma tendinum şi delimitează astfel un orificiu prin care trec tendoanele
flexorului profund al degetelor.
Reconstituind, tendonul se împarte în două bandelete terminale, care merg să
se insere pe partea mijlocie a falangei medii.
Raporturi, a) La antebraţ, muşchiul este aşezat pe flexorul profund al
degetelor, de care este separat prin nervul median şi artera ulnară, şi este
acoperit de planul muscular superficial şi piele.
b) La gâtul mâinii, tendoanele trec prin canalul osteofibros al carpului
împreună cu cele ale flexorului profund al
degetelor şi al flexorului lung al policelui, precum şi cu nervul median.
Alunecarea lor este favorizată de o teacă sinovială.
c) La palmă, tendoanele sunt situate înaintea celor ale flexorului profund al
degetelor.
d) La degete sunt importante raporturile între tendoanele celor doi flexori ai
degetelor. Am văzut că tendoanele
flexorului superficial prezintă în dreptul falangei proximale câte un orificiu
prin care pătrunde tendonul cores-
punzător al flexorului profund, ce devine astfel superficial. Deci, la nivelul
falangelor medie şi distală dispoziţia
tendoanelor este inversată: tendonul flexorului profund este situat anterior
(tendon perforant) iar al celui superficial, posterior (tendon perforat). Cele
două tendoane, superficial şi profund, sunt menţinute pe faţa anterioară a
falangelor printr-o lamă conjunctivă recurbată ca un semicerc, numită teaca
fibroasă a degetelor mâinii (Vaginae fibrosae digitorum manus). Această lamă
se fixează pe marginile feţelor anterioare ale falangelor. La fiecare deget se
formează deci câte un canal osteofibros pentru tendoanele respective, unde
acestea sunt fixate pe faţa anterioară a falangei prin mezotendoane. La degete
acestea se numesc frâie ale tendoanelor şi pot fi lungi sau scurte (Vincula
tendinum, Vinculum longum, Vinculum breve).
Acţiune. Muşchiul flectează falanga medie pe cea proximală, degetele pe
mână, mâna pe antebraţ şi antebraţul pe braţ. Este un adductor al mâinii şi
apropie degetele depărtate.
Inervaţia o dă nervul median.

6. Muşchiul flexor profund al degetelor (M.flexor digitorum profundus)

formează partea medială a stratului al treilea muscular.
Inserţii. Originea este pe cele două treimi proximale ale feţelor anterioară şi
medială ale ulnei şi pe membrana
interosoasă a antebraţului. Corpul muscular se îndreaptă distal, iar la partea
mijlocie a antebraţului se împarte în patru fascicule, continuate fiecare prin
câte un tendon. Acestea trec înapoia retinaculului flexorilor, ajung la
palmă unde diverg spre degetele II, II, IV şi V; aici perforează tendoanele
flexorului superficial şi se termină
pe baza falangelor distale. Pe tendoanele acestui muşchi, la nivelul palmei, se
insera muşchii lombricali.
Raporturi. La antebraţ: muşchiul este aşezat pe ulnă, pe membrana
interosoasă şi pe pătratul pronator; este acoperit de flexorul superficial al
degetelor şi de flexorul ulnar al carpului. între aceşti doi muşchi şi flexorul
profund trec nervul median, vasele şi nervul ulnar. La gâtul mâinii, la palmă
şi la degete are raporturi identice cu ale flexorului superficial şi au fost
studiate cu acestea.
Acţiune. Este flexor al ultimelor două falange, al mâinii pe antebraţ şi
adductor al mâinii.
Inervaţie. Porţiunea medială primeşte ramuri din nervul ulnar, porţiunea
laterală din nervul median (inter-
ososul anterior).

7. Muşchiul flexor lung al policelui (M flexorpollicis longus). Este un muşchi

situat în acelaşi plan cu precedentul, dar lateral de el.
Inserţiile se fac proximal pe faţa anterioară a radiusului şi pe membrana
interosoasă. Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se termină pe baza
falangei distale a policelui.
Raporturi. La antebraţ este acoperit de muşchii planurilor precedente şi
acoperă radiusul şi membrana interosoasă. Marginea lui laterală vine în
raport cu capul radial al flexorului superficial al degetelor iar marginea
medială, cu flexorul profund al degetelor, de care este separat printr-un
interstiţiu, pe unde trec vasele şi nervul interosos anterior. La gâtul mâinii
trece înapoia retinaculului flexorilor, în canalul carpian. La mână trece
printre cele două fascicule ale flexorului scurt al policelui. La deget, tendonul
intră într-un tunel osteo-fibros asemănător cu cel al celorlalte degete.
Acţiune. Muşchiul flectează falanga distală pe cea proximală, degetul pe
metacarpian şi mâna pe antebraţ, determinând şi o uşoară abducţie a acesteia.
Inervaţia este dată de nervul median (interososul anterior).
Acţiunea flexorilor degetelor. Acţiunea flexorilor asupra falangei proximale
este foarte redusă. Această flexiune este executată de interosoşi. Muşchii
flexori au o importantă acţiune de flexiune asupra mâinii, datorită
retinaculului flexorilor care îi menţine strâns pe carp. Flexorul profund al
degetelor are acţiune în flexiunea de forţă, iar cel superficial intervine în
mişcările delicate.

8. Muşchiul pătrat pronator (M. pronator quadrate) se întinde între porţiunile

distale ale ulnei şi radiusului.
Inserţii. Plecate din treimea inferioară a feţei anterioare a ulnei, fibrele merg
transversal şi se insera pe faţa anterioară a radiusului, în treimea
corespunzătoare.
Raporturi. Muşchiul acoperă scheletul antebraţului şi articulaţia radio-ulnară
distală şi este acoperit de flexorul lung al policelui, de flexorul profund al
degetelor şi de flexorul ulnar al carpului.
Acţiune. Este un pronator al mâinii şi antebraţului.
Inervaţia o dă nervul median prin ramura interosoasă.

MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE A ANTEBRAŢULUI

Regiunea posterioară a antebraţului este formată din opt muşchi dispuşi pe
două planuri.

Planul superficial conţine patru muşchi: extensorul degetelor, extensorul

degetului mic, extensorul ulnar al carpului şi anconeul.
Planul profund este constituit tot de patru muşchi: lungul abductor al
policelui, scurtul extensor al policelui, lungul extensor al policelui şi extensorul
indexului. Ei formează la origine o masă musculară comună, nedivizată, care
apoi se împarte în cei patru muşchi.

1. Muşchiul extensor al degetelor (M. extensor digitorum) este muşchiul cel

mai lateral din stratul superficial.
Inserţii. Proximal se fac pe epicondilul lateral, pe ligamentul colateral radial,
pe fascia antebrahială şi pe despărţitoarele fibroase care îl separă de muşchii
vecini. Corpul muscular se îndreaptă distal şi se împarte în patru fascicule ce
se continuă prin câte un tendon spre degetele II-V. La nivelul articulaţiilor
metacarpofalangiene, fiecare tendon trimite câte o expansiune fibroasă care
aderă de capsula articulară şi se insera pe falanga proximală; apoi primesc
expansiunile largi ale muşchilor interosoşi şi ale lombricalilor cu care
formează aponevroza dorsală a degetelor. Fiecare tendon se împarte în trei
ramuri aponevrotice: cea mediană se fixează pe faţa dorsală a falangei medii;
iar celelalte se unesc şi se prind pe faţa dorsală a falangei distale. Tendoanele
degetelor III, IV şi V sunt legate între ele pe faţa dorsală a metacarpienelor
prin
punţi fibroase transversale (Connexus intertendineus).
Raporturi. Faţa posterioară a muşchiului este acoperită la nivelul
antebraţului de piele şi de fascia antebrahială, la gâtul mâinii de retinaculul
extensorilor, iar la mână de fascia dorsală a mâinii.
Prin faţa sa anterioară extensorul degetelor acoperă muşchiul supinator şi
muşchii planului profund al antebraţului, articulaţia radiocarpiană, muşchii
interosoşi dorsali şi falangele. Marginea laterală vine în raport cu scurtul
extensor radial al carpului, iar marginea sa medială cu extensorul degetului
mic.
Acţiune. Este un extensor al falangei distale pe cea medie, a acesteia pe cea
proximală, a falangei proximale pe metacarp şi a mâinii pe antebraţ. Extensia
falangei proximale este puternică, în timp ce extensia celorlalte falange este
insuficientă, ea fiind completată de interosoşi. Muşchiul este şi extensor şi
adductor al mâinii şi abductor al degetelor.
Inervaţia provine din ramura profundă a radialului.

2. Muşchiul extensor al degetului mic (M. extensor digiti minimi) este situat
medial de extensorul degetelor şi fuzionat adesea cu acesta.
Inserţii. Se fac pe epicondilul lateral, fascia antebrahială şi pe despărţitoarele
fibroase care îl separă de muşchii vecini. Corpul muscular se continuă cu un
tendon, ce trece pe sub retinaculul extensorilor printr-o culisă specială, merge
de-a lungul celui de-al V-lea metacarpian şi se insera pe ultimele două falange
ale degetului mic, fuzionându-se cu tendonul provenit de la extensorul
degetelor.
Raporturi. Medial, vine în raport cu extensorul ulnar al carpului; lateral, cu
extensorul degetelor; raporturile anterioare şi posterioare sunt similare cu ale
muşchiului precedent.
Acţiune. Este extensor al degetului mic, contribuind şi la extensia mâinii.
Inervaţia este dată de un firişor din ramura profundă a nervului radial.

3. Muşchiul extensor ulnar al carpului (M. extensor carpi ulnaris) sau

cubitalul posterior, este situat medial
de precedentul.
Inserţii. Proximal se insera prin capul humeral pe epicondilul lateral (Caput
numerale), pe marginea posterioară a ulnei prin capul ulnar (Caput ulnare) şi
pe fascia antebrahială. Tendonul lui trece prin şanţul epifizei distale a ulnei,
între cap şi procesul stiloid şi se insera pe baza metacarpianului V.
Raporturi. Este acoperit de fascia antebrahială şi piele. Anterior vine în
raport cu muşchiul supinator, cu muşchii stratului profund şi cu ulna.
Marginea laterală răspunde extensorului degetului mic; marginea medială,
proximal anconeului şi distal ulnei, care-l separă de muşchiul flexor ulnar al
carpului.
Acţiune. Muşchiul este extensor şi adductor al mâinii.
Inervaţia provine din ramura profundă a radialului.

4. Muşchiul anconeu (M. anconeus) este un muşchi mic, triunghiular, situat în

regiunea cotului, care din punct
de vedere anatomic şi fiziologic poate fi considerat ca o porţiune a tricepsului
brahial.
Inserţii. Se fac pe partea posteromedială a epicondilului lateral, de unde
fibrele musculare se îndreaptă oblic, distal şi medial, terminându-se pe
suprafaţa triunghiulară de pe treimea proximală a feţei posterioare a ulnei.
Raporturi. Faţa superficială este acoperită de piele şi fascie, faţa profundă
vine în raport cu articulaţia cotului şi
cu muşchiul supinator. Marginea proximală e în raport cu tricepsul, iar
marginea distală cu extensorul ulnar al carpului.
Sub inserţia proximală se găseşte bursa anconeului.
Acţiune. Muşchiul este extensor al antebraţului.
Inervaţia provine din nervul radial.

