CURS 10 – ANATOMIE

SCHELETUL MEMBURULUI INFERIOR:

1. CENTURA PELVIANA
2. MEMBRUL INFERIOR LIBER, format din:

 SCHELETUL COAPSEI – reprezentat de femur

 SCHELETUL GAMBEI – reprezentat de tibie si fibula
 SHELETUL PICIORULUI – reprezentat de tars (7 oase), metatars (5 oase) si
falange (14 oase)

FEMUR

 Cel mai lung os al corpului, fiind os pereche.

 Pe schelet este oblic: indreptat de sus in jos si din lateral in medial.
 Prezinta un corp – diafiza si doua extremitati – epifize.
 ORIENTARE:

o Superior: extremitatea cu suprafata sferica,

o Medial: suprafata sferica si articulara a acestei extremitati
o Posterior: marginea cea mai pronuntata a osului

DIAFIZA

 Usor curbata, prezentand o convexitate anterioara, respectiv concavitate

posterioara.
 Prezinta 3 fete: anterioara, medial, laterala
 Prezinta 3 margini, mediala, laterala si posterioara => LINIA ASPRA.

LINIA ASPRA

Prezinta:

1. O buza laterala, pe care se insera m. VAST LATERAL.

2. O buza mediala, pe care se insera m. VAST MEDIAL.
3. Un interstitiu (spatiu intre ele) cu aspect rugos, pe care se prin muschii
ADDUCTORI ai coapsei si capul scurt al m. BICEPS FEMURAL

LINIA ASPRA se trifurca in partea superioara:

- Ramura laterala: ce continua buza laterala a liniei aspre si se indreapta

catre MARELE TROHANTER. Este cea mai pronuntata si formeaza CREASTA
GLUTEALA, terminandu-se la baza TROHANTERULUI MARE la nivelul celui
de al 3-lea “trohanter” – reprezinta insertia m. FESIER MARE.
 - Ramura medial: continua cu LINIA INTERTROHANTERICA – pe ea se insera
m. VAST MEDIAL (ocoleste epifiza si ajunge pe fata anterioara)

- Ramura mijlocie: ce continua buza mediala a liniei aspre – la nivelul sau se

insera m. PECTINEU aka LINIE PECTINEALA

LINIA ASPRA se bifurca in partea inferioara:

- Ramura mediala: care continua buza mediala a ramurei aspre si care in

portiunea mijlocie poate prezenta o depresiune formata de ARTERA
FEMURALA in drumul sau catre SPATIUL POPLITEU.

- Ramura laterala: care se continua cu LINIA SUPRACONDILIANA LATERALA

Cele doua ramuri determinand intre ele un spatiu triunghiular, numit FAȚ A
POPLITEE (la nivelul acestui spatiu se insera m. POPLITEU – spatiul dinaintea
genunchiului).

EPIFIZA PROXIMALA

Prezinta:

 Capul femural
 Colul femural
 Trohlanter Mare
 Trohlanter Mic
 Colul Chirurgical – la limita intre epifiza si diafiza

1. CAPUL FEMURAL

 Reprezinta 2/3 dintr-o sfera

 Prezinta o suprafata articulara mare care corespunde cu suprafata
semilunara de pe Acetabulul Coxalului + FOSETA CAPULUI FEMURAL (acolo
se gaseste ligamentul rotund, unde patrunde si ARTERA CAPULUI
FEMURAL)

2. COLUL FEMURAL

 Este o coloana osoasa puternica, turtita antero-posterior (diametrul sagital

este mai mica decat cel transversal), care uneste capul cu restul epifizei.
 Este indreptat oblic: de sus in jos & din medial in lateral
 Formeaza cu axul diafizei UNGHIUL DE INCLINATIE (125-130 de grade).
  Axul conului formeaza cu axul transversal al extremitatii inferioare un alt
unghi, numit UNGHIUL DE DECLINATIE, deschis medial & care masoara in
medie 12 grade si care este marturia torsiunii osului.
 Modificarile unghiurilor de inclinatie si declinatie se repercuteaza asupra
posturii intregului membru inferior si a corpului.

La limita dintre col si restul epifizei proximale, se descriu:

 Pe fata anterioara o linie oblica intre cele doua trohlantere – LINIE

INTERTROHANTERICA

 Pe fata posterioara – CREASTA INTERTROHANTERICA (mai pregnanta si

puternica, in partea de sus este detasata de restul epifizei, delimitand FOSA
TROHANTERICA).