5. Muşchiul abductor lung al policelui (M. abductor pollicis longus). Este cel
mai lateral şi mai puternic dintre muşchii planului profund.
Inserţii. Proximal se fac pe faţa posterioară a ulnei, pe faţa posterioară a
radiusului (treimea mijlocie) şi pe membrana interosoasă. Muşchiul se
îndreaptă oblic în jos şi în afară; se continuă printr-un tendon ce trece prin
şanţul de pe faţa laterală a extremităţii distale a radiusului împreună cu
tendonul scurtului extensor al policelui, se insera pe baza primului
metacarpian.
Raporturi. în partea proximală, fiind situat profund, este acoperit de muşchii
precedenţi; în partea distală a antebraţului devine superficial şi este acoperit
doar de fascia ; antebrahială şi piele. Muşchiul acoperă oasele antebraţului,
tendonul lui încrucişând muşchii scurt şi lung extensori radiali ai carpului.
Marginea laterală vine în raport cu supinatorul, iar cea medială cu scurtul
extensor al policelui.
Acţiune. Muşchiul este abductor al policelui şi al mâinii. El este sinergist al
muşchilor flexori (şi nu al extensorilor). În caz de paralizie a flexorilor el
poate să- i înlocuiască.
Inervaţia o dă nervul interosos posterior, ramură a radialului.

6. Muşchiul extensor scurt al policelui (M. extensor pollicis brevis) este situat
medial de precedentul.
Inserţii. Are aceeaşi inserţie proximală şi acelaşi traiect cu precedentul, de
care este alipit în partea proximală. Tendonul său trece prin aceeaşi lojă osteo-
fibroasă şi se insera distal pe baza falangei proximale a policelui.
Raporturi. Prezintă aceleaşi raporturi cu precedentul. Tendoanele ambilor
muşchi formează împreună relieful ce delimitează lateral „tabachera
anatomică".
Acţiune. Este extensor şi abductor al policelui.
Inervaţia este dată de nervul interosos posterior, ramură a radialului.
7. Muşchiul extensor lung al policelui (M. extensor pollicis longus) este situat
medial de precedentul.
Inserţii. Se prinde proximal pe membrana interosoasă şi pe treimea mijlocie a
feţei posterioare a ulnei. Tendonul
terminal trece printr-un şanţ oblic, situat pe faţa posterioară a epifizei distale
a radiusului; coteşte puţin împrejurul crestei osoase ce delimitează lateral
acest şanţ; apoi îndreptându-se oblic distal şi lateral, încrucişează tendoanele
extensorilor radiali ai carpului şi se insera pe falanga distală a policelui.
Raporturi. La antebraţ, muşchiul are aceleaşi raporturi ca şi precedenţii. La
gâtul mâinii, între tendoanele scurtului extensor şi al lungului abductor situate
lateral, şi tendonul lungului extensor situat medial, se delimitează un triunghi
care corespunde la suprafaţă depresiunii denumite „tabachera anatomică".
în fundul acesteia, pe planul osos, se găsesc tendoanele extensorilor radiali ai
carpului şi artera radială.
Acţiune. Muşchiul extinde falanga distală a policelui, înclinând lateral şi
extinzând uşor întreaga mână. Asupra
policelui pus în abducţie are însă o acţiune de adducţie.
Inervaţia provine din nervul interosos posterior, ramura a radialului.

8. Muşchiul extensor al indexului (M.. extensor indicis) este cel mai medial din
grupul muşchilor profunzi.
Inserţii. Inserţia proximală se face pe faţa posterioară a ulnei şi a membranei
interosoase. La gâtul mâinii ten-
donul lui trece prin acelaşi canal osteo-fibros cu extensorul degetelor; la
nivelul articulaţiei metacarpofalangiene se confundă cu tendonul acestuia,
destinat degetului index.
Raporturi. La nivelul antebraţului este acoperit de muşchii superficiali, iar la
mână de fascie şi piele; acoperă ulna, articulaţia radiocarpiană, carpul şi
metacarpul.
Acţiune. Muşchiul este extensor al indexului şi ajută la extensia mâinii.
Inervaţia. Se face prin nervul interosos posterior, ramură a nervului radial.

MUŞCHII REGIUNII LATERALE A ANTEBRAŢULUI

Regiunea laterală a antebraţului cuprinde patru muşchi, aşezaţi pe două
planuri; planul superficial cu muşchii brahioradial, lung extensor radial al
carpului şi scurt extensor radial al carpului şi un plan profund reprezentat de
un singur muşchi, muşchiul supinator.
1. Muşchiul brahioradial (M. hrachioradialis) este cel mai superficial şi cel
mai puternic muşchi al grupului lateral.
Inserţii. Inserţia proximală se face pe marginea laterală a humerusului şi pe
septul intermuscular lateral al braţului.
Corpul muscular se continuă cu un tendon ce se insera pe baza procesului
stiloid al radiusului.
Raporturi. Raporturile principale sunt formate de marginea anterioară. La
braţ această margine formează cu muşchii brahial şi biceps şanţul bicipital
lateral, prin care trec nervul radial şi arteră recurentă radială. La nivelul
antebraţului, este în raport cu ramura superficială a nervului radial şi cu
artera radială; muşchiul brahioradial este aici satelitul arterei radiale.
Acţiune. Muşchiul este un puternic flexor al antebraţului pe braţ. El devine
supinator numai când antebraţul este în pronaţie forţată şi pronator când
antebraţul este în supinaţie completă.
Inervaţia provine din nervul radial.

2. Muşchiul lung extensor radial al carpului (M. extensor carpi radialis

longus).
Inserţii. Pornit de pe marginea laterală a humerusului şi de pe septul
intermuscular lateral al braţului, corpul muscular se continuă de la jumătatea
antebraţului cu un tendon, ce coboară prin şanţul cel mai lateral de pe faţa
posterioară a extremităţii distale a radiusului şi se insera pe baza celui de-al
doilea metacarpian.
Raporturi. Muşchiul acoperă articulaţia cotului, scurtul extensor radial al
carpului şi articulaţia radiocarpiană.
El este acoperit de brahioradial, iar distal este încrucişat superficial de
tendoanele lungului abductor, scurtului extensor şi lungului extensor al
policelui.
Acţiune. Este extensor şi abductor al mâinii, flectează antebraţul pe braţ şi
contribuie la supinaţie.
Inervaţia o dă nervul radial.

3. Muşchiul scurt extensor radial al carpului (M. extensor carpi radialis

brevis) este mai scurt şi este acoperit în parte de precedentul.
Inserţii. Ia naştere de pe epicondilul humeral lateral şi de pe ligamentul
colateral radial al articulaţiei cotului.
Tendonul lui merge paralel cu cel al extensorului radial lung, trece prin
acelaşi şanţ osos al extremităţii distale
radiale şi se insera pe baza celui de al treilea metacarpian. Între tendonul său
terminal şi baza metacarpianului al III-lea se găseşte bursa lui seroasă (Bursa
musculi extensoris carpi radialis brevis).
Raporturi. Este acoperit de muşchiul lung extensor radial al carpului, de care
se desparte numai în apropierea
inserţiei distale. împreună cu acestea este încrucişat superficial de muşchii
lung abductor, scurt extensor şi lung extensor al policelui. Extensorul scurt
acoperă radiusul, muşchiul supinator şi muşchiul rotund pronator.
Acţiunea. Este extensor şi abductor al mâinii.
Inervaţia provine din ramura profundă a nervului radial.

4. Muşchiul supinator (M. supinator) este scurt şi gros, situat profund faţă de
muşchii precedenţi.
Inserţii. Majoritatea fibrelor îşi au originea pe suprafaţa rugoasă de sub
incizura radială a ulnei şi pe creasta
muşchiului supinator; se mai prind însă şi pe ligamentul colateral radial al
articulaţiei cotului, pe ligamentul inelar
şi pe epicondilul humeral lateral. Fibrele musculare coboară înconjurând
posterior treimea proximală a radiusului, pentru a se insera pe faţa laterală a
acestuia.
Raporturi. Supinatorul este străbătut de ramura profundă a nervului radial.
Muşchiul este profund situat, aco-
perit fiind de cei doi extensori radiali ai carpului, precum şi de muşchii
planului superficial al regiunii posterioare.
Faţa lui profundă acoperă articulaţia cotului.
Acţiune. Este cel mai puternic şi mai constant supinator al antebraţului şi al
mâinii.
Inervaţia provine din ramura profundă a nervului radial.

MUŞCHII MÂINII

Deşi cel mai mic segment al membrului superior, mâna posedă un aparat
muscular complex, în raport cu mişcările fine pe care le execută. Are muşchi
numai pe faţa palmară şi în spaţiile interosoase, faţa dorsală conţinând doar
tendoanele muşchilor posteriori ai antebraţului. Cei 19 muşchi ai palmei sunt
grupaţi în trei regiuni: o regiune laterală (radială) numită eminenţa tenară,
care cuprinde muşchii ce deservesc degetul mare; o regiune medială (ulnară)
numită eminenţa hipotenară, cu muşchii ce deservesc degetul mic; o regiune
mijlocie, cu muşchii interosoşi şi lombricali.
MUŞCHII EMINENŢEI TENARE

Sunt în număr de patru, aşezaţi pe trei planuri: planul I, format de muşchiul

scurt abductor al policelui; planul al II-lea conţine doi muşchii: opozant al
policelui aşezat lateral, şi scurt flexor al policelui aşezat medial; planul al
treilea cuprinde un singur muşchi, adductorul policelui.

1. Muşchiul scurt abductor al policelui (M. abductor pollicis brevis) este cel
care determină cea mai mare parte a
rotunjimii eminenţei tenare. Inserţia de origine este pe retinaculul flexorilor
şi pe scafoid; terminaţia este pe partea laterală a bazei falangei proximale a
policelui şi pe sesamoidul lateral.
Raporturi: este acoperit de fascia palmară şi de piele; acoperă la rândul său
cei doi muşchi ai planului al doilea, precum şi tendonul flexorului lung al
policelui.
Acţiune: este abductor al degetului mare.
Inervaţia este realizată de nervul median.

2. Opozantul policelui (M. opponens pollicis) porneşte de pe retinaculul

flexorilor şi de pe osul trapez, terminându-se pe întreaga faţă radială a
primului metacarpian.
Raporturi: este acoperit de precedentul şi parţial de piele; acoperă
metacarpianul prim şi articulaţia trapezo-metacarpiană.
Acţiune: este adductor al metacarpianului I, căruia îi imprimă şi o mişcare de
rotaţie, graţie căreia policele poate fi opus celorlalte degete.
Inervaţia: printr-o ramură din median, poate primi şi o ramură din radial.

3. Flexorul scurt al policelui (M. flexor pollicis brevis). Ia naştere prin două
fascicule: capul superficial (Caput superficiale) inserat pe retinaculul
flexorilor; capul profund (Caput profundum) pornit de pe rândul distal al
carpului. Se termină pe sesamoidul lateral şi pe faţa laterală a bazei falangei
proximale a policelui.
Raporturi: între cele două fascicule trece tendonul flexorului lung al policelui;
este acoperit de scurtul abductor, fascie şi parţial de piele; acoperă opozantul
şi adductorul.
Acţiune: muşchiul flectează falanga proximală şi participă la mişcarea de
opoziţie a policelui.
Inervaţia: capul superficial primeşte o ramură din median; capul profund este
inervat din ulnar.
4. Adductorul policelui (M. adductor pollicis) are două capete de origine:
capul oblic (Caput obliquum) inserat pe rândul distal al oaselor carpiene;
capul transvers (Caput transversum) plecat de pe metacarpianul al treilea.
Cele două fascicule se termină cu un singur tendon inserat pe sesamoidul
medial şi pe faţa medială a falangei proximale a policelui.
Raporturi. Faţa palmară a adductorului este acoperită de tendoanele
flexorilor (fasciculul transvers) şi de flexo-
rul scurt al policelui (fasciculul oblic); prin faţa sa dorsală muşchiul răspunde
interosoşilor primelor două spaţii intermetacarpiene.
Acţiune: este adductor al degetului mare; flectează în mod secundar falanga
proximală şi contribuie la opoziţie.
Inervaţia este realizată de ramura profundă a nervului ulnar.

MUŞCHII EMINENŢEI HIPOTENARE

Sunt în număr de patru şi dispuşi tot pe trei planuri: primul plan conţine doar
palmarul scurt; planul al doilea este format
din doi muşchi: flexorul scurt al degetului mic, aşezat lateral, şi abductorul
degetului mic; planul al treilea este reprezentat
de un singur muşchi: opozantul degetului mic.

1. Palmarul scurt (M. palmaris brevis) este un muşchi cutanat, situat imediat
sub piele. Se insera pe marginea
ulnară a aponevrozei palmare şi pe faţa profundă a pielii eminenţei
hipotenare.
Raporturi. Se găseşte superficial în ţesutul celulo-adipos subcutanat,
acoperind artera ulnară.
Acţiune. Este un muşchi atrofie; el încreţeşte pielea regiunii şi protejează
vasul subiacent când pumnul este strâns puternic.
Inervaţia este dată de nervul ulnar.

2. Flexorul scurt al degetului mic (M. flexor digiti minimi brevis) îşi are
originea pe retinaculul flexorilor şi pe cârligul osului hamat, iar terminaţia pe
baza falangei proximale a degetului V.
Raporturi. Este acoperit de fascie, acoperă opozantul.
Acţiune. Flectează falanga proximală a degetului mic pe metacarpianul
corespunzător.
Inervaţia provine din ramura profundă a nervului ulnar.

3. Abductorul degetului mic (M. abductor digiti minimi) se insera pe

retinaculul flexorilor şi pe osul pisiform; se
termină pe baza falangei proximale a degetului mic şi dă o expaniune pentru
aponevroza dorsală a acestui deget.
Raporturi. Este aşezat subfascial, acoperă opozantul
Acţiune. Este adductor în raport cu corpul şi abductor în raport cu axul
mâinii; prin intermediul aponevrozei dorsale a degetului, participă la flexia
falangei proximale şi la extensia celorlalte două falange (acţiune analoagă cu
cea a interosoşilor).
Inervaţia: din ramura profundă a nervului ulnar.

4. Opozantul degetului mic (M. opponens digiti minimi) porneşte de pe

retinaculul flexorilor, de pe cârligul osului
cu cârlig şi de pe osul pisiform; distal se prinde pe marginea ulnară a celui de
al V-lea metacarpian.
Raporturi. Este acoperit de precedenţi muşchi; acoperă metacarpianul V, al
treilea interosos palmar şi tendonul corespunzător al flexorului lung al
degetelor.
Acţiune. Apropie metacarpianul de axul mâinii (ca interosoşii) şi schiţează o
mişcare de opoziţie a degetului mic.
Inervaţia este dată de ramura profundă a nervului ulnar.

MUŞCHII REGIUNII PALMARE MIJLOCII

Regiunea este formată de tendoanele muşchilor flexori, de muşchii lombricali
şi de muşchii interosoşi.

Muşchii lombricali (Mm. lombricales). în număr de patru, sunt anexaţi

tendoanelor flexorului profund al degetelor şi situaţi pe acelaşi plan cu ele; se
numerotează de la police spre degetul mic.
Inserţii. Originea lor se găseşte pe tendoanele flexorului profund al degetelor,
între care sunt situaţi. Primii doi se insera pe câte un singur tendon, şi anume
pe faţa lor laterală, iar ultimii doi, pe ambele tendoane învecinate.
Tendoanele terminale ale lombricalilor trec pe faţa laterală a articulaţiilor
metacarpofalangiene, unde se lăţesc şi, unindu-se cu câte o formaţiune
similară provenită din muşchiul interosos corespunzător, se insera pe tendonul
muşchiului extensor destinat degetului respectiv.
Raporturi. Sunt acoperiţi de tendoanele flexorului superficial, arcada palmară
superficială şi ramurile nervilor ulnar şi median. Acoperă muşchiul adductor
al policelui şi spaţiile interosoase.
Acţiune. Sunt flexori ai falangei proximale şi extensori ai celorlalte două.
Inervaţie. Este dată de nervul median pentru cei doi lombricali laterali şi de
nervul ulnar pentru cei doi lombricali mediali.
Muşchii interosoşi (Mm. interossei). Completează spaţiile dintre metacarpiene
şi, după situaţia lor, sunt de două feluri: palmari şi dorsali. Studiul lor se face
în raport cu axul mâinii, ax ce trece prin mijlocul articulaţiei radiocarpiene şi
prin degetul mijlociu.
a)Interosoşii palmari (Mm. interossei palmares) sunt în număr de trei; ocupă
ultimele trei spaţii interosoase. Ei au următoarele caractere comune: ocupă
jumătate din spaţiul interosos; se prind numai pe câte un metacarpian; merg
distal la degetul ce urmează metacarpianului pe care se insera.
Inserţii. Inserţia proximală se face pe faţa metacarpianului ce priveşte axul
mâinii, iar cea distală pe falanga proximală şi ia parte la formarea
aponevrozei dorsale a degetului respectiv.
Raporturi. Faţa dorsală răspunde interosoşilor dorsali, iar faţa palmară
tendoanelor flexorilor şi lombricalilor.
b) Muşchii interosoşi dorsali (Mm. interossei dorsales) prezintă şi ei câteva
caractere generale: ocupă întreg spaţiul interosos; se insera pe ambele
metacarpiene ce mărginesc acest spaţiu; merg distal la degetul corespunzător
metacarpianului pe are au inserţiile mai puternice. Sunt în număr de patru.
Inserţii. Inserţia proximală se face pe ambele metacarpiene ce delimitează
spaţiile interosoase, dar în mod inegal: pe întreaga faţă a metacarpianului
care nu priveşte axul mâinii (deoarece pe aceasta nu se insera un interosos
palmar) şi pe jumătatea posterioară a feţei metacarpianului care priveşte axul
mâinii (pe acest metacarpian se
insera şi un interosos palmar). Inserţia distală se face printr-un tendon ce se
împarte într-o porţiune scurtă, care se fixează pe falanga proximală şi o
porţiune lungă, ce se termină printr-o expansiune pe tendonul extensorului. în
acest fel degetul mediu are doi interosoşi dorsali şi nici unul palmar.
Acţiune. Muşchii interosoşi au o acţiune comună: toţi flectează falanga
proximală şi le extind pe celelalte două.
Au şi o acţiune specială, interosoşii palmari fiind adduc- tori (apropie degetele
de axul mâinii) iar interosoşii dor-
sali sunt abductori (îndepărtează degetele de axul mâinii). Interosoşii sunt
sinergişti în acţiunea lor de flexiune şi extensiune şi antagonişti în mişcările de
adducţie-abducţie.
Inervaţie. Toţi primesc ramuri din nervul ulnar; primul interosos este deseori
inervat de nervul median, ceea ce
explică unele simptome paradoxale în caz de paralizie a nervului ulnar.
Aponevroza dorsală a degetelor. Pe faţa dorsală a falangelor există un
complex fibros, numit aponevroza dorsală a degetelor, cu următoarea
structură: fiecare tendon al extensorului se lăţeşte ca o pânză aponevrotică ce
aderă de toate cele trei falange; pe marginile acestei lame aponevrotice vin să
se insere tendoanele muşchilor interosoşi şi lombricali.
Aponevroza dorsală a degetelor are rolul de a menţine poziţia dorsală a
tendonului extensorului: când degetele se flexează, tendoanele extensorilor ar
aluneca pe laturile falangelor dacă nu ar fi menţinute la locul lor de evantaiul
1 fibros al aponevrozei, cât şi de fibrele marginale ale sale. Dar aponevroza
dorsală explică şi mişcările degetelor. Când este tracţionată porţiunea mijlocie
prin contracţia tendonului extensorului, degetul este extins în întregime.
Muşchii lombricali şi interosoşi vin însă de pe un plan mai anterior decât
aponevroza, pentru a se prinde de marginile ei; de aceea, când aceşti muşchi
se contractă, vor flexa falanga proximală; în acelaşi timp însă, aponevroza se
întinde şi ca rezultat ultimele două falange se extind.

Ce este stretching-ul?

Ce inseamna stretching-ul?
Pentru a raspunde la aceasta intrebare este nevoie sa intelegem putin reflexul de
intindere (reflexul 'stretch') si reactia de intindere.
Reflexul stretch si reactia de intindere sunt mecanisme ce protejeaza articulatiile,
in care organele senzoriale, localizate in muschi si tendoanele din jurul unei
incheieturi sunt activate atunci cand muschii sunt intinsi. Dupa cum se poate vedea
in figura de mai jos, cele doua organe senzoriale implicate in monitorizarea
compactitatii muschiului sunt celulele musculare rasucite si organele tendon 'golgi'
(GTO - golgi tendon organs).