 Sub creasta se descrie o mica proeminenta – TUBERCULU M. PATRAT

FEMURAL

3. TROHANTERUL MARE:

 Proeminenta de forma patrulatera care continua in sus corpul femurului.

 Pe fata sa mediala se gaseste FOSA TROHANTERICA in care se insera m.
OBTURATOR EXTERN.

 Da insertie unor muschi care unesc pelvisul cu femurul si de aceea sunt

numiti muschi PELVI-TROHANTERIENI (fesier mijlociu si mic, piriform,
obturator intern, gemeni, obturator extern si patrat femral). Exceptand
fesierii sunt echivalentul coafei rotatorilor – fac miscari de extensie si rotatie
externa.

 Trohanterul mare se poate palpa la suprafata.

4. TROHANTERUL MIC

 Este o proeminenta de forma mamelonata.

 Dispus in partea postero-inferioara a colului.
 Pe el se insera m. ILIOPSOAS (M. PSOAS vine de pe coloana, m. ILIAC pe fata
interna coxala, unde se unesc).

EPIFIZA DISTALA

 Are diametrul transversal mai mare decat cel sagital

 Este formata din doua proeminente articulare puternice, numite CONDILI.
 Anterior, cei doi condili converg spre o suprafata articulara numita FAȚ A
PATELARA.
  Posterior, condilii sunt separatI printr-o fosa adanca aka FOSA
INTERCONDILIANA.

FAȚA PATELARA

- Are forma de trohlee si prezinta un SANT ANTERO-POSTERIOR care separa

doua povarnisuri.
- Ea se articuleaza cu fata posterioara a patelei/rotulei

CONDILII

- Sunt in numar de doi: medial si lateral.

- Axele lor sagitale nu sunt perfect paralele, sunt usor oblige, convergand
anterior si delimitand astfel FOSA INTERCONDILIARA.
- Condilul medial este mai ingust decat cel lateral si coboara mai jos. Ca
urmare, coapsa formeaza cu gamba un unghi obtuz deschis lateral de 170-
175 de grade (este mai accentuat la femei decat la barbate fiindca si bazinul
este mai mare).
- Prezinta fiecare cate 3 FETE: articulara, intercondiliana (priveste catre
celalalt condil), cutanata.

 Fata articulara continua, dinainte-inapoi, povarnisurile fetei patelare si

descriu o SPIRALA cu raza de curbura descrescatoare dinainte inapoi.
Aceasta raza determina miscarile la nivelul genunchiului

 La nivelul fețelor intercondiliene se insera LIGAMENTELE INCRUCISATE

ale genunchiului, iar deasupra fosei, pe fata posterioara, se descrie o linie
transversala care uneste cei doi condili aka LINIA INTERCONDILIANA.

 Fetele cutanate sunt denivelate si prezinta cate o proeminenta mai mare

numita EPICONDILI: medial & lateral

Pe epicondili se insera ligamentele colaterale ale genunchiului, dar si

muschii gemeni ai gastrocnemianului.

Deasupra si inapoia epicondilului median se gaseste o proeminenta aka

TUBERCULUL ADDUCTORULUI MARE. La nivelul acestui tubercul se insera
fascicolul inferior al muschiului.

PATELA/ ROTULA

- Este un os mic, de forma triunghiulara, avand in sectiune aspect de lentila

biconvexa.
- Ea prezinta o fata anterioara cutanata, o fata posterioara trohleara, o
baza dispusa superior, un varf inferior si doua margini (mediala si
laterla).
 - Patela este relativ mobila fata de femur, dar se misca impreuna cu el fata de
platoul tibial in timpul miscarilor gambei pe coapsa
- Fata anterioara a patelei este palpabila sub piele,
- Fata posterioara are doua povarnisuri separate de o creasta verticala pe
mijloc
- Este considerata de unii autori un os satelit ai genunchiului aka cel mai
mare os sesamoid ai corpului – afecteaza stabilitatea cvadricepsului si este
foarte greu de recuperat.
- Baza este dispusa superior, mai groasa si la nivelul ei se insera TENDONUL
M. CVADRICEPS
- Ligament rotulian – se gaseste in partea inferioara a rotulei, la nivelul
varfului
- Ca sa ramana mobila & protejata (fiindca in spate prezinta oase si in fata
muschi), rotula este inconjurata de BURSE (SUPTRAPATELARA &
RETROPATELARA) aka ca niste saculeti de nisip

SCHELETUL GAMBEI

 Este format din doua oase: tibia – dispusa medial si fibula/peroneul dispusa
lateral (in articulatia genunghiului sunt implicate doar tibia si femurul)

TIBIA

- os lung si pereche, cu directie verticala. Are un corp si doua epifize.