Reflexul stretch implica rasucirile musculare care se intind paralel cu fibra

musculara. Aceste rasuciri musculare sunt foarte senzitive la schimbarile privind
lungimea muschiului. Cand muschiul este intins, rasucirile musculare trimit
semnale coloanei vertebrale, care in schimb, trimite semnale catre muschi
spunandu-i sa se contractele pentru a proteja muschiul de o potentiala dauna al
tesutului. Exemplul cel mai clasic se intampla atunci cand un doctor bate pacientul
cu un instrument chiar sub rotula. Muschiul cvadriceps este rapid intins, si
rasucirile musculare reactioneaza prin contractarea cvadrivepsului cauzand
raspunsul rotului. Cu cat este mai mare sau mai rapida contractia, cu atat e
raspunsul mai mare ce vine din partea rasucirilor musculare si contractia
muscualara rezultata. Semnalele sunt in frecvente inalte la inceputul intinderii, dar
incep sa scada in intensitate pe masura ce se adapteaza la noua lungime a
muschiului.
Reactia de intindere declanseaza GTO (golgi tendon organs) sau organele tendon
'golgi', care sunt localizati in jonctiuni ai muschilor-tendon , si ii activeaza atunci
cand tensiunea din tendon este marita ca un rezultat al fie unui contractii
musculare, care intinde muschiul peste limita sa de rezistenta, sau o combinatie a
celor doua. Cand tensiunea musculara creste, GTO’s raspund prin trimiterea
unor semnale inhibatorii catre muschi. Acestea cauzeaza muschiul sa se relaxeze si
sa protejeze muschii si tendoanele de rupere datorita tensiunii depasite (overload).
Cunoasterea efectului stretch si a reactiei de intindere este folositoare pentru un
stretching eficient.
Cele mai eficiente intinderi sunt realizate usor, si tinute pentru 15-30 de
secunde.
Atunci cand se realizeaza usor 'stretching-ul' (intinderea), se evita activarea
excesiva a rasucirilor musculare si a contratiilor musculare rezultante. Mentinerea
stretchingului (intinderii) permite un timp pentru rasucirile musculare sa se
adapteze la noua dimensiune a muschiului, si eventual, sa se ajunga la intinderi mai
mari. Lungimea si durata stretchingului ar trebui sa fie de asemenea suficienta
pentru a activa GTO (golgi tendon organs) in asa fel incat sa treaca peste rasucirile
musculare si sa induca relaxarea musculara.

Incalzirea si stretching-ul

Stretching-ul nu este acelasi lucru cu incalzirea

Multe persoane efectueaza stretching-ul intr-o incercare nereusita de a se incalzi.
Stretching-ul si incalzirea ar trebui sa fie considerate doua activitati distincte. O
incalzire pregateste corpul pentru activitatea ce va urma. Cele doua tipuri de
incalzire sunt: incalzire generala si incalzirea specifica unei activitati. Schimbarile
fiziologice care se intampla in timpul incalzirii includ cresteri in temperatura
muschilor, a fluxului sangelui, a oxigenului livrat spre muschi, si metabolismul
 muschilor scheletici. Beneficiile incalzirii pentru corp include preventia impotriva
accidentarilor si o imbunatatirea performantelor.
O incalzire trebuie intotdeauna sa preceada orice activitate fizica fie ca este
vorba de stretching, exercitii, sporturi sau antrenamente.
Muschii neincalziri nu se intend si existe o sansa crescuta de accidentare atunci
cand stretchingul este facut fara incalzire. Streching-ul (in special stretching-ul
dynamic) poate fi parte a unei incalziri, dar nu trebuie exclusiv sa cuprinda
incalzirea.
Streching-ul trebuie facut doar dupa ce a fost facuta o incalzire adecvata in
prealabil.
Exista doua tipuri de incalziri: Incalzirea generala si Incalzirea specifica unei
activitati ce va urma.
Incalzirea generala, include miscari (alergare pe loc, flexari, genoflexiuni etc)
care sunt diferite de / sau nu au legatura cu activitatea ce urmeaza a se urma. Acest
tip de incalzire trebuie facut inaintea activitatilor de intensitate ridicata ( ridicare de
greutati, gimnastica, etc) cand participarea imediata in activitatea actuala este cel
mai probabil sa rezulte in accidentari ale muschilor sau articulatiilor.
Incalzirea specifica unei activitati consta intr-o intensitate mai mica a versiunii
activitatii ce va urma. Exemple de incalzire specifica activitatii: o alergare usoara
daca dorim sa alergam o distanta mai mare, un pedalat mai usor pentru pregatirea
unui eveniment de ciclism, niste miscari de karate mai usoare pregatitoare pentru
un antrenament mai complex. Este o incalzire care incepe mai usor si care
progreseaza spre o activitate mai intense. Depinzand de activitatea exercitiului care
va fi facut, o incalzire de undeva intre 10-30 de minute ar trebui realizata. Cu cat
intensitatea antrenamentului este mai mare, cu atat mai mare va trebui sa fie si
incalzirea.
Toate incalzirile ar trebui sa fie de o intensitate suficienta in asa fel incat sa
creasca temperatura corpului. Transpiratia este un bun indicator ca esti gata
sa treci la urmatoarea faza a antrenamentului tau.
Atat incalzirea generala cat si incalzirea specifica unei activitati pot incorpora un
tip de stretching, mai ales daca activitatea ce va urma va fi una de mare intensitate
si exista o mare sansa de o accidentare acuta. Dupa o scurta perioada de incalzire,
niste stretching pre-exercitiu ar trebui facut.
Tipuri de stretching - antrenamente pentru flexibilitate

Exista mai multe metode de antrenament pentru a dezvolta flexibilitatea:

 Stretching dinamic
 Stretching static
 Stretching balistic
 Streching - Facilitatea neuromusculara prioceptiva
Stretching-ul dinamic
Stretching-ul dinamic (adesea cunoscut ca si stretching activ) consista in miscari
controlate care maresc cresc in dinamica si / sau viteza ca sa poti sa atingi
dinamica totala si viteza miscarii (ex: lovituri repetate de picior, balansari de brate,
intinderi de spate). Acest tip de strething adesea mimeaza activitatea ce va urma si
pregateste muschii pentru acea activitate.
Exista mai multe controverse legate de eficacitatea stretchingului dinamic si a
rolului sau in dezvoltarea flexibilitatii. Unii experti cred ca miscarile scurte,
intermintente implicate in acest tip de stretching activeaza reflexul stretch si
cauzeaza muschiul intins sa se contracte. Altii sustin ca stretchingul dinamic este
bun pentru activitatile rapize, explozive cum ar fi gimnastica sau artele martiale. In
general, stretchingul dinamic nu ar trebui folosit pentru a dezvolta flexibilitate
statica sau schimbari de lunga durata in raza miscarilor. Stretchingul dinamic
functioneaza cel mai bine inainte de exercitii pentru a spori performantele. Acest
tip de stretching este adesea facut dupa o incalzire si inaintea unui set de exercitii
in anticiparea unei activitati particulare. Strethingul dinamic ar trebui sa mimeze
activitatea ce va urma.
Stretching-ul static (stretching pasiv)
Stretching-ul static (adesea cunoscut ca stretching pasiv) dezvolta flexibilitate
statica si foloseste miscari usoare, controlate printr-o gama completa de miscare.
Acest tip de stretching este realizat mentinand pozitia folosind o parte a corpului,
asistenta unui partener sau a unui aparat. Streching-ul usor, static, ajuta la
eliberarea spasmelor din cauza exercitiilor, si este folosit pentru partea de racire
(cool down) dupa un antrenament pentru a reduce oboseala musculara si durerea.
Stretching-ul balistic
Stretching-ul balistic foloseste momentum-ul corpului sau al unui membru pentru a
forta o intindere sa depaseasca raza normala a miscarii si apoi sa revina in pozitia
initiala. Strethingul balistic incorporeaza miscari viguroase sau spasmotice si nu ar
trebui sa fie confundat cu stretchingul dinamic. Un exemplu de stretching balistic
ar fi aplecarea in jos pentru a atinge degetele de la picioare sau folosind
momentum-ul torso-ului pentru a intoarce rasuci corpul. Miscarile neconstrolate de
maini in care mainile sunt aruncate inapoi si apoi revin la pozitia de start sunt
asemenea un exemplu. Acest tip de stretching nu contribuie la flexibilitate. In
schimb, activarea repetata a reflexului stretch cauzeaza muschii sa se contracte,
lucru ce poate duce la accidentari. Acest tip de stretching nu este recomandat.
FNP Stretching
Facilitatea neuromusculara prioceptiva (FNP) este considerata o tehnica avansata
de stretching. Este folosita de terapeuri sau cand este nevoie de atat flexibilitate
pasiva si dinamica pentru a creste performantele (arte martiale , balet, gimnastica,
kick boxing). Sunt mai multe tehnici FNP, dar in general FNP-ul consista in un
stretching pasiv, urmat de o contractie isometrica, ce este urmata apoi de un alt
stretching (static sau dinamic). Combinand stretchingul pasiv cu contractiile
isometrice (o contractie in care nu intervine nicio schimbare in lungimea
muschiului sau miscarea incheieturilor) cu un partener sau un obiect pentru
rezistenta, FNP-ul foloseste reflexul stretch si reactia de lungire pentru a atinge o
raza mai mare a miscarii. Asa cum este descris si mai sus, cand un muschi este
intins usor si se mentine efectul de stretch, tensiunea rezultata activeaza reactia de
lungire care previne fibrele musculare intinse sa se contracte. Atunci cand
muschiul intins este in mod isometric contractat, se intampla urmatoarele:
- In urma unei miscari isometrice, unele fibre musculare se vor contracta, dar altele
se vor intaind si mai mult. Cand are loc oprirea contractiei, fibrele contractate se
vor returna la pozitia de start (pozitia intiala datorita acomodarii muschilor
spinarii )si se pot lungi chiar si mai mult.
- Tensiunea crescuta din muschi generata de o contractie isometrica activeaza GTO
(organele tendon golgi) care activeaza reactia de intindere si inhiba mai departe
contractia musculara. Cand contractia isometrica este oprita, muschul este in
continuare inhibat de viitoare contractii si se poate lungi si mai mult.
Flexibilitatea si stretchingul

Beneficiile flexibilitatii:
1. Folosirea corecta a stretching-ului mareste flexibilitatea si ofera urmatoarele
beneficii:
a) Performante imbunatatite
b) reducerea riscului de accidentari (accidente musculare, intinderi, etc)
c) reducerea disconfortului (durerii) muschilor
d) scaderea riscului si severitatii durerilor de spate
e) agilitate crescuta
f) imbunatatirea circulatiei la articulatii/incheieturi
Flexibilitatea este o parte integranta a unui program care imbunatateste
performanta prin extinderea razei de miscare si nu numai. Stabilitatea articulatiilor
si protectia constanta impotriva accidentarilor sunt cel mai bine realizate printr-un
program care are scopul de a imbunatati atat forta musculara cat si flexibilitatea.
Antrenamentele de forta si flexibilitate ar trebui sa fie considerate interdependente
intrucat amandoua sunt implicate in unghiul si calitatea miscarii dintr-o articulatie.
Muschii care sunt intariti (in urma exercitiilor de forta) trebuie sa fie intinsi
(stretched) si viceversa. Un antrenament de forta intens poate provoca micro-
traume pentru muschi si procesul de recuperare poate scurta muschii si tesutul
conjuctiv (de legatura). Stretching-ul previne aceasta scurtare care poate contribui
la fortari/incordari ale muschiului sau alte vatamari (tendonita, etc).
Antrenamentul de flexibilitate, fara a face in acelasi timp un antrenament de forta,
slabeste muschii si tesutul conjuctiv si pune articulatiile si muschii la risc de
accidentare (luxatii), dislocari partiale sau complete si la fortari musculare (in urma
efortului fizic). Intinderea muschilor care inconjoara o articulatie intinsa ajuta la
stabilizarea articulatiei si imbunatateste functia musculara, astfel scazand riscul
unei accidentari.
Overstretching (exagererarea intinderii musculare/articulare) poate duce la
accidente. Totusi, atat timp cat un program de flexibilitate este corelat cu unul
pentru forta musculara, posibilitatea este neglijabila.
Exercitii pentru picioare - Antrenament pentru muschii picioarelor

Exercitii pentru picioare

Exercitii pentru picioare. Antrenament picioare (antrenarea muschilor cvadricepsi

si gambe) - se realizeaza prin mai multe exercitii pentru picioare. Exercitiile pentru
muschii picioarelor se impart in 2 mari categorii: exercitii pentru forta (crestere
masa musculara) si exercitii pentru izolare (definire).

Exercitiu pentru picioare - antrenament fitness pentru muschii picioarelor.

Mai jos gasesti exercitii pentru picioare ce pot fi utilizate in antrenamentul
muschilor cvadricepsi si gambe, atat pentru crestere in masa musculara, forta cat si
pentru izolare

Exercitii picioare - Genuflexiuni - cu gantereleGenuflexiuni - cu

ganterele Pozitia: Din picioare, ganterele in maini, coatele intinse pe langa corp.
Se foloseste de forta picioarelor pentru a lasa corpul in jos, pana cand genunchii
sunt flexati

Exercitii picioare - Genuflexiuni - cu ganterele - la

bancaGenuflexiuni - cu ganterele - la banca Pozitia: Din picioare, ganterele in
maini, coatele intinse pe langa corp. Se foloseste de forta picioarelor pentru a lasa
corpul in jos, pana cand genunchii sunt

Exercitii picioare - Genuflexiuni - cu haltera la spateGenuflexiuni

cu haltera la spate Pozitia: Din picioare, haltera la nivelul umerilor, sprijinita pe
spate. Picioarele usor departate. Se foloseste de forta picioarelor pentru a lasa
corpul in jos, pana

Exercitii picioare - Genuflexiuni - cu haltera la pieptGenuflexiuni -

cu haltera la piept Pozitia: Din picioare, haltera la nivelul umerilor, sprijinita pe
piept. Picioarele usor departate. Se foloseste de forta picioarelor pentru a lasa
corpul in jos, pana

Exercitii picioare - Genuflexiuni - la aparatul SmithGenuflexiuni -

la aparatul Smith Pozitia: Din picioare, bara la nivelul umerilor, sprijinita pe
spate. Picioarele usor departate. Se foloseste de forta picioarelor pentru a lasa
corpul in jos, pana

Exercitii picioare - Fandari - cu gantereleFandari - cu

ganterele Pozitia: Din picioare, ganterele in maini, coatele intinse pe langa corp.
Se foloseste de forta picioarelor pentru a aduce corpul inainte, pana cand
genunchiul din fata ajunge

Exercitii picioare - Fandari inapoi - cu gantereleFandari inapoi -

cu ganterele Pozitia: Din picioare, ganterele in maini, coatele intinse pe langa
corp. Se foloseste de forta picioarelor pentru a aduce corpul inapoi, pana cand
genunchiul din fata

Exercitii picioare - Fandari - cu halteraFandari - cu

haltera Pozitia: Din picioare, haltera la nivelul umerilor, sprijinita pe spate,
picioarele usor departate. Se foloseste de forta picioarelor pentru a executa
fandarea inainte, pana cand

Exercitii picioare - Impins la presa orizontalaImpins la presa

orizontala Pozitia: Din sezut, picioarele pe suport, genunchii intinsi. Se foloseste
de forta picioarelor pentru a apropia corpul de aparat, pana cand genunchii ajung la
un unghi de

Exercitii picioare - Impins la presa declinataImpins la presa

declinata Pozitia: Din sezut, picioarele pe suport, genunchii intinsi. Se foloseste
de forta picioarelor pentru a apropia corpul de aparat, pana cand genunchii ajung la
un unghi de aproximativ

Exercitii picioare - Impins la presa inclinataImpins la presa

inclinata Pozitia: Din picioare, picioarele pe suport, genunchii intinsi. Se foloseste
de forta picioarelor pentru a indoi genunchii pana la un unghi de 90 de grade, dupa
care se revine

Exercitii picioare - Flexia picioarelor - la aparatFlexia picioarelor -

la aparat Pozitia: Culcat pe burta, picioarele intinse. Se foloseste de forta
picioarelor pentru a ridica picioarele, pana cand genunchii fac un unghi de 90 de
grade, dupa care

Exercitii picioare - Extensia picioarelor la aparat - simultan - din

sezutExtensia picioarelor la aparat - simultan - din sezut Pozitia: Din sezut,
genunchii flexati, picioarele sub suport. Se foloseste de forta picioarelor pentru a
ridica suportul, pana cand acestea sunt

Exercitii picioare - Extensia picioarelor la aparat - alternativ - din

sezutExtensia picioarelor la aparat - alternativ- din sezut Pozitia: Din sezut,
genunchii flexati, picioarele sub suport. Se foloseste de forta picioarelor pentru a
ridica suportul, pana cand acestea sunt

Exercitii picioare - Departarea picioarelor la aparat - din

sezutDepartarea picioarelor la aparat - din sezut Pozitia: Din sezut, picioarele
intinse, genunchii apropiati. Se foloseste de forta picioarelor pentru a impinge
picioarele in exterior, dupa care se revine

Exercitii picioare - Apropierea picioarelor - la aparat - din

sezutApropierea picioarelor - la aparat - din sezut Pozitia: Din sezut, picioarele
intinse, genunchii departati. Se foloseste de forta picioarelor pentru a impinge
picioarele in interior (a apropia picioarele),

Exercitii pentru piept - Antrenament pentru muschii pectorali

Exercitii pentru piept (pectorali)

Exercitii pentru piept - pectorali. Antrenament piept (antrenarea muschilor

pectorali) - se realizeaza prin mai multe exercitii pentru piept. Exercitiile pentru
muschii pectorali se impart in 2 mari categorii: exercitii pentru forta (crestere masa
musculara) si exercitii pentru izolare (definire).

Exercitiu pentru piept - antrenament fitness pentru muschii pectorali.

Mai jos gasesti exercitii pentru piept ce pot fi utilizate in antrenamentul
pectoralilor atat pentru crestere in masa musculara, forta cat si pentru izolare:

Exercitii piept - Impins cu bara dreapta - din culcatImpins cu bara

dreapta - din culcat Pozitia: Din culcat, , priza la nivelul umerilor. Pozitia de start
incepe cu mainile pe bara. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a impinge bara,
cu coatele

Exercitii piept - Impins cu bara dreapta - din inclinatImpins cu

bara dreapta - din inclinat Pozitia: Din inclinat, , priza la nivelul umerilor.
Pozitia de start incepe cu mainile pe bara. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a
impinge bara, cu coatele
 Exercitii piept - Impins cu bara dreapta - din declinatImpins cu
bara dreapta - din declinat Pozitia: Din declinat, , priza la nivelul umerilor.
Pozitia de start incepe cu mainile pe bara. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a
impinge bara, cu coatele

Exercitii piept - Impins la aparatul Smith - din culcatImpins la

aparatul Smith - din culcat Pozitia: Din culcat, spatele drept, priza la nivelul
umerilor. Pozitia de start incepe cu mainile pe bara. Se foloseste de forta
pectoralilor pentru a impinge bara,

Exercitii piept - Impins la aparatul Smith - din inclinatImpins la

aparatul Smith - din inclinat Pozitia: Din inclinat, spatele drept, priza la nivelul
umerilor. Pozitia de start incepe cu mainile pe bara. Se foloseste de forta
pectoralilor pentru a impinge

Exercitii piept - Impins la aparatul pentru pectorali - presa

inclinataImpins la aparatul pentru pectorali - presa inclinata Pozitia: Din
sezut, cu mainile pe suporti. Pozitia de start incepe cu bratele flexate. Se foloseste
de forta pectoralilor pentru a impinge suportii,

Exercitii piept - Impins la aparatul pentru pectorali - presa

orizontalaImpins la aparatul de pectorali - presa orizontala Pozitia: Din sezut,
cu mainile pe suporti. Pozitia de start incepe cu bratele flexate. Se foloseste de
forta pectoralilor pentru a impinge suportii,

Exercitii piept - Impins cu gantere - din culcatImpins cu gantere -

din culcat Pozitia: Din culcat, cu bratele intinse. Pozitia de start incepe cu bratele
intinse, ganterele in mana. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a lasa ganterele
la nivelul
 Exercitii piept - Impins cu gantere - rasucit - din culcatImpins cu
gantere - rasucit - din culcat Pozitia: Din culcat, ganterele in sus, paralele Pozitia
de start incepe cu mainile intinse, gantera in sus. Se foloseste de forta pectoralilor
pentru a lasa usor

Exercitii piept - Impins cu gantere - din inclinatImpins cu gantere

- din inclinat Pozitia: Din inclinat, cu mainile intinse. Pozitia de start incepe cu
bratele intinse, ganterele in mana. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a lasa
ganterele la

Exercitii piept - Impins cu gantere - rasucit - din inclinatImpins cu

gantere - rasucit - din inclinat Pozitia: Din inclinat, ganterele in sus, paralele
Pozitia de start incepe cu mainile intinse, gantera in sus. Se foloseste de forta
pectoralilor pentru a lasa

Exercitii piept - Impins cu gantere - din declinatImpins cu

ganterele - din declinat Pozitia: Din declinat, cu mainile intinse. Pozitia de start
incepe cu mainile intinse, ganterele in mana. Se foloseste de forta pectoralilor
pentru a lasa ganterele

Exercitii piept - Impins cu gantere - rasucit - din declinatImpins cu

ganterele - rasucit - din declinat Pozitia: Din declinat, ganterele in sus, paralele
Pozitia de start incepe cu mainile intinse, gantera in sus. Se foloseste de forta
pectoralilor pentru a

Exercitii piept - Fluturari cu ganterele - din culcatFluturari cu

ganterele - din culcat Pozitia: Din culcat, ganterele in sus Pozitia de start incepe
cu mainile intinse, gantera in sus. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a lasa
usor bratele in
 Exercitii piept - Fluturari cu ganterele - din inclinatFluturari cu
ganterele - din inclinat Pozitia: Din inclinat, ganterele in sus Pozitia de start
incepe cu mainile intinse, gantera in sus. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a
lasa usor bratele
Exercitii piept - Fluturari cu ganterele - din declinatFluturari cu ganterele -
din declinat Pozitia: Din declinat, ganterele in sus Pozitia de start incepe cu
mainile intinse, gantera in sus. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a lasa usor
bratele

Exercitii piept - Fluturari la aparatul pentru pectoraliFluturari la

aparatul pentru pectorali Pozitia: Sezand, spatele drept, bratele extinse pe
suportii aparatului, coatele flexate Pozitia de start incepe cu bratele extinse pe
suportii aparatului. Folosind

Exercitii piept - Fluturari la scripeteFluturari la

scripete Pozitia: Din picioare, spatele drept, se apuca cei 2 suporti ai scripetelui
Pozitia de start incepe cu mainile intinse, bratele paralele cu solul. Se foloseste de
forta pectoralilor

Exercitii piept - Ridicarea ganterei de-asupra capului - din

culcatRidicarea ganterei de-asupra capului - din culcat Pozitia: Din culcat,
spatele drept, gantera paralela cu solul Pozitia de start incepe cu mainile intinse,
gantera paralele cu solul. Se foloseste de