- ORIENTARE: se aseaza in jos epifiza mai mica, medial prelungirea sa vertical,
iar anterior marginea cea mai ascutita a diafizei aka CREASTA TIBIALA (este
cea mai importanta si se poate palpa).

DIAFIZA

- Prezinta doua usoare curburi: una superioara convexa medial si una

inferioara concave medial. Dau impreuna aspectul literei S – vertical
- Corpul este prismatic triunghiular prezentand 3 fete si 3 margini

FATA MEDIALA

- plana si medie, dispusa sub tegument si nu este acoperita de muschi.

Poate fi palpata pe toata lungimea. In partea sa superioara se insera o
formatiune fibroasa numita LABA DE GASCA (PES ANSERINUS). Fiecare
fascicul reprezinta tendonul final al unui muschi, cei 3 muschi poarta
numele de muschiul labei de gasca. Cei 3 mushci provin din loje diferite:
m. croitor, din loja anteriora, m. gracilis din loja medial a adductorilor si
m. semitendinos din loja posterioara => impreuna sunt cel mai puternic
stabilizator al genunchiului. Cand se contracta static imping genunchiul
din medial in lateral ca sa combata genuvalgum (ii antrenez impreuna si
separat)
FATA LATERALA

- DE COMPLETAT
- este evidenta doar in partea superioara, iar in portiunea inferioara
schimba orientarea Prezinta un sant LONGITUDINAL pe care se insera m.
tibial anterior
- isi schimba orientarea, devenind anterioara.

FATA POSTERIORARA

- prezinta in partea de sus o LINIE OBLICA de sus in jos din medial in

lateral numita linia SOLEARULUI – la nivelul ei se insera m. SOLEAR
- deasupra liniei se insera M. POPLITEU
- dedesubtul liniei se insera m. FLEXOR LUNG AL DEGETELOR SI TIBIAL
POSTERIOR.

MARGININEA ANTERIOARA

-
este foarte ascutita si poarta numele de CREASTA TIBIEI
-
marginea anterioara are si ea forma literei S
-
proemina sub piele si este palpabila pe toata lungimea sa.
-
In partea de sus se bifurca si cuprinde tuberozitatea tibiei, care apartine
epifizei proximale, in partea de jos se termina la nivelul MALEOLEI
MEDIALE.
MARGINEA MEDIALA

- Este pronuntata doar in partea inferioara

MARGINEA LATERALA

- poarta numele de MARGINE INTEROSOASA, priveste catre fibula

- se bifurca in partea epifizei distale delimitand INCIZURA FIBIBULARA

EPIFIZA PROXIMALA

- este voluminoasa si cu diametrul transversal mai mare decat cel antero-

posterior
- este consituita si ea din doi condili: medial si lateral
- condilii prezinta o fata superioara aproape plana aka PLATOUL TIBIAL, o
circumferinta de jur imprejur si sub corcumferinta se intalneste
TUBEROZITATEA TIBIEI.

PLATOUL TIBIAL

- are fata superioara care se articuleaza cu condilii femurali: o fateta

mediala pt articularea cu condilul medial care este mai lunga antero
 posterior si mai ingusta in sens transversal si mai escavata/adanca si o
fateta laterala care are diametrul transversal mai mare si cel anterior
mai mic decat perechea sa.
- Intre cele doua suprafete articulare avem o proeminenta: SPINA TIBIEI/
EMINTENTA INTERCONDILIANA.
- Spina este formata din DOI TUBERCULI dispusi pe directie vertical
- Se gasesc si doua arii intercondiliene anterioara & posterioara– suprafete
mici rugoase – pe care se insera ligamentele incrucisate ale femurului
(insetie inferioara a acestor ligamente fiindca superior se insera la
femur).
- Circumferinta platoului tibial nu este egala pe toata lungimea sa, este mai
mare anterior (putand sa depaseasca un cm) si mai mica posterior
(putand sa ajunga pana la 0.4 cm).