Exercitii piept - Flotari la paraleleFlotari la

paralele Pozitia: Mainile pe suportii de la paralele, corpul atarnat/ Pozitia de start
incepe cu mainile intinse. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a lasa corpul
spre sol, aproape
 Exercitii piept - FlotariFlotari Pozitia: Picioarele pe sol, mainile pe
sol Pozitia de start incepe cu mainile intinse, corpul paralel cu solul. Se foloseste
de forta pectoralilor pentru a lasa corpul aproape de sol, aproape

Exercitii piept - Flotari cu picioarele pe bancaFlotari cu picioarele

pe banca Pozitia: Picioarele pe banca, mainile pe sol Pozitia de start incepe cu
mainile intinse, corpul paralel cu solul. Se foloseste de forta pectoralilor pentru a
lasa corpul
Exercitii pentru umeri - Antrenament pentru muschii deltoizi

Exercitii pentru deltoizi (umeri)

Exercitii pentru deltoizi - umeri.Antrenament umeri(antrenarea muschilor
deltoizi) - se realizeaza prin mai multeexercitii pentru umeri. Exercitiile pentru
muschii deltoizi se impart in 2 mari categorii: exercitii pentru forta (crestere masa
musculara) si exercitii pentru izolare (definire). Exercitiu pentru umeri -
antrenament fitness pentru muschii deltoizi.
Mai jos gasesti exercitii pentru umeri ce pot fi utilizate in antrenamentul umerilor
atat pentru crestere in masa musculara, forta cat si pentru izolare:

Exercitii umeri - Ridicari laterale cu ganterele la nivelul umerilor -

bratele flexate - din picioareRidicari laterale cu ganterele la nivelul umerilor -
bratele flexate - din picioare Pozitia: Din picioare, spatele drept, ganterele in
maini Pozitia de start incepe cu bratele intinse, priza in supinatie.

Exercitii umeri - Ridicari frontale cu bara dreapta la nivelul

umerilor - bratele flexate - din picioareRidicari frontale cu bara dreapta la
nivelul umerilor - bratele flexate - din picioare Pozitia: Din picioare, spatele
drept Pozitia de start incepe cu bratele intinse, priza in supinatie. Se foloseste
 Exercitii umeri - Ridicari frontale cu bara dreapta la nivelul
umerilor - bratele intinse - din picioareRidicari frontale cu bara dreapta la
nivelul umerilor - bratele intinse - din picioare Pozitia: Din picioare, spatele
drept Pozitia de start incepe cu bratele intinse, priza in supinatie. Se foloseste

Exercitii umeri - Ridicari laterale cu ganterele la nivelul umerilor -

bratele intinse - simultan - din sezutRidicari laterale cu ganterele la nivelul
umerilor - bratele intinse - simultan - din sezut Pozitia: Din sezut, spatele drept
Pozitia de start incepe cu bratele intinse, pe langa corp. Se foloseste

Exercitii umeri - Ridicarea ganterelor deasupra capului - simultan

- din picioareRidicarea ganterelor deasupra capului - simultan - din
picioare Pozitia: Din picioare, spatele drept Pozitia de start incepe cu bratele
intinse, ganterele in maini, pe langa corp. Se foloseste de forta

Exercitii umeri - Extensii la banca dreapta cu ganterele - din

culcatExtensii la banca dreapta cu ganterele - din culcat Pozitia: Din culcat,
spatele drept Pozitia de start incepe cu bratele flexate la 90 de grade, ganterele
paralel cu solul. Se foloseste de forta umerilor

Exercitii umeri - Extensii la banca dreapta cu gantera - din lateral

culcatExtensii cu gantera la banca dreapta - brat flexat - din lateral
culcat Pozitia: Din lateral culcat Pozitia de start incepe cu corpul sprijinit pe
lateral. Se foloseste de forta umerilor pentru a ridica

Exercitii umeri - Impins cu ganterele - simultan - din

picioareImpins cu ganterele - simultan - din picioare Pozitia:din picioare,
spatele drept, mainile flexate la 90 de grade Pozitia de start incepe cu ganterele la
nivelul imerilor. Se foloseste de forta umerilor
 Exercitii umeri - Impins cu ganterele - alternativ - din
picioareImpins cu ganterele - alternativ - din picioare Pozitia:din picioare,
spatele drept, mainile flexate la 90 de grade Pozitia de start incepe cu ganterele la
nivelul imerilor. Se foloseste de forta umerilor

Exercitii umeri - Impins cu ganterele - simultan - din sezutImpins

cu ganterele - simultan - din sezut Pozitia: Din sezut, spatele drept Pozitia de
start incepe cu bratele flexate la 90 de grade. Se foloseste de forta umerilor pentru
a ridica ganterele deasupra

Exercitii umeri - Impins cu ganterele cu rotatie - simultan - din

sezutImpins cu ganterele cu rotatie - simultan - din sezut Pozitia: Din sezut,
spatele drept Pozitia de start incepe cu bratele flexate la 90 de grade. Se foloseste
de forta umerilor pentru a ridica ganterele

Exercitii umeri - Impins cu bara dreapta - din sezutImpins cu bara

dreapta - din sezut Pozitia: Din sezut, spatele drept, priza larga Pozitia de start
incepe cu mainile flexate, bara la nivelul umerilor. Se foloseste de forta umerilor
pentru a ridica

Exercitii umeri - Impins cu bara dreapta - din picioareImpins cu

bara dreapta - din picioare Pozitia: Din picioare, spatele drept, priza larga
Pozitia de start incepe cu mainile flexate, bara la nivelul umerilor. Se foloseste de
forta umerilor pentru a ridica

Exercitii umeri - Impins cu bara dreapta - din picioare (Military

Presses)Impins cu bara dreapta - din picioare - military presses Pozitia: Din
sezut, spatele drept, piciorul din fata usor flexat, priza la nivelul umerilor Pozitia
de start incepe cu mainile flexate, bara la
 Exercitii umeri - Ridicari frontale cu ganterele - alternativRidicari
frontale cu ganterele - alternativ - din picioare Pozitia:din picioare, spatele
drept, mainile pe langa corp Pozitia de start incepe cu ganterele in jos. Se foloseste
de forta umerilor pentru
Exercitii umeri - Ridicari frontale cu ganterele - simultanRidicari frontale cu
ganterele - simultan - din picioare Pozitia:din picioare, spatele drept, mainile pe
langa corp Pozitia de start incepe cu ganterele in jos. Se foloseste de forta umerilor
pentru

Exercitii umeri - Ridicari laterale cu ganterele - simultan - din

picioareRidicari laterale cu ganterele - simultan - din picioare Pozitia:din
picioare, spatele drept, mainile pe langa corp Pozitia de start incepe cu ganterele in
jos. Se foloseste de forta umerilor pentru

Exercitii umeri - Ridicari laterale cu ganterele - alternativ - din

picioareRidicari in lateral cu ganterele - alternativ - din picioare Pozitia:din
picioare, spatele drept, o mana pe sold. Pozitia de start incepe cu gantera in jos. Se
foloseste de forta umerilor pentru a ridica

Exercitii umeri - Extensii cu ganterele - din aplecatExtensii din

aplecat folosind ganterele Pozitia:din aplecat, spatele drept Pozitia de start incepe
cu ganterele in jos. Se foloseste de forta umerilor pentru a ridica bratele in lateral,
coatele fiind

Exercitii umeri - Extensii cu ganterele - din sezutExtensii cu

ganterele - din sezut Pozitia:din sezut, corppul putin aplecat spre inainte. Pozitia
de start incepe cu ganterele in jos. Se foloseste de forta umerilor pentru a ridica
bratele in lateral,
 Exercitii umeri - Extensii cu ganterele - la banca dreaptaExtensii
cu ganterele - la banca dreapta Pozitia: Stand culcat pe banca, cu ganterele in
jos. Pozitia de start incepe cu mainile usor flexate, ganterele la nivelul podelei. Se
ridica coatele in lateral,

Exercitii umeri - Extensii cu ganterele - la banca inclinataExtensii

la banca inclinata folosind ganterele Pozitia:cu pieptul lipit de banca, spatele
drept. Din pozitia de start, se ridica ganterele in lateral pana ce bratele sunt complet
intinse, dupa care

Exercitii umeri - Impins la aparatul pentru umeri - din

sezutImpins din sezut la aparatul pentru umeri Pozitia:in sezut, mainile pe
suporti Pozitia de start incepe cu mainile pe bara, flexate la 90 de grade. Se
foloseste de forta umerilor pentru a ridica bratele

Exercitii umeri - Impins la aparatul Smith - din sezutImpins din

sezut la aparatul Smith Pozitia:in sezut, mainile pe bara (priza departata) Pozitia
de start incepe cu bara sub barbie, dupa care se impinge bara pana cand bratele
sunt complet intinse, folosindu-se

Exercitii umeri - Ridicari frontale la scripete - din picioareRidicari

frontale la scripete - din picioare Pozitia: Din picioare, spatele drept Pozitia de
start incepe tinand in bratul drept suportul de la aparatul de scripete. Se foloseste
de forta umerilor pentru

Exercitii umeri - Extensii laterale la scripete - din aplecatExtensii

laterale la scripete - din aplecat Pozitia: Din aplecat, spatele drept Pozitia de
start incepe tinand in bratul drept suportul de la aparatul de scripete. Se foloseste
de forta umerilor pentru
 Exercitii umeri - Ridicari laterale la scripete - din picioareExtensii
laterale la scripete - din picioare Pozitia: Din picioare, spatele drept Pozitia de
start incepe tinand in bratul drept suportul de la aparatul de scripete. Se foloseste
de forta umerilor pentru

Exercitii umeri - Ridicari laterale la scripete - din aplecat -

simultanRidicari laterale la scripete - din aplecat - simultan Pozitia: Din
aplecat, spatele drept Pozitia de start incepe tinand in ambele brate suportul de la
aparatul de scripete. Se foloseste de forta umerilor

Exercitii umeri - Ridicari frontale cu ganterele la banca inclianta -

simultan - din sezutRidicari frontale cu ganterele la banca inclianta - simultan
- din sezut Pozitia: Din sezut, spatele drept Pozitia de start incepe tinand in
ganterele in maini, sprijinindu-le de picioare. Se foloseste

Exercitii umeri - Extensii cu gantera la banca inclinata - brat

intins - din lateral culcatExtensii cu gantera la banca inclinata - brat intins -
din lateral culcat Pozitia: Din lateral culcat, spatele drept Pozitia de start incepe
tinand in bratul drept gantera. Se foloseste de forta umerilor

Exercitii umeri - Extensii cu gantera la banca dreapta - brat intins - din

lateral culcatExtensii cu gantera la banca dreapta - brat intins - din lateral
culcat Pozitia: Din lateral culcat, spatele drept Pozitia de start incepe tinand in
bratul drept gantera. Se foloseste de forta umerilor

Exercitii umeri - Ridicari frontale cu disculRidicari frontale cu

discul Pozitia:din picioare, spatele drept, mainile pe langa corp Se foloseste de
forta umerilor pentru a ridica discul deasupra capului, coatele ramanand intinse pe
tot parcursul
Exercitii pentru biceps - Antrenament pentru muschii bicepsi

Exercitii pentru biceps - bicepsul este unul dintre cei mai antrenati
muschi. Antrenament biceps (antrenarea muschilor bicepsi) - se realizeaza prin
mai multe exercitii pentru biceps. Exercitiile pentru muschii bicepsi se impart in
2 mari categorii: exercitii pentru forta (crestere masa musculara) si exercitii pentru
izolare (definire). Exercitiu pentru biceps - antrenament fitness pentru muschii
bicepsi.
Mai jos gasesti exercitii pentru biceps ce pot fi utilizate in antrenamentul
bicepsului atat pentru crestere in masa musculara, forta cat si pentru izolare:

Exercitii biceps - Tractiuni la baraTractiuni la bara Pozitia: Se

prinde bara cu amandoua mainile, priza in supinatie (cu palmele in sus). Coatele
trebuiesc blocate la o pozitie perpendiculara pe bara de tractiune, iar pozitia trebuie
mentinuta

Exercitii biceps - Flexii cu bara dreapta - priza la nivelul

umerilorFlexii cu bara dreapta - priza la nivelul umerilor Pozitia: Stand in
picioare, cu haltera inainte jos, la latimea umerilor, priza in supinatie (cu palmele
in sus). Coatele trebuiesc blocate in lateral

Exercitii biceps - Flexii cu bara dreapta - priza apropiataFlexii cu

bara dreapta - priza apropiata Pozitia: Stand in picioare, cu haltera inainte jos,
priza in supinatie (cu palmele in sus). Coatele trebuiesc blocate in lateral iar pozitia
trebuie mentinuta

Exercitii biceps - Flexii cu bara dreapta - priza apropiata

(inversa)Flexii cu bara dreapta - priza apropiata inversa Pozitia: Stand in
picioare, cu haltera inainte jos, priza in pronatie (cu palmele in jos). Coatele
trebuiesc blocate in lateral iar pozitia trebuie mentinuta
 Exercitii biceps - Flexii cu bara in ZFlexii bicepsi cu bara
Z Pozitia: Stand in picioare, cu haltera inainte jos, priza in supinatie(cu palmele in
sus). Coatele trebuiesc blocate in lateral iar pozitia trebuie mentinuta de-a lungul
setului.

Exercitii biceps - Flexii cu bara Z la banca ScottFlexii cu bara Z la

banca Scott Pozitia: Stand in sezut pe banca Scott, cu haltera inainte jos, priza in
supinatie (cu palmele in sus). Coatele trebuiesc lipite de banca, paralele, iar pozitia
trebuie

Exercitii biceps - Flexii cu ganterele - alternativ - din picioareFlexii

cu ganterele - din picioare Pozitia: Stand in picioare, cu mainile paralele pe langa
corp, priza in supinatie. Coatele trebuiesc blocate in lateral iar pozitia trebuie
mentinuta de-a lungul setului.

Exercitii biceps - Flexii cu ganterele - simultan - din picioareFlexii

cu ganterele - simultan - din picioare Pozitia: Stand in picioare, cu mainile
paralele pe langa corp. Coatele trebuiesc blocate in lateral iar pozitia trebuie
mentinuta de-a lungul setului. Contracta

Exercitii biceps - Flexii Hammer cu ganterele - alternativ - din

picioareFlexii Hammer cu ganterele - alternativ - din picioare Pozitia: Stand in
picioare, cu mainile paralele pe langa corp, priza in supinatie. Coatele trebuiesc
blocate in lateral iar pozitia trebuie mentinuta

Exercitii biceps - Flexii cu gantera - simultan - din sezutFlexii cu

gantera - simultan - din sezut Pozitia: Stand in sezut, cu mainile paralele pe
langa corp, ganterele in maini. Coatele trebuiesc blocate in lateral iar pozitia
trebuie mentinuta de-a lungul
 Exercitii biceps - Flexii in unghi cu gantera - simultan - din
picioareFlexii in unghi cu gantera - simultan - din picioare Pozitia: Stand in
picioare, cu mainile paralele pe langa corp, priza in supinatie (palmele in sus).
Coatele trebuiesc blocate in lateral iar pozitia

Exercitii biceps - Flexii in unghi cu gantera - simultan - din

picioare (priza inversa)Flexii in unghi cu gantera, priza inversa - simultan -
din picioare Pozitia: Stand in picioare, cu mainile usor departate de corp, priza in
pronatie (palmele in jos). Coatele trebuiesc blocate in lateral

Exercitii biceps - Flexii in unghi cu gantera - simultan - din

sezutFlexii in unghi cu gantera - simultan - din sezut Pozitia: Stand pe banca,
cu mainile paralele pe langa corp. Coatele trebuiesc blocate in lateral iar pozitia
trebuie mentinuta de-a lungul setului. Contracta

Exercitii biceps - Flexii in unghi cu gantera - simultan - din

inclinatFlexii in unghi cu gantera - simultan - din inclinat Pozitia: Stand pe
banca inclinata, cu mainile paralele pe langa corp. Contracta bicepsul pentru a
ridica gantera in sus, antebratele ducandu-se usor

Exercitii biceps - Flexii cu gantera - simultan - din inclinatFlexii cu

gantera - simultan - din inclinat Pozitia: Stand pe banca inclinata, cu mainile
paralele pe langa corp. Contracta bicepsul pentru a ridica gantera in sus, coatele
ramanand in aceeasi pozitie.
Exercitii biceps - Flexii cu gantera - simultan - din culcatFlexii cu gantera -
simultan - din culcat Pozitia: Stand culcat pe banca dreapta, cu mainile in jos, pe
langa corp. Contracta bicepsul pentru a ridica gantera in sus, apoi revino la pozitia
initiala.
 Exercitii biceps - Flexii Zottman cu gantera - la banca ScottFlexii
Zottman cu gantera - la banca Scott Pozitia: Stand putin ridicat, la banca Scott,
cu bratul intins, priza in supinatie (cu palmele in sus). Cotul trebuie tinut lipit de
banca, iar pozitia trebuie

Exercitii biceps - Flexii Hammer cu gantera - la banca Scott -

alternativFlexii Hammer cu gantera - la banca Scott - alternativ Pozitia: Stand
putin ridicat, la banca Scott, cu bratul intins. Cotul trebuie tinut lipit de banca, iar
pozitia trebuie mentinuta de-a lungul setului.

Exercitii biceps - Flexii Hammer cu gantera - la banca Scott -

simultanFlexii Hammer cu gantera - la banca Scott - simultan Pozitia: Stand
putin ridicat, la banca Scott, cu bratele intinse. Coatele trebuiesc tinut lipite de
banca, iar pozitia trebuie mentinuta de-a lungul

Exercitii biceps - Flexii cu gantera - la banca Scott -

alternativFlexii cu gantera - la banca Scott - alternativ Pozitia: Stand putin
ridicat, la banca Scott, cu bratul intins. Cotul trebuie tinut lipit de banca, iar pozitia
trebuie mentinuta de-a lungul setului.

Exercitii biceps - Flexii cu gantera - la banca Scott - simultanFlexii

cu gantera - la banca Scott - simultan Pozitia: Stand putin ridicat, la banca Scott,
cu bratele intinse. Coatele trebuiesc tinut lipite de banca, iar pozitia trebuie
mentinuta de-a lungul setului.

Exercitii biceps - Flexii la scripete - cu bara dreaptaFlexii bicepsi

la scripete (cablu) - cu bara dreapta Pozitia: Stand in picioare, cu mainile
paralele pe langa corp, priza in supinatie(palmele in sus). Coatele trebuiesc blocate
in lateral iar pozitia
 Exercitii biceps - Flexii la scripete - din picioareFlexii la scripete -
din picioare Pozitia: Stand in picioare, cu o mana in suportul de scripete, cealalta
mana in sold. Cotul trebuie sa ramana blocat, iar pozitia trebuie mentinuta de-a
lungul setului.

Exercitii biceps - Flexii la scripete cu maner in V - din

picioareFlexii la scripete cu maner in V - din picioare Pozitia: Stand in
picioare, cu mainile pe manerul in V (de le scripete). Coatele trebuiesc blocate in
lateral, iar pozitia trebuie mentinuta de-a lungul

Exercitii biceps - Flexii concentrate cu gantera - alternativ - din

sezutFlexii concentrate cu gantera - alternativ - din sezut Pozitia: Stand in
sezut, pe banca, priza in supinatie (palma in sus). Cotul trebuie sa fie pe interiorul
genunchiului, iar pozitia trebuie mentinuta

Exercitii biceps - Flexii la scripete cu bara - din culcatFlexii la

scripete cu bara - din culcat Pozitia: Stand culcat pe o banca, langa scripete, se
apuca bara cu mainile. Coatele trebuiesc blocate, iar pozitia trebuie mentinuta de-a
lungul setului. Contracta

Exercitii biceps - Flexii la scripete cu bara - folosind banca

inclinataFlexii la scripete cu bara - folosind banca inclinata Pozitia: Stand in
picioare, folosind banca inclinata, se pozitioneaza coatele pe spatar si se apuca bara
cu mainile (priza in supinatie: palmele

Exercitii biceps - Flexii la scripetii superioriFlexii bicepsi la

scripetii superiori Pozitia: Stand in picioare, cu mainile in suportii de la scripetii
superiori.. Coatele trebuiesc blocate, iar pozitia trebuie mentinuta de-a lungul
setului. Contracta
 Exercitii biceps - Flexii la aparatul pentru bicepsiFlexii la aparatul
pentru bicepsi Pozitie: in sezut, se prinde bara aparatului la nivelul bratelor
Coatele trebuiesc blocate iar pozitia trebuie mentinuta de-a lungul setului.
Contracta bicepsul puternic

Exercitii biceps - Flexii concentrate cu bara ZFlexii concentrate cu

bara Z Pozitia: Stand in sezut, priza in supinatie (cu palmele in sus), coatele
asezate in interiorul genunchilor. Coatele trebuiesc blocate in lateral iar pozitia
trebuie mentinuta
Exercitii biceps - Flexii concentrate cu gantera - alternativ - folosind banca
inclinataFlexii concentrate cu gantera - alternativ - folosind banca
inclinata Pozitia: Stand in picioare, folosind banca inclinata, se pozitioneaza cotul
pe spatar si si se apuca gantera cu mainile (priza in

Exercitii biceps - Flexii inverse cu disculFlexii inverse cu

discul Pozitia: Stand in picioare, se prinde discul din partea superioara. Coatele
trebuiesc blocate in lateral iar pozitia trebuie mentinuta de-a lungul setului.
Contracta bicepsul
Exercitii pentru triceps - Antrenament pentru muschii tricepsi

Exercitii pentru triceps. Antrenament triceps (antrenarea muschilor tricepsi) - se

realizeaza prin mai multe exercitii pentru triceps. Exercitiile pentru muschii
tricepsi se impart in 2 mari categorii: exercitii pentru forta (crestere masa
musculara) si exercitii pentru izolare (definire). Exercitiu pentru triceps -
antrenament fitness pentru muschii tricepsi.
Mai jos gasesti exercitii pentru triceps ce pot fi utilizate in antrenamentul
tricepsului atat pentru crestere in masa musculara, forta cat si pentru izolare:

Exercitii triceps - Flotari la paraleleFlotari la

paralele Pozitia: Apuca barele paralele, in asa fel incat barele sa fie cat mai
aproape de corp. Coboara-ti trunchiul usor, tinand coatele pe langa corp, pana cand
bratele fac un unghi de
 Exercitii triceps - Flotari la bancaFlotari la banca pentru
tricepsi Pozitia: Spatele drept, mainile pe banca. Pozitia de start incepe cu coatele
intinse. Foloseste-te de forta bratelor pentru a te lasa in jos, indoind bratele pana la

Exercitii triceps - Extensii la scripete cu bara - din

picioareExtensia antebratelor la scripete din picioare - cu
bara Pozitia: Genunchiul din fata usor flexat, se apuca manerul cu palma in sus.
Pozitia de start incepe cu cotul flexat la 90 de grade. Se foloseste

Exercitii triceps - Extensii la scripete cu bara - din picioare - priza

inversaExtensia antebratelor la scripete din picioare - cu bara - priza
inversa Pozitia: Genunchiul din fata usor flexat, se apuca manerul cu palma in jos.
Pozitia de start incepe cu cotul flexat la 90 de grade.

Exercitii triceps - Impins din culcat cu bara dreapta - priza

apropiataImpins din culcat cu bara dreapta - priza apropiata Pozitia: culcat
pe banca, mainile pe bara (priza apropiata) Pozitia de start incepe cu mainile
intinse, dupa care se coboara bara pana la nivelul pieptului.

Exercitii triceps - Extensii cu bara Z - din culcatExtensii cu bara Z

- din culcat Pozitia: Stand culcat pe banca, se prinde bara Z de la mijloc, priza in
supinatie (palmele in sus) Pozitia de start incepe cu mainile intinse. Se lasa apoi
usor bara, pana

Exercitii triceps - Extensii cu bara Z deasupra capului - din

culcatExtensii cu bara Z deasupra capului - din culcat (skull
crushers) Pozitia: Stand culcat pe banca, se prinde bara Z de la mijloc, priza in
supinatie (palmele in sus) Pozitia de start incepe cu mainile
 Exercitii triceps - Extensii cu bara Z sub cap - din culcatExtensii
cu bara Z sub cap - din culcat Pozitia: Stand culcat pe banca, se prinde bara Z de
la mijloc, priza in supinatie (palmele in sus) Pozitia de start incepe cu mainile
intinse, insa paralele cu

Exercitii triceps - Extensii cu bara Z - din inclinatExtensii cu bara

z - din inclinat Pozitia: Stand pe banca inclinata, se prinde bara Z de la mijloc,
priza in supinatie (palmele in sus) Pozitia de start incepe cu mainile intinse. Se lasa
apoi usor

Exercitii triceps - Extensii cu bara Z - din declinatExtensii cu bara

Z - din declinat Pozitia: Stand culcat pe banca declinata, se prinde bara Z de la
mijloc, priza in supinatie (palmele in sus) Pozitia de start incepe cu mainile intinse.
Se lasa apoi

Exercitii triceps - Extensii cu gantera - din picioareExtensii cu

gantera - din picioare Pozitia: In picioare, cu bratul intins si gantera de-asupra
capului. Se lasa apoi usor gantera , pana se realizeaza un unghi de 90 de grade,
gantera ajungand la nicelul

Exercitii triceps - Extensii cu gantera deasupra capului - din

picioareExtensii cu gantera deasupra capului - din picioare Pozitia: In
picioare, cu bratele intinse si gantera de-asupra capului. Se lasa apoi usor gantera ,
pana se realizeaza un unghi de 90 de grade, gantera

Exercitii triceps - Extensii cu gantera - din sezut -

alternativExtensii cu gantera - din sezut - alternativ Pozitia: In sezut, pe banca,
cu bratul in spate la un unghi de 90 de grate. Se realizeaza extensia prin indreptarea
bratului, si mentinerea pozitiei timp
 Exercitii triceps - Extensii cu gantera deasupra capului - din
sezutExtensii cu gantera deasupra capului - din sezut Pozitia: In sezut, cu
bratele intinse si gantera de-asupra capului. Se lasa apoi usor gantera , pana se
realizeaza un unghi de 90 de grade, gantera ajungand

Exercitii triceps - Extensii cu gantera - din sezut - simultanExtensii

cu gantera - din sezut - simultan Pozitia: In sezut, pe banca, cu bratele in spate la
un unghi de 90 de grate. Se realizeaza extensia prin indreptarea bratelor, si
mentinerea pozitiei timp
Exercitii triceps - Extensii cu gantera - din aplecat - alternativExtensii cu
gantera - din aplecat Pozitia: Aplecat, cu bratul indoit la 90 de grade, cealalta
mana pe genunchi. Extensia se realizeaza prin indreptarea bratului, pana cand
bratul este intins complet

Exercitii triceps - Extensii cu gantera - din aplecat -

simultanExtensii cu gantera - din aplecat - simultan Pozitia: Aplecat, cu bratele
indoite la 90 de grade. Extensia se realizeaza prin indreptarea bratelor, pana cand
acestea sunt intinse complet si se mentine

Exercitii triceps - Extensia la scripete cu sfoara - din

picioareExtensia antebratelor la scripete din picioare folosind
sfoara Pozitia: Spatele drept, se apuca cele doua capete ale sforii. Pozitia de start
incepe cu coatele flexate la 90 de grade. Se foloseste de

Exercitii triceps - Extensii la scripete - din picioareExtensia

antebratelor la scripete din picioare Pozitia: Genunchiul din fata usor flexat, se
apuca manerul cu palma in sus. Pozitia de start incepe cu cotul flexat la 90 de
grade. Se foloseste de forta
 Exercitii triceps - Extensii la scripete - din culcatExtensia
antebratelor la scripete din pozitia culcat - pe banca Pozitia: Stand culcat pe
banca, aproape de scripetele inferior al aparatului, mainile apropiate pe bara.
Pozitia de start incepe cu bara

Exercitii triceps - Extensii la scripete cu sfoara - din culcatExtensia

antebratelor la scripete cu sfoara - din pozitia culcat Pozitia: Stand culcat pe
banca, aproape de scripetele inferior al aparatului, mainile apropiate pe sfoara.
Pozitia de start incepe cu coatele

Exercitii triceps - Extensii la scripete - din genunchiExtensia

antebratelor la scripete din genunchi (folosind banca) Pozitie:Folosind o banca,
se pozitioneaza coatele pe aceasta la un unghi de 90 de grade. Genunchii indoiti,
spatele drept. Se foloseste

Exercitii pentru spate - Antrenament pentru muschii spatelui

Exercitii pentru spate

Exercitii pentru spate . Antrenament spate (antrenarea muschilor spatelui) - se

realizeaza prin mai multe exercitii pentru spate. Exercitiile pentru muschii spatelui
se impart in 2 mari categorii: exercitii pentru forta (crestere masa musculara) si
exercitii pentru izolare (definire).

Exercitiu pentru spate - antrenament fitness pentru muschii spatelui.Mai jos gasesti
exercitii pentru spate ce pot fi utilizate in antrenamentul muschilor spatelui atat

pentru crestere in masa musculara, forta cat si pentru izolare. Exercitii

spate - Tractiuni la baraTractiuni la bara Pozitia: Mainile pe bara, priza larga,
genunchii flexati, bratele intinse. . Se incepe cu bratele intinse, corpul atarnat.. Se
folosesc muschii spatelui pentru a ridica corpul pana
 Exercitii spate - Tractiuni la bara - folosind suportul in VTractiuni
la bara - folosind suportul in V Pozitia: Mainile pe suport, priza apropiata,
genunchii flexati, bratele intinse. . Se incepe cu bratele intinse, corpul atarnat.. Se
folosesc muschii spatelui

Exercitii spate - Ramat pe un brat cu ganteraRamat pe un brat cu

gantera Pozitia: Cu picioarele usor flexate, genunchiul opus bratului cu care se
lucreaza - gantera jos. Se incepe cu bratul intins, gantera in mana, corpul sprijinit
in celalalt

Exercitii spate - Ramat cu bara T de pe suport abdominalRamat

cu bara T de pe suport abdominal Pozitia: Cu picioarele pozitionate sub suporti,
pieptul si abdomenul pe suport, bratele intinse. Se folosesc muschii spatelui pentru
trage greutatea cu cele doua

Exercitii spate - Ramat cu bara T - din aplecatPozitia: Se sta

deasupra barei cu picioarele usor indoite, corpul aplecat inainte la un unghi de
aproximativ 45 de grade, cu spatele drept. Se prinde bara de deasupra, si se
foloseste de forta muschilor

Exercitii spate - Ramat cu bara - din aplecat - priza

supinatiePozitia: Din picioare, talpile putin departate si genunchi usor indoiti, se
prinde haltera de dedesubt (priza supinatie) cu mainile la distanta mai mare decat
latimea umerilor, spatele drept si aplecat

Exercitii spate - Ramat cu bara - din aplecat - priza

pronatiePozitia: Din picioare, talpile putin departate si genunchi usor indoiti, se
prinde haltera de deasupra (priza pronatie) cu mainile la distanta mai mare decat
latimea umerilor, spatele drept si aplecat
 Exercitii spate - Ramat la helcometru (scripete) - din sezutRamat
la helcometru (scripete) - din sezut Pozitia: Cu fata la aparat, picioarele sprijinite
pe suporti si trunchiul aplecat anterior. Se foloseste de forta muschilor spatelui
pentru a aduce manerele

Exercitii spate - Tractiuni la helcometru (scripete) - la

pieptTractiuni la helcometru (scripete) - la piept. Pozitia: Cu fata la aparat
(helcometru) si cu picioarele pozitionate sub suporti. Se prinde bara de deasupra la
distanta mare intre palmele mainilor si

Exercitii spate - Tractiuni la helcometru (scripete) - la

ceafaTractiuni la helcometru (scripete) - la spate Pozitia: Cu fata la aparat
(helcometru) si cu picioarele pozitionate sub suporti. Se prinde bara de deasupra la
distanta mare intre palmele mainilor si se

Exercitii spate - Tractiuni la helcometru (scripete) - la piept -

folosind suportul in VTractiuni la helcometru (scripete) - la piept - folosind
suportul in V Pozitia: Cu fata la aparat (helcometru) si cu picioarele pozitionate
sub suporti. Se prinde suportul in V si se folosesc muschii

Exercitii spate - ExtensiiExtensii Pozitia: Cu picioarele pozitionate

sub suporti, corpul paralel cu solul. Se lasa corpul in jos pana la un unghi de 90 de
grade, dupa care se folosesc muschii spatelui pentru trage corpul inapoi

Exercitii spate - Extensii la aparat - din sezutExtensii la aparat -

din sezut Pozitia: Din sezut, picioarele pe suport. Se folosesc muschii spatelui
pentru a impinge aparatul in spate, dupa care se revine la pozitia
initiala. Respiratia: Se inspira